REST A URAREA CASEI LUI U DR IŞTE NĂSTUREL DIN H EREŞTI
------- Arh . O LGA BÂZU
" Pa, la,tUlI de pilatră " d i'n H e reşt i l, m o n ument de a r h i tec­
tură civi,Iă d i n p ri mele de:ce n i i ole seco' I'Ul l u i XVI 12, ne t ra n s ­
m ite, d u pă trei seoole, m a i b i n e c a ori'ce doc Ui m ent �cri,s ,
i m agi nea co nlCretă a folols i ri i spaţi u l u i şi fo rme,l o r a rh i tec­
turale l ,a o locu inţă pO' rhcu l a ră , rid i'cată p pi1n p�alCticar,ea
unei te h n i'ci conlstmohve deosebite de cea t md i ţi o n a l ă i n
Tara Rom â n,e als'c ă, p e ti mpu l do m n iei l u i M atei Ba's a rab.
M aln u mentu l ba i'e ri, lo r N ă' sturel, co n lstru i t pe un m i c
platau d e pe m a ş i 'O .. Fi ereşti " c e d a m i n ă va'lea Argeş u l u i
l a numai 1 5 km d epă rta,re d e Dună ,r,e, tr,e b u ie s ă f i can ­
stituit o a .pa riţie i mr p resio n alntă pentru vre m u ri l e de atu nc i .
În pei sajuii pl alt şi monaton 0' 1 l u n c i i a rgeşene, printre bar­
deiele ş i oCJIsel'e l ocCll n i cH o r.
Pa re cu rios, ca Înt'r-o re'g i' u n e des'ch ilsă, să se con­
stru i a scă, l a i nceput,ul secolul u i XV I I , o reşed i nţă boiereas'c ă
l a ca re n ic i un d eta,l i u n u o m in teş,t'e d e tea m a iln,vazi i l o r
stră i ne s 'a u de arpropi,a ta g r,a n'i ţă a i m peri u l'u i ata m a n .
Faptuii se poat'e expHca n um a i p r i n refe'ri re l a pe rso ­
n a l itatea pri mu l u i p�o p ri eta r, Ud ri şte Nă'st u re l - cel care
a i m a g i nat m o n u m entu l -, c u m n a t a l d a m n u l u i M atei
Basamb.
Baier c u a,vere m a re, că rt u ra r ve,s'tj,t, că, I ă'to rit la Viena
ş i Kiev, c u n as'că tar ,a l pal iti ciri exteme ,in peri'oalda d e ,a'c a l ­
m ie in rel a ţ,i i l e ro:mâln o - tu rce pe v remea l u i M a tei Ba's arab,
U d ri lşte Năls,t u rel a d arit dres i'g u r să-'şi rid i'oe oa,sa d e pe
m aşi'a f'a m H i,e i , pe m ă s'u ra ce'lof vă�U'te ş i af,l ate de e l În
stră i năta,t e ; o reşed i n ţă n e�o rtifjrc ată , executată În i n treg i me
d i n pi atră ş'l efuirtă .
Acea sta a �ost con cepută p, raba bi l pentru a fi l a c u i tă
n u m a'i În pe ri,o ald a v,e ri i ; l i p s'a u rmelor u no r 9011'u ri pentru
caşuri de fum l a etaj, u nd e erau a menaja 'te camene,le de
lacuit, spri j i n ă a ceo stă i poteză3.
U d ri şte N ă ,s,t u re l a a m p l o Slat cClis a, o ri en ta tă cu faţa dele
l u n g i de l a wd ş i est către nÎu l Argrelş, În aşa fel , ÎncÎi
taote Încă, per,He de l a c'u it sînt b i n e l u m i'nate şi benefi,ci ază
de o vedere c i nc u l a ră a'supra peils'ajr u l u i Încanj u rătar.
B locuri,l'e d e p i atră d i n oarl<:a,r d e Vraţa, făţuite ş i p rofi ­
l ate, fiQ' l os i te ca m a te ria,1 de canstrucţie pentru executa rea
pereţi l a.r şi bO'lţi ,lo r cas,e i a'bÎt la i,nteriiQ r dt ş i la exterio r,
s'e fa l os,ea u, pe vremea alceea l ,a con strucţi i l e ci ville d i n
Ta r'a Ra m â neas'că n u m a i c a elemente deoorartive pentru
m a rcarea u n o r g o l u ri de u ş i sau ferestre, ce,1 m u lt l a ba l'u s ­
t rade s a'u ooloa ne.
M a n Ui m entul a pa ne a ş.a d a r c u atît mai pr,eţias, pri n
o s pectu l să' u sol id ş i p l ă out d a t d e ca l itatea ş i c u l o a rea
p i etr,e i a'lb-'g ă l b u i e oa re-'I Î,m bmcă , crÎt şi pri n d i stri b uţia
î ncăperi l a r in ca1d r u l p l ,a n u l u i de a .rh i,tectu ră cu o rezo l va, re
n eob ilş n u ită, a m iln ti' n d imtr- u n a n u m it sens - pălstnÎ n d pra­
parţi i l e cuven ite - de a rp O Ttame ntel,e ti p de a' stăZ'i . Este
va rba d e i n duderea s u b a,o el,a'ş,i a'caperiş a d o u ă l oc u i nţe
- fiQ los ite de Urd ri şte şi fro ,t ele să,u Cazan - care d i .sp u n
fieca re d e , u n n u m ă r d e În'c operi repa rtiza te pe trei n ive l e
d ife rite.
PI,a nru/I , in fonmă de " L" cu b r,aţe eglall e, - cu d a'uă
pa rtall,e d e i ntra, re idenhce, am pl a s'a te În u n g h ilu l i nte riar
a l can strucţi e i , - a s i g u ră reparti za rea u n,u i n u mă r eg a l
d e camere pentru a:m bel,e aip a rtom enlte .
, Sat si�uat la 35 k m sud -est de B u c u reşti spre lacul Greaca, a cce­
sibil de pe şosea ua B u c u reşti-Olteniţa.
2 C u privire l a d eto l i i privi nd i storicul monu mentu l u i vezi : " Monu­
mente şi M u zee ", voI. 1 , R . G recea nu, p. 1 1 9- 1 46.
