Universitatea Tehnici a Moldovet Facultatea de Calculatoare, Informaticd si Microelectronic’ Inginerie Software Raport Lucrare de laborator nr. 6 Determinarea coeficientului de frecare interioara si al parcursului liber mediu al moleculelor unui gazCuprins Introducere. Referatul clasic cu datele efectuitrii Luerd Analiza rezultatelor obinute Pri grame de calcul: rezultate gi eror Propuneri de imbunsititire a metodelor de calcul, Interfa 8 pentru introducerea datelor experimentale Determinarea coeficientului de frecare interioard a aerului Determinarea parcurslui liber mediu spunsuri -13- Viziunea noastré asupra intrebarilor de la sférsitul temel oes... -15- Coneluzii generale.. -16-Introducere Fenomene de transport: numérul mediu de cioeniri si parcursul liber mediu al moleculelor unui gaz. Studiind proprietajile gazelor la temperaturi si presiuni nu prea inalte am utilizat modelul gazului ideal, Amintim cd un gaz se numeste ideal daca energia de interactiune a moleculelor este neglijabila incomparatie cu energia cinetica total a moleculelor lui, Aceasta, ins, nu inseamnd cé moleculelegazului ideal nu interactioneaza intre ele, De exemplu, daca lasm in voia sortii un gaz ideal ce se afla intr-o stare de neechilibru, peste un anumit timp el va trece intr-o stare de echilibru, Aceasti tranzitie este posibila datoritd interactiunii moleculelor intre ele sau cum se mai spune de obicei, datorit& ciocnirilor moleculelor intre ele. Ciocnirile dintre molecule reprezinta evenimente intamplatoare (aleatorii). De aceea, problema determinarii numarului de ciocniri ale unei anumite molecule cucelelalte intr-un anumit interval de timp nu are sens. Acest numér va fi diferit pentru diferite molecule, iar determinarea lui pentru fiecare molecula nu este posibila. Din aceasta cauzi are sens si ne propunem determinarea numarului mediu de cioeniri z a unei molecule (nu importa care) a gazului cu celelalte intr-o unitate de timp. consecinga directa a caracterului aleatoriu al ciocnirilor dintre molecule este caracterul aleatoriu al distantei si intervalului de timp dintre doua ciocniri consecutive alemoleculei. De aceea, ca si in cazul numarului de ciocniri, are sens sa vorbim numai despre pareursul liber mediu si timpul liber mediu al moleculelor gazului. Notam aceste marimi prin A si, respectiv,t Vom sublinia incd odaté cd marimile z , 2 sit caracterizeaz nu o molecula aparte a gazului, ci intregul ansamblu de molecule. Sa calculim acum numarul mediu de ciocniri z suferite de o moleculd in decursul miscarii sale intr-un gaz omogen in unitatea de timp. Vom considera ca ciocnirea a avut loc daca moleculele seapropie la o distant ce nu intrece suma razelor lor. Cu alte cuvinte, ciocnirea are loc atunci candcentrul moleculei se afl in interiorul unui cere de arieo = n(r; + 72)? Marimea o se numeste sectiune eficace a moleculei. Dacd moleculele sunt identice, atunci ¢ = m(r, + 72)? , unde d este diametrul eficace al moleculei. Observaim cd posibilitatea ciocnirii a dou’ molecule depinde de viteza lor relativa. De aceea numarul mediu de ciocniri z depinde de viteza relativa medie a moleculei.Referatul clasic cu datele efectuarii lucrarii 1. Scopul lucrdri: studierea fenomenului frectrii interioare in gaze si determinarea coeficientului de frecare interioara a aerului si a parcursului liber mediu al moleculelor. 2. Aparate si accesorii: retort din sticld, un vas gradat, manometru, un tub capilar, cronometru, barometru, termometru. 