Sunteți pe pagina 1din 33

Curs 8. EVALUAREA ÎNVĂŢĂRII ISTORIEI, ED.

SOCIALE, ED. PlASTICE

8.1 Definiţie, funcţii ale evaluării, clasificare

8.2 Operaţii si metode tradiţionale de evaluare

8.3 Testul docimologic

8.4 Metode alternative de evaluare


Obiectivele cursului
 Să explice comparativ cracteristicile diferitelor tipuri de
evaluare apelând la experiența scolară anterioară

 Să identifice diferențele între variantele problor orale/


scrise de evaluare

 Să precizeze criteriile de diferențiere între diferitele tipuri


de itemi ale unui test plecând de la analiza unor exemple
relevante

 Să caracterizeze metodele complementare de evaluare pe


baza cunoștințelor însușite anterior
8.1 Definiţie, funcţii, clasificarea evaluării

Reactualizare

 Definți procesul de evaluare

 Enumerați și explicați cel puțin trei funcții


pedagogice ale evaluării

 Enumerați tipurile de evaluare pe care le cunoașteți


8.1 Definiţie, funcţii ale evaluării, clasificare
Evaluarea este procesul de apreciere a calităţii sistemului de învăţământ, sau a
unei părţi a acestuia.
Are menirea de a stabili dacă sistemul de învățământ își îndeplinește funcțiile, dacă
își realizează obiectivele.

Funcții pedagogice:

 constatativă- măsurare, descriere și apreciere a rezultatelor învățării


 diagnosticare a activității pentru depistarea deficientelor și remedierea lor
 prognoză– se stabilesc evoluția, stările viitoare posibile,
 relevă posibilitățile de perfecționare a activității.
 educativă- contribuie la educarea capacității de autoevaluare;
(o apreciere pozitivă poate crea un optim motivational pentru
studierea disciplinei
o apreciere negativă repetată poate să diminueze interesul elevilor)
8.1 Definiţie, funcţii ale evaluării, clasificare

Funcțiile evaluarii din perspectiva societății:

selectivă, de ierarhizare a valorilor umane în cadrul grupului

de informare asupra contribuției disciplinei de specialitate la formarea culturii


generale;

de decizie- pentru ocuparea de către persoana expusă evaluarii, a unui loc de


munca
8. 1 Tipuri de evaluare
a. (după strategiile folosite)

 Evaluare cumulativă  Evaluare continuă,


reprezintă modul tradițional de formativă
evaluare presupune măsurarea și aprecierea
rezultatelor învățării pe parcursul
 Constă în verificarea și aprecierea unui întreg program
periodică, încheiată prin control
final al întregului produs al actului  Constă în estimarea diferitelor faze,
pedagogic secvențe ale procesului, efecuându-
se în trepte succesive, foarte scurte,
 Se efectuează la sfarșitul unei analizate in detaliu.
perioade mai îndelungate de  Vizează sesizarea la timp a unor
învățare (semestru, an scolar) defecțiuni si aplicarea măsurilor de
corectare
 Are un caracter retrospectiv
 Implică compararea aproximativă a
rezultatelor învățării cu obiectivele  Individualizează, stimulează
initiale. formarea elevului, daca se
raporteaza la posibilitatile lui.
 Reușita sau insuccesul sunt
apreciate în manieră globala.
8.1 Definiţie, funcţii ale evaluării, clasificare

Tipuri de evaluare
Evaluarea continuă
(in funcţie de
momentul realizării ei),

sumativa
initiala de progres
Presupune raportarea
Se foloseste Presupune raportarea la
la obiectivele terminale
la inceputul activitatii obiectivele operationale
Competente
cu un colectiv caracter nivelator
caracter diferentiator
(Test predictiv) (Test de progres)
(Test sumativ)
8. 2. Operaţii și metode tradiționale în evaluare
a. Operații
Măsurarea – procesul de stabilire a realizărilor
 Constă în aplicarea unor probe pentru :
a cunoaște efectele acțiunii instructive și educative
a obține date care să poata fi prelucrate
 Exactitatea măsurarii depinde de
calitatea instrumentelor (probelor)
modul în care acestea sunt aplicate

Aprecierea – procesul de judecare a rezultatelor masurarii.