3 In două din incăperile pa nterul u i s - a u g ă sit urmele de porn i re
a le unor goluri (cu d i mensi u n i obişnuite) pentru coşuri de fum, execu­
ta,te din blocuri de piatră, ce atestă existenţa i n a ceste i n că peri a
u n o r mici vetre pe c a re se incă lzea proba bil minca rea. Bucătăriile
trebuie să Ifi fost undeva in interiorul c u rţii d upă c u m a rată puţinele
vestigii descoperite cu ocazia săpăturiior a rheologice de cercetare (un
bordei pentru p rovizii şi urmele unor construcţii de d i mensiuni mici
executate din materi a l e uşoare : ch i rpici, lemn s a u pămint).
53
http://patrimoniu.gov.ro
-------
D, e m n ă de a m i ntit este de a se m e n ea ş i rezo lva re'a Î n
secţie a cel'o r 3 n i ve,l'e a l e clăd i ri i (beci u r'i , pa rter, e't aj),
ca ncepute Îln aşa fel , ÎnroÎrt fiecă rei.a d i n u n i,t ăţi, l e d e l acu i re
Îi re,v i n e oite u n beci baltit - i ng ropat i n tene:n de ta p l a n u l
d e n al ştere aii ba l'ţ i i i,n j o s ş i a m pl,a so t p e l .a t u r i l e l u n g i
exte rio a re a l e ca,sei - de aÎte,va Încă peri d epe:n d i nţe , i nd u ­
s i v scă ril le, la n i ve,l'uii teren u l u i Î n ung h i u l e i i n t rîn d Ş i
etajlu l cu ca merele de l aau1it, acupÎnd Întreaga s u p rafaţaw
constru ită.
i ntr'e p a ndoseal'a etaj u l u i - taată l a a'o el a ş i n i've,1 - ta n ­
g e ntă extrado s ull'U i bo lţi l olr În'c ăiperi, l o r d e l ,a p a rte r ş i extra ­
d os u l balţH o r bec i u ri l o r se c reează u n s paţi u de oca 1 ,30 m
ca re este u mrpl'u t c u m oloz. Excepţie fac doa r s'paţi:u l d e
peste c a m e r,a bO'ltită d e l a etaj , afl ată l a i n te rsrecţia cel ar
dauă beoi u ri lu n gii d e s ud ş i elst, pelipend i c u l a re un u l pe
a ltu l , ca n stru i t iniţi a l ca ta i n iţă ş i a cce s i b i, I ă n u m a i pri n
t ra pe s peoila' le, a rmen<a}alte i n,t re pa' f1do, seaII ă ş i boltă4.
Bec i u ril le d i'stp' use Î n I' u ng ime pe l at uf1i l e de est ş i s u d ,
s 'Î n t p neo�d alte fieca r.e d e oite u n glÎ 'rJ ici boltit Î n sensu!
i ntră ri i , o u bolţi În leagă n pe axul l u n g . G Î rl i d u r i l e apar
m a:ncate Îln faţadele d e n a nd ş i vest p ri n a rcade ce au
a'rce Î n p l in ci n'tru cu plla n u' l de naşte re puţi n dea1s u pra
tere n u l u i eXlteri a r.
D ifere nţa În tre n ivel u l a,ces'tuia pî n ă la pa rdosea l a d e
l ut b ă t u t a bedu ri:l a r se rea,l izează - pro ba b i l - i n iţ i a l
pri ntr-o s eri,e d e trepte tăi ,alt,e Î n pămîn t c u m u'chi i l e d in
d u l ,a p i de stej a r, Încals'tra,t e Îrn vangmi tot d i n g r i n z i d e
stej a r, a cestea d i n u rm ă f i i n d H p ite d e pereţi i de piatră
a i g 'Î rI ilc+u f1i l o r5.
11 0 g rosi mea z i d u r i l o r, l a a m bele glÎnl id u ri , a p a r d a u ă
mici f'i ri,de ba lt i lte c u o'rce sem i 'e i reu l a re d i'n b l oc u ri ş i bol ­
ţa ri de piatră , Î m b i nla ţi pe rfeot c u pamm entu l pe reţi l o r.
La p a rt'e a i nfe ri'o ară , - de l a boltă Î n jos -, g Îlrl i c i u ri l e
sînt Înch i se, către beo i , cu u ş i m a s ive d i n l e m n d e stej a r,
În d o u ă ca n-a te, ,aViÎln d atît ,pna,g u rH e oÎt ş i tO'c u r i l e , d i n
g rimzi d e stejla r peste care s e rid i'c ă z i d ă ri'a d e p i utră a
pă rţHo,f s u pe'rioo:re - timpa n u l balţi i .
O d a tă depălş'ite p mg u rill,e u ş H o r, se trece pri.nt'r-o m i că
Încă per,e, În'Q us,tă ş i foa rte Înelltă , spre bec i u l p ro p ri'u -Z'i s.
Aceste a nte- i n t ră ri , a COlperite şi de balţi În d l i nd ru , per­
pendiou la re pe d i,recţi a d e i ntrare, g 'Î' lil ici -beoi , sî n t d iviz'a,t e
d e un p l a n /ş e u d rept, din g ri1nzi d e steja r6, În două s paţii
d i stirncte. P'a rtea Iar s u pe rilo' a ră , l a n i ve l,u l pa rteru l u'i , acce­
s i b i lă pr.i ntr-o fe rea'stră Îrn cald rată d e m on to nţi de p i at ră
c u p, roHle, caO's,t itu i,a fie o m irc ă că,moră de p rovi z i i fie
a s ig u ra , p ri n t r-'u n chepeng În p l a n ş'e u l de l e m n , o oo m u ­
n ioa re d i rectă cu beoir u rUe, prin ca m e ro de dedesu bt.
B edu rHe, Î' n ca re se i Ol t,ră pr,i n tr-o a f1caldă a m p l ă ş i - a u
ca n,se·rvat a pra'Ope i nteg ra l a, rh i tectu ra iln i ţ i a l ă ; stud i u l I a r
ate'nt pe,rm iţÎ n d a rp.r'e, ciereo m a du l u i şi concepţiei d e ex,e­
cuţi e şi prel ucr,a:re a pietrei În pri ma j u mă taţe a secal:u ­
l u i XVI I .