3. Schema instalasi Unde 1 - fixator 2- robinet AB - capilar C- retort D 4. Formule de calcul: g(t — hy)aRSt BVvl § 1 — coeficientul de frecare interioard a aerului 1p —densitatea lichidului din manometru (densitatea apei) R~razacapilarului t—timpul de scurgere a lichidului g—acceleratia caderii libere (hg — hy) — diferenga nivelelor de manometru V — volumul lichidului ce se scurge din retort | —lungimea capilarului ©2000 00@O© REDMI NOTE 9 CO Al QUAD CAMERApg (hs n=? 1.20 An - Mone = (2.4 + 0.85) 107m €, = 35% Fein = 36%9. Conelwzii Efectudnd aceastd lucrare de laborator ne-am facut cunoscuti cu fenomenul frecarii interioare in gaze, ne-am famialirizat cu metodele teoretice gi nentale de determinare a coeficientului de frecare interioara al aerului si expe determinarea parcursului liber al moleculelor. in rezultatul experienjei am objinut 0 eroare de 35% si 36%. Reiesind din analiza calculelor erorilor si valoarea primita observim ci erorile cele mai mari la calculul coeficientului de frecare se afld la masurarea volumului (V) gi al lungimii capilarului (1), ceva mai mari la masurarea diferenjelor lichidelor din manometru (hz = hy), la raza (R) si la timpul de scurgere (1), Deci, in rezultatul acestei analize ajungem la concluzia c4 pentru a obtine un ¢ si lum datele mai atent gi mai precis, sa facem rezultat mai optim trebu misuririle cat mai exact poAnaliza rezultatelor obtinute in urma efectuarii lucrarii de laborator am obtinut un set de date care au fost analizate, prelucrate si aplicate in formule cu scopul determinarii variafiei entropiei intru-un proces reversibil Eroarea rezultatelor objinute in urma determindrii coeficientului de frecare interioara este de € = 35%, iar a parcursului liber mediu de 36%, ceea ce ne demonstreaza ca experimentul pand la mometul dat a fost efectuat cu succes. Erorile in cadrul efectuarii experimentului au fost cauzate de: ¥ eroare de timp: intarzieri de +2 secunde ¥ cantitatea apei turnat in vas apoximata cu ochiul uman ¥ lipsa tuturor echipamentelor de laborator functionabile ¥ echipamente de laborator deterioratevuaWvo dvnd IV QO CEM MEN ImeLvuaWvo dvnd IV QO EMM CEN IOLInterfata pentru introducerea datelor experimentale Detern area coeficientului de frecare interioar’ a aerului Ot Diferenta nivelelor de manometru Valoarea li pi Ras apilarulu Timpul de .gere a lichiduli tu 1% Oe tates lichidulu din manometr Acceleratia cident bere: Diferenta nivelelor de manometru Timpul de scurgere a lichidulu Volumul lchidului ce se scurge din retorts: Volumul lichidului ce se scurge din retorts Lungimes capilaruli Coeficientul de frecare interioars a aeruli Cod (Python) Lungimes capilarulu: Rezultatul este 44798930861 Calculeazst | a rm Ss iS} 4 = a irr aery i : ' i = = : ———E 10- noe eo eee ap=~ a Determinarea parcurslui liber mediu 4% Valoares lui pt Constanta universalé » gezeor: Temperatura serulu ‘Masa molar» aerul Timpul de scurgere a lchidului sn Diferentanivelelor de manometrViziunea noastra asupra intrebarilor de la sfarsitul temei intrebari— Raspunsuri Ce reprezintit un fenomen de transport? Un sistem compus dintr-un numar considerabil de molecule se numegte omogen daca proprietitile lui fizice precum gi compozitia lui este aceeasi in tot volumul ocupat de sistem. Dac aceste conditii nu sunt valabile pentru 0 oarecare marime fizicd atunci sistemul este neomogen in raport cu aceastii marime. intr-un astfel de sistem, in afard de agitafia termica a moleculelor mai exist o miscare ordonati datorité edrea are loc un transport al marimii fizice fata de care sistemul este neomogen. Aceste procese ireversibile care caracterizeaza