 Datele obtinute prin masurare sunt comparate cu obiectivele urmarite
 Implica adoptarea unor criterii pentru prevenirea si combaterea subiectivismului
evaluatorului

Notarea este actiunea didactica prin care (ca rezultat al masurarii si aprecierii)
profesorul caracterizeaza performata elevului la un moment dat, cu ajutorul
notelor, calificativelor, literelor sau culorilor
8.2 b. Metode tradiționale de evaluare
Probele orale  Probele scrise
Constau în dialog bazat pe întrebari și
răspunsuri
Variante:
Variante: examinare curentă, colocviul
 probe scrise de control curent
examenul oral
 lucrari de control la sfarsitul
Avantaje:
unei unitati de invatare ( teza)
 Oferă evaluatorului posibilitatea să-l
înțeleagă în profunzime pe cel
examinat Avantaje:
 Permit sondarea preciziei termenilor  Necesita timp scurt;
folosiți și a capacităților intelectuale
 Asigura obiectivitate mai mare in
 Dezvoltă capacitatea de exprimare
orală a elevilor
notare;
 Oferă un feed-back rapid  Diminueaza starea de stres a celor
Limite:
examinati.
 Lipsa unei metodologii unice- mare
variatie a problemelor evaluate Limite:
(obiectivitate relativă in apreciere)  Feed-back intarziat si mai slab
 Necesită mult timp
8. 2. Operaţii și metode tradiționale în evaluare,
Cerinte pedagogice pentru formularea probelor de evaluare

 Să releve progresul realizat de elevi în cunoaștere ( nu trebuie sa demonstreze


elevilor ca nu stiu, ca nu sunt capabili să învețe );

 Stabilirea unor probe cu valoare egală pentru toți elevii ( să nu se adreseze unor elevi
numai întrebari ușoare, iar altora numai întrebări dificile);

 Precizarea nivelului minim al performanței pentru care se asigură promovarea la


limita (5) – se evită astfel suspiciunile în rândul elevilor și al părinților;

 Combinarea mai multor metode și tehnici de evaluare- permite eliminarea erorilor


de apreciere;

 Dezvotarea la elevi a capacității de a se autoevalua, prin:


informarea asupra criteriilor de evaluare
autonotare controlata
notare reciproca
8.3 Testul docimologic/pedagogic

Reactualizare

Apreciați ce reprezintă testul în procesul de evaluare.


Argumentați

Din ce este alcătuit un test


8.3 . Testul docimologic/ pedagogic
 Reprezinta o proba, un instrument de masurare, apreciere si notare cat mai exacta
a cunostintelor si competentelor dobandite de elevi.

 Este format dintr-un ansamblu de itemi ( intrebari, probleme, sarcini de efectuat)


care ofera informatii referitoare la:
modul de realizare a obiectivelor ,
progresul scolar,
lacunele din cunostintele elevilor.

Avantaje :
 Sistemul de raportare valorica este unic;
 Permite standardizarea conditiilor de examinare, a modalitatilor de notare, -plus de
obiectivitate in notare;
 Permite verificarea intergii clase in timp scurt;
 Favorizeaza invatarea sistematica.

