NP 125

PARTEA I
Anul 179 (XXIII) — Nr. 158 bis LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE Vineri, 4 martie 2011
SUMAR
Pagina
Anexa la Ordinul ministrului dezvoltării regionale și turismului

nr. 2.688/2010 pentru aprobarea Reglementării tehnice
„Normativ privind fundarea construcțiilor pe pământuri
sensibile la umezire, indicativ NP 125:2010”.............. 3–52
Volumul I
2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI,PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
ACTE ALE ORGANELOR DE SP ECIALIT A TE

ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ȘI TURISMULUI
ORDIN
pentru aprobarea Reglementării tehnice „Normativ privind fundarea construcțiilor pe pământuri
sensibile la umezire, indicativ NP 125: 2010”*)
În conformitate cu prevederile art. 10 și art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, cu modificările
ulterioare, ale art. 2 alin. (3) și (4) din Regulamentul privind tipurile de reglementări tehnice și de cheltuieli aferente activității de
reglementare în construcții, urbanism, amenajarea teritoriului și habitat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 203/2003, cu
modificările și completările ulterioare, și ale Hotărârii Guvernului nr. 1.016/2004 privind măsurile pentru organizarea și realizarea
schimbului de informații
informaționale în domeniul
între România și statelestandardelor
membre ale și Uniunii
reglementărilor tehnice,
Europene, precumprecum și al regulilor
și Comisia referitoare
Europeană, la serviciile
cu modificările societății
ulterioare,
având în vedere Procesul-verbal de avizare nr. 5 din 22 octombrie 2010 al Comitetului tehnic de coordonare generală din
cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului,
în temeiul art. 5 pct. II lit. e) și al art. 13 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.631/2009 privind organizarea și funcționarea
Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, cu modificările și completările ulterioare,
ministrul dezvoltării regionale și turismului emite prezentul ordin.
Art. 1. — Se aprobă Reglementarea tehnică „Normativ Prezenta reglementare a fost adoptată cu respectarea
privind fundarea construcțiilor pe pământuri sensibile la umezire, procedurii de notificare nr. RO/470 din 11 octombrie 2010,
indicativ NP 125: 2010”, elaborată de Universitatea Tehnică de
Construcții București, prevăzută în anexa care face parte prevăzută de Directiva 98/34/CE a Parlamentului European și a
integrantă din prezentul ordin. Consiliului din 22 iunie 1998 de stabilire a unei proceduri pentru
Art. 2. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al furnizarea de informații în domeniul standardelor și
României, Partea I, și intră în vigoare la 30 de zile de la data
publicării. reglementărilor tehnice, publicată în Jurnalul Oficial al
Art. 3. — La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Comunităților Europene L 204 din 21 iulie 1998, modificată prin
Reglementarea tehnică „Normativ privind fundarea construcțiilor Directiva 98/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din
pe pământuri
încetează sensibile la umezire, indicativ P 7: 2000”**) își
aplicabilitatea. 20 iulie 1998, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților
* Europene L 217 din 5 august 1998.
p. Ministrul dezvoltării regionale și turismului,

Gheorghe Nastasia,
secretar general
București, 29 decembrie 2010.

Nr. 2.688.
*) Ordinul nr. 2.688/2010 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 4 martie 2011 și este reprodus și în acest număr bis.
**) Reglementarea tehnică „Normativ privind fundarea construcțiilor pe pământuri sensibile la umezire, indicativ P 7:2000” a fost aprobată prin Ordinul
ministrului lucrărilor publice și amenajării teritoriului nr. 333/N/8/2000 și publicată în Buletinul Construcțiilor nr. 7/2001, editat de Institutul Național de Cercetare-
Dezvoltare în Construcții și Economia Construcțiilor — INCERC București.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 3
ANEX
NORMATIV PRIVIND FUNDAREA CONSTRUCIILOR PE

PMÂNTURI SENSIBILE LA UMEZIRE,
Indicativ NP 125:2010
4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
CUPRINS
Cap.1. OBIECT I DOMENIU DE APLICARE
Cap. 2. DOCUMENTE CONEXE I DE REFERIN
Cap. 3. DEFINIII
3.1. Definiii comune domeniului ingineriei geotehnice
3.2. Definiii specifice normativului
Cap. 4. NOTAII
Cap. 5. DATE GEOTEHNICE

5.1. Rspândirea PSU în România
5.2. Clasificarea PSU

5.3. Cerine generale pentru proiectarea geotehnic pe terenuri constituite din PSU
5.4. Cerine specifice pentru recunoaterea PSU
5.5. Parametrii geotehnici în cazul PSU
5.6. Identificarea i încadrarea PSU
5.7. Studiul geotehnic
Cap.6. PROIECTAREA GEOTEHNIC ÎN CAZUL PSU

6.1. Aspecte generale
6.2. Situaii de proiectare
6.3. Stabilirea valorilor caracteristice ale parametrilor geotehnici ai PSU
6.4. Stabilirea valorilor de calcul ale parametrilor geotehnici ai PSU
6.5. Soluii de fundare pe terenuri alctuite din PSU
6.6. Proiectarea geotehnic a sistemelor de fundare pe PSU
Cap.7. MASURI CONSTRUCTIVE RECOMANDAT ÎN CAZUL FUNDRII PE PSU

7.1. Msuri pentru prevenirea umezirii terenului de fundare
7.2. Msuri constructive la alegerea soluiilor de fundare pe PSU
7.3. Verificarea lucrrilor de construcii amplasate pe PSU
Cap.8. EXPLOATAREA, ÎNTREINEREA I MONITORIZAREA CONSTRUCIILOR

I INSTALAIILOR AMPLASATE PE PSU
ANEXA 1: DEFINIREA LOESSURILOR I PMÂNTURILOR LOESSOIDE

ANEXA 2 : RSPÂNDIREA LOESSURILOR I PMÂNTURILOR LOESSOIDE ÎN
ROMÂNIA
ANEXA 3: ELEMENTE PENTRU IDENTIFICAREA I CARACTERIZAREA PSU
ANEXA 4: PRESIUNI CONVENIONALE DE CALCUL (pconv) PENTTERENURILE DE
FUNDARE CONSTITUITE DIN PMÂNTURI SENSIBILE LA UMEZIRE AVÂND Sr  0,8
ANEXA 5: EVALUAREA TASRILOR SUPLIMENTARE PROBABILE PRIN UMEZIRE
A PSU
ANEXA 6: ELEMENTE REFERITOARE LA STRUCTURA DE REZISTEN CLDIRILOR
FUNDATE PE PSU
ANEXA 7: MSURI SPECIALE REFERITOARE LA LUCRRILE EDILITARE I DE
INSTALAII ÎN CAZUL PSU
ANEXA 8: REFERINE
Cap.1. OBIECT I DOMENIU DE APLICARE

Prezentul normativ se bazeaz pe principiile SR EN 1997-1:2004 i dup caz, cu eratele,
amendamentele i anexele naionale asociate, SR EN 1997-2/2007 i dup caz, cu eratele, amendamentele
i anexele naionale asociate i SR EN 1998-5/2006 i dup caz, cu eratele, amendamentele i anexele
naionale asociate i cuprinde o serie de reguli de aplicare referitoare la fundarea construc iilor pe terenuri
alctuite din pmânturi a cror structur i comportare mecanic se modific substanial i ireversibil în
contact cu apa, denumite generic pmânturi sensibile la umezire - PSU .
Comportamentul specific al PSU poate genera degradri ale construciilor fundate pe acestea i
fenomene de pierdere a stabilitii. Prin msuri specifice se urmrete meninerea siguranei construciilor
i a stabilitii masivelor de pmânt.
Prevederile acestui normativ se aplic la proiectarea geotehnic , execuia i exploatarea tuturor
construciilor amplasate pe PSU. De asemenea se utilizeaz i în cazul lucrrilor de consolidare i
reabilitare a construciilor existente, a lucrrilor de susinere, ca i a celor de stabilizare a versanilor
instabili.
Aplicarea prevederilor prezentului normativ se va face inând cont de specificul lucr rilor.
Cap. 2. DOCUMENTE CONEXE I DE REFERIN

Documentele conexe i de referin sunt enumerate în Anexa 8.
Cap. 3. DEFINIII
3.1. DEFINIII COMUNE DOMENIULUI INGINERIEI GEOTEHNICE
Definiiile comune sunt cele indicate în standardele SR EN 1997-1:2004 i dup caz, cu eratele,
amendamentele i anexele naionale asociate i SR EN 1997-2:2007 i dup caz, cu eratele,
amendamentele i anexele naionale asociate.
3.2. DEFINIII SPECIFICE NORMATIVULUI

3.2.1. Pmânturi sensibile la umezire (PSU): acestea sunt pmânturi coezive macroporice
nesaturate, care la contactul cu apa sufer modificri brute i ireversibile ale structurii interne, reflectate
    
prin tas ri suplimentare cu caracter de pr bu ire (colaps) i sc deri ale valorilor parametrilor geotehnici de
comportament mecanic.
Din aceast categorie fac parte loessurile, pmânturile loessoide i alte pmânturi preponderent
prfoase, cu porozitate mare, marcat neuniform.
În ANEXA 1 sunt prezentate astfel de pmânturi în funcie de geneza lor.
3.2.2. Tasri suplimentare la umezire (Im): acestea sunt deformaii verticale ale PSU manifestate
odat cu creterea umiditii, având valori sporite fa de cele ale pmântului în stare natural solicitat la
aceeai stare de eforturi.
Tasrile suplimentare la umezire pot apare sub greutatea proprie a stratului ( Img) i sub aciunea
încrcrilor de compresiune transmise de funda ii (Imp).
Tasrile suplimentare la umezire se pot determina pe teren i/sau se pot calcula pe baza indicilor
specifici determinai în laborator.
Cap. 4. NOTAII
Litere latine
B [m] Lime fundaie
D [%] Fraciune din amortizarea critic
Df [m] Adâncime de fundare
E [kPa] Modul de deformaie liniar al terenului de fundare
Edin [kPa] Modul dinamic de deformaie longitudinal a terenului de fundare
Eoed i-j [kPa] Modul edometric determinat pentru un interval i-j de presiuni
Eoed 200-300 [kPa] Modul edometric determinat pentru intervalul de presiuni 200-300 kPa
H [m] Grosime strat PSU
Im [m] Tasri suplimentare prin umezire
Img [m] Tasare suplimentar la umezire sub greutate proprie

Imp [m] Tasare suplimentar la umezire sub o sarcin p
IP [%] Indice de plasticitate
PSU Pmânturi sensibile la umezire
PUCM Pmânturi cu umflri i contracii mari
Sr [%] Grad de umiditate
c [kPa] Coeziune pmânt
d [mm] Diametru particule solide din pmânt
e Indice pori
e0 Indice iniial al porilor
im300 [%] Indice tasare specific suplimentar prin umezire pentru  = 300 kPa
im [%] Indice tasare specific suplimentar prin umezire pentru o valoare 

k [m/s] Coeficient de permeabilitate
n [%] Porozitate
pconv [kPa] Presiune convenional
pnet [kPa] Presiune net pe baza fundaiei
s [m] Tasare total
si [m] Tasare teren inundat
sn [m] Tasare teren natural
w [%] Umiditate natural a pmântului
w oc [%] Umiditate optim de compactare

wL [%] Limita superioar de plasticitate
wP [%] Limita inferioar de plasticitate
xk Valoare caracteristic a parametrului geotehnic
xk inf Valoare caracteristic inferioar a parametrului geotehnic
xk local Valoare caracteristic local a parametrului geotehnic
xk sup Valoare caracteristic superioar a parametrului geotehnic
Litere greceti
[o] Unghi de frecare intern al pmântului
[kN/m3] Greutate volumic pmânt în stare natural
M Coeficient parial pentru proprietile pmântului
3
d [kN/m ] Greutate volumic pmânt în stare uscat
s [kN/m3] Greutate volumic schelet
sat [kN/m3] Greutate volumic pmânt în stare saturat
[kN/m3] Coeficient Poisson
[g/cm3] Densitate pmânt în stare natural
d [g/cm3] Densitate pmânt în stare uscat
[g/cm3] Densitate schelet
s
sat [g/cm3] Densitate pmânt în stare saturat
[kPa] Efort unitar vertical aplicat în încercarea edometric
Efort unitar vertical datorat greutii proprii a pmântului la adâncimea
gz [kPa]
z; sarcin geologic
z [kPa] Efort unitar vertical la o adâncime z
0 [kPa] Rezisten structural
Cap. 5. DATE GEOTEHNICE