Avî n d a perfectă p raporţie Între l u n g i m e, l ăţi m e ş i Înă l ­
ţi m e - 1 0 X 6 X 5, 5 m - a'ceste spaţii a coperite o u bolţi
Îm l e a g ă n pe a x ull l ung , conls,t itt u i e piesel,e oele ma i p re­
ţiaase d in olOl s a rm b l u l În-căperillor oosei d i n H e,reşti.
I n t reg pa ra m e n tu l pereţi l o r ş i al bo l ţi. l o r, e,ste e�eoutat
d i n blocu:ri ş i ba l ţa ri de piort:ră ş l efu ită, rem a roÎn:d u - se
a ceealşi g rijă În exeouţi1a şi a's'am b l a rea lo'r ca şi la cele­
l a l te Î nrcăp e ri olle oasei .
U n m i c pnofi, 1 - j u m ă ta te de to r -, ce se Întoa rce pe
taţi pe reţi i, sit uat a p raape de Înă lţimea ach i u l'u i privito.ru l.u i ,
4 U ş a c e comun ică a stăzi intre a ceastă tai n iţă ş i beci este des­
ch idere tirzie.
5 I n girliciul beci u l u i d e vest, i n urma sondajelor a rheologice, s-au
găsit trepte a semă nătoare celor descrise mai s u s ca re, (chiar dacă
n u era u cele originale), preluau o practică construotivă Întilnită des
i n vechi me. In cel de n o rd nu se mai păstrau urme de trepte.
6 Urmele şi traseul de rezem a re a g rinzilor originale s-au păstra>
ill paramentul de piatră al zidurilor acestora.
m a rch ează n a şterea bolţi l o r in lea g ă n , i a r a rcele d u b l o u r i ,
d o u ă l a beci u l de est ş i u n u l l,a cel d e s u d , stră bătute de
I ă caş u rH e fo'ş til l o r t i m nţi de lemn, conls ol i ,d ea ză bolta i n
l o c u l u n d e se s p rij i nă p e extmd o5u l e i scă ri l e sa u z i d u ri l e
despă rţitoa re d e l a parter SlQ1U eta j .
Beci u ri l e pri m esc l u m i nă p r i n ,d o u ă ferestre l u n g i , i n g u ste,
a m pla sate i m e,d i·at deasup ra te renlu l u i exte�ilQ r , ca re se ra ­
co rdează cu bo,ha p r i n i n termed i u l u no r tro m pe d e pene­
traţie exeouta te d i n balţu ri de p i,atră d i s pu.ş i Î n eva nta i .
C u toată d i me n s i u nea red usă a fer,estrel o, r, o ri e n ta rea a m ­
bel o r bedu ri căMe sud ş i est, oit ş i eva za rea tro m pelor
pa ra l e l ă c u ra�ele de Il um i,n ă , fa'ce oa a ceste i n că pe r·j să
fie l u min oase in orice a n oti m p ş i pe toată d u rat,a z i l e i .
I nt ră ri l e i n cl ă d i re s e a fl ă , d u pă c u m s - a a rătat m a i
s u s , i n u n g h i u l i nteri or de l a N -V a l co n s,t rucţi ,e i , d o u ă
po rta le d i n p i atră prof i l ată ce i n ca'd rează u ş i le, permiţi n d
i n t�a rea i n h .o l u ri l e de l a pa rter u nde s e formează scă r i l e
s p re etaj.
Cele două " h o l u ri " , fă ră fe�estre au uşi de d ime n s i u n i
m a'i reduse, d e:s'c h i'se i,n pe�eţ i i l atera l i , ş i Încald rate d e
monta n ţi profil. aţi d i nM-'u n s i n glu r b l o c de p i a tră .
P r i n aceste u ş i se a s i g'u ră cam u n i'c aţila că t re toate came­
re le de la pa rter, fiec a re d i n Î ncăperi a V1Î nd pereţ i i ş i
bolţ i le În l e a g ă n a l ,cătu i te di n b,l oQou ri de piotră . E l e sint
l u m i,nate de una s.a u d o u ă ferestre a pro a pe pătrate
( l ,20 X 1 ,00 m) cu şpa l eţ i i u ş o r evaZ'aţi s p re i nteri o r, l egaţi
c u boJllt a - a'cO' l oQ unlde este cazu l - p r i n penetra ţ i i i n
a rc tu rtit i n g ro s'i mea z id u ri:lar,
Scă r i l e ce conduc I'a etla j , c u t repte7 m OISive d e p'ia tră
cu m u c h i a prof i l a tă - tor, bag h etă cavetă - sint a şezate,
u n e L e peste OIl tele, d i rect peste bolţi le bec i u ri lo r p r i n i nter-
7 Di m e n s i u nea u n ei trepte este d e 1 ,20XO,2 1 XO,30 m .
Fig. 1. Casa lui Udrişte Năsturel din Hereşti, la sfÎrşitul secolului XIX. Se vede turnul şi aripa de nord-vest adăugate - În stilul epocii - de
prinţul sÎrb Miloş Obrenovici,
54
http://patrimoniu.gov.ro
med i u l u n u i str,at de u m p l ut u ră . Sca ra i n tră ri i d e vest este­
constru ită dreaptă , cu u n pa l i e r de o d i h n ă d u pă t rea pta CL
ci ncea, in porţ i u nea g ros i m i i z i d u l u i despă rţitor i nt re hol
ş i bec i , d u pă c a re u rcă i n că 1 1 t repte pi nă l a pa ndosea lo
etaj ull u i .
i1 n corpul d e nord-vest, sca ra i d entică c u cea, l a l tă pină
la pal i e r, conti n u ă spre etaj i ntoa rsă către vest la u n
LI n g h i de 90°.
Cele ci n oi i ncăipe.ri de m a ri d i m en s i u n i de la etaj
(9,00 X 6,00), a,c operite cu p l ia nşee d repte p recu m şi cele
două cam e re m oi m i c i , s i \1uate În u n g h i u ri l e o p u se de i n ter­
secţie alle �aţa d el o r l u ng i şi sc u rte , a m bele boltite, a l că­
t u i elsc i n a n sa m bl u l l o r, spaţ i u l I lO c u i t al a m be, l o r a p a rta ­
m ente. Acest'ea s-Îlnt l u m i nate pni n d o uăzleci de ferestre mari
rot u n j i te sus ( 1 ,20 X 2,20 m), d i s p u se s i metri,c pe toalte faţa ­
d el e in aşa fel, inoit la camerele ma ri sint trei ferestre i a r
l a c e l e m i ci u n a sa'u do u ă .
