Sex Cazuri Procente

Femei 1462 52.72%

Bărbaţi 1311 47.28%
Total 2773 100.00%
Luand in considerare faptul ca populatia la nivelul tarii consta din 48,6% barbati si 51,4% femei, putem
afirma ca nu exista o diferenta semnificativa intre aceste proportii si proportiile calculate pt numarul de
subiecti din lotul de studiu (2773 subiecti), valoarea lui p calculata prin testul Z pentru proportii fiind 0.1096
> 0,05. In concluzie, procentul de subiecti de sex barbatesc, respective femeiesc nu difera semnificativ de
repartitia pe sexe a populatiei Romaniei.

Băr-
baţi
1311
47.2 Fe-
8% mei
1462
52.7
2%

Mediu Cazuri Procente

Urban 2010 72.48%
Rural 763 27.52%
Total 2773 100.00%
Luand in considerare faptul ca populatia la nivelul intregii tari locuieste in proportie de 46% in mediul rural
si 54% in mediul urban, putem afirma ca exista o diferenta inalt semnificativa intre aceste proportii si
proportiile calculate numarul de subiecti din lotul de studiu (8602 subiecti), valoarea lui p calculata prin
testul Z pentru proportii fiind <0,0001. In concluzie, procentul de subiecti din mediul urban este
semnificativ mai mare decat ponderea acestora in populatia Romaniei.

Ru-
ral
763
27.5
2%

Ur-
ban
2010
72.4
8%
 Anomalii dentare Total Procente
Fara anomalii 1056 38.08%
Cu anomalii 1717 61.92%
Total 2773 100.00%
Am constatat ca procentul de subiecti cu anomalii dentare este semnificativ mai mare decatal celor fara
anomalii in cazul populatiei scolare studiate. Aceste procente ar trebui comparate cu cele de la nivelul
intregii tari, pentru a vedea daca exista o susceptibilitate de aparitie a anomaliilor dentare in cadrul
populatiei tinere a Romaniei, in comparative cu populatia adulta.

Fara
ano
malii
1056
38.08
%

Cu
ano
malii
1717
61.92
%

Tip anomalie dentara Clasa I Clasa II/1 Clasa II/2 Clasa III/1 Clasa III/2 Total
Cazuri 914 669 98 11 25 2773
Procente 32.96% 24.13% 3.53% 0.40% 0.90% 100.00%

40% 32.96%
Frecvenţa relativă

24.13%
30%

20%

10% 3.53%
0.40% 0.90%

0%
Clasa I Clasa II/1 Clasa II/2 Clasa III/1 Clasa III/2
Tip anomalie

Se constata ca anomaliile dentare din clasa I Angle sunt cele mai numeroase (32,96% dintre subiecti),
urmate de cele din clasa II/1 (24,13%), cele mai rare fiind cele din clasa III/2 (0,9%), respectiv din clasa III/1
(0.4%).
Aparat dentar Total Procente
Cu aparat fix 292 10.53%
Fara aparat 2481 89.47%
Total 2773 100.00%

Cu aparat fix
292
10.53%

Fara aparat
2481
89.47%

Gingivita Total Procente

Cu gingivita 565 20.38%
Fara gingivita 2208 79.62%
Total 2773 100.00%

Cu
gin-
givit
a
565
20.38
%

Fara
gin-
givit
a
2208
79.62
%
Repartitia lotului de studiu in functie de folosirea aparatului dentar, de prezenta, respectiv absenta
gingivitei si de anomaliile dentare, prezentate in functie de clasa Angle in care se incadreaza.