5.1. RSPÂNDIREA PSU ÎN ROMÂNIA
Pmânturile sensibile la umezire (PSU) ocup suprafee importante în România (cca. 17% din
teritoriu).
Ele sunt grupate în diferite zone ale României fiind considerate p mânturi regionale. Se întâlnesc
în Câmpia Român, Dobrogea, Podiul Moldovei, în lungul râurilor Siret, Prut i aflueni, local în Banat i
în zona subcarpatic.
În hrile din ANEXA 2 se prezint  rspândirea teritorial a PSU în România, ca i detaliat în
judeele unde aceste pmânturi au o pondere însemnat: Brila, Constana, Galai, Tulcea, Clrai,
Ialomia.
Observaie: Hrile au caracter orientativ i nu elimin necesitatea efecturii

investigaiilor geotehnice.
5.2. CLASIFICAREA PSU

Din punct de vedere al modului în care se taseaz  la umezire sub greutatea proprie a stratului
(sarcina geologic) PSU se clasific astfel:
 grupa A: pmânturi care prezint tasri suplimentare Img mai mici de 5 cm;
 grupa B: pmânturi care prezint tasri suplimentare Img egale sau mai mari de 5 cm.
5.3. CERINE GENERALE PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNIC

PE TERENURI CONSTITUITE DIN PSU
La proiectarea geotehnic pe terenuri alctuite din PSU se vor respecta prevederile din SR EN
1997-1:2004 i dup caz, cu eratele, amendamentele i anexele naionale asociate, SR EN 1998-5:2004 i
dup caz, cu eratele, amendamentele i anexele naionale asociate, NP 074/2007, NP 122/2010 ca i cele
din prezentul normativ.
5.3.1.Categoria geotehnic a amplasamentului

Pentru stabilirea cerinelor proiectrii geotehnice se folosesc categoriile geotehnice conform SR
EN 1997-1:2004 i dup caz, cu eratele, amendamentele i anexele naionale asociate, explicitate în NP
074-2007, crora li se asociaz riscul geotehnic.
Riscul geotehnic este definit în funcie de factorii legai de teren, dintre care cei mai importani
sunt condiiile de teren i apa subteran, precum i de factorii legai de structura ce va fi construit i de
vecintile acesteia
În cazul amplasamentelor unde în terenul de fundare se afl PSU, condiiile de teren sunt
stabilite ca dificile (NP 074-2007-A.1). În funcie de ceilali factori, în general pot rezulta Categoriile
geotehnice 2 sau 3, crora li se asociaz riscul geotehnic moderat sau major (NP 074-2007).
Încadrarea unei lucrri într-o categorie de risc geotehnic sporit impune necesitatea realizrii în
condiii de exigen corespunztoare a investigrii terenului de fundare i a proiectrii infrastructurii
folosind modele i metode de calcul perfecionate pentru a se atinge un nivel de siguran necesar pentru
rezistena, stabilitatea i condiiile normale de exploatare a construciei, în raport cu terenul de fundare.
5.3.2. Investigarea terenului de fundare

Prin investigaii geotehnice trebuie s se asigure cunoaterea proprietilor eseniale ale terenului
de fundare cel puin în limita zonei de influen a construciei. Zona de influen a construciei este
volumul din teren în care se resimte influena construciei respective sau în care pot avea loc fenomene
care s influeneze acea construcie.
Investigarea trebuie s pun în eviden cu precizie cât mai mare limitele stratului PSU, în
suprafa i pe adâncime.
Investigarea terenului constituit din PSU se va realiza obligatoriu prin prospectare pe teren,
încercri în laborator i, în unele situaii, prin încercri pe teren. Este necesar s fie consultate i utilizate,
date de arhiv.
La stabilirea volumului i tipului încercrilor se vor respecta prevederile din
NP-074/2007 i se va ine seama i de recomandrile specifice din ANEXA 3.
5.4. CERINE SPECIFICE PENTRU RECUNOATEREA PSU

Identificarea i caracterizarea pmânturilor sensibile la umezire se realizeaz conform
SR EN 14688-1:2004, SR EN 14688-2:2005 Cercetri i încercri geotehnice. Identificarea i
clasificarea pmânturilor. Partea 1: Identificare si descriere. Partea 2: Principii pentru o clasificare i
dup caz, cu eratele, amendamentele i anexele naionale asociate, cu respectarea cerin elor specifice.
Ca trsturi caracteristice ale PSU apar particularitile structurii, texturii, micro i macro
porozitatea, compoziiile chimico - mineralogice i granulometrice i anizotropia proprietilor.
Pentru ca un pmânt s poat fi caracterizat pmânt sensibil la umezire - PSU trebuie s fie
cunoscute în principal urmtoarele caracteristici geotehnice:
 compoziia:
 granulometric;
 chimico - mineralogic;
 proprieti fizice:
 umiditatea;
 densitile în stare natural, în stare uscat, în stare saturat;
 densitatea scheletului;
 porozitatea;

plasticitatea;
 proprieti hidrice:
 permeabilitatea în stare natural i sub diferite trepte de încrcare
 proprieti mecanice în condiii statice i eventual dinamice:
 compresibilitatea i deformabilitatea în stare natural i în stare inundat;
 rezistena structural;
 rezistena la forfecare în stare natural i în stare inundat;
La efectuarea cercetrilor geotehnice pentru identificarea i caracterizarea PSU se va ine seama de
condiiile speciale impuse de comportamentul specific al PSU (ANEXA 3).
Parametrii geotehnici care reflect aceste caracteristici trebuie determinate întotdeauna în laborator
i, în anumite situaii, pe teren - în conformitate cu prevederile NP-074/2007, SR EN 1997:2-2007 i a
reglementrilor tehnice naionale în vigoare .
5.5. PARAMETRII GEOTEHNICI ÎN CAZUL PSU

5.5.1. Compoziia granulometric i caracteristicile fizice
În funcie de compoziia lor granulometric i de fraciunile predominante, PSU se clasific
conform Tabelul 1.
Tabelul 1. Clasificarea depozitelor loessoide dup  compoziia granulometric
Coninut de material în procente, pe diametre (d)
Tipuri litologice
ale particulelor (mm)
Funcie de fraciunea < 0,01 0,01 - 0,05 0,05 - 0,1 0,1 - 0,25 > 0,25
Major
predominant  mm mm mm mm mm
Nisipoase < 40 35 - 45 15 - 25 0 - 15 -
Loessuri
(d = 0,01-0,1 mm > Prfoase < 30 > 45 < 15 0 - 10 -
60%)
Argiloase > 40 > 45 < 15 0 - 15 -
Nisipuri argiloase < 30 10 - 50 10 - 50 25 - 55 >5
Pmânturi loessoide Prafuri nisipoase < 30 35 - 55 35 - 50 < 30 <5
(d = 0,01 - 0,1 mm < Prafuri argiloase < 50 40 - 60 40 - 60 10 - 40 0-5

60%)
Argile prfoase > 50 25 - 50 25 - 50 0 - 10 0-5
5.5.2. Densitatea
Datorit porozitii mari, densitatea (greutatea volumic) în stare natural a PSU, are valori mai
mici comparativ cu alte pmânturi, fiind de ordinul,  = 1.2 ÷ 1.8 g/cm3 ( = 12 ÷ 18 kN/m3).
5.5.3. Plasticitatea
Pentru loessuri în Tabelul 2 se prezint corelarea compoziiei granulometrice cu plasticitatea.
Tabelul 2. Clasificarea depozitelor loessoide dup IP
Coninutul de particule
Natura pmântului Indicele de plasticitate IP ( % )
argiloase în %
Loessuri nisipoase 1<<7IP 3 - 10
Loessuri prfoase 7 << 17
IP 10 - 30
Loessuri argiloase > 17IP > 30
5.5.4. Permeabilitatea
Coeficientul de permeabilitate, k, se va determina în laborator pe probe netulburate i/sau
compactate.
Pe probe netulburate, pentru evidenierea anizotropiei, se recomand obinerea în permeametru a
coeficientului de permeabilitate pe direcie vertical i orizontal.
Prin încercri de consolidare în edometru se poate determina varia ia coeficientului de

permeabilitate sub trepte diferite de încrcare.
În cazul în care pe amplasament se poate organiza un poligon experimental se recomand i
determinarea coeficientului de permeabilitate in situ.
5.5.5. Compresibilitatea
Parametrii obinui prin încercri de laborator sunt:
 modulul de deformaie edometric (Eoed i-j) pentru diferite trepte (i, j) de încrcare  pe probe în
stare natural i inundat;
 indicii tasrilor specifice suplimentare la umezire pe diferite trepte de înc rcare (im) din
încercri edometrice duble;
 indicele tasrii specifice la umezire pentru treapta de 300 kPa (im300)–valoare obligatorie
necesar pentru identificarea PSU (din încercri edometrice–simpl cu inundare la 300 kPa sau
dubl - ANEXA 3 fig. A3.1 i A3.2).
Parametrii obinui prin încercri pe teren cu placa pân la o presiune de cel pu in de 300 kPa sunt:
 modulul de deformaie liniar E în condiii naturale i inundate, din încrcri pân la o presiune
de cel puin de 300 kPa;
 tasarea pe teren natural, sn;
 tasarea pe teren inundat, si .
5.5.6. Rezistena structural

Rezistena structural  0 este parametrul specific PSU i reprezint presiunea minim pentru care
se produce fenomenul de tasare suplimentar la umezire.
Se obine prin încercri în laborator sau pe teren (ANEXA 3).
5.5.7. Rezistena la forfecare
Parametrii rezistenei la forfecare sunt unghiul de frecare intern  i coeziunea c, determinai prin
încercri de laborator pe probe în stare natural i inundat. Pot fi utilizate încercri de forfecare direct i
încercri de compresiune triaxial. Tipul de încercare (UU, CU, CD) se va alege în funcie de situaia de
proiectare.
5.5.8. Parametrii dinamici
Acetia sunt:
 modulul dinamic de deformaie transversal, G
 modulul dinamic de deformaie longitudinal, Edin
 fraciunea din amortizarea critic, D
 coeficientul Poisson, 
Pot fi obinui prin încercri pe teren i/sau în laborator, pe probe în stare natural i inundate (în
aparatul triaxial dinamic, în coloan rezonant .a.).
5.5.9. Lichefierea
Fenomenul de lichefiere a PSU se poate manifesta, numai în situaia în care acestea au un gradul
de saturaie Sr > 0.8, ca urmare a pierderii temporare, par iale sau totale a rezistenei la forfecare a
pmântului sub influena unor solicitri dinamice.
5.5.10. Valori ale principalilor indici ce reflect caracteristicile geotehnice ale PSU, precum i
detalii specifice ale încercrilor în laborator i pe teren, sunt prezentate în ANEXA 3.
5.6. IDENTIFICAREA I ÎNCADRAREA PSU

5.6.1. Identificarea
5.6.1.1. Criterii referitoare la compozi
compoziie i proprieti fizice :
a. Pmânturi coezive
 cu fraciunea praf (d = 0,002 - 0,062 mm)în proporie de 50- 80%
 aflate în stare nesaturat ( Sr < 0,8 )
 cu porozitate în stare natural n > 40%
b. Indicele I  eL  e are valori mai mici decât cele din tabelul 3, unde:
1 e
 e este indicele porilor pentru pmântul în stare natural;
 eL este indicele porilor corespunztor umiditii la limita superioar de plasticitate wL a
pmântului
Tabelul 3. Indicele I în funcie de indicele de plasticitate

Indicele de plasticitate (IP) al
Sub 10 10 ... 14 14 ... 22 Peste 22
pmântului (%)
Indicele I 0,10 0,17 0,24 0,30
5.6.1.2. Criterii referitoare la comportamentul mecanic

a. Indicele tasrii specifice suplimentare prin umezire sub treapta de 300 kPa (în încercarea
edometric) im300, are valoare mai mare sau egal cu 2 %:
im300  2cm/m  2%
b. Indicii  i  referitori la tas rile terenului în stare natural i inundat (în încercarea cu placa)
au valorile:
si
  5 i   si  sn  3 cm,
sn
unde si este tasarea terenului inundat, iar sn tasarea terenului în condiii de umiditate natural,
determinate cu placa încrcat pân la presiunea de 300 kPa.

