Lectia 1. Textul descriptiv literar in proza 1. Care este prima carte despre care-ti amintesti ceva deosebit? Poate fi prima carte primita, cumparatd, sit, imprumutata, dort, o carte special pentru tine. Descrie in céteva randuri cum arata acea carte side ce te-a impresionat. Schimba apoi caietul cu Colegul/colega de banca si discutati despre ce a scrisfiecare, 2. Descrieo cartein maximum 100 de cuvinte, folosind cuvintele-cheie de mai jos. ss cuvinte © dictionar = furnicar ® ghicit 1 joacd = lterd = pagina = povesti 3. Ascultétextl alaturatin Lectura profesorulu. ‘SIMONA POPESCU (n. 1965) Poet’, prozatoare si ese- {sta contemporana. A cris despre copitare (in roma- nul autobiografic Exuvi, 1997), despre adolescenta (in volumut Juventus 3i ‘alte poeme, 1994), despre vis (in Noopte sau zi, 1998) i despre poeie(in Lucrari in verde, 2006). Pentru Si- mona Popescu, literatura si Catile sunt ca o jucarie care te provoacs, te bu- ‘cura site poarta in ate lumi. Indescriptibil este un text ined. 178 Text de baza Indescriptibil de Simona Popescu bra galben’, cu un desen geometric, verde, p coperta, mic, dar cu multe pagini, Aveam 11 ani § cumparam cartea chiar eu, de la librarie, de la tant { rept, tot trebuia s-0 avem in ghiozdan im a doua zi la scoala. Era trecuté la lectur N-avea in ea nicio poza, niciun desen, Gruber. C obligatoril. c nicio poveste,nicio poezie, nici cre, nici geometrie Putea fi itt de la mijloc spre sfarsit sau inceput, de sit spre inceput sau pe sérite. Siruri de cuvinte ntre lasfa tunul sub altul, pe doug coloane, fara legaturi ele, unele serise cu litere mai groase (cele de explicat) si altele mai subsiri (cele explicatoare). Se numea Dicfionaru scolarului. Nu semina deloc, dar deloc cu alte cart incepea cu aba, care nu-mi spunea nimic (spostav' gros de land, dar nu stiam ce e ,posta- vul, pe care nu I-am gisit fn dictionar, dar mi-am imaginat o piturd de lana) si se termina cu zvdnta, 4e care auzisem legat de rufele ude de pe sérmi (care se zvantau pani se uscau), nu stiam c& ,a zvanta inseamna si ,a distruge", ya nimici“. Mai exista si expresia ,te bat de te zvant, adici era vorba de asao bitaie de iegea...uscat! De fapt, se gi spunea ,te bat de te use". Cludat cum se leaga lucrurie! intze abi si zvdnta, se aliniau, unul sub altul, ca o armata de farnici, 10998 de alti termeni. Un furnicar, cu galeri prin care circulau, sub aparenta liniste a musuroiul, un fel de vietit. Pentru c, de indati ce te gindesti ‘mai bine la cle, cuvintele incep si prind& viata, si se miste, sta e adevirul. Zici ,peste' (sau i citest pe-o foaic) si el incepe sa inoate linistit in mintea ta, cénd argintiu, cénd rosu sau albastru, si tot a§2 ‘Am 11 ani si deschid Dictionarul la-ntamplare. De~ vine 0 joac’ nous, jocul de-a ghicitl. Ai un cuvant st trebule s8-i afl infelesul, Exact invers decdt in carted aia cu ttt Cimiliturile? romanilor, in care aveai des- crierea fintei, a obiectului, a sentimentelor sau a fe- nomenelor naturii (cum se zice la scoal8), dar treba si ghicesti cuvantul. Ager, sprinten gi usor,/Print®e aripi pot si zbor/Printre ploaie, printre nor.