Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ANATOMIA CAPULUI
SI GATULUI
18.10.2010
NERVII CRANIENI
Nervii cranieni sunt în număr de 12 perechi, numerotaţi
cu cifre romane. Aceşti nervi au o serie de caracteristici
datorită cărora pot fi asemănaţi cu cei spinali şi pot fi
grupaţi asfel:
NERVII CRANIENI
I. %lfactiv
II. %ptic
III. %culomotor
I. &rohlear
. &rigemen
I. A$ducens
II. 'acial
III.Acusticovesti$ular
I!. (losofaringian
!. ag
!I. Accesor
!II. )ipoglos
NERVII CRANIENI
*rimele 2 perechi, nervii olfactiv şi optic, sunt
consideraţi prelungiri ale creierului, iar celelalte
perechi aparţin trunchiului cere$ral
+#istă mai multe tipuri de fi$re ce alcătuiesc aceşti
nervi cranieni: unele aferente sen"itive-, altele eferente
motorii-
%rigine reala
%rigine aparenta locul prin care fi$rele nervului intra
sau parasesc trunchiul cere$ral
– *to"a palpe$rală
– 3idria"a
NERVII III IV /i VI
Origine reală
– Fibre bran!iomotorii (viscero"eferente
generale): nucleul motor al n. VII din punte
– Fibrele visceroeferente generale (vegetative
parasimpatice): nucleul lacrimo"muco"nazal din
punte.
NERVUL VAG
Ra&ri
– ramura meningeală care inervea"ă dura mater din fosa cere$rală
posterioară
– ramura auriculară care inervea"ă tegumentul din conductul
auditiv e#tern "ona 0amsa94)unt-
– ramură pentru sinusul carotic
– ramuri faringiene ce iau parte la formarea ple#ului faringian prin
care inervea"ă muşchii faringelui cu e#cepţia m.constrictor
inferior al faringelui- şi mucoasa faringelui
– nervul laringeu superior co$oară pe peretele lateral al faringelui
şi se împarte în 2 ramuri: ramura internă care inervea"ă mucoasa
valeculelor, a vesti$ulului şi ventriculului laringian şi ramura
e#ternă care inervea"ă muşchii constrictor inferior al faringelui şi
tirocricoidian şi mucoasa eta6ului infraglotic
NERVUL VAG
– ramuri cardiace cervicale superioare ce a6ung în ple#ul cardiac
– nervul laringeu recurent: cel drept are originea la $a"a gtului, pe
su$ artera su$clavie, iar cel stng în torace, pe su$ crosa aortei.
Am$ii urcă în unghiul dintre trahee şi esofag, avnd raport cu
glanda tiroidă. upă ce dă ramuri esofagiene, traheale, ramuri
cardiace cervicale inferioare, se termină prin nervul laringeu
inferior care inervea"ă muşchii laringelui, cu e#cepţia
m.tirocricoidian
– ramuri cardiace toracale
– ramuri $ronşice
– ramuri esofagiene
– trunchiurile vagale anterior şi posterior: cel anterior se termină
prin ramuri celiace, hepatice şi gastrice anterioare, cel posterior
prin ramuri celiace şi gastrice posterioare.
NERVUL VAG
NERVUL ACCESOR I
Ra&ri
– ramura internă are fi$re visceroeferente speciale
$ranhiomotorii-, pătrunde în nervul vag, pe care îl
părăseşte prin nervul laringeu recurent şi inervează
muşchii intrinseci ai laringelui, cu excepţia
m.tirocricoidian
– ramura e#ternă conţine fi$re somatoeferente,
pătrunde în muşchiul sternocleidomastoidian, apoi în
muşchiul trape". Inervează cei doi muşchi
GATUL
\JH@K GO=<V?]ZOKK@CL <=P<=^?HF U=>C=H@K OE<= TEO=
K=>FH@<E D?H<= OEP Q? trunchi.
Y?C?HE U@P=<?E<F =UH= <=P<=^=HEHF D= K?C?HE ?T=<?E<E E
capului, descrisa anterior.
Y?C?HE ?T=<?E<F U= H<EU=E^F D= KE ?V=K@K ?O?^@<??
_@>@KE<= E UH=<@K@?M TEHE U@P=<?E<F E E<H?O@KEH?=?
