Sunteți pe pagina 1din 5

CAPITOLUL XXI

Procedura în ordonanţă

1. Noţiunea şi esenţa procedurii în ordonanţă. Pretenţiile în al căror


temei se emite ordonanţa judecătorească

Procedura în ordonanţă reprezintă în sine forma simplificată de apărare a drepturilor şi


intereselor creditorilor, a căror pretenţii se întemeiază pe documente incontestabile.
Pentru elucidarea acestei instituţii procesuale, doctrinarii folosesc calificative „de procedură,
de eliberare a ordonanţei judecătoreşti” sau „procedură simplificată de eliberare a ordonanţei
judecătoreşti”.
Putem defeni procedura în ordonanță ca fiind o procedură simplificată în prima
instanță, de apărare a drepturilor și obligațiilor și intereselor creditorului, alternativa
procedurii contencioase, bazate pe probe scrise autentice și incontestabile, condiționată de
natura pretențiilor material- juridice, indicate în lege, în al căror temei se eliberează ordonanță
judecătorească, care pune în aplicare mecanismul de executare silită a obligației. Astfel
procedura în ordonanță este necontencioasă, în sensul că este o procedură simplificată, care nu
conține etapa dezbaterilor judiciare, lipsind contradictorialitatea examinării pricinii, însă care
se caracterizează prin existența părților și a litigiului de drept între acestea.
Esenţa acestei proceduri vizează verificarea formei şi conţinutului materialelor
prezentate de creditor şi a lipsei pretenţiilor din partea debitorului. Principala condiţie de
examinare a unor astfel de cauze o reprezintă lipsa contestaţiei din partea debitorului.
Intentarea unei astfel de proceduri simplificate rămâne la atitudinea creditorului care are
posibilitatea să ceară şi intentarea unei proceduri contencioase.
Ordonanţa judecătorească este o dispoziţie dată unipersonal de judecător în baza materialelor
prezentate de creditor privind încasarea de sume băneşti sau revendicarea de bunuri de la
debitor în pretenţiile :
a) ce derivă dintr-un act juridic autentificat notarial, în acest caz pentru eliberarea
ordonanței se prezintă copia actului juridic autentificat notarial, iar dacă acesta urmează a fi
înregistrat se prezintă și dovada înregistrării actului;
b) ce rezultă dintr-un act juridic încheiat printr-un înscris simplu, când legea nu
dispune altfel, în cazul în care actul a fost încheat printr-un simplu înscris, la cererea de
eliberare a ordonanței se anexează copiile actelor juridice și înscrisurile care confirmă faptul
că debitorul nu-și onorează obligațiile sale contractuale sau cele prevăzute de lege;
c) ce sunt întemeiate pe protestul cambiei în neachitarea, neacceptarea sau
nedatarea acceptului, autentificat notarial. În caz de refuz total sau parțial de acceptare,
posesorul cambiei trebuie sa se adreseze un protest. Actul de protest este principala dovadă a
prezentării cambiei spre acceptarea și a refuzului trasului. Notarul efectuează acte de protest
al cambiei în caz de neacceptare, neachitare și nedatare a acceptului. Acest tip de pretenții se
examinează în procedura în ordonanță, la cererea beneficiarului cambiei, care trebuie să
prezinte protestul cambiei în neachitare, neacceptarea sau nedatarea acceptului autentificat
notarial;
d) ce ţin de încasarea pensiei de întreţinere a copilului minor care nu necesită
stabilirea paternităţii, contestarea paternităţii sau atragerea în proces a altor persoane
interesate. În cazul contestării paternității, încasării întreținerii pentru copilul major inapt de
muncă și necesității intervenției, judecătorul refuză primirea cererii de eliberare a ordonanței
și explică dreptul de a se adresa în procedura contencioasă;
e) când urmăresc perceperea salariului sau unor altor drepturi calculate, dar
neachitate salariatului. Creditorul trebuie sa prezinte acte care ar confirma aflarea în raporturi
juridice de muncă cu debitorul și existența datoriei la plata salariului sau unor altor plați
calculate ;
f) când rezultă din procurarea în credit sau acordarea în leasing a unor bunuri.
