Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CURS 6
REGIM TERMIC INTERMITENT
∆𝑡
− 2
𝜃2 = 𝜃1 ∗ 𝑒 𝑇0 (2)
∆𝑡
− 1
𝜃3 = 𝜃𝑚𝑎𝑥 − 𝜃𝑚𝑎𝑥 − 𝜃2 ∗ 𝑒 𝑇
∆𝑡
− 2
𝜃4 = 𝜃3 ∗ 𝑒 𝑇0
∆𝑡
− 2
𝜃2𝑛 = 𝜃2𝑛−1 ∗ 𝑒 𝑇0 = 𝜃2𝑛−1 ∗ 𝐴2
∆𝑡
− 1
𝜃2𝑛+1 = 𝜃𝑚𝑎𝑥 − 𝜃𝑚𝑎𝑥 − 𝜃2𝑛 ∗ 𝑒 𝑇 = 𝜃𝑚𝑎𝑥 − 𝜃𝑚𝑎𝑥 − 𝜃2𝑛 ∗ 𝐴1
Unde:
∆𝑡
∆𝑡
− 1 − 2
𝐴1 = 𝑒 𝑇 și 𝐴2 = 𝑒 𝑇0
După un număr foarte mare de cicluri de încălzire și răcire, adică dacă n→∞, între
două încălziri succesive nu va mai exista nici o diferență de temperatură. Deci
condiția de stabilizare a regimului termic intermitent este:
𝜃2𝑛+1 = 𝜃2𝑛−1
𝜃2𝑛 +1 = 𝜃𝑚𝑎𝑥 − 𝜃𝑚𝑎𝑥 − 𝜃2𝑛−1 ∙ 𝐴2 ∗ 𝐴1
𝜃2𝑛+1 (1 − 𝐴1 𝐴2 ) = 𝜃𝑚𝑎𝑥 (1 − 𝐴1 )
ρ 40 = ρ 20 1 + α R (θ ma − θ 0 )
ρ 40 = 1,78 10 -8 1 + 4,3 10 −3 (40 − 20 ) = 1,933 10 −8 Ω∙m
A = πr = π
2 d2
= π
(
10 10 −3 )
2
= 78,54 10 −6 m2
4 4
c1 A
T0 =
α lp
3,34 10 6 78,54 10 -6
T0 = = 752,16 s
11,1 31,42 10 -3
c1
T1 =
α R ρ 40 J 2
3,34 10 6
T1 = = 2753,72 s
−3 −8
(
4,3 10 1,933 10 3,82 10 )
6 2
2753,72 752,16
deci T este: T= = 1034,81 s
2753,72 − 752,16
f) valoarea maximă a supratemperaturii θ2n+1 şi valoarea minimă a
supratemperaturii θ2n-1 în regim termic intermitent;
θ 0max
θ max =
1 − α R θ 0max
unde
ρ 40 J 2 A
θ 0max =
α lp
θ 0max =
( )2
1,933 10 −8 3,82 10 6 78,54 10 -6
= 63,52 oC
11,1 31,42 10 -3
63,52
θ max = −3
= 87,39 o
C
1 − 4,3 10 63,52
1 − A1
θ 2n +1 = θ max
1 − A1 A 2
-t l −1080 -t p 720
−
unde A1 = e = e
T 1034,81
= 0,35 şi A 2 = e T0 = e 752,16
= 0,38
1 − 0,35
θ 2n +1 = 87,39 = 65,52 oC
1 − 0,35 0,38
θ 2n =
(1 − A1 ) A 2 θ
1 − A1 A 2
max
θ 2n =
(1 − 0,35) 0,38
87,39 = 24,89 oC
1 − 0,35 0,38
𝜕𝜃 𝜌𝐽2 𝜆 𝛼𝑙𝑝
= + Δ𝜃 − 𝜃
𝜕𝑡 𝑐1 𝑐1 𝑐1 𝐴
𝜌 = 𝜌𝑝 1 + 𝛼𝑅 𝜃
2
∗
𝜌𝑙 𝐽
1 1 𝐴1 + 2𝜆𝛽𝐴𝜃𝑚𝑎𝑥
𝜃 =
2𝜆𝛽𝐴 + 𝛼𝑙𝑝1 𝑙1 − 𝜌𝛼𝑅 𝑙1 𝐽12 𝐴1
θ* - valoarea încălzirii în zona de secțiune diminuată
l1 – lungimea locului cu secțiune diminuată
A1 – aria conductorului în zona de secțiune diminuată
A – aria conductorului
ρ – rezistivitatea comună a celor două conductoare
θmax – supratemperatura conductorului în regim permanent
λ – conductivitatea termică [W/m*grd]
α – transmisivitatea globală [W/m2*grd]
𝜃𝑜𝑚𝑎𝑥
𝜃𝑚𝑎𝑥 =
1 − 𝛼𝑅 𝜃𝑜𝑚𝑎𝑥
𝜌𝐽2 𝐴
𝜃𝑜𝑚𝑎𝑥 =
𝛼𝑙𝑝
𝛼𝑙𝑝 − 𝛼𝑅 𝜌𝐽2 𝐴
𝛽=
𝜆𝐴
ρ 40 = ρ 20 1 + α R (θ ma − θ 0 )
ρ 40 = 1,75 10 -8 1 +
1
(40 − 20) = 1,899 10−8 Ω∙m
235
θ 0max
θ max =
1 − α R θ 0max
unde
ρ 40 J 2 A
θ 0max =
α lp
θ 0max =
( )2
1,89 10 −8 2,5 106 100 10-6
= 23,73 o
C
10 50 10 -3
23,73
θ max = = 26,4 oC
1
1− 23,73
235
ρ 40 J12 A1 l1 + 2 β λ A θ max
θ =
2 β λ A + α l p1 l1 − ρ 40 α R J12 A1 l1
m
- unde lp1 = 2∙(5 + 5)∙10-3 = 20∙10-3 m, A1 = 5∙5∙10-6 m2
I 250
şi J1 = = −6
= 10 7
A/m2
, l 1 = 10 -2
m.
A1 25 10
α l p − ρ 40 α R J 2 A
β=
λA
−3 −8
10 50 10 − 1,89 10
1
235
( 6 2
)
2,5 10 100 10 −6
β= = 3,41 m-1
386 100 10 −6
θ =
−8
1,89 10 10 ( ) 25 10
7 2
10−6
10 −2
+ 2 3,41 386 100 10 −6
23,73
−6 −3 −2
2 3,41 386 100 10 + 10 25 10 10 10 − 1,89 10 −8 1
235
( )
7 2
10 25 10 −6 10 10 −2
θ = 44,46 oC
( )
θ = θ − θ max e −βx + θ max