ANATOMIA CAPULUI
SI GATULUI

18.10.2010
 

NERVII CRANIENI
 Nervii cranieni sunt în număr de 12 perechi, numerotaţi
cu cifre romane. Aceşti nervi au o serie de caracteristici
datorită cărora pot fi asemănaţi cu cei spinali şi pot fi
grupaţi asfel:

 nervimotori: III, I, I, !I şi !II. Aceştia inervea"ă

mm. derivaţi din me"odermul e#tremităţii cefalice.

 nervi senzoriali: I, II şi Vlll

 nervi micşti: , II, I! şi ! care inervea"ă derivatele

arcurilor $ranhiale:
 

NERVII CRANIENI
I. %lfactiv
II. %ptic
III. %culomotor 
I. &rohlear 
. &rigemen
I. A$ducens
II. 'acial
III.Acusticovesti$ular 
I!. (losofaringian
!. ag
!I. Accesor 
!II. )ipoglos
 

NERVII CRANIENI
 *rimele 2 perechi, nervii olfactiv şi optic, sunt
consideraţi prelungiri ale creierului, iar celelalte
 perechi aparţin trunchiului cere$ral
 +#istă mai multe tipuri de fi$re ce alcătuiesc aceşti
nervi cranieni: unele aferente sen"itive-, altele eferente
motorii-
 %rigine reala
 %rigine aparenta  locul prin care fi$rele nervului intra
sau parasesc trunchiul cere$ral
 

NERVUL OCULOMOTOR (III)

 Origine reală
 – Fibrele somatomotorii: nucleul n. oculomotor din
mezencefal
 – Fibrele visceroeferente generale (vegetative
parasimpatice): nucleul accesor al oculomotorului
(Edinger estp!al)
 Origine a!aren"ă
/ 'osa interpedunculară
 Orificiul de ieşire din craniu:
 – 'isura or$itală superioară
 Teritoriul de inervaţie:
 – 0amura superiora: mm. drept superior al glo$ului ocular si
ridicător al pleoapei superioare
 –  0amura inferiora: mm. drept medial, drept inferior, o$lic
inferior ai glo$ului ocular. in  ramura pentru m. o$lic
inferior  porneşte o ramură pentru gg. ciliar.
 

NERVUL OCULOMOTOR (III)

 #n $a%&l !arali%iei ner'&l&i $&l"r a!ar
 – tra$ism divergent

 – iplopie vedere du$lă-

 – *to"a palpe$rală

 – *ierderea refle#ului fotomotor

 – 3idria"a
 

NERVUL TRO*LEAR (IV)

 Origine reală
" Fibre motorii: nucleul motor al n. IV din
mezencefal
"  N. trohlear este singurul nerv cranian ale cărui fi$re se
încrucişea"ă complet în trunchiul cere$ral.
  Origine a!aren"ă
4 'aţa posterioară a trunchiului cere$ral, inferior de
lama cvadrigemina
 Orificiul de ieşire din craniu:
4 'isura or$itală superioară
 Ra&ri +i "eri"ri& ,e iner'a-ie iner'ea%ă . li$
/&!erir al globului ocular.
 

NERVUL TRO*LEAR (IV)

# 5n ca"ul parali"iei n. trohlear, este  imposi$ilă orientarea

glo$ului ocular  inferior şi lateral.
 

NERVUL AUCENS (VI)

 Origine reală
 – Fibre motorii: nucleul motor al n. VI din punte
 Origine a!aren"ă
 – $an%ul bulbo"pontin, superior de piramidele bulbare
 Orificiul de ieşire din craniu:
 – 'isura or$itală superioară
 Ra&ri +i "eri"ri& ,e iner'a-ie iner'ea%ă . ,re!"
la"eral.
 5n ca"ul parali"iei n. a$ducens apar:
# tra$ism convergent
# iplopie
 

NERVII III IV /i VI
 

NEVUL TRIGEMEN (V)

 

NERVUL 3ACIAL (VII)

 Origine reală
 –  Fibre bran!iomotorii (viscero"eferente
generale): nucleul motor al n. VII din punte
 – Fibrele visceroeferente generale (vegetative
parasimpatice): nucleul lacrimo"muco"nazal din
punte.

 Origine a!aren"ă 4an-&l &l5!n"in 6n 7/e"a

/&!rali'ară
 

NERVUL 3ACIAL (VII)

 

NERVUL GLOSO3ARINGIAN (I)

 Ra&ri
 – nervul timpanic

 – ramură pentru sinusul carotic

 – ramuri faringiene care participă la formarea ple#ului faringian şi

inervea"ă mm.constrictor superior şi mi6lociu al faringelui şi
mucoasa faringiană
 – ramură tonsilară participă la formarea ple#ului tonsilar 78

 – ramură pentru m.stilofaringian

 – ramuri linguale ce culeg sensi$ilitatea generală şi gustativă de la

rădăcina lim$ii şi inervea"ă şi glandele de la acest nivel.
 

