Scutariu Andreea-Melania

Grupa 211
DEMORATIE

Democraţia constituie una din cele mai complexe probleme ale organizării politice din lumea
contemporană.Astfel termenul de “democratie” provine din limba greaca si este format din cuvintele
"demos " = popor şi "kratos "= putere,prin urmare înseamnă puterea poporului.

Acest regim politic s-a dezvoltat şi se dezvoltă numai în măsura în care relaţia dintre conducători şi
conduşi (guvernanţi şi guvernaţi) se înclină în favoarea celor din urmă, când conduşii impun
conducătorilor, prin modalităţi şi mijloace variate, respectarea drepturilor fundamentale ale individului.

Organizarea şi conducerea politică democratică trebuie să respecte anumite reguli sau principii de bază
(luate în mod unitar) care îmbracă forme concrete în funcţie de: o etapa respectivă si condiţiile istorice
ale fiecărei ţări.

Democratia presupune doua parti: Conducatorii, deţinătorii puterii politice, indiferent de apartenenţa
lor de grup si condusi pe baza unor alegeri libere.

Autoritatea este prezentă în relaţiile dintre oameni atât în viaţa privată, cât şi în viaţa publică.
Autoritatea înseamnă puterea legitimă a cuiva de a-şi impune propria voinţă celorlalţi. În statul
democratic autoritatea este mult diferită de exercitarea puterii într-un regim totalitar sau autoritar.

Principiile democratiei sunt:

Libertatea- este capacitatea persoanelor de a acţiona în conformitate cu propria lor voinţă şi de a alege
astfel modul de acţiune propriu. Într-o societate democratică liberală, libertatea este valoarea
fundamentală, dar ea este asociată cu responsabilitatea pentru propriile acţiuni şi cu necesitatea ca
libertatea proprie să nu fie folosită în dauna libertăţii celorlalţi.

Responsabilitatea–fiecare cetăţean răspunde pentru faptele sale şi pentru consecinţele acestora, iar cei
aflaţi la putere trebuie să dea socoteală celor care i-au ales sau i-au numit pentru îndeplinirea
mandatului lor.

Dreptatea-respectarea de către autorităţi şi de către cetăţeni a normelor morale şi juridice bazate pe

drepturile omului şi pe prevederile constituţionale.

Principiul pluralismului- se referă la existenţa mai multor centre efective de putere, în opoziţie cu unul
singur, precum în statele nedemocratice. Conceptul de democraţie este indisolubil legat de noţiunea de
pluralism. Ea îşi găseşte concretizarea în multitudinea de partide şi organizaţii politice, sindicale,
religioase etc, exprimând diversitatea concepţiilor şi organizaţiilor care se interpun între individ şi stat.
Prin instituirea pluralismului politic drept câmp de manifestare a democraţiei, puterea politică nu mai
tronează deasupra societăţii, ci se intersectează cu toate segmentele structurii sociale într-un mecanism
chemat să funcţioneze pe baza legitimităţii, a libertăţii.Aristotel spunea că libertatea este "principiul
fundamental al guvernământului democratic."

Principiul separarii puterilor- in stat asigură exercitarea puterii politice în mod divizat de către mai multe
autorităţi publice diferite,care au funcţii specifice. Puterea legislativă, executivă şi judecătorească sunt
separate pentru a preveni abuzarea cetăţenilor din partea instituţiilor statului. Astfel, puterea legislativă
are rolul de a adopta legile, puterea executivă de a le pune în aplicare, în cadrul politicii interne şi
externe, iar puterea judecătorească de a "apăra" legile.

Reprezentativitatea-democraţiile moderne funcţionează ca democraţii reprezentative, în care deciziile

politice sunt luate în numele cetăţenilor de către reprezentanţi ai acestora, învestiţi prin vot cu
încrederea lor. În anumite situaţii cetăţenii pot depinde direct. Democraţia reprezentativă s-a format în
jurul parlamentelor. Parlamentul este cel care legitimează guvernământul democratic. Funcţia lui
esenţială este de a face legi şi de a susţine şi controla puterea executivă (adică Guvernul). În România
Parlamentul este bicameral: Senatul şi Camera Deputaţilor, ambele alese prin vot direct şi secret de
către guvernaţi, o dată la patru ani. Dar o democraţie autentică presupune ca influenţa poporului nu ia
sfârşit o dată cu desemnarea reprezentanţilor.

Participare-democratiile participative se manifestă printr-un interes crescut al cetatenilor pentru

treburile publice si prin implicarea lor concrete in luarea deciziilor care privesc soarta unei comunitatii.

Voinţa majorităţii şi protecţia minorităţilor- democraţia se sprijină pe opinia şi voinţa majorităţii, dar, în
acelaşi timp oferă protecţie minorităţilor de toate felurile : etnice, religioase , politice etc. Acest principiu
reprezintă o combinaţie unică, specifică doar democraţiei, între libertatea fiecăruia dintre noi şi dreptul
de a ne identifica într-o comunitate etnică, religioasă sau socială.

Domnia legii-cetăţenii unei societăţi democratice se supun legilor, deoarece acestea sunt elaborate,
chiar dacă indirect, de către ei înşişi. Într-o societate democratică, indiferent de apartenenţa etnică,
religioasă, politică, sex, vârstă sau situaţie materiala, toţi cetăţenii se bucură de drepturile necesare
pentru desfăşurarea normală a vieţii lor şi funcţionarea deomcraţiei. Nimeni nu este mai presus de lege,
iar controlul puterii se realizează pe baza normelor de drept. Legile trebuie să fie cunoscute şi să aibă
stabilitate în timp. Încălcarea legilor este sancţionată de către instituţii specializate ale statului , care au
drept scop Înfăptuirea dreptăţii

Proprietetea este o relaţie între persoane şi bunuri care implică posesia, utilizarea şi dispoziţia.
Totodată, ea presupune puterea de a dispune şi puterea de vînzare şi donaţie. În democraţiile liberale,
dreptul la proprietatea privată este general garantat prin Constituţie.