34 CONSTRUCTIL HIDROTEHNICE la intocmirea proiectelor, adeseori apar elemente care corecteaz unele valori nu- merice admise sau semnaleazi fenomene care nu puteau fi prevaizute De toate aceste aspecte beneficiaz apoi rea stiinfified din acest domeniu, care, preluind problemele si rezolvindu-le, isi aduce la rindul ei contributia, fard de care nici un progres nu ar fi posibil. § 3. CLASIFICAREA CONSTRUCTIILOR HIDROTEHNICE 13. Clasificarea dupa rol si specific Dupa rolul pe care il indeplinese in cadrul amenajarilor hidrotehnice, con- strucfiile hidrotehnice se impart in doud mari categorii: constructii generale, care se aplicd in mai multe sau in toate ramurile eco- i apelor; — constructii speciale, care se aplica intr-o singura ramura a economiei apelor si sint specifice folosintei acesteia. Dintre constructiile hidrotehnice generale fac parte: constructiile de retentie, care bareazi un curs de api si retin volume mari de api in scopul regularizarii debitelor: barajele de toate tipurile, digurile; — constructiile de derivate, care bareazi un curs de apa $i ii ridied nivelul in scopul asigurarii posibilitatii de abatere sau derivare a unor debite pe aductiuni; acestea sint stavilarele cu partile lor fixe si mobile: — eonstructiile de regularizare, care au ca scop dirijarea cursurilor de apa, regu- larizarea regimului de scurgere in albii si protectia albiilor si malurilor de actiunea distructiva a apei: digurile pentru dirijarea si devierea cursurilor de apa, constructiile de consolidare a malurilor si fundului albiilor, constructiile pentru refinerea depune- — constructiile de descdrcare, care au rolul de a evacua apele din lacurile de acumulare sau derivatie, din canale, din camerele de api — construcfiile pentru captarea apei, care au rolul de a capta apa dintr-un curs de apa sau lac, natural san artificial, in’ cantitatea necesari si a o dirija spre aduc- fiune: —construcfiile de aductiune, care au ca scop asigurarea transportului unei cantitafi de api de la un punct la altul: canalele, conductele, galeriile hidrotehnice. Dintre constructiile hidrotehnice speciale fac parte: — constructiile hidroenergetice, care se executa in scopul folosirii energici apei din riuri, lacuri si mari: camerele de echilibru, conductele si galeriile forfate, centra- Iele hidroelectrice cu anexele lor, canalele si galeriile de fuga; — constructiile hidroameliorative, care se executd pentru irigarea si desecarea terenurilor, pentru indiguiri, pentru aprovizionarea cu api a teritoriului: instalati de captare, bazine de decantare, refele de irigayii si desecare, colectoare, drenaje; — construetiile pentru citi interioare de transport pe api, care asigur navigatia: canale, ecluze, ascensoare de vase, debarcadere, cheiuri portuare, docuri; — constructiile portuare situate pe cai interioare de navigatie si porturile mari time; nomiINTRODUCERE 35. —constructiile pentru alimentiiri cu apa si canalizéri: prize speciale, instalatit pentru imbundtatirea calititilor apei, statii de pompare, rejele de distributie, refele de colectare, instalatii de epurare; — constructiile pentru amenajari piscicole si stuficole : iazuri, elestee: —constructiile aferente cailor de comunicatii terestre > traversari peste cursuri de api, apirdri de drumuri si cai ferate; — constructiile pentru folosinge diverse: amen: tare ete. fe, de agrement, sau 14, Clasificarea dup importanta In activitatea de conceptie si proiectare a constructiilor hidrotehnice este nece- sara o clasificare bazati in mod deosebit pe importanta lor economic’ si sociala. Pe aceastii cale se pot stabili debitele de calcul si verificare pentru diferitele amena- ‘ari, sau coeficienti de siguranta pentru rezistenta si stabilitatea lucritilor. Dupa STAS 4273-61 