Clasa Angle Total A+G+ A+G- A-G+ A-G-

Normal 1056 0 0 52 1005
I 914 131 18 146 618
II/1 669 104 13 93 459
II/2 98 17 2 12 67
III/1 11 2 0 1 8
III/2 25 4 1 3 17
Cu anomalii 1717 258 34 255 1169
TOTAL 2773 258 34 307 2174

Clasa Angle Total A+G+ A+G- A-G+ A-G-

Normal 38.08% 0.00% 0.00% 16.94% 46.23%
I 32.96% 50.78% 52.94% 47.56% 28.43%
II/1 24.13% 40.31% 38.24% 30.29% 21.11%
II/2 3.53% 6.59% 5.88% 3.91% 3.08%
III/1 0.40% 0.78% 0.00% 0.33% 0.37%
III/2 0.90% 1.55% 2.94% 0.98% 0.78%
Cu anomalii 61.92% 100% 100% 83.06% 53.77%

Aparat dentar Cu anomalii Fara anomalii Total

Cu aparat fix 292 (100.00%) 0 (0.00%) 292 (100.00%)
Fara aparat 1424 (57.40%) 1057 (42.60%) 2481 (100.00%)
Total 1716 (61.88%) 1057 (38.12%) 2773 (100.00%)

In urma studiului efectuat, am constatat ca peste 50% dintre subiectii fara aparat dentar prezinta anomalii

Cu anomalii Fara anomalii

100% 100.00%

80% 57.40%

60% 42.60%

40%

20% 0.00%

0%
Cu aparat fix Fara aparat
Aparat dentar Cu gingivita Fara gingivita Total
Cu aparat fix 258 (88.36%) 34 (11.64%) 292 (100.00%)
Fara aparat 307 (12.37%) 2174 (87.63%) 2481 (100.00%)
Total 565 (20.38%) 2208 (79.62%) 2773 (100.00%)

Cu gingivita Fara gingivita

88.36% 87.63%
100%

80%

60%

40%
11.64% 12.37%
20%

0%
Cu aparat fix Fara aparat

Analizand relatia dintre prezenta aparatului dentar si aparitia gingivitei, am constatat ca exista o diferenta
inalt semnificativa (p Chi patrat <0.001) intre prezenta gingivitei la cei cu aparat dentar (88,36%), respectiv
fara aparat dentar (87.63%).
Anomalii Cu gingivita Fara gingivita Total
Cu anomalii 513 (29.90%) 1203 (70.10%) 1716 (100.00%)
Fara anomalii 52 (4.92%) 1005 (95.08%) 1057 (100.00%)
Total 565 (20.38%) 2208 (79.62%) 2773 (100.00%)

Cu gingivita Fara gingivita 95.08%

100%
70.10%
80%

60%
29.90%
40%

4.92%
20%

0%
Cu anomalii Fara anomalii

Analizand relatia dintre prezenta anomaliilor dentare si aparitia gingivitei, am constatat ca exista o
diferenta inalt semnificativa (p Chi patrat <0.001) intre prezenta gingivitei la cei cu anomalii dentare
(70,10%), respectiv fara anomalii dentare (95.08%).
 Sex Cu gingivita Fara gingivita Total
Bărbaţi 261 (19.91%) 1050 (80.09%) 1311 (100.00%)
Femei 304 (20.79%) 1158 (79.21%) 1462 (100.00%)
Total 565 (20.38%) 2208 (79.62%) 2773 (100.00%)
Cu gingivita Fara gingivita

80.09%
100% 79.21%

80%

60%

19.91%
20.79%
40%

20%

0%
Bărbaţi Femei

Analizand relatia dintre sexul pacientilor si prezenta gingivitei, am constatat ca nu exista o diferenta
semnificativa intre baieti si fete (p Chi patrat=0,563> 0,05), prezenta gingivitei la fete fiind doar putin mai
mare decat la baieti, 20,79% versus 19,91%.