5.6.2. Încadrarea unui pmânt ca PSU
Pentru a caracteriza un pmânt ca PSU trebuie îndeplinit cel puin un criteriu referitor la
proprietile fizice (pct. 5.6.1.1.) i un criteriu referitor la comportamentul mecanic (pct. 5.6.1.2.), din cele
de mai sus.
Clasificarea unui pmânt în Grupa A sau B se realizeaz pe baza estimrii tasrii suplimentare la
umezire sub greutate proprie, Img (ANEXA 5).
5.7. STUDIUL GEOTEHNIC

Cerinele pentru redactarea studiului geotehnic sunt cele din NP 074/2007. Studiul geotehnic se
întocmete utilizând datele din rapoartele geotehnice care conin rezultatele investigaiilor de teren i
laborator conform SR EN 1997:1-2004 i dup caz, cu eratele, amendamentele i anexele naionale
asociate i SR EN 1997:2-2007 i dup caz, cu eratele, amendamentele i anexele naionale asociate.
În aceste rapoarte este obligatoriu a fi cuprinse aspecte specifice privind:
 modul de recoltare a probelor (tuuri cu perei subiri, monolii);
 încadrarea PSU pe baza încercrilor efectuate;
 orice observaii suplimentare obinute la încercrile în laborator sau/i in-situ care pot evidenia
în plus caracterul PSU (exemplu: culoare, existena macroporilor i a unor eventuale goluri,
friabilitate etc.)
Cap. 6. PROIECTAREA GEOTEHNIC ÎN CAZUL PSU

6.1. ASPECTE GENERALE
Conform SR EN 1997-1:2004 i dup caz, cu eratele, amendamentele i anexele naionale asociate,
proiectarea geotehnic se poate realiza prin calcul, pe baz de msuri prescriptive, pe baza rezultatelor
unor încrcri de prob i prin metoda observaional.
Proiectarea geotehnic prin calcul utilizeaz în cadrul modelelor de calcul parametrii geotehnici
în funcie de strile limit
Valorile caracteristice ale parametrilor geotehnici, bazate pe rezultate din încerc rile pe teren i în
laborator, se stabilesc conform NP 122/2010. La stabilirea valorilor caracteristice trebuie inut cont de
influena asupra strii limit care guverneaz în proiectare.
Valorile de calcul se stabilesc pe baza valorilor caracteristice prin utilizarea coeficien ilor de
pariali.
În cazul identificrii unui pmânt ca PSU starea limit care guverneaz întotdeauna proiectarea
lucrrii este cea care apare în teren i este cauzat de saturarea acestuia prin umezire (GEO). Starea
limit GEO este definit în SR EN 1997-1:2004 i dup caz, cu eratele, amendamentele i anexele
naionale asociate, drept cedarea sau deformaia excesiv a terenului, în care rezisten a pmânturilor sau
rocilor contribuie în mod semnificativ la asigurarea rezistenei.

Proiectarea geotehnic pe baz de msuri prescriptive, precum i cea bazat pe metoda
observaional utilizeaz parametrii geotehnici numai pentru identificarea i clasificarea stratelor de
pmânt din terenul de fundare.
6.2. SITUAII DE PROIECTARE

În cazul identificrii unui pmânt ca PSU, starea limit care guverneaz întotdeauna proiectarea
lucrrii este cea care apare în teren i este cauzat de saturarea acestuia prin umezire (GEO).
O atenie deosebit se va acorda la estimarea zonei de teren care determina în principal,
comportarea structurii geotehnice.
Pot fi avute în vedere urmtoarele situaii de proiectare:
1. Fundare pe terenul alctuit din PSU, fr s  se prevad msuri speciale pentru desensibilizarea
sa:
 strile limit apar simultan în teren i structur, cu diferenieri în funcie de gradul de rigiditate
a structurii;
 se va considera ipoteza cea mai defavorabil, a umezirii întregului pachet PSU;
 va fi avut în vedere i cedarea prin poansonare;
 se va examina oportunitatea prevederii de msuri constructive în vederea adaptrii structurii

pentru preluarea deformaiilor prognozate ale terenului.
2. Fundare pe terenul alctuit din PSU cu luarea de msuri pentru desensibilizare sau pe un strat
de adâncime insensibil la umezire, prin dep irea PSU:
 strile limit pot apare separat în teren i structur.
3. În cazurile referitoare la stabilitatea la alunecare a pantelor din PSU se consider situaia 1 de
proiectare, dac nu sunt prevzute msuri specifice.
4. Dac un teren cunoscut ca fiind constituit din PSU a fost în timp inundat pe toat  grosimea
stratului sensibil, acesta nu mai intr în categoria PSU i proiectarea geotehnic se va realiza conform
caracteristicilor sale geotehnice rezultate din investigaia geotehnic.
6.3. STABILIREA VALORILOR CARACTERISTICE ALE PARAMETRILOR

GEOTEHNICI
6.3.1. Parametrii geotehnici care pot fi utilizai în proiectarea geotehnic prin calcul pentru terenul
alctuit din PSU sunt:
 porozitatea (n), umiditatea (w), gradul de saturaie (Sr), greutile volumice (, s, d, sat, ’);
 coeficientul de permeabilitate (k);
 rezistena structural ( 0); modul de determinare a valorilor  0 va fi ales în concordan cu
tipul fundaiei (ANEXA 3);
 modulii de deformaie (E) în stare natural i inundat ;

 tasrile suplimentare la umezire (Im);
 parametrii rezistenei la forfecare (, c) în stare natural i inundat.
În alegerea valorii caracteristice a acestor parametri se va face o estimare prudent  cu luarea în
considerare a prevederilor din SR EN 1997:1-2004, i dup caz, cu eratele, amendamentele i anexele
naionale asociate.
În cazul terenurilor alctuite din PSU este obligatoriu ca valorile caracteristice s se bazeze pe
încercri în laborator i, când este posibil, pe încercri in-situ.
Valorile întabelate pentru diferii parametri geotehnici prezentate în ANEXA 3 au un caracter
orientativ i pot fi utilizate numai în calcule preliminare sau în cadrul proiectrii geotehnice prescriptive.
6.3.2. În cazul în care terenul alc tuit din PSU se propune a fi desensibilizat, în proiectare vor fi
avui în vedere noii parametrii ai PSU ob inui prin încercri.
6.4. STABILIREA VALORILOR DE CALCUL

ALE PARAMETRILOR GEOTEHNICI
Valorile de calcul ale parametrilor geotehnici se stabilesc conform prevederilor SR EN 1997:1-
2004 i dup caz, cu eratele, amendamentele i anexele naionale asociate i NP 122/2010.
Coeficienii pariali (M) pentru stabilirea valorilor de calcul sunt cei din Anexa A-
SR EN 1997:1-2004 i dup caz, cu eratele, amendamentele i anexele naionale asociate.
Vor fi utilizate i valori caracteristice minime (xKinf), maxime (xK sup) sau locale (xK loc) ale
parametrilor geotehnici, conform 6.6.1.1.
6.5. SOLUII DE FUNDARE PE TERENURI ALCTUITE DIN PSU

La amplasarea construciilor pe terenuri constituite din PSU se va ine seama de caracteristicile
terenului i se va decide asupra soluiilor de fundare, în funcie de tipul structurii, de nivelul de risc
acceptat i de costuri.
Din punct de vedere al modului de fundare pe terenuri constituite din PSU se pot analiza
urmtoarele soluii:
a. Fundarea direct
- pe teren în stare natural, cu estimarea tasrilor totale incluzând tasrile suplimentare la umezire i
compararea acestora cu tasrile admisibile pentru structur;
- pe terenul la care se elimin sensibilitatea la umezire pe toat zona din teren care determin în principal
comportarea construciei;
- pe terenul la care se elimin  sensibilitatea la umezire i totodat se iau msuri pentru micorarea
sensibilitii construciilor la deformarea terenului;
b. Fundarea indirect
- prin sisteme de fundare care s depeasc stratul de PSU i s ptrund într-un strat insensibil la
umezire aflat în adâncime.
6.6.PROIECTAREA
6.6.PROIECTAREA GEOTEHNIC A SISTEMELOR DE FUNDARE PE PSU
6.6.1. Proiectarea geotehnic prin calcul
Proiectarea final a unei structuri geotehnice se va realiza prin calcul.
6.6.1.1. Aspecte specifice

La proiectarea soluiilor de fundare pe PSU se vor respecta prevederile din SR EN 1997-
1:2004 i dup caz, cu eratele, amendamentele i anexele naionale asociate, cele din NP-112/2006 în
cazul fundrii directe i respectiv din NP 123/2010 în cazul fundrii indirecte, astfel:
-în cadrul verificrii la starea limit de exploatare normal, tasrile difereniate ale fundaiilor vor
fi limitate pentru a nu conduce la o stare limit în structur;
-se va lua în considerare compatibilitatea deformaiilor la starea limit ultim, în cazul în care se
poate produce cedarea combinat a elementelor structurii i a terenului inând seama de rigiditatea relativ
a structurii i terenului;
-în cadrul strilor limit ultime, starea limit GEO este critic pentru determinarea dimensiunilor
elementelor structurale din fundaii i pentru rezistena elementelor de structur;
în cadrul acestor stri limit se vor avea în vedere, unde este cazul, cerinele pentru meninerea
funcionrii utilajelor;
-la alegerea valorilor caracteristice ale parametrilor geotehnici se vor judeca în paralel extinderea
zonei din teren care determin în principal comportarea structurii geotehnice i capacitatea structurii de a
transfera încrcrile de la zonele slabe ctre cele mai rezistente din teren; în cazul PSU este justificat
utilizarea dup caz, a unor valori caracteristice inferioare, xk inf (ex. modulii de deformaie E, parametrii
rezistenei la forfecare , c) sau superioare, xk sup (ex. im300); în cazul structurilor fr capacitate de
distribuire a solicitrilor se recomand a se folosi valori caracteristice locale (x k loc) ale parametrilor
geotehnici;
-la alegerea aciunilor geotehnice, funcie de destinaia si durata construciei, vor fi considerate
cele datorate umezirii (saturrii) terenului inând cont de:
 sursele de umezire si tipul acestora (locale, generale);
 sensul umezirii care poate fi gravitaional sau generat de ridicarea nivelului apei subterane;
 viteza i sensul de curgere al apei subterane, care poate avea alternativ direcii diferite (canale de
irigaii, maluri);
 diminuarea caracteristicilor terenului în zona de varia ie a nivelului apei unde se produce o
înmuiere sau/i eroziuni, fiind posibil ca terenul situat deasupra s rmân în „consol”, ceea ce
favorizeaz pr buirea acestuia (maluri adiacente unui curs i/sau acumulri de ap);
-în cazul utilizrii soluiilor de fundare pe piloi care ptrund într-un strat insensibil la umezire
situat sub stratul PSU, dac este posibil umezirea i tasarea suplimentar sub greutate proprie a stratului
PSU, se va considera frecarea negativ pe piloi conform prevederilor din NP 123/2010.
6.6.1.2. Calculul terenului de fundare

6.6.1.2.1. Evaluarea zonelor deformabile
Cunoscându-se rezistena structural  0 se pot defini zonele din teren în cuprinsul crora se produc
deformaii ca urmare a pr buirii structurii pmântului prin umezire, numite zone deformabile.
Astfel, zona deformabil superioar se extinde pân la adâncimea la care efortul unitar vertical
(), datorat atât încrcrii date de fundaie ( z) cât i greutii proprii a pmântului ( gz), este mai mare i
devine egal cu  0 (Fig. 1).
Fig. 1. Zone caracteristice în terenul de fundare alctuit din pmânturi sensibile la umezire:
I - zon deformabil superioar; II - zon inert; III - zon deformabil inferioar; 1 - diagrama variaiei cu
adâncimea a efortului gz; 2 - diagrama variaiei cu adâncimea a efortului z
Pe de alt parte, în cazul unei anumite grosimi a stratului sensibil la umezire, se pot produce tas ri
suplimentare i pe seama unei zone aflate la baza stratului, denumit zon deformabil inferioar, în
cuprinsul creia sarcina geologic ( gz ) este suficient de mare pentru ca efortul unitar vertical total () s 
fie, de asemenea, mai mare ca  0. În cazul ilustrat în figura 1, între cele dou  zone deformabile se
interpune o zon inert, denumit astfel, întrucât în aceast zon  efortul unitar vertical total () este mai
mic decât  0 i, ca atare, nu se produc tasri prin umezire.
În funcie de limea B a fundaiei, de mrimea presiunii nete pnet pe talpa fundaiei, de grosimea H
a stratului sensibil la umezire i de valoarea rezistenei structurale  0 pot aprea i alte situaii (Fig. 2a ...
e).
Fig.2. Situaii caracteristice pentru terenul de fundare alc tuit din pmânturi sensibile la umezire:
I - zon deformabil superioar; II - zon inert; III - zon deformabil inferioar; 1 - diagrama variaiei cu
adâncimea a efortului gz; 2 - diagrama variaiei cu adâncimea a efortului z
6.6.1.2.2. Calculul terenului la starea limit  de exploatare normal 