Cererea de eliberare a ordonanței este depusă de vînzătorul care a predat cumpărătorului
marfa conform contractului de vînzare-cumpărare în credit;
g) sunt înaintate de organul de poliţie, de Serviciul fiscal de Stat privind încasarea
cheltuielilor aferente căutării pârâtului sau debitorului ori bunurilor lui sau a copilului luat de
la debitor în temeiul unei hotărâri judecătoreşti, precum şi a cheltuielilor de păstrare a
bunurilor sechestrate de la debitor şi a bunurilor debitorului evacuat din locuinţă. Pentru
eliberarea ordonanței vor fi prezentate înscrisurile care certifică cheltuelile suportate;
h) rezultă din neristituirea cărţilor împrumutate de la bibliotecă. Cererea este
depusă nemijlocit de bibliotecă, dacă are statutul de persoană juridică, în caz contrar cererea
se va depune de către instituția în cadru căreia funcționează biblioteca. Pentru eliberarea
ordonanței se prezintă inscrisuri care confirmă primirea de către cititor a cărții din bibliotecă
și un extras din registrul de inventariere a bibliotecii, certificat de creditor, cu privire la costul
cărții nerestituite;
i) decurg din neonorarea de către agentul economic a datoriei faţă de Fondul
Social. Anume angajatorul este subiectul care nu-și onorează obligațiile față de bugetul
asigurărilor sociale de stat ;
j) rezultă din restanţele de impozite sau din asigurarea socială de stat. Pentru o
astfel de pretenție legea obligă respectarea procedurii prealabile. Drept dovadă vor fi
prezentate:
• avizul despre necesitatea stingerii obligației fiscale expediat contribuabilului
pînă la expirarea termenului de stingere a obigațiilor fiscale,
• hotărîrea autorității de executare silită a obligației fiscale în cazul în cazul
neonorării benevole,
• dispoziția de incaso trezorerială remisă organului fiscal cu mențiunea despre
lipsa totală sau parțială a mijloacelor pe contul bancar al contribualilului,
• actul întocnit de către funcționarul fiscal prin care se certifică că contribuabilul
nu permite accesul în domiciliul sau reședința sa pentru sechestrarea bunurilor.
În ceea ce privește contribuțiile de asigurări sociale- subiectul care nu-și onorează obligațiile
este însuși asiguraratul;
k) urmăresc exercitarea dreptului de gaj. Creditorul gajist care intenționează să-și
exercite dreptul de gaj trebuie să notifice despre acesta debitorul creanței garantate și, după
caz, debitorul gajist și terțul deținăror al bunului gajat. După notificare, creditorul gajist
depune la registrul în care a fost înscris gajul un preaviz, la care se anexează dovada
notificării debitorului gajist- aceste acțiuni fiind echivalente cu procedura prealabilă;
l) rezultă din restanțele la primele de asigurare obligatorie de asistență medicală.
Neachitarea în termen a primelor de către persoanele fizice și juridice impune necesitatea
adresării creditorului în instanța de judecată cu o cerere de eliberare a ordonanței;
m) privind încasarea din contul terțului a sumei datorate debitorului;
n) rezultă din facturi care au scadența la data depunerii lor;
o) se referă la întoarcerea executării;
p) este înaintată de penitenciar privind încasarea cheltuielilor de escortă în cauze
civile;
q) este înaintată de persoana care a primit sau a cumpărat un bun dacă se referă la
evacuarea persoanelor din imobilul transmis/vîndut de executor cu confirmarea acestui fapt de
către instanța de judecată.
Ordonanţa judecătorească reprezintă un act executoriu care se îndeplineşte în modul
stabilit pentru executarea actelor judecătoreşti și totodată dispoziția primei instanțe prin care
pricina se soluționează în fond.
După efectele juridice pe care le produce, ordonanţa se identifică cu hotărârea
judecătorească ceea ce le deosebeşte fiind conţinutul.
Ordonanța este unicul act executoriu care poate fi pus în executare fără a se elibera un titlu
executoriu în baza ei. Excepție o constitue doar încasarea de la debitor la buget a taxei de stat.

