MENINGELE

Meningele înveleşte axul cerebrospinal şi se împarte în meminge spinal şi meninge cerebral.

Meningele este alcătuit din trei foiţe atât la nivel medular cât şi cranian şi aceste foiţe sunt:

Duramater – situată la exterior, este formată din ţesut fibros şi elastic. Se mai numeşte
pahimeninge.La exterior este învelit de ţesut adipos.În acest spaţiu se fac anesteziile rahidiene
epidurale, când anestezicul interceptează rădăcinile nervilor spinali. Între duramater şi
arahnoidăse află spaţiul subdural care este un spaţiu virtual.

Arahnoida este o membrană subţire avasculară.Între arahnoidă şi piamater se află spaţiul

subarahnoidian plin cu lichid cefalorahidian.

Piamater este foiţa internă care aderă intim de structurile sistemului nervos.Arahnoida şi
piamater alcătuies împreună leptomeningele.

Puncţia rahidiană se practică în spaţiul subarahnoidian şi se realizeză în următoarele scopuri:

-în scop diagnostic şi explorare

-în scop terapeutic

-în scop anestezic

NERVII SPINALI

Ramurile anterioare ale nervilor spinali, cu excepţia celor din regiunea toracală, se
anstomozează şi formează plexuri. Acestea sunt următoarele:

1.Plexul cervical – se formează prin unirea ramurilor anterioare ale perechilor de nervi
cervicali C1-C4 şi dă următoarele ramuri:

-ramuri profunde – ansa hipoglosului- m. subhioidieni

- nervul frenic- diafragm

- nervul sternocleidomastoidian

- nervul trapez

-ramuri pentru muşchii prevertebrali

-ramuri superficiale- nervul occipital mic

-nervul auricular mare

1
 - nervul transvers al gâtului

-nervii supraclaviculari

2.Plexul branhial –se formează prin anostomozarea ramurilor anterioare ale nervilor spinali
C5-C8 şi T1. Ramurile acestui plex sunt:

-nervii centurii scapulare şi ai unor muşchi respiratori

-nervii membrului superior- nervul median

-nervul ulnar

-nervul musculocutanat

-nervul cutanat al braţului

-nervul cutanat al antebraţului

-nervul radial

3.Nervii intercostali

4.Plexul lombar –se formează prin anastomozarea ramurilor anterioare a nervilor lombari
L1-L3 şi parţial L4. Din acest plex se formează următoarele ramuri:

-ramuri colaterale – nervul iliohipogastric-muşchii şi tegumentul abdomenului regiunea

pubiană, scrot, labii

- nervul ilioinghinal- organe genitale externe

-nervul-femurocutanat-pielea regiunii fesiere şi coapsei

-nervul genitofemural- pielea coapsei,scotului, labiilor

-ramuri terminale – nervul obturator – coapsă,genunchi

-nervul femural

5.Plexul sacral se formează prin anastomoza ramurilor anterioare ale nervilor lombari L4,L5
şi S1-S3 , dă următoarele ramuri:

-nervii centurii pelviene

-nervii membrului inferior

-nervul cutanat femural posterior

2
-nervul sciatic

-nervul tibial

6.Plexul ruşinos se formează prin anstomoza ramurilor anterioare la nivelul S4. Este o anexă
a plexului sacralşi dă ramuri musculare şi ramuri viscerale- rect,vezică urinară,sfincter anal,
pielea perianală,scrot, penis,labii

7.Plexul coccigian se formează prin anastomoza ramurilor anterioare S5 şi nervul coccigian

3
NERVII CRANIENI

4
5
 SISTEMUL NERVOS VEGETATIV
Este acea componentă a sitemului nervos care coordonează activitatea viscerală inconştientă.
Anatomic şi funcţional SNV este alcătuit din două componente: sistem nervos vegetativ
simpatic şi parasimpatic.

Componenta aferentă vegetativă este alcătuită din numeroase terminaţii nervoase din
viscere şi vase ai căror neuroni au originea în ganglionii spinali de pe rădăcina posterioară a
nervilor spinali şi în ganglionii omologi ai nervilor cranieni VII-facial, IX-glosofaringian, X-
vag. În funcţie de natura agentului care le stimulează se numesc baroreceptori, osmoreceptori,
chemoreceptori.

Centrii nevraxului care coordonează activitatea viscerală, se află niveluri, de la măduvă până
la scoarţa cerebrală. O importanţă deosebită s-a acordat hipotalamusului , considerat centrul
superior de integrare a stimulilor viscerali.

Componenta eferentă atât cea simpatică cât şi cea simpatică se realizează prin 2 neuroni:

-primul neuron numit neuron preganglionar se află la nivelul măduvei toracolombare C8,
T1-L3 pentru simpatic şi segmentele bulbomezencefale şi măduva S2-S4 pentru parasimpatic

-al doilea neuron numit neuron postganglionar are fibre subţiri amielinice, scurte pentru
parasimpatic, lungi pentru simpatic.

SISTEMUL NERVOS VEGETATIV SIMPATIC

Are acţiuni diferite asupra organelor:

-accelerează contracţiile inimii

-produce vasoconstricţie

-produce dilataţia vaselor coronare

-dilataţie pipilară

-relaxează muşchiul ciliar

-dilată bronhiile

-stimulează secreţia glandelor

-contractă sfincterele

6
-scade peristaltismul intestinal

SISTEMUL NERVOS VEGETATIV PARASIMPATIC

-scade frecvenţa cardiacă

-produce vasoconstricţia vaselor coronare

-dilataţia vaselor sanguine

-micşorează pupila

-produce bronhoconstricţie

-stimulează secreţia glandelor salivare, gastrice şi a insulinei

-stimulează peristaltismul intestinal

-relaxează sfincterele