La evaluarea tasrilor probabile se vor lua în considerare tas rile suplimentare prin umezire sub
sarcina geologic (Img) i sub presiuni exterioare (Imp) în funcie de grupa pmântului (A sau B) i msurile
de desensibilizare la umezire prevzute.
În ANEXA 5 este prezentat un model de calcul.
Pentru stabilirea valorilor admisibile ale deformaiilor structurale i ale deplasrilor

fundaiilor se vor avea în vedere prevederile din NP 112/2004 i cele din Anexa H - SR EN 1997-1:2004
i dup caz, cu eratele, amendamentele i anexele naionale asociate.
6.6.1.2.3. Calculul terenului la starea limit  ultim

Pentru calculul capacitii portante se vor introduce valorile parametrilor rezistentei la
forfecare  i c conform situaiilor de proiectare 1 i 2 (Cap. 6.2). Se pot utiliza diferite formule conform
NP 112/2004i Anexa D-SR EN 1997-1:2004 i dup caz, cu eratele, amendamentele i anexele naionale
asociate.
6.6.2. Proiectarea pe baz de msuri prescriptive
Proiectarea pe baz de msuri prescriptive în cazul PSU se poate utiliza pentru calcule preliminare.
Predimensionarea fundaiilor directe amplasate pe PSU se poate realiza conform prevederilor NP-
112/2004, pe baza presiunilor convenionale de calcul pconv, considerate ca presiuni acceptabile, utilizând
valorile pconv din tabelul 1 - ANEXA 4.
La predimensionare se vor avea în vedere i aspectele constructive recomandate în ANEXA 4.
6.6.3. Utilizarea rezultatelor încrcrilor de prob în proiectare

În vederea obinerii unor rezultate care se vor folosi în proiectarea prin calcul, se pot realiza
încrcri de prob prin umezire sau inundare (ANEXA 3). Acestea se vor executa numai în poligoane
experimentale situate în afara perimetrului construibil i fr a-l afecta. În caz contrar nu se vor efectua
încercri cu utilizarea apei.
Pentru amplasamentele la care exist date de arhiv din rezultate experimentale, acestea se pot
utiliza pentru situaii similare.
6.6.4. Proiectarea prin metoda observaional

Aceast metod este aplicabil în situaia în care se consider c prognozarea comportrii
construciei i sistemului de fundare al acesteia nu poate fi realizat cu suficient precizie în faza de
proiectare.
Poate fi de asemenea folosit în cazul proiectrii unor lucrri de intervenii pe construcii existente
fundate pe PSU.
Utilizarea metodei observaionale presupune stabilirea i pregtirea unor date ce trebuie respectate
i controlate pe parcursul execuiei, referitoare la:
 domeniul admisibil de comportare al construciei i limitarea acestuia în funcie de tipul
structurii;
 monitorizarea pe etape a lucrrilor cu prevederea msurilor de intervenie în cazul depirii

domeniului admisibil;
 evaluarea pe etape a rezultatelor monitoriz rii;
 aplicarea msurilor de intervenie dac este cazul.
6.6.5. Raportul de proiectare geotehnic

În raportul de proiectare geotehnic, care constituie un capitol distinct al memoriului tehnic al
proiectului, se vor respecta prevederile generale din SR EN 1997:1-2004 i dup caz, cu eratele,
amendamentele i anexele naionale asociate i se va include în mod obligatoriu programul de
supraveghere i de monitorizare atât pentru perioada de execu ie a lucrrilor cât i pentru perioada de
exploatare a construciilor, inând seama de aspectele specifice PSU i de reglementrile tehnice, în
vigoare, privind urmrirea comportrii în timp a construciilor .
Pentru msurarea tasrilor se vor avea în vedere prevederile STAS 2745/90.
Cap. 7. MSURI CONSTRUCTIVE ÎN CAZUL FUNDRII PE PSU

7.1. MASURI PENTRU PREVENIREA UMEZIRII TERENULUI DE FUNDARE
Indiferent de grupa de teren PSU care exist într-un amplasament, atât în perioada de execuie cât
i în timpul exploatrii construciilor, se vor adopta obligatoriu msuri specifice pentru protejarea
terenului contra umezirii, astfel:
 Sistematizarea vertical i în plan a amplasamentului pentru asigurarea colectrii i evacurii
rapide ctre un emisar a apelor din precipitaii, prin prevederea unor pante de minimum 2 %; se va
realiza iniial sistematizarea necesar pentru lucrrile de execuie, urmând ca celelalte lucrri de
sistematizare s se termine odat cu punerea în funciune a obiectivului; în cazul platformelor de
construcii pe terenuri cu pante mai mari de 1:5, se vor prevedea msuri de protecie împotriva
apelor care se scurg de pe versan i, prin anuri de gard a cror seciune s asigure scurgerea
debitului maxim al apelor meteorice; platformele de construcie situate pe versani se vor nivela în
terase cu pante de maximum 1:1, care se vor proteja prin diferite soluii tehnologice (brazde,
înierbare, îmbrcmini din materiale locale, geosintetice etc.).
 Colectarea i evacuarea rapid a apei din precipitaii pe toat durata execuiei s pturilor prin
amenajri adecvate (pante, puuri, instalaii de pompare etc.); în situaia în care la cota de fundare
se constat existena unui strat de pmânt afectat de precipitaii, acesta va fi îndeprtat imediat
înainte de turnarea betonului.
 Evitarea stagnrii apelor în jurul construciilor, atât în perioada execuiei cât i pe toat durata
exploatrii, prin soluii constructive adecvate (trotuare, compactarea terenului în jurul
construciilor, execuia de strate etane din argil, pante corespunztoare, rigole, cavalieri etc.).
 Evitarea perturbrii echilibrului hidrogeologic fr a realiza lucrri care pot bara cile naturale de
scurgerea a apei ctre emisarii naturali i artificiali în funciune conducând la ridicarea nivelului
apei subterane; nu vor fi str punse orizonturi impermeabile aflate deasupra pânzei freatice.
 Protecia reelelor purttoare de ap sau rezervoare, in caz de necesitate, prin prevederea unor
soluii de impermeabilizare a terenului .
 Evitarea pierderilor de apa din retelele edilitare si instalatii prin alegerea solutiilor adecvate din
cele prezentate in ANEXA 7.
 Execuia excavaiilor pe poriuni cu protejarea imediat a acestora.
 Execuia umpluturilor în jurul fundaiilor i pereilor subsolurilor pe msur ce acestea sunt
realizate.
7.2.MSURI CONSTRUCTIVE
CONSTRUCTIVE LA
LA ALEGEREA SOLUIILOR DE FUNDARE PE PSU
În conformitate cu situaiile de proiectare definite la pct. 6.2, în cazul fundrii pe PSU este
necesar adoptarea unui complex de msuri constructive pentru terenul de fundare i/sau construcie.
7.2.1. Msuri pentru terenul de fundare

7.2.1.1. Prevenirea umezirii terenului (conform pct. 7.1).
7.2.1.2. Îmbuntirea terenului prin diferite tehnologii urmrind formarea unei noi structuri
interne pentru întregul strat (desensibilizare la umezire).
La alegea soluiilor se vor respecta reglementrile tehnice, în vigoare, privind îmbun tirea
terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice i se va ine seama de prevederile seciunii 5 din SR
EN 1997-1:2004, i dup caz, cu eratele, amendamentele i anexele naionale asociate.
Pot fi avute în vedere:
- compactarea intensiv ;
- injectarea prin silicatizare;
- tratarea termic ;
coloane de îndesare având corpul realizat din beton simplu sau materiale locale compactate; la
stabilirea materialului ce va fi utilizat în coloan se va ine seama de modul în care este influenat
permeabilitatea stratului astfel îmbuntit, corelat cu litologia specific i msurile referitoare la prezena
apei; se interzice alctuirea coloanelor din material granular permeabil;
La partea superioar, terenul îmbuntit va fi închis (uniformizat i protejat) printr-un strat practic
impermeabil.
Pentru aplicarea unei soluii se recomand organizarea unui poligon experimental, înainte de a se
trece la execuia lucrrilor.
7.2.1.3. Realizarea unei perne din material compactat controlat, pe stratul de PSU, eventual prin
excavarea parial a acestuia.
Vor fi evaluate tasrile suplimentare la umezire ale PSU rmas neconsolidat, a cror probabilitate
de apariie se va estima în funcie de toate celelalte msuri prevzute pentru evitarea umezirii.
Se interzice alctuirea pernei din material granular permeabil.
Perna trebuie dimensionat i verificat pentru a asigura:
 o bun compactare a materialului;
 un modul de deformaie în corpul su care s conduc la deformaii compatibile cu
structura ;
 o permeabilitate cât mai redus (practic impermeabil);
 o presiune la baz care s fie în concordan cu caracteristicile geotehnice ale terenului

aflat sub pern.
7.2.1.4. Înlocuirea complet a stratului de PSU prin excavare i umplere controlat cu un material
adecvat solicitrilor i caracteristicilor geotehnice ale stratului de baz insensibil la umezire.
7.2.1.5. Consumarea tasrilor suplimentare ale PSU prin:

 umezire dirijat;
 inundare sub încrcare suplimentar;
 explozii de adâncime.
7.2.1.6. Adoptarea unor sisteme de fundaii (piloi, barete etc.) care s depeasc stratul de PSU
i s ptrund într-un strat insensibil la umezire.
Aceste sisteme se vor utiliza atunci când deforma iile admisibile atât pentru structur cât i pentru
funcionarea utilajelor tehnologice nu pot fi respectate doar prin adoptarea msurilor prevzute mai sus .
7.2.2. Msuri referitoare la construcii fundate direct

La fundarea direct pe terenuri constituite din PSU structura de rezisten a construciei trebuie s
se poat adapta unor tasri neuniforme.
În acest sens se recomand:
7.2.2.1. La structuri multietajate în cadre evitarea fundaiilor izolate i utilizarea de preferin a
fundaiilor continui (grinzi încruciate i radiere).
7.2.2.2. Micorarea sensibilitii construciilor la deformaiile terenului sporindu-le rezistena i
rigiditatea spaial prin utilizarea centurilor armate, separarea în tronsoane de lungime limitat prin rosturi
de tasare, întrirea i rigidizarea infrastructurii (subsol-fundaii), alegerea unor forme în plan a
construciilor cât mai simple; lungimea tronsoanelor se va stabili prin calcul în func ie de caracteristicile
terenului de fundare i structura de rezisten a construciei (ANEXA 6).
7.2.3. Criterii pentru

pentru alegerea
alegerea i gruparea msurilor de limitare a mrimii
tasrilor suplimentare prin umezire.
Msurile se adopt în funcie de urmtoarele criterii:
 clasa de importan, caracterul i destinaia construciilor, natura proceselor tehnologice pe
are le ad postesc;
 sensibilitatea la umezire a pmântului, exprimat prin grupa în care se încadreaz  terenul
de fundare (A sau B) i prin mrimea tasrilor probabile prin umezire;
 gradul de seismicitate al regiunii în care este amplasat construcia;

 costul lucrrilor iniiale;
 costul lucrrilor de întreinere.
De regul pot fi întâlnite dou  situaii:
1. Terenul de fundare se încadreaz  în grupa A de PSU (Fig. 3, a). Cu linie punctat  s-a marcat
izobara rezistenei structurale care delimiteaz zona deformabil superioar.
Pe lâng msurile de protejare a terenului împotriva infiltra iilor de ap (vezi pct.7.1.), se
analizeaz, aplicând metodele de la punctul 7.2., eliminarea sensibilitii la umezire a stratului
pe o parte din zona deformabil (Fig. 3, b) sau pe întreaga grosime a zonei deformabile (Fig.
3, c).
Fig. 3. Variante de fundare pe un teren din grupa A
2. Terenul de fundare se încadreaz  în grupa B de PSU (Fig. 4, a); zona deformabil  superioar I
coexist cu zona deformabil inferioar III i cu zona inert II.
Se analizeaz soluii de eliminare a sensibilitii la umezire de tipul celor pentru PSU grupa A,
pân la limita zonei deformabile superioare (Fig. 4, b).
Dac aceste msuri nu ofer garanii c tasrile care pot apare pe seama zonei deformabile
inferioare pot fi meninute în limite acceptabile pentru structura de rezisten  i pentru
condiiile unei exploatri normale, se recurge la str pungerea stratului sensibil la umezire
printr-o fundaie de adâncime (Fig. 4, c).
Fig. 4. Variante de fundare pe un teren din grupa B
Criteriul de baz pentru alegerea unei variante, indiferent de grupa de PSU, îl constituie mrimea
tasrii totale probabile.
Msurile de mai sus se vor asocia cu cele referitoare la construcii ( vezi pct.7.2.2.).
7.3. VERIFICAREA LUCRRILOR DE CONSTRUCII AMPLASATE PE PSU

