UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE DREPT

LOGICA JURIDICĂ

STUDENT: JOIȚA REMUS-MARIAN

ANUL 1
IFR
 APLICABILITATEA LOGICII JURIDICE ÎN DOMENIUL
DREPTULUI

Aplicabilitatea logicii juridice în domeniul dreptului se consideră că lucrează numai cu

propoziţii adevarate sau false şi uneori cu cele a căror valoare este nesigura. Datorită necesităţii
omului de a înţelege normele juridice şi de a le face să lucreze în favoarea sa, acesta a dezvoltat
un nou concept numit logică juridică prin intermediul căruia oamenii au început să-şi prefigureze
ideea de Justiţie ca expresie a raţionalităţii co-existenţei lor. Realitatea ei a fost, mai întâi, una de
facto şi mult mai târziu a devenit şi una de jure.
Aplicarea logicii în drept nu trebuie, însă, să fie abuzivă, rigidă, astfel încat să conducă la
soluții inechitabile. Logica în drept trebuie să fie din ce în ce mai mult adaptată nevoilor practicii
juridice și vietii sociale, ca prim criteriu pentru aprecierea valorii ei operaționale. Formele logice
trebuie să exprime sau să corespundă realității obiective, premisele raționamentului urmând a fi
mereu confruntate cu adevarul material obiectiv.
Francisco Puy susține că logica juridică ar reprezenta o parte a filosofiei dreptului, fiind o
logică secundară în raport cu logica generală. În opinia sa, logica juridică ar cuprinde:
a) logica juridică primară, reprezentând logica formal-pură, compusă din axiomatica
(teoria construcțiilor sistemelor automatizate) și teoria calculului.
b) logica formală aplicată, pe care o denumește „logica juridică secundară”, cuprinzând
teoria sistemului (teoria generală a dreptului), teoria definiției juridice, teoria argumentării și
teoria relației juridice (metodologia juridica).
Sistemul logic al dreptului este alcatuit pe de o parte dintr-o structura de norme
organizate in ramuri si institutii juridice (exista discutii aprinse pe tema delimitarii dintre unele
ramuri de drept sau pe tema dependentei si subordonarii unor ramuri fata de altele), iar pe de alta
parte dintr-o structura paralela de principii, notiuni si reguli juridice desprinse prin analiza
sistemului legislativ sau impuse ideologic de catre sistemul politic.
Exista numeroase ratiuni care justifica utilitatea logicii in drept:
a) caracterul rational al legii;
b) orientarea activitatii legislative in conformitate cu un model rational;
c) caracterul logic al elaborarii legii;
d) caracterul logic al activitatii de aplicare a dreptului.

Logica contribuie la corecta aplicare a dreptului si, prin aceasta, la consolidarea

securitatii juridice si la intarirea legalitatii. Precizia si justetea gandirii juridice depind de
conformitatea ei cu regulile si concluziile logice. Procesul de cunoastere in materie de drept
implica un anumit grad de abstractizare, de formalizare logica.
Aplicarea logicii in drept nu trebuie, insa, sa fie abuziva, rigida, astfel incat sa conduca la
solutii inechitabile. Logica in drept trebuie sa fie din ce in ce mai mult adaptata nevoilor practicii
juridice si vietii sociale, ca prim criteriu pentru aprecierea valorii ei operationale.
 Consider ca logica juridica face parte din logica aplicata. Ea este o logica specifica
stiintei dreptului. Pentru aceasta, cercetarea stiintifica trebuie sa se indrepte spre analiza modului
specific in care logica formala, schemele si calculele logicii simbolice si principiile sau legile
metalogicii se aplica in procesul complex al gandirii juridice.Cu toate acestea, sunt unele reguli
care nu pot fi aplicate in drept.
De asemenea, chiar regulile cuprinse in logica generala, in masura in care sunt
intrebuintate in discipline particulare, se individualizeaza si ele. Astfel, in drept, se utilizeaza
metoda deductiva sub forma silogismului, metoda logica care, ca silogism juridic si in special ca
silogism judiciar, are o infatisare cu totul deosebita. Intr-adevar,silogismul judiciar seamana dar
se si deosebeste de silogismul in genere, pe care il studiaza logica.

Domeniul logicii juridice

Circumstantierea domeniului logicii juridice apare ca o problema deosebit de dificila.In

literatura de specialitate (Gheorghe Mihai) si-a propus urmatoarea structura:
a) o semiotica juridica, manifesta in:
- sintaxa logica a limbajului juridic, care se refera la aspectele legate de descrierea
semnelor si a expresiilor sale, de cercetarea regulilor de formare a acestor expresii din semne mai
simple si de analiza a relatiilor dintre ele, precum si de regulile de transformare a expresiilor;
- pragmatica juridica, care cerceteaza limbajul juridic sub aspectul creatorilor lui si se
preocupa de influenta limbajului juridic asupra comportamentului uman;
- semantica juridica, care studiaza relatiile semnelor cu obiectul juridic desemnatde ele;
b) o logica juridica deontica referitoare la limbajul normelor manifestata intr-o
axiomatica si o logica exprimand calculul deontic al predicatelor, al claselor etc.;
c) o logica juridica nenormativa, manifestata in teoriile definitiei, ale argumentarii, ale
sistematizarii si metodologiei.
Domeniul limbajului juridic este unul mai vast decat acela al logicii juridice. Limbajul
juridic formeaza obiectul semioticii juridice, al gramaticii, al lingvisticii etc., si nu al logicii
juridice.

Metodologia logicii juridice

Studierea unui text juridic sau a unei spete se poate face din diferite perspective.Pentru a-
ti apropia insa esenta lucrului studiat trebuie sa stii care este drumul catre ea. Calitatea
rezultatelor unei cercetari depinde de metoda folosita pentru ca, dupa cum remarca si Descartes,
ratiunea si puterea de a judeca sunt comune la toti oamenii.Termenul „metoda” provine de la
cuvintele grecesti „meta”, care inseamna dupa,si „ados”, care inseamna cale. El exprima
procedeul gasit cu cale de a fi urmat, mijlocul potrivit de a ajunge laun anumit rezultat, plecand
de la o situatie data.
 Bibliografie

1. M. I.Manolescu “Logica judiciara” in “Teoria si practica dreptului”, Bucuresti, 1946

2. Gheorghe Mateut, “Elemente de logica juridica”, Ed. Fundatiei “ Chemarea” Iasi, 1994
3. Horia Ciocan, “Logica Juridical-note de curs”, Ed. Universitatii din Oradea, 2011
4. Brindusa Gorea , Logica Juridica , Editura Zethus-Colectia Aula , Tg-Mures , 2009
5. Brindusa lantos , Logica Juridica , Editura Dimitrie Cantemir , Tg-Mures , 2004
6.Gheorghe Mihai , introducere pentru o Logica Juridica , Tiparita la societatea comerciala
POLICROMIA SRL, Piatra Neamt , 1991
7. Maria V. Dvoracek , Gheorghe Lupu , Teoria generala a dreptului , Editura Fundatia
Chemarea , Iasi , 1996
8. Nicolae Popa Prof. Dr. , Teoria generala a dreptului , Editura ACTAMI , Bucuresti , 1994
8. Curs Logica Juridica universitatea Ecologica Bucuresti