evolufia sistemului spre starea de echilibru se numese fenomene de transport Scrieti expresia matematica a legii lui Fick si explicati marimile fizice respective. An ax In © Deste coeficientul de difuzie; o Beste proiectia gradientului concentrajiei moleculelor pe axa Ox; © semnul ) indica faptul cA fluxul de molecule este orientat in sensul micsorarii concentratiei lor. 3. Cese numeste viscozitate, care este mecanismul acesteia? Curgerea fluidelor reprezinti un proces de deplasare reciproca a straturilor de molecule (Fig. 2.1). intre straturile vecine ale fluidului in migcare se exerciti forte de frecare tangential, Datorita acestor forte straturile vecine se opun alunecarii reciproce Aceasti proprietate a fluidului se numeste viscozitate Fig. 2.1 4. Ce numim densitate a fluxului de impuls al moleculelor? Densitatea Jy a fluxului de molecule se numeste numarul de molecule care traverseaza intr-o unitate de timp o unitate de suprafaga situata perpendicular directiei de difuzie: AN Jn = B5at Experimental s-a constatat ef 1a.7 (2.6) Deducerea formulei (2.4) @s) Care este sensul fizic al coeficientului de viscozitate dinamica? In ce unitati se exprima? Depinde oare acest coeficient de temperaturi? Coeficientul de viscozitate dinamicd este numeric egal cu forja de frecare intern’, care apare pe o unitate a suprafefei de separatie a straturilor de fluid in migcarea unuia fata de altul la un gradient al vitezei egal cu unitatea. in SI unitatea de masura a coeficientului de viscozitate este: {n] = N-<> = Pa: s =m™*-kg-s~*. Coeficientul de viscozitate, dupa cum s-a demonstrat experimental, variaz de la o substanga la alta in limite mari si depinde de temperatura. Cu cresterea temperaturii viscozitatea, de regula, se micsoreazai. Sa se serie formula lui Poiseuille si sd se explice pentru ce curgere a lichidului este ea valabild. (oiepa)nRie 8nl Definiti parcursul liber mediu al moleculelor. Parcursul liber mediu reprezinta distanja medie parcursa de o moleculd in intervalul de timp dintre doua ciocniri succesive ale ei.Viziunea noastra asupra intrebarilor de la sfarsitul temei Cu scopul de a accentua importanta revizuirii teoretice in procesul dezvoltarii gandirii critice gi a abilitatilor de transpunere a teoriei in practicd, am laborat Taxonomia lui Bloom (descrierea proceselor de gandire, ierarhizata pe nivele) © © salere tare ‘ ‘Abin digs cion Abilis dense emf yi Aline de nde fre de Copco ‘ra purse ecards lz rae prc pes Im cracopl des aoea ice ese pone scons fee ari de labore, copia SMART bel deli camptclteactco-aatnice. dep s eet ota a {is ees re de Uber ‘ee nr Considerim ca intrebarile de la sfarsitul temei pun accent deosebit pe claritate, precizie, acuratefe si relevant, ceea ce asigura succes in rezolvarea acestei lucrari. =15- i i i leeConcluzii generale in fine, lucrand asupra acestei lucrari am studiat si am insusit cum se afla fenomenul frecarii interioare interioare ale gazelor, am experimentat in mod practic cum se determina acesta si respectiv parcursul liber al moleculelor in interiorul acestor gaze. Atta timp cét factorul uman intotdeauna va genera erori in rezultatele oricdrei lucriri, noi am invajat s& lucrm din ce in ce mai atent, mai sigur, pentru a objine rezultate cu o precizie inalt’. Asemenea, am aplicat teoria in practic si ne-am ciocnit cu unele situatii imprevizibile inainte de a lucra cu instalatia, ins pand la ura ne-am descurcat datorita repetarii experimentului Aceast& lucrare de laborator ne-a sporit abilitatile de lucru practic, cét si cele de a lucra in echipa.