Cap. 1.

OBSERVAREA,
SISTEMATIZAREA ŞI PREZENTAREA
SERIILOR STATISTICE
Observarea (culegerea datelor)
Observarea statistică (prima etapă într-un studiu empiric) presupune:
- identificarea unităţilor statistice supuse observarii;
- stabilirea variabilelor ce răspund obiectivului urmărit;
- înregistrarea stărilor variabilelor considerate.

Organizarea observării :
- delimitarea populaţiei supuse observării;
- definirea unităţilor statistice de observat;
- timpul şi locul unde va avea loc observarea;
- programul observării (stabilirea variabilelor de studiat);
- pregătirea persoanelor ce urmează să realizeze observarea.
 Observarea (cont)
În raport cu gradul de cuprindere a populaţiei:
Observarea totală: înregistrarea stărilor variabilelor pentru toate
unităţilor statistice din populaţie (necesită volum mare de muncă,
perioadă îndelungată de timp, ...). Ex. recensământ.
Observarea parţială: înregistrarea starilor variabilelor doar pentru o
parte din unităţile populaţiei =>

eşantionul: rezultat al observării parţiale.

Esantion reprezentativ: respectă principiul reprezentativităţii (fiecare

unitate statistică din populaţie are aceeaşi şansă de a face parte din
eşantion). Ex. utilizarea unui procedeu de selecție aleatoare.
Chestionarul. Elaborare și testare
Chestionarul: o modalitate frecventă de culegere a datelor. Este o listă de
întrebări (puse oral sau în scris); intrebare= variabila statistică.
Întrebările trebuie să fie: uşor de înţeles, stimulatoare (simulează răspunsul),
precise (antreneaza răspunsuri uşoare şi permit o bună prelucrare a datelor
culese), puse într-o ordine adecvată.
Tipuri de intrebari:
întrebări închise: răspunsurile sunt fixate dinainte şi repondenţii trebuie să-şi
aleagă din variantele de răspunsuri propuse;
întrebări deschise: lasă respondentul să răspundă liber;
întrebări semi-deschise: principalele răspunsuri posibile sunt mentionate
explicit, dar se lasă şi posibilitatea unor răspunsuri libere;
Testarea chestionarului (pe un numar mic de unitati din populatie).
Chestionarul. Modalități de administrare
Ancheta prin interviu direct: la domiciliu, la locul de muncă, în
stradă, puncte de vânzare, expoziţii, etc.

Ancheta prin corespondență: trimiterea chestionarului, prin

intermediul poştei sau a unor operatori, la destinatar.

Ancheta prin telefon.

Chestionarele în mediul online.

 Mediul online… (captivant)

“Înainte aveam o viaţă foarte activă: jucam tenis, fotbal, biliard, şah... participam
la raliuri... totul s-a terminat, din păcate, când mi-a căzut Windows-ul.”
Sistematizarea şi prezentarea
datelor statistice
Elaborare de serii de repartiție unidimensionale;

Elaborare de serii de repartiție în raport cu mai

multe variabile (ex. bidimensionale);

Prezentarea grafică.
Sistematizarea şi prezentarea
datelor statistice (cont)
De regula volumul eșantionului este mare, iar pentru
elaborarea şi prezentarea seriilor statistice (a tabelelor de
frecvență) se apelează la pachete de programe statistice:
S.P.S.S. (Statistical Package for the Social Sciences),
S.A.S. (Statistical Analysis System),
STATGRAPHICS,
STATA,
EVIEWS,
RStudio, printre multe altele.
Construirea seriilor de repartitie
Stabilirea claselor:
variabila calitativă: fiecare stare constituie o clasa;
variabila cantitativă discretă cu numar mic de stari distincte: se
ordoneaza stările crescător;
variabila cantitativă continuă:
- daca se construiesc intervale de lungime egală, numărul
aproximativ al intervalelor poate fi k=1+3.322lg(N)
- lungimea aproximativa a intervalului
l=(xmax-xmin)/numarul claselor
- se intalnesc și alte variante (intervale de lungimie neegală).
Exemplu
Exemplu 1 din Anexa Curs 2.
Reprezentari grafice
Histograma/poligonul frecvențelor (variabila cantitativă
continuă);
Cercul de structură (variabila calitativă nominală);
Diagrame prin benzi (variabila calitativă/cantitativă discretă);
Cronograma (serie de timp);
Norul de puncte (2 variabile cantitative);
Cartograma/cartodiagrama (serie de spațiu);
Altele (ex. din Excel).
Exemple. Serii de repartiție. Grafice.
Serie statistică unidimensională.
Variabila cantitativă continuă
Histograma
Histograma (alt ex. pt. variabila cantitativă continuă)
Variabilă cantitativă discretă

nr. de copii 0 1 2 3 4
frecv. abs. 10 15 7 3 1

Diagrama prin benzi (orientare verticala)

