Diabetul zaharat Richard 1G. Ablitiiclnice pentru gestionarea diabetului zaharat Introducere Fiziologia structuri, secretie si actiuni insuline: Netball gluse Pelarea horror Clasificarea diabetului Abordarea clinicd a persoanelor cu diabet Modalisea de tut ramen ii & dagposic Dagrst§ inesiati Prevenirea diabetuluizaharat de tip 2 Tratamentul diabetului Obecivewapeie Fl educa pent ating eta ttn ied Frail Iai Terai arabes oat no insulin pert abel ahaa ip 2 APTITUDINI SI NOTIUNI DE BAZ, Diabetul este tlburates endocriné cea mai rispéndit si impor tant din punet de vedere clini, afectind aproximatv 10% din populatiaaduta cin majvitatea filo. Multipacienfdeavol3 com: plicafi care miteazé speranta ce vial, inslusiv bol carciovascu lave, rena, culate si reurologice. Majotatea etal element Fig. 23.3 Portiune a unei celule beta. Ribozomi produc pre- proinsulina din AAN-ul mesager al insulinei (ARN), Porjunes hidrofobs pre" a pre-proinsuline'i permite 38 se transfere in aparatel Golgi ulterior, este scindaté enzimatic.Pro-insulina este inclu in granule secretoare din aparatul Golgi. Acestea se maturizeazs $i ree spre membrana celulars, unde sunt depo tate inainte de elberare. Molecula de proinsulina suferé apoi un process de impiturie si este stabilizaté prin legituridisulfiice Fragment de peptid inert biochimic eunoscuté sub denumirea de peptid de legaturd (peptid-C) se desparte de proinsulind mn procesul secretor,lisérd insulina ca un complex de dous lan peptidice legate. Cantitiile echmolare de insulins si peptid-C ‘sunt liberate in circulaye prin gcalea reglementaté™ © cantiate de insulind este secretaté de celula beta direct prin calea consttutivs* care ocoleste granulele sector persoand de 70 kg este de 1 mg/kg greutate corporal pe minut, sau _proximativ 100 g pe 21 Preluarea glucorei de cétrecreier este abliga- tore s nu depindede insulin, ar glucoza folost este cxidat la doxid de carbon saps. Tosuturile, cum ar fi cel muscular gi cel adipos, au transportri al glucoze’ sensibilla insulins gi absorb glucoza ca ris uns la cresterea postprandial aglicemie’siinsulinelnalte moment Cetintele energetic sunt acoperte in mare parte de oxideres acizor ‘9199. Glucoza preluata de mugch este depoztata sub forms de glico- {gen sav metabolzats ls lactat seu dioxé de carbon gi apa. Tesutl adipos folosesteglucoza ca substat pent sinteza triglceridelr: rin lipoliz8 se elibereazs aca gras din vigcerde impreund cu gicrol Ln substiat pentru gluconeogeneza hepatic ‘Transportul glucozei "Mombranclecellare nu sunt permeable glucozi. 0 familie de pro- teine specilizatein transport! glucozel (GLUT, glucose-transporter) ransporté glucoza prin memisrané in celle. Funcfia GLUT--3 este independents de insulin, dar insulin stimuleazs absorbya de glu oad in fesutul muscular g1 adipos prin GLUT-4, GLUT este prezent Tn mod normal in citoplasms, dar dups ce insulina se leagi do ‘eceptorulsBu, GLUT-¢ se deplaseazé pe suprafata celle unde cre 28 un por pentru pitrunderea glucozei (vezi Fig 23.8) Insulin este un regulstor major af metaboismul intermedia, dar aur file sale nip repausu alimentar gin faz postprencal iter (Fig, 2327 nstarea de repaus almentar,actiunea prinepalba insulin este de aregjaeiberarea glucozei de cite Scat intimp cen starea postrandials, eats favcrizenndabsortia le gucozsin jesutladpos @ muscular, (© serie de norman’ de contrareglare" care antagonizeazs actiu- ‘ea insuline sunt, de asemenea, important in mentinerea normogl- cemisi Cand glicemia scade sub limita normals, este secretat lucagonul in clulele a pancreatce. nacelagitimp, sunt eliberatio| seriede alt hormoni,inclusiv novadrenalina(norepinetin), cortzoll 41 hotmanul de crestere, Acegt hormon’ de contrareglare cresc pro- Guctia de glucozé hepatic $ireduc utlizarea acesteal