NERVUL GLOSO3ARINGIAN (I)

 

NERVUL VAG 
 Ra&ri
 – ramura meningeală care inervea"ă dura mater din fosa cere$rală
 posterioară
 – ramura auriculară care inervea"ă tegumentul din conductul
auditiv e#tern "ona 0amsa94)unt-
 – ramură pentru sinusul carotic
 – ramuri faringiene ce iau parte la formarea ple#ului faringian prin
care inervea"ă muşchii faringelui cu e#cepţia m.constrictor
inferior al faringelui- şi mucoasa faringelui
 – nervul laringeu superior co$oară pe peretele lateral al faringelui
şi se împarte în 2 ramuri: ramura internă care inervea"ă mucoasa
valeculelor, a vesti$ulului şi ventriculului laringian şi ramura
e#ternă care inervea"ă muşchii constrictor inferior al faringelui şi
tirocricoidian şi mucoasa eta6ului infraglotic
 

NERVUL VAG 
 – ramuri cardiace cervicale superioare ce a6ung în ple#ul cardiac
 – nervul laringeu recurent: cel drept are originea la $a"a gtului, pe
su$ artera su$clavie, iar cel stng în torace, pe su$ crosa aortei.
Am$ii urcă în unghiul dintre trahee şi esofag, avnd raport cu
glanda tiroidă. upă ce dă ramuri esofagiene, traheale, ramuri
cardiace cervicale inferioare, se termină prin nervul laringeu
inferior care inervea"ă muşchii laringelui, cu e#cepţia
m.tirocricoidian
 – ramuri cardiace toracale
 – ramuri $ronşice
 – ramuri esofagiene
 – trunchiurile vagale anterior şi posterior: cel anterior se termină
 prin ramuri celiace, hepatice şi gastrice anterioare, cel posterior
 prin ramuri celiace şi gastrice posterioare.
 

NERVUL VAG 
 

NERVUL ACCESOR I
 Ra&ri
 – ramura internă are fi$re visceroeferente speciale
$ranhiomotorii-, pătrunde în nervul vag, pe care îl
 părăseşte prin nervul laringeu recurent şi inervează
muşchii intrinseci ai laringelui, cu excepţia
m.tirocricoidian
 – ramura e#ternă conţine fi$re somatoeferente,
 pătrunde în muşchiul sternocleidomastoidian, apoi în
muşchiul trape". Inervează cei doi muşchi
 

NERVUL *IPOGLOS II

 Ra&ri
 – ramura meningeală inervea"ă dura mater din fosa cere$rală
 posterioară
 – ramură pentru artera carotidă internă
 – ramură pentru vena 6ugulară internă
 – rădăcina superioară a ansei cervicale conţine fi$re cu originea în
;14;2, co$oară pe artera carotidă internă şi se anastomo"ea"ă cu
rădăcina inferioară, formnd ansa cervicală, care inervea"ă
muşchii sternohioidian, sternotiroidian şi omohioidian
 – ramuri musculare pentru muşchii stiloglos, hioglos, genioglos
care au fi$re proprii n.hipoglos- şi pentru muşchii geniohioidian
şi tirohioidian care au fi$re de împrumut, din ple#ul cervical-
 – ramuri linguale ce inervea"ă muşchii intrinseci ai lim$ii
 

NERVUL *IPOGLOS II

&ervul !ipoglos participa la delimitarea trigonului carotidelor al lui

Farabeuf:
" superior – nervul 'II
" inferior: trunc!iul venos tiro"lingo"facial
" posterior: v. ugular intern
 

REGIUNILE SOMATICE ALE

G9TULUI
 Regi&nile /&n"
 – <=>?@= C=D?EF G<=>?@=E EH=<?E<F E >JH@K@?LM
OED<EHF D=  PE<H= Q? D= EKHE D= O=K= R <=>?@?
sternocleidomastoidieneS
 – lateral de acestea sunt situate regiunile laterale ale
gtuluiS
 –  P<T@D U= >FU=UH= <=>?@=E P<=V=<H=W<EKFX
 – YE <JD@K =? <=>?@=E EH=<?E<F E >JH@K@? =UH=
U@WCPF<H?HF H<Z <=>?@= ?T<E[??D?EF Q? @E
U@P<E[?D?EFX
 