constructiile hidrotehnice se impart in cinci clase: — clasa I, constructii de important deosebita; — clasa If, constructii de importanya mare; — clasa HI, constructii de importanta mijlocie; — clasa IV, constructii de importanta redusi; — clasa V, constructii de important foarte redusa. Clasa constructiilor se determina in functie de capacitatea lor de productie, de durata de functionare si de insemnatatea functional in cadrul amenajirii, Dupa capacitatea de productie amenajarile hidroenergetice, spre exemplu, se impart in atru categorii, functie de marimea puterii instalate (tabelul 1—1). Pentru alte grupe de constructii hidro- tehnice clasificarea functie de capacitatea de productie este cuprinsa in standardul men- [pues jastaatd QW) oe | Dupa durata de functionarc, construc- | peste 250 000 fille hidrotehnice se impart in 250 000— 50 000 —constructii permanente, care se pro- | 50,000--s 000 iecteazi pentru o durata de exploatare egal: | sb Fy cu durata lor de existenta; er — construcfii provizorii, care se proiecteaza pentru o durati de exploatare mai mic& decit durata lor de existent, precum gi lueririle provizorii din petioada de constructie a lucrarilor de baza. Dupa insemnatatea functionala a lucrarilor in cadrul amenajarii, constructiile hidrotehnice se impart in: — constructit principale, care in caz de distrugere partial sau totala ar provoca fie scoaterea din functiune a unitiii de productie, fie micsorarea considerabila a capacititii de productie, fie reducerea functiei de aparare a localitatilor; — construetii secundare, care in caz de distrugere partial’ sau totald nu atrag dupa ele efecte de natura celor mentionate mai inainte.36 CONSTRUCTHE HIDROTEHNICE Funetie de categoria constructiilor, de durata lor de functionare si de insemna- tatea lor functional, clasa se stabileste conform tabelului 1—2. TABELUL 1.2 ~ ‘Categoria de constr Grupa. de construct ] 1 } j | ele Principale fu fm iw | es | Secundare fam wf Prinsipae fmm wa Secundare | v Vv w iy incadrarea constructiilor hidrotehnice intr-o clas imediat superioara sau infe- rioard se admite numai pe baza unei justificiri temeinice. Aceast’ operatie se efec- tueazai de citre organele de proiectare si se aproba de citre forul tutelar al benefi- ciarului. In perioada actual, clasificarea constructiilor hidrotehnice dupa clase de important, in functie de criteriile ardtate, este considerati mai putin corespunza- toare. Principala critica ce i se aduce const in faptul cA aceast incadrare, desi are insemnate consecinte economice si sociale, se bazeazd pe un numAr limitat de para- metri. Ea nu comport 0 comparatie aprofundata intre cheltuielile de investitie si de exploatare ale lucrarilor, pe de o parte, si pagubele care rezulta prin distrugerea Jucririlor, pe de alti parte. Ca urmare, in prezent exist’ preocupari intense pentru imbunatijirea acestor reglementari, urmarindu-se in special: — stabilirea, pentru lucrarile importante, prin metode moderne de analiza economica, a debitelor sau nivelurilor la care trebuie calculate constructiile hidro- tehnice pentru a fi protejate impotriva apelor mari; — menjinerea impartirii in clase de important numai pentru lucriirile de semnaitate mai redusi, aducindu-se imbundtatiri privind numarul de clase, valorile limita intre clase, criteriile de incadrare intr-o clasd superioard sau inferioar4 etc. § 4. SCHEMELE AMENAJARILOR HIDROENERGETICE 15. Formete energiei hidraulice Orice picdturi de apa situati deasupra unui anumit nivel reprezint o sursi de energie hidraulica, in natura, diferenta de nivel sau cdderea H poate exista intre doua sectiuni succesive ale unui curs de apa obisnuit (fig. 1—5, a), la o cascada (fig. 1-5, 6), sau intre riuri si lacuri situate la cote diferite (fig. 1—5, c).