Ti m p l ă ri a l o r cit ş i a celo r de l a pa rter, a fost d e la
Î n ceput conoep ută a fi a şeZ'O tă s p re exte rior, inCÎot toată
g roQsi mea z,i d u,l u i , cca 0,85 c m , in d re ptu l fe restre l o r, fo r­
mează o n i şă rotunj ită sus, evazată l,a pa rtea s u perioară ,
cu bolţa ri (tru n:oh'i de p i m m i d ă ) d i sp u ş i rad i 'a l .
Toate g ol u ril l e u ş i loQ r etaj u l u i a u a ncOid ra mente d i n mon­
tanţi ş i l i'nto u ri de piatră bogat prof i l ate pe a m indo uă
pă rţ i l e z i,d UlI'u i .
I n să l i l e m a r i , dea,supra a cestor u ş i , s e formează cÎte
o n i şă pl ată adi n d tă cu 7 om in z: i,d , term i n a,tă la pa rtela
s u perioa ră i n a rc tu rti t ; toa,te elemen te l e acesteia sint
d i n blocheţ i ş i blocuri de piat,ră ş l efu ită şi i,ntregesc, Î m ­
pre u n ă cu a n oOl d ra m entele g o l u ri,l oQr, d eco raţio ş i fastu l
i n te r i o a relor.
Pe faţa dele către exte'r i o r, i n d o uă di,n ca merele eta j u ­
l u i , apa r constru ite n i şte u ş i soun de, ou i n ă l ţ i mea l i beră
de l a 1 , 67 m , avi n d şi ele către i nterior a n oa d ra mente
 masive d i n blocu ri de pira t ră prof i l atre. De la pra g u l de p i a ­
tră a l a'cesto ra , a f l a t l a n'ivel cu pa rdosea l a etaj u l u i , Î n
g �osi mea âd u l u i , s e formează, s p re afa ră , d o u ă tre pte
s i mple, d i n p ilatră8, cu Î n ă lţi mea de 25 om, ce se o pre.s'c
.b rusc În pl a n u l verticar l a l zi·d u r,i l o r faţa d e l o r de �ud şi e,st.
Sondajele a rheol.og ice Întrepri n s·e9 Î n tere n u l d i n faţ-a
lor, a u scos l a iv·e arl ă u rm el e u n o r pi l o n i de l e m n ce pă ­
rea u a fi s u sţi n u t u n pod -rpasla relă pr,obabi l tot d i n l e m n ,
prec u m şi u rm e l e u n o r g ro p i l,a capătul seriei d e stî l p i ,
care i n d i·că exi,stenţa foste l o r " u m bIIători " . E ste s i n g u r·a
ut'i l itate oe poate fi atribu i tă a cestor g o l u ri , a m. pl a sa te des­
tu·1 de c u ri os ş i oa r,e, l i ps i te d e co n strucţi i le de l emn ce le
deserver a u l a o r i g i ne, a par a z i ca u n ca,pnici u , ce strică
ordon a nţa severă a faţa- d e l o r de pe laturi l re orie n tate cel
mai fru mos , fă ră să co ns,t i ,t ur i re Însă u·n element s u pă ră tor
Î n compoziţila a n s·a m b l u l u i .
Faţadele m o n u m e n tu l u i , i l u st rînd com.pone nţa cel o r trei
nivele, ou ferestre l a parter ş i etaj. pe l a t u r i l e m i c i de
nord ş i vest, i a r pe ce le l un g i de l a s u d şi est apm g o l u ­
rile m a ri d e l a etaj ş i de,sch'i de r i l e Îng u ste, a p roape i n v i ­
zibi le, a l e ferelstre l o r bedu ril l o r .
U n i·cele i nt.ră ri in m onu ment - cel.e două porta le de
pi atră bog at profi lrată - te rmi nate cu fro ntoa ne Î n treru pte
c a re Î ncodrează ulş i l e Î n a- I te, În do uă ca n-ate, d i n l e m n
masiv de stejra r, co n stituri e elre m e nte le de a rh i tectu ră cele
m a i Încă rcatre d i n p u mct de vedere decorativ, a p ă nÎlnd pri n
a m p l ,als-alffire ntur l l o r, ca " centru l de g r.e utate" a l faţa d e l o r
către c-a re co nverg toate privi r i l e .
Ferestre l e pa rteru l u i a u ş i e l e a n ca d ra m ente p rof i l ate.
Dea su pra l o r, peste corn irş'a ain ta blrarme ntur l u i de Ira l i nto u l
b u i -a n d r u g , s e fo rm ează u n fel d e frontoa n e a rcu ite, ca re
se bom bează spre pa rtea i nfe rioară, i ntrată cu 7 cm f.a ţă
de p l a n u l z i·d u l u i .
Aceste s i m ple n i şe- front,oane sînt contu rate Î n faţade,
prirn bo lţa ri d e p i atră t mpezo i d a l i , ca re l e m a rchează
c u rb u ra .
Stu d ilu l pro porţi i l·o r elem entel o r de a rhri,tect u ră ş i mo­
denat u ra p rofirlelor de la a,n oa d ra m e n1:erl e tuturo r g o l u ri l o r,
i n d u s i v porto l,e le, refilectă i n�lu e nţ-a sti l u l u i re n a şte r i i trar n ­
s i l vă n en e Î n a rh i tectu ra civi.I ă .
Convi ngăto r Î n arce·a ls tă pri,v i n ţă pare s ă f i e ş i g o l u l
d reptu n g h i u l a r să'Part puţin ardÎ n c Î n pi atră Între l a t u r i l e
fronton u l u i " fri nt" d e l a portol u l de vest, care p res u p u n e
existenţa i n arc el l oc a u n e i foste steme cu a rmele fa m i J ire i
N ă sture l , practică de t ra1d iţ i e in a,eea v r e m e Î n ren a şterea
d i n ţă r i l e 6u ro.pei ş i di n T ra ns irlva'n i a .