‘ Ghici ce-i? EE... cugetarea. Ce e ,cugetarea'? Deschizt gn 6) = HOF BS des, oes pnts ner cimiurd (4) ~ ghicoae, Joe de cuvinte,Ja pagina 133 si citesti: ,gnd, gandire, medi doar de fusta ,mini* si,,maxi", . Iei cartea, rasfoiesti, dai de noi sinoi creaturi dincolo de el, ghicesti despre ce e vorba, uneort sti doar pentr tine, dar nu gti s& desert pent af, citestiexplicatia, e prea pusin, tu ai mai fi adu- gat. Pentru fiecare ‘om, fiecare cuvant cheamé alti imagine nconjurat de alteeva dup viata omulu, ‘dupa varsta lui, dupa cum e el, intr-un fel. De aceea unii oament nu se infeleg. Daca zece copilcitese pe ° pagin i cuvantul »Pisica", in mintea fiecdruia, in acea clip, va apieao pisici mcd sau mai mare, alb& saul neagrd sau cu pete, jucdusi sau lenes’, bland’ sau gata si zgirie, si tot asa. Zece copii, zece pisici. ‘Amea e virgata, tine och inehisi si toarce Dela un cuvant la altul faci inchipuiri, Nimereyt Ja pagina 354, la litera N. Poti face din cuvintele ga: site acolo o poveste mica, mica: ,,Din naceld cineva ede un nababé care dispare intr-un nahlap%. Ceea cenu vede dla din nacelde ci naiada cu trup ca de nailon il salveaza si de-aci incepe... naratiunea.* Dar cuvintole erau interesante si dezlegate de naratiune, de propoziii chiar, singure. Parc in eelelate citi nil nu le vedeai, vedeai direc intamplirile, pe cénd aici stau in fata ochilor tai ca niste jucdrii cu cheita. ‘Asteaptd s& le-nvarti micutul mecanism. Ta te uitS ce mai lume! De cuvinte. Prietenoase, dusmanoase, bune, rele, misterioase, banale, atra- gitoare, respingitoare, i asa mai departe, Cuvan- ful scala eeald gi cuvantul ytece e rece. Cuvintul rece e bun vara si cuvantul cal e bun ‘ara. Ele Just ined in dictionar, acolo sunt doar cele pe care thule cunosti criptogramd, crisalia? i cristal, ca fe udm doar pe cele de la pagina 130, daci tot am desehis acolo, la nimereal8. E frumos cum cuvintele se ajutd uncle pe altele ca 58 se facd ingles. Trimit tunele la altele, se leaga unele de altele, in familii, tineor (chiar invatasem despre ,familia de cuvinte") fntr_uncuvant sunt mereugialtele.Niiun cuvént na ce singur. De pildi, in cuvantul ybec',e cuvantul pWwol~ fam gin cavantal ,caisiecuvantol ,simbure®. Dar cele mai multe sunt in cuvantul ,copil*. Copilul al auzit a a tea incr ne vnc {gi imagineaza tot timpul fel de fel, cdnd se joacd sau cind st’ degeaba. lar cdnd deschide 0 carte, el intr acolo cu totul, ca-n vis, vede, dincolo de fraze, Iucrurile cain realitate, le vede in fata ochilor lui, dar curva pe dinauntru. Acest ,pe dinduntru poarta in Diejionar un nume ciudat: ,J&untric". Tot ce citesti se adaug’ lumii tale liumtrice, care e mai mare decat lumea din afard. $i-adesea ea e ceva... indescriptibil (ude nedescris", te Himureste pagina 264)! ‘Nu stiu altit cum sunt, dar mie tare mult avea si-mi placd volumagul sta pe care incé il am in bi- bliotecd, ling’ dictionare mult mai mari, de toate felurile. Am aflat tarziu ci, in orasul Targoviste, cu ‘vreo 20 de ani inainte si m& nasc eu, unor baieti de liceu le picase ~ gi lor — cu tronc un dictionar, pe care-1 citeau ca pe 0 carte magici, din care poti face povesti la nesfarsit. ‘Sauce vrei tu. Poezii, minunate deserieri. Descri- eile sunt ca si cum ai desena lumea, bucitica cu Ducaticd. Nu stiu alfii cum sunt, dar mie tare mult {mi place-a desena. imi place si ma uit sila desenele altora. Dictionarul, o jucdrie cum nu mai exista, din care cititori pot face alte jucarii,fiecare dup& pofta lui. Indescriptibil Noteazd un singur enunt din text care tia rtinut atentia, Explicd-le colegilor de ce L-ai ales, prin ce te-a surpins,te-a nedumerit sau te-a incdntat. 2.Descrie, sub forma unui artical de dictionar, 0 ‘emotie pe care ai simtit-o citind textul sau o emotie cexprimata in text. i 179Lectia 2. Textele continue si discontinue Descrierea in proza ‘Exist, in text, cuvinte pe care nu le cu- nosti, in afard de cele explicate in sub- solul paginii? Daca da, cauti-le intr-un dictionar si noteazé-le sensu 2. Completeazi, in caiet, schema alaturata, cu elementele prezente in descrierea din primul paragraf al textulu. 