rivellfesu- tului adipos gi muscuar, indferent derive! insuline ‘CLASIFICAREA DIABETULUL Dsbetul poate 1 primar (iciopatic) sou secundar (Cadranul 23.4) Diabetul gestational se refers fa intleranta la glucozs care apare. Pentru pre dat in sarcin si este descrs mai detait pagina 740. Diabet primar este casita in + Diabetul de tip 1, care de obicel are © patogenezs imund si se ‘caracterzeaz3 prin deficit sover de insulins. Diabetul de tp 2, care rez cintr-o combinate de rexistont | actiunea insuline sdefcit de insulin’ mai putin sever. Diabet secundar poate imps in liabet secundar deecteler genetice + diabet secundarbolior pancreatice exocrine + diabet secundar bolilor endocrine + diabet secundar medicamentelar 5 substanflorchimice + diabet secundarinfetilor + forme rare de diabet mediatimun + alte sincroame genetice asociate uneori cu dabetul ‘Cadranul 23.8 prezinti principale caracteristic ale diferitelor tipur de diabet.Oiabetul de tip ts ciabetul de tip 2 reprezints dous bal distinct din punct de vedere epidemiologic, dar dn perspectivs linia, cele dous afectiuniapar ca un spectu -distintela cole dou, extreme, dar care se suprapun fa milo. ‘Aproximativ1-3% din cazutile de diabet diagnostcatnaintea vlr- stel de 20 de ani sunt determinate de muta ale une singure gene (rmutaie monogenic’). Oesi rar, este important s8 fle recunoscut, 3000) Aci (eae 930 sn) OF see Wi ice reap eer pte ire py ever penta pase ectlaeeaacaa) ie dam ia commetaatas | ca aa = fa fa pees MAOUSSIONNeM | die HLA Fadl meget anee | Seopa ‘este secunder unor | sane | | co o cs eae ralnewmaeal feats cea rey \aiga nema Wak can eau cal peaaressataan| —s se | a FADER nce tsa iran att onary peste al sneer oti antiaidnslar (RAC) ‘weasin? ‘eerie cation a Fig.238 Artcorpiant-insue pancreatice. Perudeteminares ‘anicorprantinsua (ICA) se utizeazs tehricaimunotuerescengs care detectors logarea autoartcorilor de cabal insule.O mare parte ‘ice Acest stud 2 arStat csi controll tensuni atria este ffl de Jmportant in prevertea retinopati, dar c8 nu exist un efect de moste- nites controll tensiunl arteriole webuie menfinut pe termen lung. ‘Desi exist oasocire inte gicemie gl afactarea vaselor mari, care se ‘extinde sin domeniulgicemilor normale in populatia general, rd a ‘sta ovaleare limits de lacarescade riscul benefice reduce hiper: lcemi sunt mai putin clare la eei cu bo macrovascular. I acest712 Diabetul zaharat context, trebuie 58 amintin 8 diabetu afecteard nu nurai metabolis- rmulcarbchcrafilr. csi metabolsmllipidelorsprteinelar Persaancle ccudiatet au adesea sat factri de sc cardiovascular precum disp derma, hipertensunea si obeitatea, ar ace factor de sc pot juca un rolmai important decathipergicemia. Att stuile DCCT, ct si UKPDS ‘4 aritato reducere a everimentelr cardiovasculare i perioada de lurmarie pos-stadu in grupute cu tatamentintensiy cea ce suge- reazB c& prin controll precoce al hipergicomici se poate imbundtati "seul pe termen lung pentru bolle carciovascuae. ‘atin DCCT, tsa UKPOS, riveurile de contrl gcemicatinse au {ost peste cele ale persoanelor fr abet prin urmare, sau eectuat ‘tual suplimentare a persoanele cu ciabetaharattip 2 pentru a evalua dacd sciderea suplmentard a gicemiei la nermoglcemie ar produce bbenetici mal mar Aceste stu au confrmat benefice pentru afectares microvascular, dar nu au imibunatttrezutatelecardiovasculre, iain “udu Action to Control Cardiovascular Risin Diabetes (ACCORD), ‘mai multe perscane au decedat in grupu trata intensiv det in brafl ‘standard. Cauzaacestorobservati este inert, dar se pare c& benefc- ile urui control imbundtait al glicemiei au fost depasite de reacile adverse itrogene, cum af hipogicemia gi crestrea in grutate Cole mai multe ghiduri sustn ite ale HDAtc inte 48 mmol/mel 51 58 mmol/mol (65-75%), dar Intueat