CURSUL 4

Cuprins
 Oscilații
 Oscilații armonice
 Legea de mişcare pentru oscilatorul liniar armonic
 Viteza mișcării oscilatorii armonice
 Accelerația mișcării oscilatorii armonice
 Energia mişcării oscilatorii armonice
 Oscilații amortizate
 Amplitudinea și legea de mișcare
 Energia oscilatorului amortizat
 Parametrii ce caracterizează amortizarea
 Oscilații
Mişcarea oscilatorie este o mişcare periodică, ce se reia cu
regularitate la intervale egale de timp.

Cele mai simple modele operaţionale de sisteme oscilante

sunt pendulul matematic şi pendulul elastic.

Oscilaţiile se pot clasifica în:

oscilaţii armonice (mişcare oscilatorie ideală ce se
derulează fără pierdere de energie);
oscilaţii amortizate (mişcarea oscilatorie reală ce se
derulează cu pierdere de energie);
oscilaţii forţate (mişcare oscilatorie reală în care se
furnizează energie din afara sistemului, pentru
compensarea pierderilor).
 Oscilații armonice
Să considerăm un oscilator mecanic format dintr-un resort de constantă
elastică k şi un corp punctiform, de masă m, legat la capătul liber al
resortului, ca în figura.

Presupunem că forţa de rezistenţă din

partea mediului este neglijabilă.

Scoatem corpul din poziţia de echilibru

şi apoi îl lăsăm liber.

Datorită apariţiei în resort a unei forţe

elastice de revenire, Fe = −k ∙ x ,
corpul se va deplasa de o parte şi de
alta a poziţiei de echilibru, efectuând o
mişcare oscilatorie armonică.

Semnul minus indică faptul că această forţă este îndreptată tot timpul spre
poziţia de echilibru şi în sens contrar deformaţiei x a resortului.
 Oscilații armonice
Scriem legea a doua a dinamicii:
 
Fe  m  a
dv d 2 x d2x
a  2  -k  x  m  2
dt dt dt
Se obține ecuaţia diferenţială a
oscilatorului liniar armonic:
d2x
2
 ω 0 x  0
2

dt
k
unde ω0 = reprezintă pulsaţia proprie a sistemului.
m

Ecuaţia diferențială a sistemului ce efectuează oscilaţii

armonice, este o ecuaţie diferenţială de ordinul doi,
omogenă și cu coeficienți constanți.
 Oscilații armonice
Soluţia generală a unei ecuaţii diferenţiale omogene de ordinul
II cu coeficienţi constanţi de forma:
d2x dx
a 2  b  cx  0
dt dt

unde a, b şi c sunt coeficienți constanți, este:

x(t)  C1  e λ1 t  C 2  e λ 2 t

Constantele C1 și C2 se determină din condițiile inițiale, iar 1 și

2 sunt soluţiile ecuaţiei caracteristice:
a  λ2  b  λ  c  0

λ1 
b b  4ac
2
 şi λ2 
b b 2  4ac 
2a 2a
 Oscilații armonice
2
Ecuaţia caracteristică a ecuaţiei diferenţiale: d x
2
 ω 0 x  0
2

dt

este: λ2  ω02  0  λ1,2  iω0 , i 2  - 1, i se numeşte unitate imaginară.

Soluţia generală a ecuaţiei oscilatorului armonic va fi o

combinaţie liniară a celor două soluţii particulare:
x(t)  C1  eiω 0 t  C 2  e  iω 0 t unde C1 şi C2 sunt două constante
care sunt numere complexe.
Folosind reprezentarea trigonometrică a numerelor complexe,
relaţiile lui Euler: e iα  cosα  i  sinα soluţia generală devine:

x(t)  C1 (cosω0 t  i  sinω0 t)  C 2 (cosω0 t  i  sinω0 t)

de unde se obține: x ( t )  (C1  C 2 )cosω0 t  i(C1  C 2 )sinω0 t

 Oscilații armonice

Deoarece elongaţia trebuie să fie număr real, C1 şi C2 trebuie

să fie complex conjugate: C1  a  ib și C2  a  ib

Atunci se obține: x(t)  2a  cosω0 t  2b  sinω0 t  2a cosω0 t - sinω0 t 
2b
 2a 
2a
Notând cu tgφ = − se obține:
2b
 cos  2a
x(t)  2a  cosω0 t  sinω0 t   sinω0 t  cos  sin  cosω0 t 
 sin  sin

rezultă: x(t)  Asinω0 t  cos  sin  cosω0 t 

2a
Notând cu A =
sinφ

de unde se obține legea de mişcare pentru oscilatorul liniar

armonic:
x(t)  A  sin(ω0 t  )
 Oscilații armonice
În figură este redată reprezentarea grafică a legii de mişcare a oscilatorului
liniar armonic, 𝐱 𝐭 = 𝐀 ∙ 𝐬𝐢𝐧 𝛚𝟎 t + φ , pentru φ = 0:

 A reprezintă amplitudinea oscilaţiilor (distanţa sau depărtarea maximă a

oscilatorului faţă de poziţia sa de echilibru);
𝒌
 𝛚𝟎 = reprezintă pulsaţia proprie a sistemului
𝒎
 φ este faza iniţială, o mărime care precizează poziţia iniţială (la momentul
t = 0) a oscilatorului faţă de poziţia sa de echilibru;
 0t+φ este faza mişcării.
 Oscilații armonice

O caracteristică a acestei mişcări este periodicitatea.