GATUL
 \JH@K GO=<V?]ZOKK@CL <=P<=^?HF U=>C=H@K OE<= TEO=
K=>FH@<E D?H<= OEP Q? trunchi.
 Y?C?HE U@P=<?E<F =UH= <=P<=^=HEHF D= K?C?HE ?T=<?E<E E
capului, descrisa anterior.
 Y?C?HE ?T=<?E<F U= H<EU=E^F D= KE ?V=K@K ?O?^@<??
 _@>@KE<= E UH=<@K@?M TEHE U@P=<?E<F E E<H?O@KEH?=?
UH=<OKEV?O@KE<= Q? E OKEV?O@K=? PJF KE E<H?O@KEH?E
EO<C?OKEV?O@KE<FX
 `UH=<?< K?C?HE =UH= <=P<=^=HEHF D= K??E OV=t?EKF
H<EUV=<UEKF OE<= @=QH= O=K= D@F E<H?O@KE??
acromioclaviculare, trecnd prin procesul spinos al celei
de4a b4a verte$re cervicale.
 P><ET?O >JH@K U= CPE<H=  D@F CE<? P<?@? @E
 PUH=<?E<F OE<= U= UH@D?E^F DEHF O@ <=>?@=E <E[?D?EF Q?
EKHE EH=<?E<F U@WCPF<?HF H<Z U=<?= D= <=>?@?
HP><ET?O=M @=K= UCEH?O= Q? EKH=K= V?UO=<EK=X
 

MU4C*II G9TULUI
 M&+$:i&l !la";/a
 – Inervaţie: nervul facial

 – Acţiune: co$oară unghiul gurii şi mandi$ula, ridică

şi încreţeşte tegumentul gtului.
 

MU4C*II G9TULUI
 M&+$:i&l /"ern$lei ,a/"i,ian (SCM)
* are 2 capete de origine: originea sternală pe faţa
anterioară a manubriului sternal şi originea
claviculară pe claviculă (1/ medială!
 – Inervaţia: nervul accesor
 – Acţiune: prin contracţie unilaterală face fle#ia
capului, înclină capul de aceeaşi parte şi îl roteşte de
 partea opusă. *rin contracţie $ilaterală creşte
amplitudinea fle#iei, respectiv e#tensiei capului,
iniţiată de alţi muşchi. 'i#ea"ă capul în articulaţia
atlanto4occipitală. 3uşchii sternocleidomastoidiani
sunt muşchi inspiratori au#iliari.
 

MU4C*II G9TULUI
 

MU4C*II SCALENI
 muşchiul scalen anterior
 muşchiul scalen mi"lociu
 muşchiul scalen posterior

 Iner'a-ia: ple#ul cervical

 A$-i&ne: prin contracţie unilaterală muşchii scaleni
înclină capul de aceeaşi parte. *rin contracţie $ilaterală
muşchii scaleni anteriori fac fle#ia coloanei cervicale,
iar cei mi6locii şi posteriori aplică verte$rele cervicale
una peste alta. 3uşchii scaleni sunt muşchi inspiratori
au#iliari
 

MU4C*II SCALENI
 3uşchii scaleni au dispo"iţia unui cort la $a"a
gtului. 5ntre muşchii scaleni anterior şi mi6lociu
numită şi  pensa scalenică! trec artera subclavie şi
 plexul brahial, iar #ntre muşchii scaleni mi"lociu şi
 posterior nervii toracic lung şi dorsal al scapulei. $e
 faţa anterioară a muşchiului scalen anterior se află
nervul frenic şi artera cervicală ascendentă
 

MU4C*II SUPRA*IOIIENI
 M&+$:i&l ,iga/"ri$
 M&+$:i&l /"il:ii,ian
 M&+$:i&l il:ii,ian

 M&+$:i&l geni:ii,ian
 

MU4C*II IN3RA*IOIIENI
 M&+$:i&l /"ern:ii,ian
 M&+$:i&l /"ern"iri,ian
 M&+$:i&l "ir:ii,ian
 M&+$:i&l :ii,ian

 A$-i&nea &+$:ilr /&!ra +i in7ra:ii,ieni este

comună şi antagonistă, ei participnd la acte fi"iologice
ca: masticaţie, deglutiţie, fonaţie şi repiraţie.
 

MU4C*II PRO3UN<I AI G9TULUI

 

MU4C*II PREVERTERALI
# M&+$:i&l l&ng&l $a!&l&i

 – In/er-ia  pe tu$erculii anteriori ai proceselor

transverse C=5C>
 – A$-i&ne  prin contracţie unilaterală roteşte capul de
 partea opusă. *rin contracţie $ilaterală face fle#ia
capului.
 

MU4C*II PREVERTERALI
# Muşchiul lungul gâtului
 – Originea pe vertebrele +"-.

 – Acţiune: prin contrac%ie unilateral /nclin

coloana cervical de aceeaşi parte. 0rin
contrac%ie bilateral face fle1ia coloanei.
 