UH=<OKEV?O@KE<= Q? E OKEV?O@K=? PJF KE E<H?O@KEH?E
EO<C?OKEV?O@KE<FX
`UH=<?< K?C?HE =UH= <=P<=^=HEHF D= K??E OV=t?EKF
H<EUV=<UEKF OE<= @=QH= O=K= D@F E<H?O@KE??
acromioclaviculare, trecnd prin procesul spinos al celei
de4a b4a verte$re cervicale.
P><ET?O >JH@K U= CPE<H= D@F CE<? P<?@? @E
PUH=<?E<F OE<= U= UH@D?E^F DEHF O@ <=>?@=E <E[?D?EF Q?
EKHE EH=<?E<F U@WCPF<?HF H<Z U=<?= D= <=>?@?
HP><ET?O=M @=K= UCEH?O= Q? EKH=K= V?UO=<EK=X
MU4C*II G9TULUI
M&+$:i&l !la";/a
– Inervaţie: nervul facial
MU4C*II G9TULUI
M&+$:i&l /"ern$lei ,a/"i,ian (SCM)
* are 2 capete de origine: originea sternală pe faţa
anterioară a manubriului sternal şi originea
claviculară pe claviculă (1/ medială!
– Inervaţia: nervul accesor
– Acţiune: prin contracţie unilaterală face fle#ia
capului, înclină capul de aceeaşi parte şi îl roteşte de
partea opusă. *rin contracţie $ilaterală creşte
amplitudinea fle#iei, respectiv e#tensiei capului,
iniţiată de alţi muşchi. 'i#ea"ă capul în articulaţia
atlanto4occipitală. 3uşchii sternocleidomastoidiani
sunt muşchi inspiratori au#iliari.
MU4C*II G9TULUI
MU4C*II SCALENI
muşchiul scalen anterior
muşchiul scalen mi"lociu
muşchiul scalen posterior
MU4C*II SCALENI
3uşchii scaleni au dispo"iţia unui cort la $a"a
gtului. 5ntre muşchii scaleni anterior şi mi6lociu
numită şi pensa scalenică! trec artera subclavie şi
plexul brahial, iar #ntre muşchii scaleni mi"lociu şi
posterior nervii toracic lung şi dorsal al scapulei. $e
faţa anterioară a muşchiului scalen anterior se află
nervul frenic şi artera cervicală ascendentă
MU4C*II SUPRA*IOIIENI
M&+$:i&l ,iga/"ri$
M&+$:i&l /"il:ii,ian
M&+$:i&l il:ii,ian
M&+$:i&l geni:ii,ian
MU4C*II IN3RA*IOIIENI
M&+$:i&l /"ern:ii,ian
M&+$:i&l /"ern"iri,ian
M&+$:i&l "ir:ii,ian
M&+$:i&l :ii,ian
MU4C*II PREVERTERALI
# M&+$:i&l l&ng&l $a!&l&i
MU4C*II PREVERTERALI
# Muşchiul lungul gâtului
– Originea pe vertebrele +"-.
MU4C*II PREVERTERALI
# M&+$:i&l ,re!" an"erir al $a!&l&i
VASCULARI<A?IA CAPULUI 4I
G9TULUI
ARTERA SUCLAVIE
– Origine Artera su$clavie dreaptă are originea în trunchiul
$rahiocefalic. Artera su$clavie stngă are originea în mediastin, în
arcul aortic.
– Lii"e la ni'el&l ga"&l&i
# medial 4 la nivelul articulaţiei sternoclaviculare.
# ateral 4 la vrful a#ilei.
– Ar"era /&$la'ie /"@ngă are un traiect o$lic intramediastinal
datorită originii în arcul aortic şi are raporturi:
# medial cu esofagul şi traheea, iar în unghiul dintre ele cu nervul
laringeu recurent stngS
# lateral are raport cu pleura şi plămnul stng.
# posterior are raporturi cu primele trei verte$re toracice, canalul
toracic, simpaticul toracic şi venele intercostale stngi.
# anterior are raport cu artera carotidă comună stngă şi nervul vag
stng.
ARTERA SUCLAVIE
Ra&ri
– Ar"era 'er"erală
– Tr&n$:i&l "ir$er'i$al
– Tr&n$:i&l $/"$er'i$al
– A. MaBilară
ARTERA MAILAR
VENELE G9TULUI