2. Cererea de eliberare a ordonanţei judecătoreşti

Procedura în ordonanţă constă din etapa intentării,examinării cererii, eliberării


ordonanţei sau refuzului de a o elibera, anularea ordonanţei, ori executarea acesteia.
Cererea de eliberare a ordonanţei judecătoreşti se depune în instanţă potrivit regulilor
generale de competenţă jurisdicţională după achitarea taxei de stat stabilită pentru cererea de
chemare în judecată în procedura contencioasă și după respectarea procedurii prealabile.
În cazul în care cererea creditorului nu este acceptată, taxa de stat i se restituie. În caz
de anulare a ordonanţei judecătoreşti, taxa de stat achitată de creditor trece în contul taxei în
procedură contencioasă.
Cererea de eliberare a ordonanţei judecătoreşti se depune în scris. În ea se indică
instanţa sesizată, numele sau denumirea creditorului, domiciliul ori sediul,contului bancar și
codul fiscal; aceleaşi date privind persoana debitorului; pretenţia creditorului şi circumstanţele
pe care se întemeiază documentele ce confirmă temeinicia pretenţiei şi alte documente
anexate la cerere. În cazul revendicării unui bun mobiliar se indică valoarea lui. În pretenţiile
de deposedare şi vânzare a obiectului gajului se indică valoarea bunului. Deasemenea în
cerere se indică probele ce dovedesc respectarea procedurii prealabile sesizării instanţei.
Cererea se semnează de creditor sau de reprezentantul lui, în ultimul caz anexându-se şi
documentul care-i atestă împuternicirile.
Judecătorul refuză să primească cererea de eliberare a ordonanţei judecătoreşti în
temeiurile prevăzute de art. 169-170 CPC, dacă pretenţia creditorului nu constituie temei de
eliberare a ordonanţei, pretenția este formulată față de mai mulți debitori, dacă debitorul este
în afara jurisdicţiei instanţelor judecătoreşti ale RM; dacă nu sunt prezentate documentele care
confirmă pretenţia creditorului; dacă din cerere şi din alte documente prezentate rezultă
existenţa unui litigiu de drept care nu poate fi soluţionat în temeiul documentelor depuse; dacă
nu s-a respectat procedura prealabilă sesizării instanţei judecătoreşti când aceasta este cerută
de lege sau de contractul părților. Asupra refuzului de a primi cererea de eliberare a
ordonanţei, judecătorul se pronunţă printr-o încheiere în termen de 5 zile de la depunerea ei în
judecată. Refuzul de a primi cererea de eliberare a ordonanţei judecătoreşti nu împiedică
creditorul să înainteze pretenţiile sale în cadrul unei proceduri contencioase.
Dacă cererea nu corespunde condiţiilor de conţinut ori nu s-a achitat taxa de stat
judecătorul nu-i dă curs şi stabileşte un termen de lichidare a neajunsurilor. Dacă creditorul le
lichidează în termen, cererea se consideră depusă în ziua prezentării iniţiale în judecată; în caz
contrar se restituie creditorului.