15

10

0
0 1 2 3 4
Variabilă cantitativă discretă (cont)

nr. de copii 0 1 2 3 4
frecv. abs. 10 15 7 3 1
Diagrama prin benzi (orientare orizontala)

0 5 10 15
 Variabilă calitativă nominală

modalitatea de
plata cash card bonuri masa
frecv. abs. 200 78 122
Variabilă calitativă nominală (cont)

Cercul de structura

31%
50%

19%

cash card bonuri masa

Variabilă calitativă nominală (cont)

Diagrama prin benzi (orientare verticala)

250
200
150
100
50
0
cash card bonuri masa
Variabilă calitativă nominală (cont)

Diagrama prin benzi (orientare verticala)

bonuri masa

card

cash

0 50 100 150 200

 Variabilă calitativă nominală alt ex.

Structura eșantionului de pacienți în funcție de genunchiul bolnav.

 Variabilă calitativă nominală alt ex.

Cea mai importantă consecință a urmării acestui program de studiu

considerați că este:
Variabila calitativă ordinală
Diagrama prin coloane, neprietenoasa
Variabila de timp (cronologică)

Anul Valoarea exporturilor in Romania

2000 4
2001 2
2002 4
2003 6
2004 9
2005 15
Variabila de timp (cronologică) (cont)

Valoarea exporturilor in Romania (cronograma)

16
14
12
10
8
6
4
2
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005
Variabila de spațiu (teritorială)

Rata de absorbție a fondurilor europene în anul 2013.

Variabila de spațiu (teritorială) alt ex.

Cartograma Uniunii Europene în funcție de nivelul de stabilitate în anul

2013
Ce tip de varibila avem în exemplul de mai jos?
nivelul de stres , pe o scara de la 1-10

Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Valid 1 1 2.0 2.1 2.1
2 4 8.0 8.3 10.4
3 5 10.0 10.4 20.8
4 2 4.0 4.2 25.0
5 9 18.0 18.8 43.8
6 9 18.0 18.8 62.5
7 7 14.0 14.6 77.1
8 9 18.0 18.8 95.8
9 2 4.0 4.2 100.0
Total 48 96.0 100.0
Missing System 2 4.0
Total 50 100.0

Care este graficul specific acestei variabile?

Ce tip de varibila avem în exemplul de
mai jos?

programul de lucru saptaminal vi se pare

Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Valid foarte incarcat 10 20.0 20.0 20.0
incarcat 21 42.0 42.0 62.0
nici incarcat nici lejer 17 34.0 34.0 96.0
lejer 2 4.0 4.0 100.0
Total 50 100.0 100.0

Care este graficul specific acestei variabile?

Norul de puncte (scatter plot).
Legatură inversă
18

16

14

12

10
cerere

0
0 1 2 3 4 5 6

pret
Norul de puncte si dreapta de regresie.
Legatură directă
 Serie bidimensională

in ce masura simtiti ca sunteti supusi stresului la locul de munca * categoria de virsta Crosstabulation

Count
categoria de virsta
sub 25 ani 25-34 ani 35-44 ani 45-54 ani 55-64 ani peste 65 Total
in ce masura foarte mare 0 1 1 0 0 0 2
simtiti ca sunteti mare 1 5 5 3 2 0 16
supusi stresului moderata 0 7 4 5 6 2 24
la locul de munca
mica 0 3 1 0 1 0 5
foarte mica 0 1 0 2 0 0 3
Total 1 17 11 10 9 2 50
Diagrama prin coloane grupată
 Serie tridimensională
in ce masura simtiti ca sunteti supusi stresului la locul de munca * categoria de virsta * sexul Crosstabulation
Count
categoria de virsta
sexul sub 25 ani 25-34 ani 35-44 ani 45-54 ani 55-64 ani peste 65 Total
masculin in ce masura mare 2 2 2 1 0 7
simtiti ca sunteti moderata 4 2 2 5 2 15
supusi stresului mica 3 0 0 0 0 3
la locul de munca
foarte mica 1 0 1 0 0 2
Total 10 4 5 6 2 27
feminin in ce masura foarte mare 0 1 1 0 0 2
simtiti ca sunteti mare 1 3 3 1 1 9
supusi stresului moderata 0 3 2 3 1 9
la locul de munca
mica 0 0 1 0 1 2
foarte mica 0 0 0 1 0 1
Total 1 7 7 5 3 23

La fel ca și în ex. anterior, se utilizează diagrama prin coloane grupată.

Se știe …
Dacă prezența la curs este obligatorie, atunci
studenții vor absenta la examen. Dacă prezența
este facultativă, atunci se vor prezenta la examen și
studenții absenți de la curs.

Spune-mi şi voi uita, arată-mi şi poate îmi voi

aduce aminte, implică-mă şi voi înţelege!

“Nu încerc să aflu răspunsurile, aş dori să înţeleg

întrebările.”