Verificarea lucrrilor pe parcursul execuiei i recepionarea lor se va face în conformitate cu
prevederile prescripiilor tehnice specifice diferitelor categorii de lucrri i cu reglementrile legale în
vigoare, cu urmtoarele precizri:
a) Nu este admis  atacarea unei noi faze de execuie fr efectuarea verificrilor fazei anterioare,
atât pentru lucrrile ce devin ascunse cât i pentru lucrrile de a cror calitate depinde protecia
împotriva infiltrrii apei în pmânt, în fazele de execuie sau etapele urmtoare.
b) La recepia de terminare a lucrrilor se va verifica i consemna în mod expres în procesele
verbale de recepie, modul în care au fost respectate toate msurile prevzute pentru prevenirea
degradrilor datorate umezirii terenului de fundare. Eventualele defeciuni de natur a conduce
la umezirea terenului nu pot fi încadrate în categoria deficienelor admise pentru a fi remediate
ulterior; în asemenea cazuri, recepiile vor fi amânate pân la efectuarea remedierilor.
c) La recep ia definitiv a obiectivului, se va verifica comportarea obiectelor independente
recepionate anterior, precum i comportarea de ansamblu a întregului complex, dând atenie
special bunei funcionri a instalaiilor i re elelor purttoare de ap, sistematizrii verticale a
teritoriului precum i msurilor luate prin proiectare i execuie, în vederea evitrii umezirii
terenului de fundare.
Toate actele privind verificrile pe faze de execuie, inclusiv buletinele de laborator, diagrame,
schie, se vor pstra de ctre beneficiar i se vor prezenta la recep ie, dup care se vor anexa la cartea
tehnic a construciei.
Cap. 8. EXPLOATAREA, ÎNTREINEREA I MONITORIZAREA

CONSTRUCIILOR I INSTALAIILOR AMPLASATE PE PSU
Beneficiarii care exploateaz sau folosesc construcii i instalaii amplasate pe PSU vor lua
msurile necesare ca urmrirea, exploatarea i întreinerea construciilor, instalaiilor i amenajrilor din
interiorul incintelor respective s se fac potrivit prevederilor proiectului i normelor în vigoare referitoare
la întreinerea, repararea i urmrirea comportrii construciilor.
Construciile fundate pe terenuri PSU vor fi monitorizate obligatoriu conform programului de
supraveghere si de monitorizare (vezi pct. 6.6.5).
Toate datele privitoare la defeciunile constatate i la operaiile de remediere sau reparare
executate se vor trece în cartea tehnic a construciei.
La elaborarea documentaiei economice a investiiei se vor avea în vedere toate cheltuielile
necesitate de aplicarea prevederilor prezentului normativ, inclusiv cele pentru executarea lucr rilor legate
de urmrirea comportrii în timp a construciilor i terenului.
ANEXA 1
DEFINIREA LOESSURILOR I PMÂNTURILOR LOESSOIDE
Pentru mai buna înelegere a formrii i comportrii PSU sunt preluate din literatura de specialitate
unele date cu caracter orientativ.
A1.1. DATE DIN DICIONARUL DE GEOGRAFIE FIZIC - Editura Corint, 1999 (Ielenicz.
M. i alii).
LOESS - roc sedimentar detritic, predominant prfoas, friabil, cu porozitate mare,
neconsolidat sau slab consolidat, de culoare glbuie pân la brun - glbuie; din punct de vedere
mineralogic este specific prezena carbonailor (predominant de calciu), dei exist i loess lipsit de
carbonai; loessul este permeabil, apele de infiltraie determinând procese de sufoziune, care duc la tasare
i la formarea crovurilor; loessul se desprinde pe fee verticale, favorizând formarea pereilor abrupi.
Este o formaiune specific pleistocenului, cu o srcine controversat  (fluvial, eolian, deluvial,
glaciar, fluvioglaciar, pedogenetic, complex etc.).
LOESS ARGILOS- loess cu textur mai fin, având un coninut de argil de aproximativ 25 - 30 %.
LOESS NISIPOS - loess cu textur mai grosier, având un coninut de argil de aproximativ 10 -
15 %.
LOESS TIPIC - loess cu textur mijlocie, având un coninut de argil de aproximativ
15 - 25 %.
A1.2. DATE DIN DICIONARUL DE GEOLOGIE - Ed. Didactic i Pedagogic, 1998

(Anastasiu, N. i alii)
LOESS, depozit aleuritic, slab consolidat, pulverulent, cu aspect masiv, lipsit de stratificaie i cu
tendin de desprindere dup plane verticale. Loessul are o culoare glbuie sau glbuie - albicioas i o
porozitate ridicat, cu spaii libere tubulare. Constituenii mineralogici alogeni sunt reprezentai prin cuar,
feldspai, mice, minerale argiloase i minerale grele, iar cei autigeni prin calcit (ppui de loess), hidroxizi
de aluminiu etc. Loessul reprezint un depozit periglaciar i eolian, acumulat pe grosimi de zeci i sute de
metri, în zona de câmpie i în zone submontane, pe platouri, în asociaie cu depozite lacustre, fluviale i
glaciare.
A1.3. DATE DIN MINERALE I ROCI SEDIMENTARE-Ed. Tehnic, 1977 (Anastasiu N)

LOESS I ROCI LOESSOIDE: Depozitele mobile, relativ omogene, reprezentând acumulri de
material aleuritic.
Clasificarea granulometric a loessurilor (dup D. Rdulescu, 1965)
Clase (mm) granulometrice 0,25 - 0,1 0,1 - 0,05 0,05 - 0,01 < 0,01
(%)
Varieti texturale
Prfoase 0-5 < 15 > 50 < 35
Slab argiloase Prfoase i fin nisipoase 0 - 10 15 - 25 > 40 < 15
Fin nisipoase 0 - 15 > 25 > 30 < 15
Prfoase 0-5 < 15 > 50 < 25
Argiloase Prfoase i fin nisipoase 0 - 10 15 - 25 > 40 20 - 25
Fin nisipoase 0 - 15 < 25 > 30 20 - 25
Descriere macroscopic. Loessurile formeaz depozite pulverulente (prfoase) cu aspect masiv

(lipsite de stratificaie) i cu tendin de desprindere dup plane verticale. De obicei sunt friabile, de
culoare glbuie sau glbui - albicioase, au o porozitate ridicat i conin spaii libere, tubulare.
Textur aleuritic determinat de granule cu diametrul mediu cuprins între 0,06-0,02 mm. Forma
particulelor este frecvent tabular sau lamelar, cu grad de rotunjire sc zut. Sortare slab. Prezena
fraciunilor pelitice determin varietile texturale.
Constitueni mineralogici. Constituenii alogeni sunt reprezentai prin: cuar (29-70%), feldspai
(20-40%), mice (~ 25%), minerale argiloase, minerale grele (1-2%), amfiboli, piroxeni, epidot, zoizit,
granai, turmalin, ilmenit, zircon i bioclaste. Cuarul apare ca granule microcristaline (   0,04 mm),
coluroase, cu suprafaa mat, rugoas. Feldspaii plagioclazi i potasici sunt, de obicei, caolinizai. Micele
frecvente sunt biotitul i muscovitul. Fraciunea argiloas este, de obicei, nesaturat în calciu (Ca) i
reprezentat prin caolinit, illit, montmorillonit. Bioclastele sunt reprezentate, de obicei, prin gasteropode
cuaternare.
Constituenii autigeni sunt reprezentai prin: calcit, minerale argiloase, oxizi de aluminiu. Calcitul
apare frecvent concreionar (forme foarte diverse, numite ppui de loess). Mineralele argiloase apar pe
seama constituenilor alogeni, în zonele cu umiditate excesiv.
Varieti mineralogice: lehm - depozit loessoid provenit din decalcifierea unor loessuri,
caracterizat prin îmbogiri cu oxizi de fier i minerale argiloase - strict neomogene; lut loessoid -
caracterizat prin prezena nisipului i a mineralelor grele, structur neomogen.
A1.4. CU PRIVIRE LA GENEZA LOESSURILOR I PMÂNTURILOR LOESSOIDE au

fost emise mai multe teorii dintre care cele mai acceptate sunt:
-ipoteza eolian, care consider c loessul s-a format prin depunerea prafului transportat de vânt în
zone cu vegetaie;
-ipoteza deluvial, care consider c loessul a fost depus în vi largi, prin procesul de splare i
transport al materialelor dezagregate de pe suprafaa versanilor;
-ipoteza privind producerea strii de sub-îndesare a loessurilor prin formarea lor eolian sau
deluvial în condiiile unui climat uscat; este considerat cea mai verosimil ipotez.
A1.5. POTRIVIT CRITERIULUI GENETIC, clasificarea pmânturilor loessoide, în afar de

loessurile tipice reliefeaz o serie de alte forma iuni, cum ar fi:
-lutul loessoid, provenit din alterarea loessului având un coninut mai mare de argil i p strând o
parte din proprietile specifice ale pmântului din care a luat natere;
-nisipul loessoid eolian, format prin remanierea aluviunilor fluviale sub aciunea vântului;
-aluviunile loessoide, rezultate prin aciunea succesiv de sfrâmare i transport a apelor si
vântului;
-loessul lacustru, alctuit din depunerea pulberilor în stare afânat pe fundul unor lacuri care
ulterior au secat.
Perioada de formare a pmânturilor macroporice din România se situeaz în exclusivitate în
Cuaternar.
ANEXA 2
RSPÂNDIREA LOESSURILOR I PMÂNTURILOR

LOESSOIDE ÎN ROMÂNIA
Loessurile i pmânturile loessoide constituie principalele roci de acoperire pân la altitudini de

400 m, în cea mai mare parte a Câmpiei Române (cu excep ia esurilor aluvionare, a zonelor de divagare
i dunelor) în Dobrogea Central i de Sud precum i în Podiul Moldovei (cu excepia luncilor i a unei
pri din Podiul Bârladului).
Pe suprafee restrânse, aceste formaiuni se întâlnesc i în Banat i Criana precum i în zona
subcarpatic i în nordul Dobrogei. Apar foarte rar în Transilvania. În tabelul A2.1 sunt prezentate grosimi
ale depozitelor de loess din România.
Tabelul A2.1. Grosimi ale depozitelor loessoide in Romania ( orientativ )
Grosime depozit
Locaie
investigat
Malul Drept al Dunrii de la Ostrov spre aval, 30 m
Cernavoda, Tulcea – malul stâng al Braului Borcea 40-60 m
Tecuci - Nicoreti 50 m
Valea Ialomiei – Marculeti, ndrei
30 m
Turnu Mgurele
Brila, Galai 10-35 m
Feteti 25-35 m
Constana 6-10 m
Giurgiu 6-10 m
Câmpia Covurlui 7m
Tecuci Ora 7-8 m
O hart ce schematizeaz rspândirea teritorial a p mânturilor sensibile la umezire în România se

prezint în figura A.2.1(dup Popescu D.-1965). În figurile A2.2 ÷ A2.7 sunt prezentate h rile privind
raionarea PSU în judeele unde aceste pmânturi au o pondere însemnat.
ai
n
â
m
o
R
în
e
d
i
sso
e
lo
r
ol
ri
ut
n
â
m

p
i
rl
o
ri
ssu
e
o l
a
e
ri
d
n
â
p
s

R
.
.1
2
.A
g
i
F
Fig. A2.2. Rspândirea loessurilor i pmânturilor loessoide în judeul Brila
Fig. A2.3. Rspândirea loessurilor i pmânturilor loessoide în judeul Constana

