Parteneriatului Public Privat și utilizarea ONG în administrația locală

Asociația Centrul Cultural Clujean

În esenţă, conceptul de parteneriat public privat exprima modalitatea de cooperare între

autoritatea publică şi sectorul privat respectiv organizaţiile neguvernamentale sau companii,
pentru a realiza unu proiect care să producă efecte pozitive pe piaţa forţei de muncă şi în
dezvoltarea locală.
Partea legislativa
Parteneriatul Public – Privat este reprezentat în România prin Legea parteneriatului
public numărul 178 apărută în 2010 şi de o serie de norme metodologice de aplicare aprobate
prin Hotărârea de Guvern numărul 1239 din 2010.
După această lege mai apar inca 2 acte normative si anume la Legea nr. 233/2016,
respectiv O.U.G. nr. 39/2018 cea mai recentă reglementare legislativă definește PPP ca
mecanism ce „are ca obiect realizarea sau, după caz, reabilitarea şi/sau extinderea unui bun sau a
unor bunuri care vor aparţine patrimoniului partenerului public şi/sau operarea unui serviciu
public
Avantajele PPP (scopul si caracteristicile)
Scopul PPP este de a finanța, realiza designul, de a implementa și de a exploata facilități
sau/și servicii publice. Astfel, caracteristicile cheie ale acestor parteneriate sunt:
- realizarea acestora pe o perioadă lungă de timp (uneori până la 30 de ani sau mai
mult)
- existența unei componente financiare private
- transferul diferitelor tipuri de risc (financiar, operațional, de construire) către
investitorul privat
- returnarea/transferul elementelor de infrastructură sau servicii către stat/autoritatea
locală la finalizarea relației contractuale;
Caracteristici

- Sunt implicaţi cel puţin doi actori, unul din sectorul public iar celălalt aparţinând
sectorului privat;

- Fiecare dintre cei doi actori au capacitatea de negocia şi de a-şi atinge interesul;

- Este o relaţie că se stabileşte pe termen lung;

- Ambi participa cu resurse;

- Responsabilităţile sunt împărţite

Studiu de caz – CCC
 Centrul Cultural Clujean este o organizație non-guvernamentală de cultură și dezvoltare
urbană.
Misiunea este de a mobiliza cultura, în parteneriat cu alte sectoare, pentru a contribui la
transformare socială și dezvoltare urbană.
Apare inițial pentru a pregăti candidatura orașului la titlul de Capitală Europeană a
Culturii 2021, Centrul Cultural Clujean implementează un program de anvergură care adresează
provocări urbane strategice.
Acest program conține 13 proiecte interdisciplinare și abordează o varietate de teme: arta,
educația culturală și artistică, regenerarea urbană, conectarea comunităților, incluziunea socială,
dezvoltarea rurală, inovare socială și urbană, cooperarea internațională, cercetarea și dezvoltarea
de politici culturale și de oraș.
Are 70 de membri organizaţiile și instituţiile culturale locale, universităţile clujene,
cluburile și clusterele de afaceri, organizaţii ale societăţii civile, administraţia locală și regională.
Obiectivele Centrului sunt:
- Întărirea brandului Clujului ca oraș european de referință în domeniul artei și al
culturii;
- Conectarea comunităților orașului în proiecte de transformare socială;
- Dezvoltarea unei economii creative puternice în oraș și în regiune;
Elaborarea de politici culturale și urbane pentru o dezvoltare durabilă
Avantajele unui parteneriat că în cazul CCC sunt resimţite cel mai tare în rândul societăţii
civile deoarece sectorul public reprezentat prin Primăria şi Consiliul Judeţean Cluj, Universităţile
şi alte instituţii de cultură împreună cu membri din sectorul privat cum ar fi Bancă Transilvania,
Clusterele de IT, etc lucrează împreună pentru a aduce în rândul populaţiei o serie de evenimente
educative şi culturale.
Modelul de guvernanţă aplicat în căzut CCC este modelul Şcolii Olandeze în care statul
este un partener relativ iar asociaţia este formată dintr-un amalgam de grupuri.
Unul dintre celele mai importante proiecte derulate de CCC este Cluj 2.1| Fondului de
Inovare
Este un mecanism ce sprijină grupuri de cetățeni, specialiști din mediul academic și cel
de afaceri în prototiparea de soluții alternative la probleme ale orașului identificate împreună cu
Primăria Cluj-Napoca și conectate cu mobilitate urbană, locuire și viitorul pieței muncii.
Încurajăm soluții alternative ce nu sunt dependente de schimbări de infrastructură sau de
legislație. După perioada inițială de testare, decidem împreună dacă permanentizăm schimbările
propuse și dacă le putem implementa și în alte locuri din oraș
În concluzie putem spune faptul că impactul Centrului Cultural Clujean în rândul
societăţii civile are un grad foarte mare atât de vizibilitate cât şi de implicare la nivel local şi
regional, încercând să aducă la aceeaşi masa parteneri din toate sectoarele atât public cât şi privat
în coordonarea şi implementarea activităţilor socio – culturale pentru populaţie. De aici putem
observa că acest model de parteneriat public – privat are potenţial mare de dezvoltare şi de
sustenabilitate.