R a d u G recea n u , Î n a rtÎ'ccl u ! să u p �lvi nd i sto ricul Casei
d i n H ereş,t i 10, a m i ntelş te u rm ă to r u l fapt : "In 1879 1. Bianu
cu ocazia unei cercetări la Hereşti, a văzut săpat in piatră
pe peretele unei camere, scutul cu armele lui Udrişte Năs"
tureI. Armele se compun dintr- un leu stind şi ţinînd ,c u
piciorul drept o cruce ridicată cu care ameninţă să lovească
un şarpe ce sare asupra lui. Deasupra acestora se vede
o cetate iar de-a dreapta şi de- a stinga sint iniţialele V. N.
( Uriel Năsturel)".
Cind s - a u i n ceput l u cră ri l e pentru resta u ra rea m o n u ­
m e n t u l'u i d e că,tre D i r.ecţi,a monu mentelor i stori1ce i n 1 964,
a u fost cercetate atent toate z id u ri l e i nteri o a re l o r ră mase
Î nt reg i Î n u rm a i nce n d iul u i din 1 93 1 , d iln păca te Î n s ă , n u
s - a g ă s i t n i ci o u rmă d i·n stema descnisă m a i sus.
Nu este exol u s ca u n u l di n urm a ş i i l u i U dri 'şte N ă stu rel
să fi vrut să conserve stema falm i l ie i scu lrptată Î n pi-atră
( p ro b a b i l e ra o m, p l 'alsart ă de la o ri'g i n e Î n n i ş a a m i· ntită
d e a' s u p ra po rta1 Ilu llu i ) , prin fixa rea e i pe un pe rete d in i nte­
rior, u n de a a vu t ocazia să o va dă 1. B i a n u , ina'i n tea i n ce,n ­
d i u l u i d i n 1 93 1 şi a d eg.rardă' rillo r pe ca re l e-·a suferit casa
Î n u l t i m a j um ă ta te de veac.
Cu toată p red o m i n amţa sti l u l u i ren aş'teri i În a n sa m b l u l
elemente lro" casei d e pi'a tră , am um i te d eta,l i i - n i ,sel,e-ho
' pentru a a! si9' u ra o m a i bună legăt u ră c u e m p l ecto n u l d i n
toa n e d e peste fe�estrele pa:rte.rul u i , denUc u l i i m ă runţi,
puţi n d ecroş'a ţi, Î n ş i.raţi s u b p rofi l,u l i nferior al corn i1ş'e i ge­
nera- l e a m on u mentu l u i p reoum ş i Î n ve1l it'o a rea de ol,ane ce
acoperea m o n,u m entu l l a o drg i ne - tră d ează i nfi ltraţi i· l e a rtei
8 Aceste trepte ou fost descoperite În 1 965 CÎnd s-au degajat faţa ­
dele din cărămidă şi ,tencuială de toate adă u g i rile d i n seco l u l XIX.
9 Raport a rheolog ic V. Puşca şu, nepubl icat.
1 0 R. G recea nu, Istoricul casei din Hereşti. M o n u mente şi M uzre e",
" pentru prelucra rea pietrei ' asemă -
v o I . 1.
http://patrimoniu.gov.ro
d ecorative o rienta l e . I n terfera rea acesto r d o u ă sti l u ri , de­
pa rte d e a d ă-u n a a rmon iei ş i pr,oporţi i l o r generale a casei,
Î i oonferă o notă de ori g i n a l i ta te ca re - I s i tuera ză ca u n i cat
pri·ntre m o n u m e ntele civi l e ale seco l ului XVII din Ţa ra
R o m â n ea scă .
Fr u m useţea casei es·t,e i1ntrre g ită de p a rc u l ce o Î nco n­
j o a ră , simgrunu l eleme n t I ă uda b i, 1 ce am i n teş'te pe u n u l d i n
u l ti m i i e i pro p ri eta ri - prinţul sli rb M i l oş O bre novirei - ca re,
În secol'u l t recut a m u t i l at faţa dele şi o b u nă pa rte d i n
i nte rioa re, a d ă u g î n d Încă u n corp l a faţada d e est ş i u n
fel d e turn peste etaj . a m be,le d iln că ră m i d ă , c u decoraţia
exte rioară de tenc u i al ă Î n sti l n eo - c l Q, �i c l l .
N u s e ştie dacă ten c u i rea u n o r Îln că peri d e l a etaj se
d atoreşte tot l u i M i l oş O b re nov i ci , Î n să f rag m e ntele de
tencu i a l ă , cu cîlţi - colorată gen frescă - precum şi cio­
că n i rea - net u l terioa ră d a tei de constru.cţi.e - a para­
mentu l u i o ri g i n a l de pi atră ş l ef uită, de notă că Î,ntr-o eta pă
de folosr i re - poate m u l t amteri oa ră serco l' u l u i X I X - c l ă ­
d i rea a a v u t , c e l puţi n Încăperi l e d e l a ertaj, tencu ite.
Tot Într-o eta pă t i rz i e s - a u tă i a t ş i coş u r i de fum În
g ros imea z i d u r i l o r etaj u l'u i , fapt ce a'testă fo l o s i rea ca,s ei
Î n tot ti m pu l a nlu l u i .
Cu g re u s e poa te i m a g i n a sta rea m o nu m entu l u i l a Î n ce­
p u t u l a n u l u i 1 964 cind D i recţi a m o n umentel o r i ,sto rice a
a l ocat fo nd u ri l e n eoes a re resta u ră ri i ş i conso l i dă ri i l u i .
Aproa pe tot etaj u l d ă rîm at, bolţi l e hro l u rill o r d e i n tra re
pe trei sfe rtu ri p ră b u ş ite, nen umăTate l e f i s u ri ce b ră zd alu
d eo potrivă a rcel e şi z i d u ri l e, l i ps'a p l a n şe u l u i etaj'u l u i , t rep­
tele ş i a ncard ro m e ntele g. o l u ri' l o r Ql merstecate d e - a val ma cu
m Orloz ş i g ri'n z i a rse peste care se dep U's'ese u n str'at de
pămînt veg eta l făcera'u de n erecunoscut cos'a pe caTre P a u l
d i n Alep 1 2 o desrcrie În 1 957 . . . C ă n u există altele ase­
"
mănătoare lor in lumea din ţări/e Frinei/ar " .