3.Dincolo de aspectul vitibl al cari, de ceea ce poate vedea oricine cand se uité la obiectul respecti, exist gi cova care aparealtfl in mintea, in imaginatia fiecarui privitor. in acest caz, Dictionarul scolarului este perceput ca un univers inedit, surprinzitor: 1a te itd ce mai lume!’ exclama cel care il descrie, Cum expliciaceasti dublé perspectiva? 4. Prin ce diferd descrierea din primul pa- ragraf al textului, care se referd la ele ‘mente concrete ale obiectului descris, de cea reprodusé mai jos? «late uita ce mai lume! De cuvinte, Prietenoase, dusmnoase, bune, rele, misterioase, banale, atragatoare, respingitoare, si aga mai departe. Cuvantul «cald» e cald gi cuvantul «rece» e rece. Cuvantul «rece» e bun vara si cuvantul «cald» e bun iarnas* 5. Explici felul in care intelegi urmatoarea comparatie din text: ,cuvintele erau[..] ca nigte jucdii cu chelt ‘tat in poezie, cat si in prozi, descrierea are rolul dea ajuta ctitorul s3-siimagineze obiec- tul, finta sau locul prezentat/evocat. intr-o descriere pot fi mentionate perceptii care tin de toate cele cinci simturi (vaz, auz, _gust, miros, pipdit). De asemenea, pot fi expri- mate sentimente si emoti, ganduri ta obiectele, fintele sau locurile descrise, im oarea reprodusa in paragraful al doilea al textului. 2 ane 2 efrddescierea din aceast ghictoae? Expl 2. Identificé secventa descriptiva din al trelea paragraf al textului, La ce se refera a a . tului descris sunt evidentiate? icesta si ce trasaturi ale obiec: 3. Precizeazi rolul epitetulu, folosit de mai multe ori in inalul celui de-altreilea 4, Identifica, intext, o enumeratie prvitoare la ,cuvinte" si explicd ce eviden Paragraf, a aceasta, 180ess Textele continue si discontinue 4.Mentioneaz’ cateva cit cit in ti i care fi rt care pot fi citite ,de la mijloc spre sfrsit sau inceput, de la sfarsit spre inceput sau pe sarite’. De ce este posibil sa le cites in acest fl? 2.0bservd urmatoarele imagini si compara fel 3, Grupeaza imaginile rganizate in pro Textele continue sunt of le sau reportaje. ronliterare, precum artiol Textele discontinue pre sub forma unor liste, graice, diagram fice, aticole de dictionar, scheme. 1.pin ce categorie de 2. Lucratiin grupe de pat 3.caredinte tipurle det 4. ce tipur de texte discontinue tse P= de mai sus in dou catego si explicd prin pots paragrae, otf texte tear, n pro zinta informati organizate sub forma uno’ + Textele discontinue pot fi table de mater texte face parte Dictionar levi Facet o list cu rxte continue tise par mai compl mai dificil de inteles? Exo care este organizata informatia, e se deosebest. 2 sau in versuri, sau texte ecvente de text fad legsturs inte ele sau ri, liste tabele,calendare, gra- al scolarlu? justi raspunsul verse text discontinue si prez cate? De ce? i ce tip de informati ofer 181Lectura Spre lumi virtuale mi Lectia 3. Semnificatiile textului ‘in text apare urmatoarea afrmatie: Descrierile sunt ca si cum ai desena lumea, bucdtica cu bucatica ai putea explica acest fapt? a 3 2 De ce rez io carte precum dictonarul, fra poze, desene sau povest este comparata in text cu .0jucdrie ‘cum nu mai exista, din care cititorii pot face alte jucarii, fiecare dupa pofta lui"? 