benefice si riscurle unui bun contrat glicemie citerd inte persoanele eu ciabet,fintele glice- ‘mice conerete a tebui s fle Geterminate pentea fecare persoand in parte, tinind cont de factori prezentaiin Cadranul 23.9, Tebuie sta- bilt obiective realise cu fecare perscand, luindin eonsiderare cova ev este posbil de ealzat Acest lury se aplieB in special persoanelar Invarst i celor cu prognostic imitat Control glicemic strict ‘contol licemic ma Fiance - soe éetiogione se Complaint redsinaipuind ——-Poadcresoutha tater edie Dut ng able Dear opines eva sv Daa de a its rretoma -Somerbiiinprante Data se abe beicecoanvan Spears devi ees Fil cacoscuare ‘ste medal ‘specaltabet ‘ase ded rec rab Opteinotatntg ‘oeoarece rispunderea pentru control ciabetli este atibuts perso rei cu aber, este sential ea individu 8 fe datat cu ablitaie pentru ‘ealzareaaceastl saci, Persoanele cu dabettebuies8rfeleaga cule ciabetlusipotentialele benef ale controlulu glicemic i ator suri cum ar fi mentinerea une! greut sedzute,opritea fumati 5 Inghijirea picioareo. Daca peotesionisti din domenialsénatti nu furni- 28328 informafiexacte,acestoa le va lua locul informarea gresit din partes celor din juz Pentru a rispunde acest nev, educatia pentru contol diabetluia devenito pat’ de temeli importants a trataren- ‘ului iabetuu, ofert de totimembri echipe! mutcsciplinare de ing Jie a ciabetuu (Fig. 2310), Educata vebuie adaptaté individu prin adoptares unl ,abordarcentate pe pacient” rogramele educational structurate, cu 0 flozofie clar8 cum arf sAjustarea dozelor pentru © alimentatie normala” (OAFNE, Dose. ‘Adjustment for Normal Eating), ce implic8 facilitator instru care folosese un eurtculum serie sunt considerate standardul de aur ‘eeste programe Imbunatitese cunostinfle despre diabet gi calta- tea vey, amelioreazd controll gicemic si reduc mortalitates, Educa- tia ru teduie privtd ca un proces singular, une, ci va fi nevole de prin permanent se actualz. CietajoacBunrleheieinvataent ingen eric a tutor per soanelor eu abet. Cu tate acesta, au estat multe contoverse cu ivi lacoea ce consti o cit ideal sau optima pent 0 persoand cu 94a vise de ciabet. Recomandire aterioae s-au concentrate compoztaideaiin macroruin| a dete, dar ele mai econo reo: ‘mandir evden’ rl anuitor alimente smd alimertre Lael ca 7 popuafa general, persoane ar tebuincurajate 8 consume ‘ma mute legume, uct coeae integral, pest, uci lgume re cnc in aclai timp consuml de care rose si procesat carbohaat ‘afnatsibiutunndulte cu zahi.Osoaree ici singur ta nu eete efcenta gestonarea cabetuhi ahaa este important 8 se adonte © abordae individual, kind in consideraepre'erele personae cultural. Cadraul 2310 preants ee ma recente recomandé de Gita pot persoandecucdabet din Marea Bitane. (© excep de a recomandiilebazate pe alien se refed la aportl de carbohcra, care este important pena persoanele care naiorgimenb tai my special +o “carol Fig. 2310 Membr echipe! de diabetcase nin a eb csi ctrl uuipaeetiegat de ‘fae gre cing two persue cab pepe hipeensne precum erase ea deol dabei 2 casi nrc eb s init atalat dn pte! de Vetere uta -Peszanelec sabe tat fa eb esi pet en ‘aa cance peu de Nisa de can dade ave api drei de sind aporl eit decarbon. Feral ciabe ip tipi peterson sau cae srt lars dea denata daberip2s cae sunt syapondele rhe fe sprints pia cel pop Sdn rele pon redvceres geste cali sicteeren commu enegete Seca consul de inert uu niga sn. rebuilt ator un abner i mederaecan sau ‘ode echvalen’ de alneniaesindoash, Pinte carers eserale ste cer le ru Reto crsumi sala Cons dou pa epee grasa ects ~ Consamucreset econalnegal le pues rcs leuninase + Consumes de came ras proce aid cba as sind cure - roca sin st ca rsininesaat ares apr de cid gag tans aren consomse aol <1 wigs (Get avira ainae ba ove pa abner aba DER) utilzes28 regimuri de insulinoterape itensivs, in special pentru cei cu diabet zaharat tp 1. La persoanele tar ciabet, cantitatea deinsu- lind produsé este dependents de glucidele consumate. Pentru a opt ‘miza contralulglicemis, persoanele cu ciabettrebuie s8-siadapteze ddoza de insulin la carbohidati consumati gi de aceea este impor tant si fie inviati cum s8 ,numere carbohirafi: Mai multe cri gi _aplicail sunt eisponibile pentru a ajuta acest proces. Glicernia maxima postprandial variaz8 in funcyie detipul de ca bohidrati. 