Resta u ra rea momr u mentu l u i s -la baza·t În b u n ă pa rte pe
releve u l deos'ebit de exa'ct Î n toom i t Î n 1 954 de I CSOR, p. ri n
a rh . E ug. e n i -a G recea n u , ş i pe i nd i caţi i l e p e calre l e - a f u r ­
n i zat proiectul p ro pus, t o t atu n c i , ră m als Î, nrsă neexeou tat.
Rel1u a rea l u c ră'rilro r, zece a n i m a i tîrz i u , d upă degaja,rela
ru irn ei de sl u b d ă ră mă t u ri , ş i compl eta rea re leve u l u i cu
d alt e·l e n o u o bţilnute, a c reat posi' bH i tatea Î mtoc m i "i,i u m u i
p ro i ect d e exe c uţie complert , ba zart p e m etoda a nra sti lozei
şi pe reco n st itu i rea pă'rţir l o r l ipsă p ri n a n a lo g. i e . P roiecta rera
ş i - a propu1s de la Î n ce pu t fo l o s i rea , cel puţi n Ira pă rţ i l e
v i z i b i l·e, a moteri ra l ul u i o ri g i n a r, p i atra .
Stud i u l atent a l elementer l o r d e a rh i t!e ctu ră n e a l te�ate
de vreme ş i des'coperi.rea m et�u c u metru a s u p rafeţe l o r
a co pe ri te cu moloz alU permirs s u rpri n de.rea tutu ror r fo r m e l o r
d e a rh i tectu ră orig i nra l ă ce se m a i pă stra u , oÎt ş i deta l i i l e
ş i m a teTiolel e fo losite de m eşteri'i con. strudo ri d i n seco­
l u l XVI I .
Du pă oum o m a m i n tit, Carsa d i n He reşti a fost con­
str u ită din b l o'c u ri d e piotră cu faţa f i n şarlrie m tă 13 atît la
i n te rior oÎt ş i l a exteriro, r. D il menrsi unea a cestora ers te v-a ri .a ­
b i l ă c a l u ng i m e ş i Înă lţime (Între 60- 1 00 om ş i res pecti v
1 5-40 c m ), toate i nsă al u g m s i m ea a p roxi mativ con:sta ntă
20-25 cm, fi i nd p re luora,te d i n g rD'S pe trei pă rţi, cea de
a patra (vi z i b i l ă ) ş lefu ită .
B l oc·u rîl l e sînt a şezate , u nm ă ri n d u -se o comti n u i ta te per­
fectă Î n l i n i'e d reaptă a ros·t u r i l o r o rizonta l e, Îln t i m p ce
ve,rti ca1l e l e arpa r i n te rca, l a te după m etoda rost pe pl i n .
O pa rNculaTita te re m a'roa b i,I ă pentru stud i u l Casei d e
l a H e reşti este si1ste .m u l ei constnU' ctiv conceput Î n u rm ă ­
torul m od : b l oc u r i le d e piatră des·c rise m a i s u s s e aşezau
pe ,nălţilm e!a a d o u ă tr·e i alsi z,e d e o pa rte ş i de a lt a a
g rosi m i i lJird u rrirl o r (80-90 om) ; oÎteva d i n b l o c u r i f i i n d d i s ­
p u se ş i Î n adînc i me, fo rmînd o reţea i nteri o a ră d e ştrepi
n­
� o rta r d e var, piatr? � pa'rtă ş i doţă, ri e, ce u mple g ol u l
ra m a1s .I nt re cele do ua rr ndu ri d e b l oc u ri .
1 1 Acelaşi M . Obrenovici a transformat
s i biserica d i n a p ropierea
casei, rid icată de sora lui Udrişte Năsturel, ' doamna Elina M atei Ba ­
sara b.
1 2 Ciora n E m i lia, Călătoria patriarhului Macarie
al Antiohiei iri
Ţările Române 1653-1658, Bucureşti. p. 21 1 şi urm.
.1 3 " Şa l ieră " - i nstrument din fier
nător cu o d a l,tă mai Iată.
55
Fig. 2. Starea monumentului in 1 964, la inceputul lucrărilor de restaurare.
Bolţill,e , toate ci l i n drilce , co nst�uite, probalb i l , i n i ţi a l , pe
ci ntre de l e m n , sli n t ex,e ou't a't e d i n bolţa ri de pi atră asemă ­
nă'tori oa fo rmat cu b l ocu ri'l e de I,a zi'd u ri , aVli n d ca d i m e n ­
s i u n e p red o m' i na n tă ca ra-eterilsti că , l u ng i mea.
Î l n unele cm'u ri , i n fu ncţie d e l oc u l u nde a ceştia sînt
a mp l a saţi pe mp ralrava cu rbă a bolţi i , Î n s peci a l către
cheie, bolţa ri'i ,a u pereţi i u ş o r ciopliţi către i nteri o r fo rmîn d
tru nch i mi d e pi rarm ild ă , ce olsi'g ulră rig id i z.a rea pri n Î m pă ­
n a1re. E'ste d e a lltrel sing u ra m ă,s u ră d e p reoa uţie p e ca re
a u l u alt-o m eşterii oo n st ructo' ri penlt ru a als i g u ra sta b i l i rea
bolţi l O'r - a u În m ed i'e 000 25 om g rosilme - , d u b l ată de
perfecţi unea ou core se i m b i n ă ş i se sp rij i nă b olţa rii u n i, i pe
a l ţi i .
Sta b i, l i tatea g enera l ă a zid u rillo r cO n5't ru cţi e i , Î n afa ro
m alsi vităţ i i I Olr - a u gTosi m ea d e 90 om l a beci u ri ş i 78-
80 om la pa rte r şi etaj -, m a i e ra a s ilg urată p r i n i ntrod u ­
cerea Î n m i e z u l m o rta rul u i e m plecton u l u i a uno r g rilnzi ­
t i ra nt d i'n l e m n .
C î n d a u rost ce rcetate zid u ri l e vech i f i s u rate, s - a u g ă s i t
i n grosi mea IOIr oÎte d o u ă u rm e d e g o l u ri - că,tire exte rior
ş i i n1!e ri o r - Î n ca re au fost asemenea g ri n z i . ToOate aceste
d et,a l i i co n s'ti ructi v,e, la oa re se ald a ugă c o n s i d ere n te este­
tice şi stil l i ,stice ca propo rţ i i l e a n cad ram e nte l o r g o ll u ri'lor,
f i n eţea profi,l'e lo r, exactita1elO trars eelor ş i a d imensi'u n i l o r
tuturo r e l e m ente l o r şi Î m bi n a rea l o r pe,rfeotă În ca,d ru l z i d ă ­
ri e i gen e r,a d e a �aţadel o r d e p ila tră , d enotă o m a re m ă ies­
trie Î n p rel uc na �ea pietrei p recu m şi stăpîn i rea ştii nţei ste­
reotom i e i de către m eşteri i co n strudori a i carsei, IlO u n Î n a l t
n ive l a rtistic.