2 5 Poate ai jucat situ, precum coptul de 11 ani in text, ,jocul de-a ghcitul”cdnd ai deschis un dictionar Dacé ce tra plicut cel mai mut in acest joe” Daci nu, cum se pare unastel dejo? oe ‘Pentru fiecare om, fiecare cuvant cheama alta imagine, e inconjurat de altceva, dupa viata omului, dup ‘sta lui, dupa cum eel, ntr-un fet reac este adeviraté sau nu aceasta afirmatie din text? Pentru a ‘erfca, poi face rapid urmatorul tet, mpreuns cu un coleg/o colegé: descretilecaredintre voi o gra ‘notind pe o foaie 10 ~ 15 cuvinte Putetirealiza descrierearaspunzand | Imirosit, ce pip? ce gust in grédina imaginata? 5: Explicd urmatoarea secventi dn text: g£frumos cum cuvintele se ajuté unele pe altle sa se fac intelese.* Intent, apare idea cint-un cunt exist mereu si alte cuvinte Ce alte cuvinte rei cS exist de exempl, ‘in cwantuldescriere? Darin cuvantul cop? 7. Cum este posibl ca lumea luntricd a cuiva si fe mai mare decét lumea din afar 8. Ceol cez c& au simturileimaginatia 5 gindirea in faptul ca oamenii pot vedea dincolo de contururiereale ale lucrurilor,fintlor,peisajelor pe cae le privesc? °-Desparte in silabe cuvantulindescrptibil i precizeaz ce reguli de despite in slabe a apicat. i se pare tun tly porivit pentru textu pe care ai iit? La ce se refera? Ce anume crez ci nu poate f descris? 10. Ofice text chiar si cele noniterare it pot stan imaginatia ste pot transport Tn lumi virtuale, in lumi pos- bile places faci astel de catori imagine? Discutd cu cole motvele optuni tale 1. Descre fotografie de mai jos, reprezentand imaginidint-obibliotect ime ddeosebit. Descrie nu doar ceea ce vedi cli ceea ci in care po castor, Compa intrebarile: ce vezi?, ce auzi?, ce i 'si din China, cu o arhitectura : imaginezi cd se afi dincolo de imagini, umile virtuale ¥iapoi descrierea cu acelea realzate de coegi ti un loc masura 'a randul vostey, si gasiti scrieriv-au ajutat sa ghiciti hicitoarea colegilor si intrebatis descrirea vost ea fe deta relevant pena gh rispunsl. nesengsa eea ee fspunsu pentagon scised cella perechis rede soak obiectu/Rinta/fenomenullout dese=== Lectia 4. Textul argumentativ 4. Priveste cele patru imagini cu atentie. Ce reprezinta fiecare dintre acestea? 2. Ce asemanari si ce deosebiri exist intre imaginile date? 3. Aminteste-icare este ultima carte pe care a ctit-. ‘rage la sorti unul dintre inceputurile de enuntuti de mai jos. Continua: 1 Mi s-a parut interesanta cartea, deoarece .. ‘= Nua captivat prea tare, pentru ca... = Desi mi-a placut, totugi = Chiar daca nu e genul meu, am apreciat 3. 4, Asculta textulalaturat in lectura profesorulu ‘SANDA CORDOS (n. 1966) Este conferenyarlaFacultaten delitere a Universiti Babes Bolyai", din Cluj-Napoca. Critic $i istoric itera, teoretician, ; Eseist, a publict volume de istorie a lteraturi, despre scritori cum sunt Alexandeu Wvasiue 51 ton Vinea, despre roll iteratui si descherile pe care aceasta le oer ‘ext altura reprecinta oadaptare a unui fragment apart inal in wolumul Ce rost oe mai citi I teratur,Eeitura Compania, cutest 2004 Spre lumi virtuale [UMROWEICENA Text de baza Computerul fara baterii din biblioteca de Sanda Cordos Dintre strivechile inventit ale omului, niciuna nu ‘seamnd mai bine cu computerul deeit cartea Nu trebuie s& ne lasim ingelati de diferentele superficiale si si adancim opozitia dintre civilizatia cirti i civilizatia electronic, pentru ca, in mul- te gi foarte interesante forme, cea din urma nu 0 fnlocuieste, ci 0 preia pe cea dintai, recicland'-o si revigorind?