08 exempl, rofl glicemic dupa consumul de paste fa rnoase este mai aplatizat decit cel observat dup consumulaceleiasi anti de carbohidrai dintr-o bauturd cu zehir, deoarece pastele {aU un index glicemic” mai mic. Alimentele cu un index glicemic se8- zut sunt recomandate pentru a preveni modificatie rapide ale glc- ‘igi plasratice, Importanta scdderii in greutate in diabetul de tip 2 ‘Timp de mul ani -0 cxezutc8 dabetul de tp 2 este oafectune pro: gresivaincurabila; cu toate acestea, ultimele doves! contest acest, unct de vedere, Persoanele core pot pierde 10-15 kg din greutates Corporal prin stiul de vit, prin tatamertlfarmacologic sau cirur ‘sical pot intra in remisie. Chirurg bariaticd sau metabolicd (vezi p. 1252) este o optune de ttatament pentru persoanele cu obeztate sever. nstutul National pen- ‘nu Sandtate gi Excelen (NICE, National Institute for Health and Care Excellence) recomandé luarea in considerare a interventilrchiurgjcale la un indice de mas corpora (IMC) mai mare de 40 kg/m, sau le un IMC mai mare de 35 kaye si comorbid, cum arf ciabetul in SUA, pragutlerecomandate de de Admiistratia Alimertelr si Medicamente- lor - FDA pontru MC sunt mai miei Cole maifrecventeintrveri chiru- icale sunt bypass-ul gastric 31 gastrectomia vertical. (sleeve gastrectomy) Aceste operai duc la © pierdere in greutate medie de _2proximatv 30% gia rerisia cadet la panda 70% din pacieni in functie de durata ciabetuu, Chirurgie Imbunstateste, de asemence, Tratamentul diabetului 713 calttea vii reduce bolle cariovasculare i mortalitates, Mostlta- tea perioperatorie este sclzut (i din 1000), dar existé consecinte pe termen lung prvind tii, sdnttes oaselor gi riscul de suicid Niciun tatament pentru dabet ru este complet f8r8 exerci fice, decarece actvitates fai’ are benefc clare, inlusiv imbunattres stir de antrenament, scdderea recesarui de insula 51 un contol licemic mei bun, un ise cardovasculr moi mic i sperant de vats ‘mei mare. Maxime cB orice exeriiy este ma bun decstniciun exerci 4imaimult exerctv este mai bun decét orice exercu se aplicd Perso0 rele cu abet ar rebui si satuite 8 fac cl putin 180 de minute ce exercitigerobicesantrenament de rezstents pe siptiman, distribu ite pe 0 pericad8 de cel putin 3 ale. inante de exerci este inst important s8 se stableascd decd incvidl are fe complica macro- vascuiere, fe microvascular, deoarece acestea pot fi exacerbate de actvitateafzied la cei reantrenati Persoanele cu ciabetzaharat tp trebuie s fi infrmate ed acti- witatea fied poste reduce necesarul de insulin si poate duce la rivelurivriabile ae licen timpulstimediot dupa exerts un ‘ie ulterior de hipoglicemie severd Fumatu! poate afects negativ contralu glicemiei,precum gicresterea risculi unor afectuni medicale astfelincdt personalul medical arte bui s8incurajeze perscanele care fumeazd 8 rerunte. ‘Nini A aN ei AEF Inainte de descoperteainsline' in 1921, speranta de val persoane- lor cu dabet zaharat tip 1 era de numai 3-6 lun Majortates decedau din cauza cetoacidozeidabetce, dar supravejirea pe parcursl @ ctorve ani era posibilé prin urmarea unorgiete cu aproximati 500- 700 calor: catatea viet acestorpersoane era precar si decedau pin intreruperea ditei sau prin infometare. Oescoperire insulin este