3. Ordonanţa judecătorească şi executarea ei. Anularea ordonanţei


judecătoreşti
Ordonanţa judecătorească se eliberează de către judecător în termen de 5 zile de la
depunerea cererii, după examinarea pricinii în fond, fără citarea părţilor pentru explicaţii, fără
dezbateri judiciare şi fără întocmirea unui proces-verbal.
În ordonanţa judecătorească se indică: în partea introductivă- numărul dosarului şi data
eliberării ordonanţei, de numirea instanţei şi numele judecătorului care a eliberat-o; numele
sau denumirea creditorului şi debitorului, domiciliul sau sediul și datele lor bancare; în partea
motivatoare se menționează- legea în al cărei temei este admisă pretenţia creditorului; în
partea rezolutivă se indică: - suma ce urmează a fi încasată ori bunul ce urmează a fi
revendicat şi valoarea lui; despăgubirile şi penalităţile care sunt solicitate de creditor şi care
urmează să fie încasate în temeiul legii sau al contractului, taxa de stat plătită de debitor în
favoarea creditorului sau a statului; termenul şi modul de contestare a ordonanţei judiciare.
În ordonanţa de încasare a pensiei de întreţinere a copilului minor se mai indică locul şi data
naşterii debitorului, locului de muncă, domiciliul, numele şi data naşterii fiecărui copil pentru
care se încasează pensia de întreţinere sumele ce urmează a fi încasate lunar şi termenul lor de
încasare. Ordonanța se întocnește pe blanchetă și se semniază de emitent.
Deci, spre deosebire de hotărârea judecătorească care constă din 4 parţi; ordonanţa
judecătorească se constituie numai din partea introductivă şi dispozitivă, lipsind părţile
descriptivă şi motivatoare.
După eliberarea ordonanţei, judecătorul, cel târziu a doua zi, trimite debitorului
ordonanţa printr-o scrisoare recomandată cu recipisă.
În decursul a 10 zile de la primirea ordonanţei, debitorul este în drept să înainteze obiecţiile
sale motivate împotriva pretenţiilor admise, prin intermediul oricăror mijloace de comunicare
ce asigură veridicitatea obiecţiilor şi primirea lor la timp.
În cazul depunerii obiecțiilor peste termenul stabilit de lege, judecătorul este în drept,
la cererea debitorului, să suspende executarea ordonanței pînă la examinarea obiecțiilor, cu
excepția cazurilor în care legea interzice suspendarea, soluționînd concomitent chestiunea de
restabilire a termenului pentru depunerea lor.
Instanța examinează obiecțiile debitorului fără citarea părților, fără proces verbal,
limitîndu-se la verificarea admisibilității obiecțiilor din punct de vedere al temeiniciei și
veridicitățiilor. Instanța este în drept să citeze debitorul și creditorul în ședință pentru a se
expune în privința obiecțiilor formulate, cu întocmirea procesului verbal și înregistrarea audio
a ședinței.
Dacă debitorul înaintează obiecţii motivate împotriva ordonanţei judecătoreşti,
judecătorul o anulează în termen de 5 zile printr-o încheiere care nu se supune căilor de atac.
În încheiere judecătorul explică că pretenţia creditorului poate fi înaintată debitorului în
procedură contencioasă.
Competentă să anuleze ordonanţa judecătorească este doar instanţa care a pronunţat-o.
Copia de pe încheierea de anulare a ordonanţei judecătoreşti se expediază părţilor în cel mult
3 zile de la data pronunţării încheierii.
În cazul anulării ordonanței deja executate sau executate parțial și neadresării
creditorului cu acțiune în procedură generală, debitorul nu este lipsit de dreptul de a se adresa
cu cererea de restituire a executării.
În cazul în care obiecțiile nu se referă la fondul cauzei, judecătorul va emite o
încheiere despre refuzul de anulare a ordonanței, care va putea fi atacată cu recurs în termen
de 10 zile.
Iar în cazul când în termenul stabilit de 10 zile instanţa judecătorească nu primeşte din partea
debitorului obiecţii motivate sau dacă debitorul este de acord cu pretenţiile, creditorului
judecătorul eliberează creditorului un al doilea exemplar de ordonanţă judecătorească
certificându-l cu sigiliul instanţei, pentru a fi prezentată spre executare imediată. La
solicitarea creditorului, instanţa poate expedia direct ordonanţa spre executare.
În cazul încasării de la debitor a taxei de stat la bugetul statului în temeiul ordonanţei
judecătoreşti, instanţa eliberează un titlu executoriu în acest sens.
Ordonanţa judecătorească se păstrează în original în procedura judecăţii.

S-ar putea să vă placă și