-o, Este destul si retinem deocamdat’ faptul ci retelele electronice usureaza accesul la carte sici nu suportul material determina structura spe~ ified a opere literare: suportul electronic sau mag~ netic poate fi o gazda la fel de bun’ pentru textul literar ca traditionalafoaie de hartie. In plus, reteaua ‘electronic’ permite intélnirea cititorilor in functie de preferinte, intdrind, agadar, iar nu amenintand conditia carti ~ site-urile de astdzi sunt, in fond, alte forme ale cluburilor de lecturd. Departe de a fi adversarul de temut al lteraturii, computerul este, inelin si ered, fatele ei mai nevarstnic, mai nabiida- ios, mai exeentrics, prin vinele ciruiacurge, in fond, acelasi singe: singele virtual, La fel ca in reteaua electronica, si in literaturs se porneste de la o ,interfata conventional, care riméne muti gi opacé pnd in momentul in care 0 comands dati de o minte curioasi ~ sau, dimpotriva, plitisité ~ o pune in migcare. Odat8 trezitd la viati de ochitl cititorulu, de risfoitu lenes ori febril® al paginii sau de clicul unui mouse, realitatea virtua~ Bia operei se concretizeaza, deschide ferestre peste ferestre, activeazd programe si subprograme, si face si ruleze pe ecranul interior ~ mai putin spectaculos, desi nu mai putin animat decat monitorul ~ fas~ cinante lumi posibile. Orice carte de literatura este tun mic computer asezat pe raft, unul care se pune in migeare nu prin comenzi tastate pe claviatura, ci are) 2arengra vnatgera centro, gale (dh) ~ ce nent fect cpa gh i = te ee in on 183prin acel enter incastrat in ochiul meu si dectangat de el. Dacd avem in vedere o singura carte, am pu- tea spune ci numarul ,programelor* utilizate este limitat, dar dacd ne raportam la literatura ca intreg, atunci putem afirma cd aceasta constituie orealitate vvirtuald continand o infinitate de lumi posibile. Este lun lueru pe care il exprima Bastian, eroul lui Michael Ende din Povestea frd sfarsit, atunci cand i se cere si duca toate basmele incepute pana la capit: ,Sunt nenumarate povesti, strigé Bastian, si din fiecare tsar mere altele noi."® Tot Bastian descopera nu doar ci povestile si lumile care se deschid odati cu le sunt nenumarate, ci gic& ,orice poveste adevirats este 0 poveste fara sfarsit. Ceea ce inseamné c una si aceeasi poveste isi deschide lumea pentru fiecare dintrecititori sau ,utilizatoriis8i,c& reincepe, me- reu proaspati si neumblata, pentru fiecare in parte, {ngfduind un trasew in multe privinge comun, dar care vvariazi, de la un cititor la altul, macar in peisajele zZarite pe margini, dacd nu si in consistenta pavajului, 1a fel ca um joc pe computer, niveluri diferite, care se dezvaluie treptat pentru cei destoinici sau le riman multi vreme inaccesibile celor “Michael Ende, ove frst, Eltra Plo, 205, 184 _grabiti, speriati sau lipsiti de perseverenti, Trecerea de la un nivel la altul aduce imagini mai complexe, un spor de putere gi un plus de semnificati La ce folosesc toate aceste castiguri, in fond, virtuale si simbolice? Au acelasi folos ca inimile suplimenta~ re, claponii sau tavile cu cartofi prajiti dobandite in cursele lin realitatea virtual electronica, ‘unde sunt marcate vizwal: iti sporese viata, Literatura este, cum scrie cu indreptatire Nicolae Manolescu, jun multiplicator pentru experientele noastre: cici daci ne-am margini la ceea ce puter tri sau ve- dea in jurul nostru intr-o viagd de om, am fi foarte Asadar, literatura, cu lumile ei, it ,furntzea- 28 vietii o enorma cutie de rezonanta, in care i timplitile trite de noi se confrunta cu cele traite sau imaginate de altii si in care, prin comparatie, semnificatile le sporesc considerabil'%, Literatura are functia - care este totodata si forta - ca prin aceste lurni imponderabile si te orienteze in marile tere ale vietii (dragostea, suferinta, familia, boa- la, moartea, prietenia), si te familiarizeze cu ace- le situaii existemtiale pe care, foarte tanir fiind, astepti