*
*
�o l u l reslt alu ra to ru l u i În cald rul l u cră ri'lo r d e Îlntreg1ire a
calsei l u i Ud rilş t,e N ă, stu rel a fost Împă rţilt În două etape.
P·ri m a , a const,at exd u siv d i n co n soHd a, rea ş i rep u n'e rea l a
locu l l o r, pe balzo a n as't i' l,oz,e i a elemente l o r v,e ch i descope­
rite Î n sălpă t u ri . ToOt atunci s - o u S'u p ra beto n at bolţill e beci u ­
ri l o r, s - o u ţes u t fils u rHe d i n z idu ri, a u fost introd Uise centu ri
d e beton a'nmalt În g ău rille �oş1illlo'r timnţi d e l emn. S-a
i m preg nla n t e m p l ecto n u l caki nlat d e l a i nlcend i u l d i,n 1 93 1
c u . Iapte d e ciment, s - a u cO f'll s ol idat f u n d aţi i l e pri n s u b­
z i d i ri şi s-a executat un t roOtu a r d e p'rote,cţi e.
A d o u o palrte a constat În r,e Îlntr,e g i rea d e fa pt o m o ­
n umentu l u i Îln fonme l,e' i n.iţi,alle, Î n speci,a l refa'c e rea etaj u l u i ,
o pe raţi e d even ită pOls i b H ă pri n copierea porţi u n H o r o ri g i -
56
http://patrimoniu.gov.ro
n a.l e ră m a se Î ntreg i pî nă I'a corni şe, Î n zona de e,st ş i În
colţu l d e N - V.
S - a u a,n a l i w t d i v,erse m etode, m a te ri a,l e mod erne de
c o nstrucţie ş i po's i b i'l ităţi d e execuţie voOr'ilQte, a l eglÎ n d u - se
În fin a l , s ol'uţ i a de ri d i'oa're a z idurH o' r d ilspă nute d up ă
s ilste m u l olrig i n a l , c u bloc u ri d e p ilatră d e o pa rte ş i d e
a ha a zi,d ul u i , e m p l ectonlu l d e m o rta r Hi n d Î n l o c u i t c u u n
m i'e z d i,n zild ă ri,e de că,răm ildă l ucmtă i n ştrep i . Exec uţia
aoestei părţ'i d e m ijloc a zid u ri l o r s - Ia efectu a t r,a rpid pînă
la oota oorn ilşei g e n era le pent.rlu a s'u sţi n e şa rpalnta şi a
a s i glu ra a stfel protecţio oontlra i n te mpe r i H o r a pă rţi, l o r vech i
d e I ,a pa'rter ş i beci'U' ri .
Pma m e ntu l vizib i l , d i'n b l'Oou r i de p i'atră d e 1 2 cm gro­
s i m e l a i nte rior şi 1 5 cm la exterior - deve n i't e pl ,a'oaj - a
fost pri n s u l terio r, În confolrm i tate cu te h n,i co m o dernă d e
exeC'uţi'e a u n e i zid ă ri i de p i atră . As,tfe,1 , toate Î,n l olc u i ri l e
d i n p i atră n o u ă sînt conso,l idate Î n s peoi a l cu a g rafe m eta ­
l i oe i,a r bloOcu rHe Im OT i de I,a oo rn i ,ş1e ş i a n'o ald rame nte sînt
pri nse Î ntre e l e ou slooa be d e fj.er Î nglropate Î n I ăca'şe
speci a,le peste 'O a re s -a tu rnat ,pl um b top it.
Completă r.i l e noi se leagă I pe rfect de z i d ă ri,a veche, deo­
sebi nd u -Ise d e a cealsta doa'r pri,n ool'o raţi,a mai d eschi să
şi pri n recta n g u l ,a ritlQtea fo nmelor noi ca re, l i psitle fi i n d d e
pat i n a ş i e noz i u nea căpătată d e piatrlQ vec he Î n ră sti m ­
p u l celoO r trei s'ecol e d e exilstenţă, a pa r puţ i n a rtifi da l e .
Pa rdose l i l e pOTteru l u i a u că ră m i zi hexa g o nlQ l e c u l atu ra
de 1 1 c m , reconsti t u i te i dentic d up ă cele d escope rite Î n
soOn dajele a rh ,e o lo g i'oe ; l a etaj s - 'a u m ontat u n ele d i n l emn
de sltej a r, i,a r IlO bec i u ri , ou toate că n u a fost pa rdosleaM
la Olri9i ne, s-a ex,eoutait o suprafaţă de că'loa re d i'n că ră ­
m i z i d e fo nmat modern, pentru oa spaţiu. l l o r, Î m p re u n ă
c u Întorea. g 'a c l ădi re, s ă i ntre În c i mu i t u l vi i,to ru llu i m u zeu
ce se d eslO h ilde Î n oa,s a de I'a H ereşbi .
G ri1le l'e me,ta'l i ce g ă'site 110 feres't re l e pa rte rul,u i , n eutre
ca a spect - p ro b a h i l ex,e cu tate În sec. X I X - , a u fost
recond iţiolnate şi s-'a u menţi n ut În alce,l,e a ş i l ocu ri, Hin d
foa rte uti, l e secu ri tă ţ i i m u ze u ,l' u i .
D i n bÎmp l ă ril a veche n u s - a p ă's troa'Î nim ic, im g o l u ri l e
În care a u f.OISt m ontate too u �i l e u l ti m elo'r ferestre e ra u
a ş a defo rmat e ş i d ilstnuse, Î nCiÎ,t n u putealu oonst i t u i urm e
pentru o Înce rca re d.e reco' nlsti tui r,e. S-'a a d o ptat d eo i , o
tÎ m p lă rie modernă, ca s i,stem d e alsalm bl'a re şi des1c h idere,
u rmă rind u -1se ca pro p o rţioQ şi d im enls i'u n' H e e l e m entelor
co m pon ente să am i nte'al$lcă de fe'restre co'ntem po ra n e ce
S -oQ'U pă strat l a a lte m o n'u mente d i n a ce'a v re m e .