Limite:
 Impiedica evaluarea profunzimii cunostintelor, datorita fragmentarii realizate prin
itemi
 Nu stimuleaza capacitatile de interpretare a fenomenelor
 Nu cultiva capaciatea de exprimare orala
8.3 Testul docimologic/ pedagogic
Etape si cerinte in elaborarea testelor
 Stabilirea obiectivelor si a continuturilor de verificat, in asa fel incat, intre
ele sa existe concordanta;

 Continuturile de evaluat sunt divizate pe probleme ( itemi obiectivi,


semiobiectivi, subiectivi);

 Pentru fiecare item se stabilste un punctaj (scor);


- intrebari minimale maximale
(mai multe mai usoare) ( mai putine, mai dificile)
performanta minima admisa performanta maxima specifica.
(punctajul va asigura ( punctajul asigura restul notei)
nota cinci)

 Aplicarea si interpretarea testului.


8.3
Tipuri de itemi
Testul

subiectivi
semiobiectivi
Obiectivi
de
comple
tare
cu alegere (texte
duala Intrebari lacunare)
da / nu Structurate
cu alegere mai multe
adevarat/
multipla intrebari Eseu
fals
Eseu
legate structu
mai multe cu raspuns rat
printr-un
variante restrans
de raspuns pereche element
unul comun
corect informatie Eseu
dintr-o nestructurat
coloana in relatie cu
informatie
in alta
coloana
8.3 Testul Tipuri de itemi
Itemii obiectivi: cu alegere duală
 Pot fi: da / nu, adevărat / fals, corect/ greşit)

Exemplu: clasa a XIa: Capitolul Cooperare şi conflict în secolul al XI lea


Notaţi cu A (adevărat) sau cu F (fals) enunţurile de mai jos:
În statul totalitar, guvernul este răspunzător în faţa electoratului.
Într -un regim democratic statul respectă drepturile cetăţenilor.

Cerinţe pentru proiectarea itemilor cu alegere duală:


 Să se evite formularea unor enunţuri prea generale;
 Să se formuleze enunţuri pozitive, evitându-se folosirea negaţiei sau a
negaţiei duble;
 Enunţurile să fie concise, clare, utilizând un limbaj adecvat vârstei elevilor;
 Enunţurile adevărate şi cele false să fie aproximativ egale ca lungime şi ca
număr.
8.3 Testul. Tipuri de itemi b. itemi obiectivi - pereche
fiecare item dintr-o coloană să fie pus în relaţie cu item-ul corespunzător din a doua
coloană.

Informaţiile
din prima coloană - numite premise sau baze,
din coloana a II a, răspuns.
Exemplu: (clasa a VIII-a, Istorie, Unitatea de învăţare Societatea românească între
tradiţie şi modernitate)
Scrie cifra din coloana întâi în faţa literei corespunzătoare din coloana a doua:

a. Eterie
1. Atanasie Anghel b. guvernator rus
2. Pavel Kiseleff c. mitropolit unit
3. Ion Câmpineanu d. Şcoala Ardeleană
4. Alexandru Ipsilanti e. Regulamentele
5. Gheorghe Şincai organice
g. Partida Naţională
8.3 Testul: Tipuri de itemi
Cerinţe pentru proiectarea itemilor pereche
 Numărul răspunsurilor să fie mai mare decât cel al premiselor;

 Să li se explice elevilor dacă fiecare răspuns poate fi folosit o


dată sau de mai multe ori;

 Aranjarea răspunsurilor să se facă alfabetic, crescător sau


descrescător pentru a elimina indicii care ar facilita răspunsul;

 Premisele şi răspunsurile să fie pe aceeaşi pagină.


8.3 Testul: Tipuri de itemi c. Obiectivi, cu alegere multiplă
alcătuiţi din :
enunţ- numit premisă sau bază;
variante de răspuns numite cheie, (răspunsurile greşite - distractori.