sau numa le fntrevezi cu nerabdare si teama >niclae Manolesc, Lectura ile tatu, Elita, 2009 * cle Manse tl Amine un ctr dees han, air rll, 2063, 1. Imparte foaia de caiet in patru cadrane si noteazl impresile tale, completind enunturle dat. 2, Care dintre imaginite de la exercitiul 1 din rubrica Pentru inceput ti se pare mai potrivit pentru a itustra mesajul textului? De ce? 3. Precizeazi care este tema textului 4, In textul Sandei Cordos pot fi identificate idei asemandtoare cu unele idei din textul Simonel Popescu studiat in orele anterioare. De exemplu, ideea formulata de Simona Popescu, ,intr-un cu- vant sunt mereu atele si altele” corespunde cita- tului dat de Sanda Cordos din Michael Ende: Sunt ‘enumarate povest, strigS Bastian, si din care ‘sar mereualtele noi Identiic alte idei ase’ toare din cole dous texteLectia 5. Organizarea textului argumentativ 4. (ce scop crezi cia scris Sanda Cordos acest text? Selecteazd un rispuns din lista de mai jo. a. dea amuza cittorutb, de a convinge cititorul; de a informa cititoru; d. de a vim ctitorul. 2.0e la ce idee porneste Sanda Cordos in textul siu? Este un fapt sau o opinie/un punct de vedere? 3.Lace aspecte din realtate sila ce aspecte care apartn lumii imaginayiel se refed textul? ‘4. Identiti dou’ justificri prin care autoarea igi sustine punctul de vedere, 5. Lace concluzie ajunge Sanda Cordos dup ce isi prezinta ieile? ‘Textul argumentativ are ca scop si convingi cititori cu prvie la 0 opinie/un punct de vedere, formulate inty- Uh eenunt numit premisi (sau ipoteza teza, problem). Premisa poate fformulata caafrmatie (de exemplu: Problema discutaté este dacd mai merit i iim) sau ca interogatie (de exemplu: Mat citi in iva de asi sau nu?) pentru a convingecititorul, se folosesc argumente, adic ide care sustin punctu de vedere formula in premisa ‘Argumentele pot fi = rationale: fapte, dover exemple etc. = emotionale; impresi, convingeri personale etc. in textul argumentativ uneori apar contraargumente, care combat parer ce se refer la ideea din premisd Textul argumentativ se incheie cu concluzie, un enunt scur, sintetic, in care punctul de vedere este pus in legiturd cu ipoteza. in textul argumentativ se wilizeazd formuliri ce privesc ETE —_formularea premise ierarhizarea argumentelor (in primul rand ..: in a doilea ‘ind ..; mai ita. p05 silegitua dnt mmr areument argument ide (pentru cd .: spre deosebire de ..; ca urmare .. ec.) argument a Timpul verbal utizat in textulargumentaiveste pezentul TEEN ——_conclure modului indicativ 4. Reformuleazi, in manierS proprie ipotezatextulu 2. Ai invatat in clasa a V-a, la discipina informatica si TIC, despre faptul cd orice sistem modern de operare ttiizeasdo interfatS de comunicare cu utilzatorul. Care este sensul din text al substantivuluiinterfata? 3. Indica sensul expresllor singe virtual, ecran interior si consstenfa pavajulu. Cres c acestea sustin dimen siunea rational a argumentarii sau dimensiunea emotionala a acesteia? De ce? 1, Selecteazi, din text, un argument care face apel a ratiune. 