Fig.A2.4. Rspândirea loessurilor i pmânturilor loessoide în judeul Galai
Fig. A2.5. Rspândirea loessurilor i pmânturilor loessoide în judeul Tulcea

Fig. A2.6. Rspândirea loessurilor i pmânturilor loessoide în judeul Clrai
Fig. A2.7. Rspândirea loessurilor i pmânturilor loessoide în judeul Ialomia

ANEXA 3
ELEMENTE PENTRU IDENTIFICAREA I CARACTERIZAREA PSU
A3.1. CERINE SPECIFICE LA INVESTIGAII GEOTEHNICE PE TEREN
Pentru identificarea i caracterizarea PSU investigarea terenului de fundare se va efectua în

conformitate cu prescripiile tehnice în vigoare, inând seama de urmtoarele recomandri:
a) Lucrri de prospectare i prelevare de probe:
 forajele geotehnice se vor executa numai în uscat;
 probele de pmânt se vor recolta cel puin din metru în metru;
 este indicat ca probele care vor servi încerc rilor în edometru s fie recoltate de preferin sub
form de monolii, din s pturi deschise, puuri sau foraje cu diametrul de peste un metru (prin
decupare din strat);
 în cazul probelor recoltate în tuuri se vor folosi dispozitive care s asigure prelevarea
netulburat a probelor; se vor prefera tuuri cu perei subiri;
 se vor stabili în mod obligatoriu natura i caracteristicile formaiunii la baza depozitului sensibil
la umezire, precum i natura, extinderea i caracteristicile eventualelor intercalaii din cuprinsul
acestui depozit.
b) Încercri pe teren:
 Încrcrile de prob pe plci (STAS 8942/3-90) se vor efectua atât în condiii de umiditate
natural, cât i ori de câte ori este posibil în condiii de inundare. Încrcarea se va face pân la o
presiune de cel puin 300 kPa, în trepte de 25 ... 50 kPa, suprafaa minim de încrcare fiind de
1,00 m2. La inundarea terenului de sub plac  se va asigura meninerea constant a unei adâncimi
a apei de 10 ... 15 cm în groapa de încercare; pe fundul acesteia se va a terne un strat de pietri
mrgritar de 3...5 cm grosime. Inundarea va începe cu cel puin 15 zile înaintea încrcrii i se
va menine pe toat durata acesteia.
 Incinta experimental de inundare pentru determinarea tasrii efective I mg
ef
sub greutatea proprie
a terenului va avea dimensiunile în plan cel pu in egale cu grosimea depozitului de loess sensibil
la umezire, dar nu mai mici decât 20,00x20,00 m. Inundarea sub un strat de ap de 0,3 ... 0,5 m
grosime va fi meninut neîntrerupt pân la amortizarea tasrilor. Se vor urmri tasrile de
suprafa, în interiorul i exteriorul incintei inundate (prin reperi - borne topometrice), tasrile
diverselor orizonturi din adâncime (cu ajutorul reperilor mecanici, electroinductivi, radioactivi
etc.) precum i avansarea umezirii în adâncime (prin doze de umiditate, radiometrie etc.).
Amortizarea tasrilor se consider atins atunci când ritmul tasrilor de suprafa pentru reperii
din incint nu depete 1 cm/s ptmân, timp de cel puin dou s  ptmâni. Încercarea poate fi
considerat terminat dac timp de o lun nu se înregistreaz nici o tasare.

 Alte încercri speciale: încercri pe fundaii la scar redus i încercri cu lada pe suprafee de
10 x 10 m2.
Parametrii geotehnici specifici PSU care se pot obine prin încercri pe teren sunt:
 rezistena structural (0) care corespunde:
p 
 presiuniipi la limita de proporionalitate pe graficul presiune - tasare  i constant  , în
 si 
cazul încrcrilor de prob cu placa efectuate în condi ii de inundare;

 presiunii din greutatea proprie a PSU (sarcina geologic) la adâncimea de la care începe
s se produc tasarea sub greutatea proprie la inundarea de la suprafa în incinte
experimentale.
 tasarea terenului natural sn din încercarea cu placa;
 tasarea terenului inundat si din încercarea cu placa;
 modulul de deformaie linear E din încercarea cu placa.
 tasarea efectiv I mg
ef
sub greutate proprie la inundare în incinta experimental;
A3.2. CERINE SPECIFICE LA ÎNCERCRI ÎN LABORATOR
A3.2.1. Compoziia si proprieti fizice

La determinarea compoziiei granulometrice a PSU se vor respecta prevederile STAS 1913/5-1985).
Pentru obinerea indicilor ce reflect proprietatile fizice se vor respecta prevederile SR EN 1997-
2:2007, i dup caz, cu eratele, amendamentele i anexele naionale asociate i standardele în vigoare:
STAS 1913/1-82 pentru determinarea umiditii, STAS 1913/4-86 pentru determinarea limitelor de
plasticitate, STAS 1913/2-76 pentru determinarea densitii scheletului, STAS 1913/5-85 pentru
determinarea granulozitii, STAS 1913/6-76 pentru determinarea permeabilitii.
A3.2.2. Proprieti mecanice

Parametrii specifici necesari a fi determinai în laborator sunt:
 valoarea indicelui tasrii specifice la umezire, im (în cm/m sau %);
 rezistena structural,  0 (în kPa) - vezi figura A3.1;
 indicele tasrii specifice la umezire pentru treapta de 300 kPa (i m300) (încercarea simpl) – vezi
figura A3.2;
 modulul de deformaie edometric, Eoed.
Fig. A3.1.
Figura A3.2.
Indicele tas rii specifice la umezire (im) este diferena de tasare specific, la o presiune  pe curba
presiune - tasare, obinut pentru proba cu umiditate natural (n) i respectiv inundat iniial (i), în cadrul
unor încercri duble în edometru (STAS 8942/1-1989 i SR EN 1997-2:2007 i dup caz, cu eratele,
amendamentele i anexele naionale asociate.); im   i   n [%].
Rezistena structural 0 a PSU reprezint presiunea minim pentru care se produce fenomenul de
tasare suplimentar prin umezire (pân la saturare). Ea corespunde:
 presiunii corespunztoare unui indice al tasrii specifice im  i  n 0,01
 1% în încercrile
edometrice.
Selectarea valorilor lui   se va face în funcie de tipul fundaiei astfel:

 pentru fundaii izolate i continui  0 se va stabili prin încerc ri edometrice i/sau încrcri de
prob cu placa;
 pentru radiere generale 0 se va stabili prin încerc ri edometrice i/sau prin inundri în incinte
experimentale.
Rezistena structural este variabil cu adâncimea terenului sensibil la umezire i aceast variaie se
va stabili prin încercri edometrice în corelaie cu determinrile pe teren (atunci când acestea exist).
Indicele tasrii specifice la umezire (im) este diferena de tasare specific, la presiunea de 300 kPa
pe curba presiune - tasare, obinut pentru proba cu umiditate natural ( n) i respectiv inundat iniial (i),
în cadrul unor încercri duble în edometru (STAS 8942/1-1989 i SR EN 1997-2:2007 i dup caz, cu
eratele, amendamentele i anexele naionale asociate); im [%].
Modulul de deformaie edometric (Eoed i-j) se determin între dou trepte de presiune (i i  j) i se
calculeaz cu relaia:
  j   i
E oed i  j  
  j   i
Uzual se determin Eoed 200-300 între treptele de 200 i 300 kPa.
În tabelul A3.1. se prezint orientativ valori ale parametrilor geotehnici pentru PSU din România,
iar în tabelul A3.2. se prezint pentru pmânturi loessoide din România valori ale rezistenelor structurale.
Tabelul A3.1. Limitele de varia ie ale caracteristicilor fizice i mecanice

pentru PSU în stare natural (România)
Valoarea
Denumire caracteristic Simbol U.M.
caracteristicii
Densitatea scheletului s g/cm3 2,52 - 2,67
Greutatea volumic în stare natural  kN/m3 12,0 - 18,0
Greutatea volumic în stare uscat d kN/m3 11,0 - 16,0
Umiditatea natural w % 6 - 15
Porozitatea n % 40 - 55
Limita de curgere wL % 12 – 30
Limita de frmântare wP % 9 – 18
Indicele de plasticitate IP % 5 – 22
Presiunea de umflare pu kPa 0 – 10
Coeficientul de permeabilitate k m/sec. 10-4 - 10-6
Tasarea suplimentar la  = 100 kPa im100 % 0 - 0,6
Tasarea suplimentar la  = 200 kPa im200 % 1–4
Indice tasare specific suplimentar la  = 300 kPa im300 % 2 – 14
Modulul de deformaie edometric Eoed 200-300 kPa 5000 - 15000

Unghiul de frecare intern  grade 5 – 25
Coeziunea c kPa 10 - 30
Tabelul A3.2. Valorile rezistenelor structurale pentru pmânturi loessoide din România
Procentaj de Rezistena
Localitatea
argil structural 0
Bucureti 35 % 150 kPa
Iai, Constana 25 % 80 - 100 kPa
Medgidia,
Feteti Cernavod 20 % 10 - 12 % 60 kPa 25 kPa
Tulcea, Galai, Brila 15 % 30 kPa
Turnu Mgurele, Zimnicea 20 % 50 – 80 kPa
Caracterizarea pmânturilor sensibile la umezire poate fi reprezentat prin amprente, iar

comportarea lor în funcie de umiditate i îndesare prin diagrama de stare, care prevede reprezentarea în
abscis a umiditii  în procente, iar în ordonat a volumului specifice V în cm3 (volumul corespunztor la
100 grame de material uscat).
Aceste reprezentri sunt descrise detaliat în Normativ pentru proiectarea i executarea
construciilor fundate pe pmânturi cu umflri i contracii mari (PUCM), indicativ
NP 126/2010.
ANEXA 4
PRESIUNI CONVENIONALE (pconv) PENTRU TERENURILE DE FUNDARE

CONSTITUITE DIN PSU AVÂND Sr  0,8
Tabel A4.1. PSU în stare natural

pconv (kPa)
Stare de saturaie Sr
Denumirea pmântului Sr = 0,4 Sr = 0,8
e = 0,65 e 1 e = 0,65 e 1
Nisipos 130 110 120 100
Loess Prfos 140 120 130 110
Argilos 150 130 140 120
Nisipuri argiloase 150 130 140 120
Prafuri nisipoase 160 140 150 130
Pmânturi loessoide
Prafuri argiloase 170 150 160 140
Argile prfoase 180 160 170 150
Observaii:
1. Presiunile pconv date în tabelul A4.1 corespund suprafe ei terenulul natural constituit din PSU
i sunt valabile pentru orice lime a fundaiei B .
2. Valorile presiunilor convenionale corespunztoare unei situaii de proiectare se determin
utilizând valorile de baz din tabelul A4.1 corectate în funcie numai de adâncimea de fundare
cu valoarea ·Df, care sa adaug la valoarea din tabel.
3. Pentru PSU cu grade de satura ie intermediare, valorile pconv se determin prin interpolare.
4. În situa ia unui pmânt innundat ( Sr > 0,8 se va avea în vedere rezistena structural 0.
5. Pentru construcii fundate pe teren natural PSU, f r msuri de îmbuntire, se vor avea în
vedere urmtoarele:
-dimensiunea minim a fundaiei s nu fie mai mic de 0,6 m;
-pentru fundaiile exterioare, adâncimea de fundare va fi de minimum 1,5 m;
-pentru fundaiile interioare adâncimile minime de fundare vor fi de 1,0 m;
-tlpile fundaiilor vor fi coborâte sub pardoseala subsolului cu minimum 0,80 m;
-fundarea trebuie s se fac în mod obligatoriu sub zona cu frecvente g uri de
roztoare i trebuie s depeasc stratul vegetal, cu luarea în considerare a
adâncimii de înghe.
6. Prin compactare la un grad de compactare Proctor D = 95% presiunile conven ionale ale PSU
cresc cu cca. 15 ÷ 20 %.
ANEXA 5
EVALUAREA TASRILOR SUPLIMENTARE PROBABILE