Premisa poate fi formulată ca:


a. Propoziţie completă- exemplu:
Selectează din lista noţiunilor enumerate mai jos pe cele referitoare la obştea
sătească:
dări, loturi în folosinţă, moşneni, „obiceiul pământului”, patriciat, răzeşi,
şerbi, ţărani liberi,
b. Propoziţie incompletă- exemplu:
Prima capitală a Ţării Româneşti a fost la.............
Curtea de Argeş, Bucureşti, Târgovişte.
c. Premisă comună- exemplu:
Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect.
Domnitorul fanariot care a realizat cele mai multe reforme a fost
a. Nicolae Mavrocordat, b. Alexandru Ipsilanti, c. Constantin Mavrocordat.
8.3 Testul. Tipuri de itemi
Obiectivi, cu alegere multiplă

Se poate cere elevilor


să aleagă răspunsul corect (- numai una din variante îl va conţine )
să aleagă răspunsul cel mai bun din mai multe posibile, - se evaluează capacitatea
elevului de a realiza discriminări mai nuanţate.

Cerinţe pentru proiectarea itemilor cu alegere multiplă:


 Premisa să se refere la o singură problemă, concept;

 Variantele de răspuns
să fie în concordanţă cu premisa, aşa încât să se elimine indiciile care ar facilita
răspunsul;

să fie selectate din lista de greşeli tipice făcute de elevi;

să fie ordonate alfabetic sau logic pentru a elimina indiciile care ar facilita
răspunsul;
 Între alternative să existe un singur răspuns „corect” sau „cel mai bun”;
 Toţi distractorii să fie plauzibili.

8.3 Testul: Tipuri de itemi - Semiobiectivi
Îi pun pe elevi în situaţia de a construi răspunsul, nu de a-l alege dintr-o listă
de răspunsuri date.

Pot lua forma unor:


 întrebări directe care solicită răspunsuri scurte (item cu răspuns scurt)
Când a fost adoptată, de către Congres, „Declaraţia de independenţă a celor 13
colonii engleze” din America de Nord ?
................................................ (zi, lună, an)

 afirmaţii incomplete (item de completare)


Completaţi spaţiile libere cu răspunsurile corecte:
Printre domnitorii români care au dus o politică de cruciadă s-au numărat
............................, ................................. şi ...................................... .
8.3 Testul Tipuri de itemi -semiobiectivi
 Întrebări structurate
formate din mai multe întrebări- itemi obiectivi, semiobiectivi sau minieseu-
legate printr-un element comun;

pot fi alcătuite din:


 material stimul: sursă istorică, suport cartografic, grafic
 subîntrebări
 date suplimentare
 subîntrebări

Cerinţe de proiectare a întrebărilor structurate:


 Subîntrebările să fie ordonate crescător din punctul de vedere al gradului de
dificultate (de la simplu la compex);
 Fiecare subîntrebare poate testa unul sau mai multe obiective;
 Subîntrebările să fie în concordanţă cu materialul stimul;
 Răspunsul aşteptat de la fiecare subîntrebare să fie independent (să nu depindă
de răspunsul corect la subîntrebarea precedentă).
8.3 Testul: Tipuri de itemi –semiobiectivi- întrebare
structurată
Exemplu: Clasa aXIIa, Capitolul Oamenii, societatea şi lumea ideilor
Citiţi cu atenţie textul de mai jos:
„Art. 30. Regele este Capul statului.
Art. 31. Puterea legislativă este sancţionată de rege prin Reprezentaţiunea Naţională.
Regele sancţionează şi promulgă legile.
Art. 32. Puterea executivă este încredinţată regelui, care o exercită prin Guvernul său.
Art. 45. Regele convoacă Adunările Legiuitoare.
Art. 46. Regele numeşte şi revocă miniştrii săi. El poate, în timpul când Adunările
Legiuitoare sunt dizolvate şi în intervalul dintre sesiuni, să facă în orice privinţă decrete
cu putere de lege, care urmează a fi supuse aprobărilor spre ratificare la cea mai
apropiată sesiune a lor. (Constituţia din 27 februarie 1938
Pornind de la textul dat, răspundeţi următoarelor cerinţe:
1. Precizaţi, pe baza textului dat, două atribuţii ale regelui, pe plan legislativ.
2. Menţionaţi, pe baza textului dat, o atribuţie a regelui în planul puterii executive.
3. Numiţi regele român în timpul căruia a fost adotată Constituţia din 1938.
4. Prezentaţi un aspect specific regimului monarhiei autoritare, în afara celor prezentate în
text.
5. Prezentaţi un fapt istoric desfăşurat în România, în anul 1940.
8.3 Testul Tipuri de itemi-Itemi subiectivi

solicită răspunsuri deschise, care să testeze capacitatea de sinteză, de


interpretare a unor fapte, a unor imagini, a unor grafice.