5, Precizeazi ce contraargument confine urmatorul enunt, selectat din text: “Dacd avem in vedere 0 singuta carte, am putea spune c& numérul «programetorm utilizate este limitat, ‘ar dacd ne raportam la literatura ca intreg,atunci putem afirma cd aceasta consttuie o reaitate virtualé ‘contindnd o infnitate de tumi posible” 6. Motiveazd de ce include Sanda Cordos intext eferina la romanul scris de Michael Ende si citatele din cryile sesede Nao anoles, olege dn orn de mais = po popu ae: . i sustine argumentele cu opiii de autortat; ee unestarea mal ntersant ml aac | © pentru c§ sunt scritori prefeati ai autoari Completeai, in caet, umStoarele afirmati 1. Baplied roll pe cae Lau grupurie de cuvinte (a fel ca, espectiv = in ceca cea iat, cel mai important ‘ceea ce insearnd cd din al treitea paragraf a textuli. mise pare. aacare este egitura inte conclziatetlu gi ipotezaacestuia? Cel mai mult mi-aplicut actvtatea Concuzia este explicit formulata? De ce? © Cel ma dificil mi s-a pau. L :Lectia 6. Noi pagini — alte idei Ai descoperit prima parte a sectiunii de Lectura descrierea unui dictionar in textul Simonei Popescu, dar sifaptul a Sanda Cords considera cartea strimosul computerulu. Vei descoperi acum ce crede o até scritoare despre lecturd i despre ,interfetele® care fi permit cititorulu sé patrunda in lumile virtuale pe care literatura ie propune Textul urmator, Lectura in tei in doi, de unul singu, ii apartine Rodicdi Zane sia fost publicat in volumul Care-j Faza cu cititul?,Citeste-,folosind jurmatul cu dubla intrare.Transcri in prima coloana pasajele care t-au atras, atentia si explic in a dova coloana ce te-a impresionat in pasajul selectat. »»Toti incepem s8 citim cu ochii altora. De aceea, And trebuie si ifi amintesti de prima ta carte iti dai seama c memoria te pune in fafa unei alegeri: pri- ‘ma carte pe care ti-a citit-o cineva sau prima carte pe care ai citit-o singur? Imi amintesc de amandous, ceea ce nu inseamn’ ‘cd acestea au fost intr-adevar primele mele citi. Nu Pentru ci eu ag vrea si vi spun minciuni, ci pentru A {ii minte mai ales ceea ce cilitoreste din trecut printr-un mijloc de transport foarte sigur: 0 poves- te, Povestile transport amintirile noastre din cele mai indepdrtate timpuri, precum avionul, vaporul ‘sau trenul ne ajuté si ajungem in cele mai indepar- tate locuri In povestile cu amintiri nu se petrec intotdeauna {ntémpliri extraordinare, ci doar cdteva fapte in ju- ul cdrora se infasoard sentimentele noastre de ‘tunci. Chiar daca atunci este foarte indepsrtat de acum, sentimentele puternice te fac si retrdiesti to- tul ca si cum ar fiaievea.[..] {nte-o sear, tata a venit acasi cu o carte frumos colorata in paginile cdreia se lifaia un bob de mazi~ re cu ochi, gura si tot ce mai trebuia pentru a semi: na cu oamenii. [i lipsea insa ceva si de aceea se nu- mea Foarte gras faird nas, cum aveam si aflu de la mama, care a inceput s& ne citeascé din aventurile bobului de mazare. Fratele meu sicu mine ascultam, cu gurile ciscate si nu incetam si ne minuném cum, de traieste bobul de mazare asemenea nous... $i bineinfeles radeam cu pofti de numele lui. Of, $1 cand s-a despartit de frati cu care locuia in pistaie... si cand s-a rostogolit pe scari si s-a pierdut de ai Iui...dar si nu credeti c& a sfarsitintr-o cratit’, nu, bobul nostru de mazare a avut noroc, pentru c3, dup ce a ritacit prin lume, si-a regasit familia i bucuria bobilor sia boabelor din neamul su cred cd mai con tinua si astlzi. Insd, asa cum stiti si voi, prima carte citita cu ‘ochii mamei, ai bunicii (si aici fi puteti adauga pe toti cei care ne-au iubit si si-au petrecut timpul cu noi cind eram mici) nu se citeste 0 singura dati, ci se 186 citeste iar i iat pani ni se serie in minte si putem si © inganm sau si o spunem singuri.(..] Ne agezam. in pat, cu mama intre noi, in asa fel incat si vedem ce eacolo in carte - desi stiam desenele pe dinafar’ - si cuvintele igi incepeau legénatul.