PRIN UMEZIRE A PSU
A5.1. Prezenta anex cuprinde modul de calcul pentru stabilirea urmtoarelor elemente:
Img - tasarea suplimentar  prin umezire sub greutate proprie (sarcin geologic);
Imp - tasarea suplimentar  prin umezire, sub aciunea încrcrilor transmise
de fundaii, pentru gruprile de încrcri de compresiune;
s - tasarea total  suplimentar prin umezire  s  I mg  I mp  ;
s - diferen a maxim de tasare suplimentar prin umezire.
Valorile obinute prin calcul utilizeaz rezultatele încercrilor de compresibilitate în laborator i pe

teren (dac este posibil) – fig. A5.1.
Metoda de calcul este cea a însumrii tasrilor stratelor elementare (NP 112/2004).
A5.2. Tasarea suplimentar prin umezire, sub sarcin geologic (Img) se calculeaz pe toat
grosimea stratului sensibil la umezire (im3  2 %) cu relaia:
N
I mg   img  hi (m)
1
în care:
N - num rul stratelor elementare de calcul;
hi - grosimea stratelor elementare;
img - indicele tas rii specifice suplimentare prin umezire a stratului elementar i
sub greutate proprie i se obine pe baza rezultatelor încercrilor edometrice
duble cu relaia:
img   gi   gn
unde:
gi - deforma ia specific a pmântului inundat pentru gi (sarcina
calculat cu greutatea volumic a pmântului saturat sat);
gn - deforma ia specific a pmântului natural pentru gn (sarcina

geologic corespunztoare mijlocului stratului elementar
calculat cu greutatea volumic în stare natural );
Observaii: 1. Tasarea suplimentar prin umezire sub sarcin geologic Img constituie criteriu
de încadrare în grupa A (Img < 5 cm) sau B ( Img  5 cm) i se va calcula într-o
prim etap, indiferent de situaiile de proiectare ce pot apare ulterior.
2. Dac pe adâncime sunt zone în care rezisten a structural  0   gi, se va ine
seama în calculul img astfel
img   gi   gn  0,01
Fig. A5.1. Curbe de compresiune medii pentru probe netulburate,

cu umiditatea natural (curba 1) i inundate iniial (curba 2)
A5.3. Tasarea suplimentar prin umezire sub încrcarea transmis de fundaie (Imp) se calculeaz
de la cota de fundare Df pentru toate zonele deformabile din teren (conform pct. 6.6.1.2.1)cu relaia:
N'
I mp  i
1( D f )
mp  hi (m)
în care:
N' - num rul stratelor elementare de calcul în zonele deformabile din teren;
hi - grosimea stratului de p mânt de ordinul i (în m), se stabilete ca la pct. 1;
Df - adâncimea de fundare.
imp - indicele tas rii specifice suplimentare prin umezire a stratului elementar sub
sarcin de la fundaie i se obine pe baza rezultatelor încercrilor edometrice
duble cu relaia:
imp   pi   gi
unde:
pi - deforma ia specific a pmântului inundat, pentru pi   gi   z
gi - deforma ia specific a pmântului inundat, pentru gi.

gi - conform pct. A5.2
z - efortul unitar vertical din înc rcarea adus de fundaie (pnet)
la mijlocul stratului elementar de calcul - conform NP 112/2004.
A5.4. Estimarea tasrilor totale suplimentare probabile prin umezire s  I mg  I mp se realizeaz
pentru zonele deformabile din teren - conform situaiilor din Capitolul 6 (6.6.1.2.1 - figura 2).
Fig. A5.2. Scheme pentru calculul tasrilor i diferenelor de tasare la umezirea PSU:
a) Schema pentru stabilirea zonei inferioare de tasare suplimentar  h, sub axa vertical a unei fundaii situat lateral
fa de sursa de umezire; b) Schema pentru calcului diferen ei de tasare la umezire a funda iilor, pe terenuri din grupa
A
A5.5. Tasrile suplimentare, diferenele de tasare suplimentar i înclinrile fundaiilor izolate din
zona de infiltrare a apei, lateral fa  de sursa de umezire (Fig. A5.2) se determin inând seama de limita 
h a zonei de umezire a straturilor inferioare, care poate fi stabilit cu relaia:
x
h  D f  hdef  hs 
tg '
unde:
Df - adâncimea de fundare fa  de cota terenului;
hdef - adâncimea zonei de deforma ie sub talpa fundaiei;
x - distan a de la limita sursei de umezire pân  la axa fundaiei analizate;

tg '  m  tg
m - coeficient care ia în considerare varia ia posibil a unghiului de infiltrare lateral

a apei în raport cu sursa de umezire, datorit  stratificaiei terenului,
care se va lua:
 pentru terenuri omogenem = 1;
 dac stratul din baz este mai puin permeabil decât cel superior m =1.5;

dac stratul din baz este mai permeabil decât cel superior m = 0,7;
hs - adâncimea la care se afl  sursa de umezire fa de cota terenului;

 - unghiul de infiltrare a apei în teren, care se ia în func ie de permeabilitatea stratului:
 pentru loessurii pmânturi loessoide argiloase  = 35o;
 pentru loessurii pmânturilor loessoide nisipoase  = 50o;
Distana l de la sursa de umezire, pe care se manifest neuniformitatea tasrilor suplimentare se

determin cu relaia:
l  D f  hdef  hs tg '
unde notaiile sunt aceleai ca mai sus.
A5.6. În cazul umezirii intense a terenului pe suprafe e cu limea B mai mare decât grosimea
pachetului PSU (h) sau a ridicrii nivelului apei subterane se calculeaz (conform pct. A5.2) o valoare a
tasrii maxime la umezire  I mg
M
 din greutatea proprie a pmântului (Fig.A5.3a).
Fig. A5.3. Deformaia sub greutate proprie a PSU la umezire :

a) Cazul umezirii pe suprafee mari. b) Cazul umezirii locale, pe suprafe e de dimensiuni reduse
A5.7. În cazul PSU grupa B, la umezirea local  sau de scurt durat, tasarea suplimentar la
umezire din greutate proprie (Img) se determin cu relaia:
B B
I mg  I mg
M
2  
h h
A5.8. Tasarea la umezire sub greutatea proprie a pmântului, în diferite puncte ale suprafeei de
inundare i în afara ei se determin cu formula:
B  x
I mgx  0.5 I mg
M
1  cos 
h r 
unde:
M
I mg - tasarea maxim  la umezire sau tasarea probabil la umezire, sub greutate
proprie, în centrul suprafeei de umezire (inundare);
x - distan a din centrul suprafeei inundate sau de la limita p rii orizontale
a suprafeei deformate a terenului, pân la punctul în care se determin  mrimea
tasrii (în limitele 0 < x < r);
r - lungimea de calcul a por iunii curbilinii a suprafeei deformate a
terenului, ce se determin cu formula:

r  h0.5  tg '
în care notaiile sunt.
b - lungimea sectorului orizontal pe care tasarea este maxim 
b  B  2h  2r
A5.9. Înclinrile sau rotirile seciunilor verticale (tg ) dup consumarea tasrilor suplimentare se
obin cu relaia:
IM 
tg   0,5 mg r sin
 r
ANEXA 6
ELEMENTE REFERITOARE LA STRUCTURA DE REZISTEN  A

CLDIRILOR FUNDATE PE PSU
În scopul asigurrii unei bune comportri a construciilor fundate pe PSU, pe lâng msurile de
eliminare a sensibilitii la umezire a terenului se pot adopta msuri care conduc la micorarea influenei
deformaiilor neuniforme ale terenului asupra construciilor. Acestea constau din:
a. Forma în plan a construciilor va fi cât mai simpl, fr intrânduri i ieinduri, ramificaii etc. În
cazul unor construcii cu suprafee mari sau cu o form în plan mai complicat construcia va fi împrit în
tronsoane de form simpl, prin rosturi.
Se va evita amplasarea alturat a unor tronsoane de înlime sau încrcri mult
diferite.
b. Separarea construciilor în tronsoane delimitate prin rosturi de tasare; rapoartele dintre dimensiunile
generale ale tronsonului se recomand a se situa între urmtoarele limite, daca prin calcule i prevederea
unor msuri constructive specifice nu rezult alte valori
b 1 ht 1
 ; 
l 2 l 2
în care:
b, l – limea i lungimea tronsonului,
ht – înlimea total de la nivelul de fundare pân la ultimul planeu acoperi
c. Rosturile de dilatare-tasare dintre tronsoane vor avea deschideri corespunztoare,

pentru a permite rotirea independent a tronsoanelor, ca urmare a tasrii inegale.
Limea minim a rosturilor se determin cu relaia:
brost  2ht  tg  0, 05 [m]

în care:
B  A
tg   - este rotirea posibil a tronsonului în cazul umezirii la unul din capete;
l
l – lungimea total a tronsonului;
 B   A - diferena de tasare între capetele A i B ale tronsonului, inând seama de caracteristicile
terenului natural i de soluia de fundare.
Se va analiza la rost soluia unor fundaii comune sau independente.
Se recomand ca tronsoanele al turate s fie fundate în general la acelai nivel.
d. Aplicarea unor msuri pentru asigurarea conlucrrii elementelor structurii:

Se vor prefera structurile cu rigiditate de ansamblu mare ca de exemplu structur cu diafragme din
beton armat; diafragme continue, fr decalri în plan, pe toat lungimea tronsonului.
Se va prevedea o infrastructur rigid, cu perei din beton armat continui pe cele dou direcii
principale, formând împreun cu tlpile de fundaie i cu planeul peste subsol o structur casetat.
ANEXA 7
MSURI REFERITOARE LA LUCR RILE EDILITARE I DE INSTALAII

ÎN CAZUL PSU
Soluiile pentru lucrarile edilitare i de instalaii, care se vor adopta vor fi corelate i analizate
împreun cu soluiile de fundare a construciilor.
A7.1. Reelele de ap i canalizare se pot amplasa direct în teren fr canale de protecie, indiferent
de grupa terenului de fundare, în cazul în care în eventualitatea unor pierderi de ap , nu se estimeaz
deformaii sau deplasri ale construciilor mai mari decât cele admisibile.
Distana minim de amplasare a reelelor hidroedilitare fa de fundaiile cldirilor este de 3 m.
În cazul în care amplasarea în teren a reelelor nu este posibil sau economic, se va adopta soluia
de amplasare a reelelor în sisteme de protecie controlabile.
Aceste sisteme pot fi realizate sub forma de canale (Fig. A8.1), tubulaturi, etc.
Se recomand ca toate reelele de conducte purttoare de ap s fie grupate în acelai canal de
protecie controlabil, cu respectarea normelor tehnice specifice (Fig. A8.2).
Fig. A8.1. Exemplu de montare

a reelelor purttoare de ap
în canale de protecie
controlabile (canivouri) Fig. A8.2. Exemple de montare a reelelor
în canale de protecie controlabile
Conductele din canalele de protecie se vor poza astfel încât s nu fie împiedicat scurgerea apei de
pe radierul canalului, fiind prevazute msuri de evacuare controlat a acesteia.
Canalele pot fi acoperite cu capace demontabile.
Canalele vor fi prevazute cu cmine de control i de acces.
Traseele reelelor exterioare hidroedilitare i gruparea lor se vor alege astfel încât s  se reduc la
minimum numrul intrrilor i ieirilor prin fundaiile sau subsolul cldirilor, grupându-se la un loc reelele
purttoare de ap.
Traseele vor urmri utilizarea spaiilor verzi, a spaiului de sub trotuare i numai când nu sunt
posibile alte soluii, inând seama i de necesitatea pozrii i a altor reele subterane, se va adopta solu ia de
amplasare în zona carosabil.
În zonele industriale se va urmri, pe cat posibil, amplasarea suprateran a conductelor folosind
elemente de construcii i numai în cazurile în care aceasta nu este posibil se vor monta în canale de
protecie.
Pentru construciile edilitare i alte construcii purttoare de ap (rezervoare, bazine etc.), se vor
prevedea msuri care s permit atât protecia construciilor învecinate, cât i protecia proprie.
Se recomand ca retelele edilitare si instalatiile s  fie prevzute din materiale rezistente la
coroziune, cu un numr minim de îmbinri i s fie adaptabile la eventuale tasri fr degradri .
Sistemul de colectare i evacuare a apei din pierderi sau accidente i sistemul de control al
pierderilor se vor stabili pentru fiecare caz în parte.
A7.2. În cldirile fr subsol este interzis montarea conductelor în canale necontrolabile.
Se admite trecerea prin subsolul cldirilor a conductelor care asigur legtura dintre staiile de
hidrofor, punctele termice sau centralele termice ale ansamblurilor de cldiri i instalaiile din interiorul
cldirilor.
Conductele care trec prin deschiderile prevzute în soclurile sau funda iile cldirilor se vor realiza
astfel încât s preia tasarea diferenial a cldirii fa de canalele exterioare de leg tur. În figura A8.3 se
prezint un exemplu de realizare a unor astfel de traversri.
Fig. A8.3. Asigurarea continuitii proteciilor din cldire la exterior (exemple)