 Fig. 3. Vedere actuală a faţadei de est - se observă zona de Îmbinare Între par,o mentul vechi şi cel nou.

Reţea u a de ba g h ete d in p l u m b cOire s u b i mp a rt ::! spa ţ i u l
cel o r patru cerce,ve l e d e l a ferestre,le etaju l u i , este o i nter­
p reta re modernă Î nt re ge'a m lk u l oriental şi vi't ro u ,' e,l,e m e n te
ce se si mţe a u neoesme a fi executate, da te fi i n,d d i me nl s i u ­
n i l e p rea m a ri a o'c h i uri'lo r d e gea m cupri nse Î nt.re r,a mele
de l e m n a'l e a'cesto ra .
P ro i,e ctu l de resta u ralre a pă1strat tmseul co'ş u r i l o r de
f u m exeouta'te Î' n seco l ul t recut con.h nuÎntd u - l e pe toată
porţ i u:nea zitd ă ri'e i n o i şi c reÎnd pOls ibil l i 1!atela Încă l z i ri i oals·e i
p r i n sobe. D,a t fi i n d i n efide nţa eco nomică a a oe,stui s ils �em
de Î'ncă l z i re, benef i c i a rul v i itoru l u i m uzeu, a ado ptat pen­
tru peri oada d e i a rnă un call o rifer e l ectric, ce a ,s i gmă În­
c ă l z i rea ra p i d ă a spaţi u l u i num a i Î n timp u l vizită ri i l u i .
P r i n r,:= a m e n aj a rea pa rcu l ui Î nconjl u rător , p r i n resta u ra ­
rea g rajd u r i l,or d i n seoo l u l X I X a mplos'O te În al Ppopier,e -
foSlta casă Sto l ojaln - oa re vor fi fo losite ca a nexă a m u ­
zeu l'u i ce se cr,e ea1ză , p rec u m ş i p r i n ce rcetarea b i'se ri'C i i
Doa m nei E l i n a Ma't ei Bosa fOib ş i ind uderea e i Î n vi i,tOT Îln
p l a n u l de resta'u ra re a l D . M . I . , Ga,sa de p i atră a I,u i U d ri şte
N ă sturel va constitu i un o bi,ecti v de vizita re d i n a,cest a n ­
s a m b l u d e epocă Matei B 'a 5la rob, d e o certă va'l o a re a r -
ti shcă .
*
1 644, şi vătaf de lucrări a fast Mamaut Barbulav din Nete­
zeşti " .
Iniţio l , b i,seri'ca a fost can.stru. i tă după tipul cel o r c u
p l a n d reptu n g h i u lm, fă ră a bside lotera l e , c u a ltar po l i go­
n a l ş i prabab i l fă ră t u rl ă peste naos.
P ri dvoru l , atd ău9'at În1r-o .fază u l,te rio a ră d e construcţie,
a fost tr,a n sf'o rmat o d a tă c u Î ntr,ea'g a a rh i tectură exteri ­
oa ră a biseri c i i , de cătr,e p � i n ţ ull sî.rb M i l aş O b ren ovid ,
p ro p ri eta rul ca s e i de p i,atră ş' i a'l m o ş i e i H e reşti, În a doua
j u mătate a secol'u l u i X I X .
Atu n c i a u fost zidite OTcad el e de,s'c h i se a l e pri,d vo ru l u i ,
i a r Î ntr.e g pa romentul - d upă ciopl i rea b rî u l u i ş i a corn i ­
şei o ri g i na l e - a p ri m i,t o d ecoraţie neo.o l als.ică specifică
epoci i , cu p illla'ştri i ş i o r.n a m e n te d i n te ncu i 'o I ă .
B,i serilo a ca re a pa re a stăzi oa o construcţie fă ră ca rac­
ter ş i p ropo rţie (t u rl,a de s'oÎnduri d e pest,e p ro, n,ao,s a fost
rid i cată În se'c . XX) t r·e b u ie să as'cu ndă s u b tenc u i a lă
u rm e l,e vec h i a'l'e epoci' i l u i Ma1tei Ba sor'a b , resba -ur,a rea e i
vi,itoare constit'u i nd o necesi,t ote c e s e i m pu n e , d a1ă fi i n d
i nteg ra rea e i În a n s'a mb l UiI ca:sei d e pi atră a l u i U d ri'şte
N ă sture l .

*
Fig. 4. Vedere actuală a faţadelor d e vest.

B I S E R I CA FAM I L I E I N A STU R E L D I N H E R EŞTI

B i se rilc a satul'u i H ereşti. ampla s,ată Î,n i m edi ato a p ro ­

piere a casei de p i atră a fraţi lor U d ri şte ş i Ca z·a n N ă s ­
t u re i , form ează Î m p re un ă c u ocea sta , u n a ns'a m bl u co n ­
str'u i t Î n epooa l u i M atei B a,s,a na b Între 1 644 ş i 1 650.
Pi sa.n i,a de deasupra uşii ·de in,�ra re În pronao's - seri,să
Î n l im ba sl avonă - a rată că : " Acest sfînt şi dumnezeiesc
lăcaş, den Însuşi temelia lui a fost clădit şi Înălţat cu ajuto­
rul lui Dumnezeu şi prin stăruirea şi parunca luminăţiei
sale bine cinstitaare principese. a daamnei Elina, cu harul
lui Dumnezeu stăpînă şi vaevadeasă a Tării Ungra Vlahiei,
saţia preacinstitufui şi autocrat ,fa Matei Basarab, cu tru­
da şi ajutarul În parte a celar dai buni fraţi ai săi, Cazan
Năsturel şi Or.est (Udrişte) Năsturel, damnind atunci Întru
Dumnezeu creştinul damnitar, cel mai sus pamen it, saţul
acesteia, pe timpul arhiepiscapului Kir Theafif şi al episca­
pului de RÎmn ic, Kir Ignatie şi -cel de Buzău, Kir Ştefan,
in anul de la zidirea fumii 7 1 52 şi de fa mîntuirea lumii

57

http://patrimoniu.gov.ro