Pot lua forma unor itemi de tip eseu:

a. eseu cu răspuns restrâns: se precizează numărul de cuvinte/ paragrafe /


rânduri, acceptate

b. eseu structurat: se indică planul de idei.

c. eseu nestructurat (liber)


8.4. Metode alternative de evaluare

 Eseul

 Referatul

 Proiectul

 Portofoliul
8.4 Metode alternative de evaluare: Eseul
Compozitie de mica intindere, care trateaza o problematica, intr-o interpretare
originala, fara pretentia de a o epuiza.

Caracteristici:
 abordare originala;
 concentrare asupra unor aspecte inedite;
 argumentarea propriei pozitii, sau combaterea unor opinii;
 formularea clara a ideilor

Etape care premerg evaluarea eseului:


 Profesorul prezinta elevilor caracteristicile eseului
 Profesorul exemplifica conceptul cu ajutorul unor eseuri-model
 Fiecare elev realizeaza propriul eseu, pe o tema data, fara a fi notat
 Eseurile realizate de elevi sunt analizate in clasa se subliniaza aspectele pozitive
si cele negative
 Elevii intocmesc in clasa eseul care va fi notat
8.4 Metode alternative de evaluare: Referatul
Sinteza originala, pe o anumita tema, obtinuta prin prelucrarea informatiilor din
una sau mai multe surse documentare

Caracteristici:
 Prezentarea critica, analitica a informatiilor;
 Restructurarea cunostintelor si a informatiilor, reformularea lor prin prisma
personalitatii referentului;
 Formularea unor opinii personale, aprecieri valorice, concluzii;
 Exprima puterea de sinteza si originalitatea autorului.

Cerinte metodice care premerg evaluarea unui referat:


 Tema sa fie accesibila studiului individual, sa nu presupuna insusirea unor notiuni de
baza;

 Tema se stabileste la inceputul semestrului, se indica bibliografia minima, care poate fi


completata de elevi dupa dorinta;

 Continutul referatului este prezentat in clasa, oral, de catre autor;

 Dupa prezentarea referatului urmeaza activitatea de valorificare a informatiilor noi.


8.4 Metode alternative de evaluare: Referatul-
Evaluarea referatului
Se poate realiza pe mai multe nivele

Nivelul I: se tine cont de


 Utilizarea limbajului de specialitate,
 Plasarea corecta a evenimentelor in timp si spatiu,
 Explicarea unor cunostinte insusite anterior,
 Integrarea informatiilor din lucrari de specialitate, fara prelucrarea lor,
 Realizarea referatului pe baza planului intocmit de profesor.

Nivelul II
 Proiectarea referatului ( partial) de elev,
 Selecatrea (partiala ) a bibiografiei de catre elev,
 Seletarea si integrarea in referat a informatiilor obtinute din bibliografia de specialitate,
 Analiza proceselor, datelor, faptelor.