Mediu Cu gingivita Fara gingivita Total

Rural 141 (18.48%) 622 (81.52%) 763 (100.00%)
Urban 424 (21.09%) 1586 (78.91%) 2010 (100.00%)
Total 565 (20.38%) 2208 (79.62%) 2773 (100.00%)
Cu gingivita Fara gingivita

100% 81.52%
78.91%

80%

60%

18.48% 21.09%
40%

20%

0%
Rural Urban

Analizand relatia dintre mediul de rezidenta al pacientilor si prezenta gingivitei, am constatat ca nu exista o
diferenta semnificativa intre cei din mediul rural si cei din mediul urban (p Chi patrat=0,127> 0,05),
prezenta gingivitei la cei din mediul urban fiind chiar putin mai mare decat la cei din mediul rural, 21,09%
versus 18,48%.
Material si metoda - partea statistica

Pentru analiza datelor s-au folosit programul Microsoft Excel (Microsoft Corp., Redmond, WA, USA),
împreună cu add-on-ul XLSTAT 2016 pentru MS Excel (Addinsoft SARL, Paris, Franţa).
Datele obținute au fost inregistrate în fişiere Microsoft Excel, apoi fiind prelucrate statistic, în
vederea analizării relaţiilor dintre datele clinice și paraclinice ale pacienților.
Prelucrarea datelor – analiza descriptivă a lotului în funcţie de diferiţi parametri, reprezentarea
lor grafică - a fost efectuată in MS Excel. Pentru realizarea testelor statistice complexe (testul Z pentru
proporţii, testul Chi pătrat) am folosit comenzi din modulul XLSTAT.

Testul z pentru proporţii – se foloseşte pentru investigarea semnificaţiei statistice a diferenţei dintre o
frecvenţă teoretică f (într-o populaţie) şi o frecvenţă observată p pe un eşantion reprezentativ, pentru o
variabilă calitativă, binară, sau pentru a compara frecvenţele calculate pe două eşantioane randomizate,
independente, extrase din două populaţii diferite Testul este corect aplicat dacă numărul n al observaţiilor
eşantionului este suficient de mare (n·p, n·(1-p)>10, sau daca cele doua eşantioane au un număr suficient
de mare de subiecţi (n1, n2 >30).
În cazul datelor ordinale sau nominale trebuie să apelăm la teste care analizează tabelele de incidenţă
(contingenţă) generate prin aplicarea încrucişata („cross tabulation”) a unor perechi de factori, pentru a
identifica legăturile dintre categoriile acelor variabile.
Testul Chi pătrat este un test statistic ce arata daca exista vreo legatura (influenta reciproca) intre
doi factori. El a fost folosit pentru a interpreta tabelele de incidenţă generate prin aplicarea încrucişata
(„cross tabulation”) a perechilor de factori urmăriţi in acest studiu.
La testul chi patrat de testare a dependentei ( χ2 ) s-a calculat rezultatul testului pentru datele din
tabelele de incidenta, rezultat care a fost comparat cu valoarea prag care indica o dependenta
semnificativa (prag de 95% sau 99%) sau o dependenta inalt semnificativa (prag de 99.9%) intre cei doi
factori de clasificare. Valoarea lui χ2 se calculeaza prin formula:
n
(|Oi−E i|)2
χ =∑
2

i =1 Ei
,
unde O - frecventa observata, E - frecventa teoretica
Ipotezele testate sunt:
H0 (ipoteza nula) – cei doi factori sunt independenti;
Ha (ipoteza alternativa) – exista o asociere (dependenta) intre cei doi factori.
Am folosit următoarea interpretare a valorilor lui p, furnizate direct de programul cu care se
realizează prelucrarea statistica a datelor, prin aplicarea testului de mai sus:
 p < 0.05, rezultat semnificativ (S, încredere 95% că exista o asociere intre factori);
 p < 0.01, rezultat semnificativ (S, încredere 99% că exista o asociere intre factori);
 p < 0.001, rezultat înalt semnificativ (HS, încredere 99,9% că exista o asociere intre factori);
 p > 0.05, rezultat nesemnificativ (NS, încrederea de a considera ca exista o dependenta intre factorii
studiati este mai mica de 95%, deci eroarea de a respinge ipoteza ca factorii sunt independenti
este mai mare de 5%, prag considerat prea mare).