(..] Legendele Oimputui ni le-acitit intai mama, cand eram prin clasa intai. Apoi am inceput si le citim singuri, Pentru noi, cartea era buna de citit cu glas tare, pentru ci avea literele mari si cuvintele grele. De aceea parcurgeam acelasi text o dati cu ochii si cu vocea mamei, apoi, pe rand, eu si Mircea, cu ochil si vocile propri.[..] Am inceput cu aceast’ carte 0 lunga ucenicie in ale cititului, care s-a intins pe citiva ani. mi aduc aminte ci, treptat, am trecut de Ja lectura in trei, la lectura in doi gi apoi la lectura de luna singurd, Ma intreceam cu fratele meu care a ci- tit de mai multe ori Legendele smiturile Grecieiantice. A fost lectura noastra preferata pani prin clasa a pa- tra. (..] Cele dou lumi, cea de hartie si cea aievea, ‘he-au ajutat la fel de mult si erestem «mari». Dac {n tumea afevea eram cu copii de varsta noastra Si {raiam impreund cu el intamplitile extraordinare ale copiliiei, in lumea cartilor puteam si fim cu cei ‘mari, cu oameni in toati dincolo de oamer ea si chiar cu cei care erav |, 2ei, semizei, eroi.«Ea Spre lumi virtuale [MMROMTEICENAS conta in perch san up ‘ ur de3 ble, junaele complete devo penta vdeo ce pase a selectat fiecare si cum a explicat alegerile Facute. Y le ne 2. Care este tema textului? 3. in aceasta unitate ai studiattextul descriptiv gi textul argumentatv. incare dintre cele doua categori crezi cd se incadreaza textul Rodicai Zane? Formuleaza doua argumente pentru a-{i sustine punctul de vedere. 5 4. Priveste desenul aliturat si precizeazé cru paragraf al textlul i se asociaz, 5. Care este premisa de la care porneste autoarea? 6. Asociaziflecare dintre cele doua categori de crt amintite in primal paragraf cu cite un ttlu de carte numit de autoare. 7.Ce crezi ci vrea si spun Rodica Zane in enuntul:,imi amintese do amandoua, ceea ce nu inseamna ci acestea av fost intr-adevir primele mele citi"? 8. Formuleazi doua argumente pe care autoarea le aduce pentru a sustine premisa dela care porneste. 9. Precizeazs, pentru argumentele formulate la exerctiul anterior, calitatea lor rationala sau emotionala. 10.indicd grupurile de cuvinte care au rolul de a atrage cittori, de a asigura ierarhizarea argumentelor sau legitura dintre idei din enunturite de mai jos. a. Nu pentru c8 eu ag vrea si va spun minciuni, ci pentru ct minte mai ales ceea ce cilstorest din trecut printr-un mijloc de transport foarte sigur: 0 poveste” by ins, aga cum stig voi, prima carte itt cu ochit mame, ai bunici (sacl it putetiadauga pe tof el ‘are ne-au iubit si s-2u petrecuttimpul cu noi cand eram mici) nu se ctepte o singurs data, ci se citeste iar i iar pana ni se scrie in minte si putem s o inginam sau sa o spunem singuri” ‘11 in fragmentul de text citat, nu este prezentatd o concluzie, Formuleaza tu 0 conclu care ai identificat-ola exercitil 5 Seri. pagind de juralin cares prezntexperient de eet pritoaela prima cae pecarealcitosingut singura? Iti propunem doud cari pe care s le cites in timpul liber, cu subiecte strans legate de nevoia oamenilor de a ‘ator’ cu imaginatia prin alte [umi decat cea rele in acord cu premisa pe Inimé de cereals de Comelia Funke sete de oaranicolie Specs nial Loatoi erbori iid FeupeemaE vocerisecn ar Dor devia lor care depinde de [ime eas personal Je vata, roman Crete Fk, povesti, Acestea nu sunt ascul- tate, c trite. participa [2.0 nireals"inseamné a intra in fa, face parte din ea, Dupa ce inlumea aceasta specialé apar oti de nazareli, pans la dezastru nu e decat un pas Va fi oare Ferbonia savata? posed aceasta abiltate rmiraculoas, pe care io trans- rite si fice! sale, Megge. Fata ‘ncearedsé-sisalveze tal, cutat deo banda de tlhari ‘medieval, eliberati intro ‘arte in urm§ cu nova ani 187