MU4C*II PREVERTERALI
# M&+$:i&l ,re!" an"erir al $a!&l&i

 – Originea pe partea $a"ilară a occipitalului.

 – A$-i&ne: prin contracţie unilaterală face fle#ia

laterală a capului. *rin contracţie $ilaterală face
fle#ia anterioară a capului.
 

VASCULARI<A?IA CAPULUI 4I
G9TULUI
 ARTERA SUCLAVIE
 – Origine Artera su$clavie dreaptă are originea în trunchiul
 $rahiocefalic. Artera su$clavie stngă are originea în mediastin, în
arcul aortic.
 – Lii"e la ni'el&l ga"&l&i
# medial 4 la nivelul articulaţiei sternoclaviculare.
# ateral 4 la vrful a#ilei.
 – Ar"era /&$la'ie /"@ngă are un traiect o$lic intramediastinal
datorită originii în arcul aortic şi are raporturi:
# medial cu esofagul şi traheea, iar în unghiul dintre ele cu nervul
laringeu recurent stngS
# lateral are raport cu pleura şi plămnul stng.
#  posterior are raporturi cu primele trei verte$re toracice, canalul
toracic, simpaticul toracic şi venele intercostale stngi.
# anterior are raport cu artera carotidă comună stngă şi nervul vag
stng.
 

ARTERA SUCLAVIE
 Ra&ri

 – Ar"era 'er"erală

 – Tr&n$:i&l "ir$er'i$al

 – Tr&n$:i&l $/"$er'i$al

 – Ar"era "ra$i$ă in"ernă

 

ARTERA SUCLAVIE 5 ra&ri

 

ARTERA CAROTI COMUN

 Are origine diferită pe dreapta faţă de stnga.
 Artera carotidă comună dreaptă are originea în
trunchiul $rahiocefalic posterior de articulaţia
sternoclaviculară.
 Artera carotidă comună stngă are origine în punctul
cel mai înalt al arcului aortei, după care are traiect
intratoracic o$lic spre lateral către articulaţia
sternoclaviculară stngă.
 

ARTERA CAROTI COMUN

 

ARTERA CAROTI INTERN

 

ARTERA CAROTI ETERN

 A.carotidă e#ternă este ramură terminală a a. carotide
comune.
 Limite:
 – inferior: planul ori"ontal care trece prin  marginea
superioară a cartila6ului tiroid
;4;-
 – superior: colul mandibulei
 2rtera se găseşte la cca. 1,j cm. lateral de polul inferior
al tonsilei palatine, e#istnd riscul le"ării  sale în
amigdalectomie.
 

ARTERA CAROTI ETERN

 Ra&ri $la"erale
 – A. "iri,iană /&!eriară
 – A. 7aringiană a/$en,en"ă
 – A. Ling&ală
 – A. 7a$ială
 – A. $$i!i"ală
 – A. a&ri$&lară !/"eriară
 

ARTERA CAROTI ETERN

 

ARTERA CAROTI ETERN

 Ra&ri "erinale
 – A. "e!rală /&!er7i$ială

 – A. MaBilară
 

ARTERA MAILAR
 

VENELE CAPULUI 4I G9TULUI

# enele capului şi gtului se deose$esc de cele de su$
 planul inimii prin faptul că nu pre"intă valvule,
circulaţia sngelui fiind favori"ată att de gravitaţie ct
şi de presiunea toracică negativă.
 

VENA UGULAR INTERN

 *rimeşte ca afluenţi venele:
 – venele faringiene cu originea în ple#ul periesofagian,
 – vena linguală formată din vena dorsală a lim$ii şi vena su$linguală,
 – venele tiroidiene superioare şi medii,
 – vena facială care se formea"ă la comisura palpe$rală mediala din vena
angulară şi are traiect omonim arterei faţă de care se află posterior pnă
la marginea inferioară a mandi$ulei, unde trece lateral de glanda
su$mandi$ulară, spre deose$ire de arteră care
 – trece medial. *rin anastomo"a dintre vena angulară şi vena oftalmică se
reali"ea"ă o anastomo"ă intre sistemul venos intra şi e#tracranian care
e#plică unele em$olii septice, intracraniene, dupa infecţii la nivelul
feţei.
 – vena retromandi$ulară se formea"ă posterior de colul mandi$ulei din
venă temporală superficială şi temporală medie, ma#ilară şi transversă
a feţei.
 

VENA UGULAR ETERN

# 5n această venă, în special la copii, se fac puncţii
venoase ce impun o atenţie specială datorită riscului
em$oliei ga"oase datorită presiunii negative poate fi
aspirat aer-.
 

VENELE G9TULUI