consideratéunul inte cele mai mar progrese medicae ale seco- luli a ea, ceoarece vite a milioaneler de persoane cu dabet au fost salvte prin aceastd deseoperite. insula este indicat intot deoune la persoanele cu dabet zaharat tip siete adesea necesar la xi cudabetzahorattip 2, pemasurd ce bosleprogresesed. Filosofia insulnoterapeieste dea ita secre fiologicé normals ‘2 nslinei ct mei apropat posi vei Fig. 23.5), Aceasta implica ut lzare atta insulin! cu dura lungS de aciune pentru @ reproduce sectetia bazalé insulin city insulin’ cu durat8scurté de ature ‘entra a acoperi mesee. Istor,insulna 2 fost deriva din pancreasul de vté sau de por, dar aceasta 2 fost inlocuité cu insulina Ge biositex8 inak-puriat, ‘care este produs8 prin adaugareaunelsecvente de AON care coific8 insulina sau proinsulina'n cut de dojde sau de celle bacteriene. Insulinele cu acfiune scurté Insulina umsnd slubil este absornt lent aingnd un vr fa 60-80 minute éup8 inject subeutaatd Acfunea sa inde 8 persist dup imese, predispundrd la hipoghcemie. Absorja est intrzata deoa- rece insulina solubil formeaz’ hexamer stabil (850 molecule de insulnd in jurul uruiruceu de zinc, care trebue 8 se dsoceze in ‘monomer sau dimer nant dea putea inn cculai ‘Aceashintirziere este incomed3 pentru persoanee cu diabet, deoareceinsulina tebuiinjectaté cu 20-30 minute iaintede mass,714 Diabetul zaharat ‘ceea ce deseor! nu este posibil. Analog de insulins cu acfiune scurt8 lispro, spart si gllizina) au fost conceputisdisocieze mai rapid dup injectare, fad a se modifica efectul biologic (vezi Fig. 23:2). Acesti analogi de insulind intr gi dispar din circulate mai id decdt insulina solubl. A fost dezvetatéo formula mai nous de insulind aspart, care disociez 4 intr in circulate mai apie Utilizarea analogilor de insulin’ cu actiune seurts Ia persoa~ ‘ele cu diabet zaharat tip 1 reduce episoadele hipoglicemice totale si nocturne si imbunatateste controlulglicemic, dupé cum arats licemile postprandiale si HbA. Beneficile la perscanele cu dia- bettip2 sunt mai reduse, dar analogiide insulin cu actune scurté par sé ofere un control mai bun al HbA, $i al glicemiei postpran- le decdt insulina umané solubils. Insulinele cu durata intermediard silunga de actiune Aciunea insuline! umane poate i prelungité prin adugarea de zinc s2u protamind. Forma cea mai utiliza era NPH (neutral protamine Hagedorn) sau insuinaizofan, dar utlizarea acesteia s-aredus din auzavarabilitiiie a o injecte a alta, nevoll de aresuspenda insu- lina ininte de injectare gia vérfulu de atiune, care apare in general la milocul nopti- Analog de inulin eu duraté lung de aciune au fost dezvotai pentru a intrzia absorbyia gia prelungi durata de act- ne (vezi Fig. 23.2). nsulina glagin se gseste sub form solubilé, ‘gor acid (9H 4), in flacon, da precipit la pH subeutanat, peen- indu:siaste! durata de aciune. O formula concentraté de insuling largin este acum disponibils, cu 0 duraté mai lung’ 4 al apatizats e actiune decdt preparatul standard, nsulina detemir si insulina egludec au atasat un acid gras care se leagi Ge albumina serck;

S-ar putea să vă placă și

• Ulei Esential de Copaiba

  

  Document2 pagini

  Ulei Esential de Copaiba

  Minime Angel

  Încă nu există evaluări
• Ulei Esential de Busuioc

  

  Document2 pagini

  Ulei Esential de Busuioc

  Minime Angel

  Încă nu există evaluări
• Ulei Esential de Bergamota

  

  Document2 pagini

  Ulei Esential de Bergamota

  Minime Angel

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Uleiul Esențial de Arbore de Ceai

  

  Document2 pagini

  Uleiul Esențial de Arbore de Ceai

  Minime Angel

  Încă nu există evaluări
• Program Sesiune Iunie 201429.05

  

  Document40 pagini

  Program Sesiune Iunie 201429.05

  Minime Angel

  Încă nu există evaluări