Perioada mişcării oscilatorii, T, reprezintă timpul în care
oscilatorul efectuează o oscilaţie completă: 2π m
T  2π
ω0 k
Frecvenţa mişcării se defineşte ca fiind inversul perioadei şi
reprezintă numărul de oscilaţii efectuate în unitatea de timp:
1 ω0 1 k
ν   
T 2π 2π m
Viteza de oscilaţie v reprezintă viteza cu care se depărtează
sau se apropie oscilatorul de poziţia sa de echilibru şi are
expresia: v(t)  dx  ω  A  cos(ω t   )
0 0
dt
Acceleraţia în mişcarea oscilatorie este dată de relaţia:
dv
a(t)   ω02  A  sin(ω0 t   )  ω02  x(t)
dt
 Energia mişcării oscilatorii armonice

Energia cinetică se obţine ţinând cont de expresia vitezei şi

este dată de relaţia:
mv 2 mω02 A 2  2
cos 2 ω0 t    cos 2 ω0 t  
k A
Ec  
2 2 2
Energia potențială a oscilatorului liniar armonic este:

k  A2
Ep  sin 2 ω0 t  
2
Energia totală a oscilatorului armonic:
k  A2
E  Ec  Ep 
2
 Energia mişcării oscilatorii armonice

În figura de mai jos sunt reprezentate energiile cinetică,

potenţială şi totală în funcţie de elongaţia x. Se poate
observa că avem o transformare periodică a energiei
potenţiale în energie cinetică şi reciproc, astfel încât energia
totală a oscilatorului armonic este constantă.

k  A2
E
2
k  x2
Ep 
2

k 2
Ec  A  x 2
2

Aplicație:

Elongația unui oscilator armonic format dintr-un corp de masă m = 10 g

și un resort cu constanta elastică k = 100 N/m este dată de ecuația:

 
x(t)  10  sin ω0  t   (cm).
 2

Să se afle:

a) parametrii mișcării oscilatorii (A, ω0, φ, T și υ);

b) expresia vitezei și accelerației oscilatorului;
c) poziția, viteza și accelerația oscilatorului la
momentul de timp t = 5 s;
d) energia totală a oscilatorului.
 Oscilaţii amortizate
Pentru a studia mişcarea oscilatorie amortizată vom considera că
asupra corpului acţionează două forţe: forţa elastică, Fe=-k·x, și
forţa de rezistenţă din partea mediului, Fr.

Să considerăm că forţa de rezistenţă din partea mediul este

proporţională cu viteza: dx
Fr   γ  v   γ
dt
unde  este coeficientul de rezistenţă din partea mediului.
 Oscilaţii amortizate
  
Fe  Fr  m  a

dx d2x
 k  x - γ   m 2
dt dt

De unde se obține ecuaţia diferențială a sistemului ce efectuează

oscilaţii amortizate:

d2x dx
2
 2δ  ω 0x  0
2

dt dt
γ
2δ 
m
k
ω0  - pulsaţia proprie  - coeficient de amortizare
m
 Oscilaţii amortizate
Legea de mișcare a oscilatorului amortizat este:
x(t)  A(t)  sin(ωa t  ) unde A este amplitudinea iniţială a
0
A(t)  A0eδt oscilatorului (amplitudinea la t = 0), φ
este faza iniţială, iar ωa este pulsaţia
ωa  ω  δ
2
0
2
oscilatorului amortizat.
Viteza oscilatorului amortizat:
v(t)  ωa  A0  eδt cos(ωa t  )
Energia totală a
oscilatorului amortizat:
k  A2
E(t)   E 0  e  2δt
2
unde E0 este energia
iniţială a oscilatorului:
2π 2π
Ta   k  A 02 m  ω02  A 02
ωa ω02  δ 2 E0  
2 2
 Oscilaţii amortizate
Parametrii ce caracterizează amortizarea:

Decrementul logaritmic al amortizării, , se notează cu Δ

şi se defineşte ca logaritmul natural al raportului a două
amplitudini consecutive:
A(t) A 0e  δ t
Δ  ln  ln  δ t  δ Ta
 δTa
A(t  Ta ) A 0e  e

Timpul de relaxare, , se notează cu  şi reprezintă timpul

după care amplitudinea oscilaţiilor scade de e ori:
δt
A(t) A e 1
A(t  τ)   A 0e  δ t  e  δ τ  0 τ
e e δ
 Oscilaţii amortizate
Parametrii ce caracterizează amortizarea:

Factorul de calitate al oscilatorului amortizat se notează

cu Q şi se defineşte ca:

E ωa ω0
Q  2π   
ΔE 2δ 2δ
unde E este energia totală a oscilatorului amortizat la un
moment arbitrar t iar ΔE este energia disipată pe ciclu
(energia disipată în decurs de o perioadă).

Factorul de calitate Q este mare pentru un oscilator slab atenuat

şi mic pentru un oscilator puternic atenuat. Evident, oscilatorul va
fi cu atât mai “bun”, adică va avea Q mare (oscilează un timp
mai îndelungat), cu cât δ este mai mic.
Aplicație:

Un oscilator format dintr-un corp cu masa m = 1 kg și un resort cu

constanta elastică k = 102 N/cm efectuează oscilații amortizate cu
coeficientul de amortizare δ = 0,2 s-1. Să se afle:

a) decrementul logaritmic al amortizării;

b) timpul de relaxare;
c) timpul după care amplitudinea se reduce la un sfert;
d) factorul de calitate al sistemului.