În subsol, obligatoriu conductele se vor monta aparent.
Pentru controlul permanent al subsolurilor i canalelor se va asigura accesul personalului de
exploatare si intretinere.
Subsolurile i canalele circulabile vor fi ventilate natural.
A7.3. Toate amenajrile (canale de protecie, cmine etc.) care fac parte din sistemul de colectare,
evacuare a apei i de dirijare a acesteia ctre emisari, trebuie dimensionate i etanate corespunztor
scopului i meninute permanent în stare de funcionare.
Golirea instalaiilor interioare de înclzire se va face prin intermediul unor pâlnii de colectare
amplasate de preferat în subsol deasupra nivelului maxim de refulare al re elei de canalizare la care se
racordeaz, sau în cazul în care înlimea subsolului nu permite aceast amplasare, colectorul va avea pe
racord o cana de închidere.
Apele provenite accidental din exfiltraii sau avarii se vor evacua controlat astfel încât s  se evite
pericolul de refulare .
ANEXA 8
REFERINE
1. Lista standardelor
Nr. standarde Denumire
Crt.
1. SR EN 1997-1:2004 Eurocod 7: Proiectarea geotehnic. Partea 1: Reguli generale.
2. SR EN 1997-1:2004/NB:2007
1997-1:2004/NB:2007 Eurocod 7: Proiectarea geotehnic. Partea 1: Reguli generale.
Anex naional.
3. SR EN 1997-1:2004/AC:2009
1997-1:2004/AC:2009
4. SR EN 1997-2:2007 Eurocod 7: Proiectarea geotehnic. Partea 1: Reguli generale.
Eurocod 7: Proiectarea geotehnic. Partea 2: Investigarea i
încercarea terenului.
5. SR EN 1997-2:2007/NB:2009
1997-2:2007/NB:2009 Eurocod 7: Proiectarea geotehnic. Partea 2: Investigarea i
încercarea terenului. Anex naional.
6. SR EN 1998-1:2004 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistena la
cutremur. Partea 1: Reguli generale, ac iuni seismice i reguli
pentru cldiri.
7. SR EN 1998-1:2004/NA:2008
1998-1:2004/NA:2008 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistena la
cutremur. Partea 1: Reguli generale, ac iuni seismice i reguli
pentru cldiri. Anex naional
8. SR EN 1998-5:2004 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistena la
cutremur. Partea 5: Fundaii, structuri de susinere i aspecte
geotehnice.
9. SR EN 1998-5:2004/NA:2007
1998-5:2004/NA:2007 Eurocod 8:Partea
Proiectarea structurilor pentru rezisten 
cutremur. 5: Funda ii, structuri de sus inere ailaaspecte
geotehnice. Anexa naional.
10. SR EN ISO 14688-1:2004 Cercetri i încercri geotehnice. Identificarea i clasificarea
pmânturilor. Partea 1: Identificare i descriere.
11. SR EN ISO 14688-1:2004/AC:2006
14688-1:2004/AC:2006 Cercetri i încercri geotehnice. Identificarea i clasificarea
pmânturilor. Partea 1: Identificare i descriere
12. SR EN ISO 14688-2:2005 Cercetri i încercri geotehnice. Identificarea i clasificarea
pmânturilor. Partea 2: Principii pentru o clasificare.
13. SR EN ISO 14688-2:2005/C91:2007 Cercetri i încercri geotehnice. Identificarea i clasificarea
pmânturilor. Partea 2: Principii pentru o clasificare.
14. STAS 1913/1-82 Teren de fundare. Determinarea umiditii.
15. STAS 1913/2-76 Teren de fundare. Determinarea densitii scheletului
pmântului.
16. STAS 1913/4-86 Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate.
17. STAS 1913/5-85 Teren de fundare. Determinarea granulozitii.
18. STAS 1913/6-76 Teren de fundare. Determinarea permeabilitii în laborator.
19. STAS 1913/12-88 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice i
mecanice ale pmânturilor cu umflri i contracii mari.
20. STAS 1913/13-83 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de
compactare. Încercarea Proctor.
21. STAS 1913/15-75 Teren de fundare. Determinarea greutii volumice pe teren.
22. STAS 1242/3-87 Teren de fundare. Cercetri prin sondaje deschise.
23. STAS 2745-90 Teren de fundare. Urmrirea tasrii construciilor prin metode
topografice.
24. STAS 3950-81 Geotehnic. Terminologie. Simboluri i uniti de msur.
25. STAS 6054-77 Teren de fundare. Adâncimi maxime de înghe. Zonarea
teritoriului Republicii Socialiste România.
26. STAS 8942/2-82 Teren de fundare. Determinarea rezistenei pmânturilor la
forfecare, prin încercarea de forfecare direct.
27. STAS 8942/3-90 Teren de fundare. Determinarea modulului de deformaie
liniar prin încercri pe teren cu placa.
28. STAS 8942/1-89
Teren de fundare.
prin încercarea edometru. compresibilitii pmânturilor
înDeterminarea
2. Legislaie
Nr. Acte legislative Publicaia
Crt
1. Legea nr. 10/1995 Legea privind calitatea în construcii, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I
cu modificrile ulterioare numarul 12 din 24 ianuarie 1995
2. Legea nr. 50/1991 Legea privind autorizarea executrii Publicat in Monitorul Oficial, Partea I ,
lucrrilor de construcii, republicat în baza Legii nr. numarul 933 din 13 octombrie 2004
199/2004, cu modificrile i completrile ulterioare
3. NP 074/2007 Normativ privind întocmirea i verificarea Ordinul ministrului dezvoltrii lucrrilor
documentaiilor geotehnice pentru construcii publice i locuinei, nr.128 din 08 mai
2007,
Publicat în Monitorul Oficial, Partea I,
4. num rul. 381ministrului

Ordinul din 06 iunie 2007
transporturilor,
NP 112/2004 Normativ privind proiectarea structurilor de
fundare direct construciilor i turismului nr.275 din 23
februarie 2005,
Publicat în Monitorul Oficial, Partea I,
numrul 451 bis din 27 mai 2005
5. NP 122/2010 Normativ privind determinarea valorilor În curs de publicare

caracteristice i de calcul ale parametrilor geotehnici
6. NP 123/2010 Normativ privind proiectarea geotehnic a În curs de publicare
fundaiilor pe piloi.
7. NP 124/2010 Normativ privind proiectarea geotehnic a În curs de publicare
lucrrilor de susinere
8. NP 126/2010 Normativ privind fundarea construciilor pe În curs de publicare
pmânturi cu umflri i contracii mari - PUCM
9. P 100/2006 Cod de proiectare seismic. Partea 1. Prevederi Ordinul ministrului transporturilor,
de proiectare pentru cldiri. construciilor i turismului nr.1711 din 19
septembrie 2006
Publicat în Monitorul Oficial,
Partea I, numrul 803 bis din 25
septembrie 2006
EDITOR: PARLAMENT
PARLAMENTUL
UL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR
„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282,
IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București
(alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro
Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1,
bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72
&JUYDGY|588332]
Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 bis (vol. I)/4.III.2011 conține 56 de pagini. Prețul: 22,40 lei ISSN 1453—4495
Acest număr al Monitorului Oficial al României a fost tipărit în afara abonamentului.

NP 125

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

NP 125

Titlu original:

Încărcat de

Drepturi de autor:

PARTEA I

Anexa la Ordinul ministrului dezvoltării regionale și turismului

ACTE ALE ORGANELOR DE SP ECIALIT A TE

p. Ministrul dezvoltării regionale și turismului,

București, 29 decembrie 2010.

NORMATIV PRIVIND FUNDAREA CONSTRUCIILOR PE

Cap.1. OBIECT I DOMENIU DE APLICARE

Cap. 2. DOCUMENTE CONEXE I DE REFERIN

Cap. 5. DATE GEOTEHNICE

5.2. Clasificarea PSU

Cap.6. PROIECTAREA GEOTEHNIC ÎN CAZUL PSU

Cap.7. MASURI CONSTRUCTIVE RECOMANDAT ÎN CAZUL FUNDRII PE PSU

Cap.8. EXPLOATAREA, ÎNTREINEREA I MONITORIZAREA CONSTRUCIILOR

ANEXA 1: DEFINIREA LOESSURILOR I PMÂNTURILOR LOESSOIDE

Cap.1. OBIECT I DOMENIU DE APLICARE

Cap. 2. DOCUMENTE CONEXE I DE REFERIN

3.2. DEFINIII SPECIFICE NORMATIVULUI

Img [m] Tasare suplimentar la umezire sub greutate proprie

im [%] Indice tasare specific suplimentar prin umezire pentru o valoare 

w oc [%] Umiditate optim de compactare

Cap. 5. DATE GEOTEHNICE

Observaie: Hrile au caracter orientativ i nu elimin necesitatea efecturii

5.2. CLASIFICAREA PSU

5.3. CERINE GENERALE PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNIC

5.3.1.Categoria geotehnic a amplasamentului

5.3.2. Investigarea terenului de fundare

5.4. CERINE SPECIFICE PENTRU RECUNOATEREA PSU

5.5. PARAMETRII GEOTEHNICI ÎN CAZUL PSU

(d = 0,01 - 0,1 mm < Prafuri argiloase < 50 40 - 60 40 - 60 10 - 40 0-5

Prin încercri de consolidare în edometru se poate determina varia ia coeficientului de

5.5.6. Rezistena structural

5.6. IDENTIFICAREA I ÎNCADRAREA PSU

Tabelul 3. Indicele I în funcie de indicele de plasticitate

5.6.1.2. Criterii referitoare la comportamentul mecanic

determinate cu placa încrcat pân la presiunea de 300 kPa.

5.7. STUDIUL GEOTEHNIC

Cap. 6. PROIECTAREA GEOTEHNIC ÎN CAZUL PSU

rocilor contribuie în mod semnificativ la asigurarea rezistenei.

6.2. SITUAII DE PROIECTARE

 se va examina oportunitatea prevederii de msuri constructive în vederea adaptrii structurii

6.3. STABILIREA VALORILOR CARACTERISTICE ALE PARAMETRILOR

 modulii de deformaie (E) în stare natural i inundat ;

6.4. STABILIREA VALORILOR DE CALCUL

6.5. SOLUII DE FUNDARE PE TERENURI ALCTUITE DIN PSU

6.6.1.1. Aspecte specifice

6.6.1.2. Calculul terenului de fundare

6.6.1.2.2. Calculul terenului la starea limit  de exploatare normal 

Pentru stabilirea valorilor admisibile ale deformaiilor structurale i ale deplasrilor

6.6.1.2.3. Calculul terenului la starea limit  ultim

6.6.3. Utilizarea rezultatelor încrcrilor de prob în proiectare

6.6.4. Proiectarea prin metoda observaional

 monitorizarea pe etape a lucrrilor cu prevederea msurilor de intervenie în cazul depirii

6.6.5. Raportul de proiectare geotehnic

Cap. 7. MSURI CONSTRUCTIVE ÎN CAZUL FUNDRII PE PSU

7.2.1. Msuri pentru terenul de fundare

 o presiune la baz care s fie în concordan cu caracteristicile geotehnice ale terenului

7.2.1.5. Consumarea tasrilor suplimentare ale PSU prin:

7.2.2. Msuri referitoare la construcii fundate direct

7.2.3. Criterii pentru

 gradul de seismicitate al regiunii în care este amplasat construcia;

Fig. 3. Variante de fundare pe un teren din grupa A

Fig. 4. Variante de fundare pe un teren din grupa B

7.3. VERIFICAREA LUCRRILOR DE CONSTRUCII AMPLASATE PE PSU

Cap. 8. EXPLOATAREA, ÎNTREINEREA I MONITORIZAREA

DEFINIREA LOESSURILOR I PMÂNTURILOR LOESSOIDE