Nivelul III:
 Analiza critica a informatiilor provenite din lucrari de specialitate;
 Ierarhizarea cauzelor, evidentierea consecintelor, ordonarea logica a ideilor;
 Formularea unor opinii personale si a concluziilor, realizarea aparatului critic;
 Originalitatea conceptiei si a prezentarii;
 Claritatea stilului .
8.4 Metode alternative de evaluare: Proiectul
 Cuprinde o parte teoretică și una experimentala.
 In sens larg –definit ca lucrare mai vasta care poate sa inglobeze forme
diferite de activitate si tehnici de lucru (interviul, tehnici foto, excursia
tematica)

Tipuri de proiecte:
 Care are ca scop imbogatirea activitatii desfasurate in timpul orelor de
curs, prin realizari concrete (dosar tematic, elaborarea unui ghid, realizarea
unei expozitii)
ex: “Pe urmele sasilor din Transilvania” 1999, elevii cls a Xa, de la
Lic. Mihai Viteazul din Bucuresti
 Care se desfasoara in afara orelor de curs, are caracter socio-cultural
ex: “ Ghidul muzeelor din Bucuresti”, 1996, elevi, clasa a VIIa, Lic.
Jean Monet din Bucuresti.
8.4 Metode alternative de evaluare: Proiectul
Etape de parcurs pentru realizarea unui proiect:

 Alegerea temei;

 Planificarea activitatii:
- stabilirea obiectivelor;
- formarea grupelor de elevi;
- alegerea subiectului in cadrul temei proiectului de fiecare grupa;
- distribuirea responsabilitatilor in cadrul grupului;
- identificarea surselor de informare

 Cercetarea propriu-zisa;

 Realizarea materialelor;

 Prezentarea de catre elevi a rezultatelor cercetarii si a materialelor create

 Evaluare.
8.4 Metode alternative de evaluare: Proiectul (2)
Caracteristici ale proiectului:
 Țel concret
 Planificare si executare comuna profesor-elevi;
 Predarea si invatarea patrund in lumea exterioara;
 Cercetare autonoma realizata de elevi
 Rezultat prezentabil, care poate fi valorificat in afara scolii

Evaluarea calităţii activităţii elevului (evaluarea procesului) - criterii:


 raportarea elevului la tema proiectului

 realizarea sarcinilor- nivelul de performanţă atins de elev în realizarea


diferitelor componente ale proiectului;

 documentarea (selectarea şi prelucrarea bibliografiei):


- realizată în totalitate de elev
- cu ajutorul profesorului;
8.4 Metode alternative de evaluare: Proiectul

 nivelul de elaborare şi comunicare- proiectul reprezintă:


- o enumerare a problemelor
- o explicaţie argumentată, aprofundată, cuprinzând
judecăţi de valoare şi aprecieri personale;

 creativitatea- reflectată în
- originalitatea produselor
prezentării acestora;

 calitatea rezultatelor – aplicabilitatea rezultatelor asigură


proiectului confirmarea practică a ideilor şi a strategiei utilizate
pentru elaborarea lui.
8.4 Metode alternative de evaluare: Portofoliul de activitate

Include rezultatele relevante obtinute de fiecare elev prin celelalte metode si


tehnici de evaluare.

Poate sa cuprinda:
 Lucrari scrise curente;
 Teste de verificare a cunostintelor (predictive, de progres, sumative) ;
 Raspunsuri la chestionare;
 Referate;
 Eseuri;
 Inregistrari audio sau video ale raspunsurilor date de fiecare elev;
 Caietul de notite;
 Teme pentru acasa.
8.4 Metode alternative de evaluare: Proiectul
Structura unui portofoliu este determinată de :
- scopul pentru care este proiectat
- destinaţia sau de destinatarul lui (profesor, părinți, comunitate).

Pentru a determina scopul unui portofoliu profesorul ține seama de:


 conţinutul asimilat de elevi (fapte, legi, teorii);
 competenţele pe care trebuie să le formeze la elevi ;
 atitudinile pe care trebuie să le formeze la elevi.
Structura şi scopul portofoliului depind şi de:
- vârsta elevilor,
- specificul disciplinei,
- interesele elevilor.

Evaluarea portofoliului poate fi făcută pentru fiecare element al portofoliului,


separat, prin câte o notă, sau în manieră holistică, cu o singură notă pentru
toate instumentele de evaluare incluse

S-ar putea să vă placă și