Universitatea POLITEHNICA din București

Facultatea de Inginerie Electrică

PROIECT DE CERCETARE

Analiza tehnico-economica a unei centrale electrics avand ca sursa

primara resurse regenerabile

Autor: MARIN MADALIN-CLAUDIU

Conducător științific: Prof.Paula TUDOR
Prof. emeritus Aurelian Crăciunescu
BUCUREŞTI
2023
Pagina 1
CUPRINS:
1.Introducere...............................................................................................................................................3
1.1 Energia Solara....................................................................................................................................4
1.1.1Varful solar..................................................................................................................................5
1.2 Panouri fotovoltaice(PV)....................................................................................................................7
1.2.1 Celula PV.....................................................................................................................................7
1.2.2 Tipuri de panouri fotovoltaice...................................................................................................8
2.Calculul costurilor sistemelor fotovoltaice cu stocarea energiei............................................................11
2.1 Costul nivelat al energiei electrice pentru panourile fotovoltaice(LCOE)........................................11
2.2 Recenzia analizei cost-beneficiu pentru PV și sisteme de stocare a energiei...................................14
2.2.1 Sisteme PV................................................................................................................................14
2.2.2 Stocarea energiei electrice(EES)...............................................................................................15
3.Studiu de caz..........................................................................................................................................19
4.Observații si concluzii.............................................................................................................................22
5.Bibliografie.............................................................................................................................................23

Pagina 2
 1.Introducere

Tehnologiile fotovoltaice sunt intr-o continua dezvoltare,acesta generand din ce in ce mai

multa energie electrica mai ales in rețea.
Sistemul electroenergetic national(SEN),conține zone unde cererea este mai mare decat
oferta si capacitatea sistemului electric nu este pe masura nevoilor diferiților consumatori.Se
mizeaza pe creșterea ratei de flexibilitate in continuarea alimentaria cu energie electrica a
consumatorilor casnici/comerciali/industriali.
De aceea stocarea energiei a devenit in momentul actual soluția optima pentru aceste
inpedimente.Soluția stocarii energiei,creste cu mult eficiența unui sistem de producție a energiei
electrice prin surse regenerabile.
Cred ca in viitor soluția stocarii energiei electrice reprezinta un atu in dezvoltarea
rețelelor inteligente.
Aceasta soluție de stocare a energiei,in cazul subiectului nostru,energie generata de
sisteme fotovoltaice,este extrem de volatila si adaptabila,deoarece permite alimentarea diferiților
consumatori,chiar si in momente critice cand nu funcționeaza sistemul prin transportul acesteia
din zona de stocare.
Stocarea de energie,poate ajuta si la subiectul de ordin mondial,legat de
decarbonizare,dar poate menține la un nivel ridicat producția de panouri fotovoltaice,deoarece
poate fi solutia problemei legate de excesul de energie produsa,sau nevoia de energie si pe timpul
nopții,pe cand eficiența PV-urilor scade semnificativ.
Se așteapta ca energia solara sa eclipseze serios si sa amenințe energia convenționala,iar
din cauza asta din punct de vedere legislative energia regenerabila este descurajata pe alocuri.
Sistemele de stocare sunt intr-o continua scadere din punct de vedere al costurilor si
urmeaza in viitor sa fie din ce in ce mai accesibile.
Generarea convențională este în mod inerent ineficientă, transformând în medie doar
aproximativ o tremie din energia potențială a combustibilului în energie utilizabilă.
In SUA,s-a aproximat o suma de 150 de miliarde de dolari pierduți idn cauza
intreruperilor alimentaria cu energie electrica in mai toate industriile. Prin utilizarea stocarii
energiei,securitatea aprovizionării și problema calității energiei electrice ar putea fi
minimizate,mai exact prin eliminarea ecestor intreruperi cu alimentare.

Pagina 3
 Noțiuni teoretice.

1.1 Energia Solara

Soarele,sursa principala de energie a Pamantului,ce furnizeaza planetelei noastre,zilnic,o

energie de 10.000 de ori mai mare comparativ cu energia consumata la nivel global pe timp de o
zi,este o sursa de energie,timid exploatata.[1]

In zilele noastre,ingrijorarea tot mai mare legata de consumul si automat minimizarea

resurselor neregenerabile,precum combustibilii fosili(petrol,gaze naturale),a crescut semnificativ
interesul fata de resursele regenerabile(lumina soarelui,vantul,biomasa,mareele).Alte subiecte
masive,ce au determinat ingrijorarea globala,au fost incalzirea globala determinata de CO2-ul
eliminat in atmosfera la arderea combustibilor fosili,cresterea costurilor sociale,de mediu si
economice.[1]

Soarele este o stea de dimensiune medie.Cu un nucleu,unde densitatea gazului ionizat are
valoarea de 100[g/cm^3],cu o temperature de 10.000.000 [grade K],produce reacții
termonucleare determinate de presiunile si temperaturile mari din nucleu,aceste reacții
caracterizandu-se prin fuziunea nucleara de atomi usori de hidrogen.[2]

Acesta elimina o multitudine de forme de energie,cele mai importante fiind radiația

infraroșie si lumina vizibila,calatorind cu 300.000 de km pe secunda.
Forma de energie venita de la soare,ce parcurge spațiul cosmic pe o distanța de 150 de
milioane de km,se numeste radiație solara.
O forma de energie foarte importanta pentru subiectul nostru,este cantitatea de radiatie
solara ce ajunge pe un metru patrat din suprafata planetei noastre,avand denumirea de iradiație
solara,ce se masoara in [watt/metru patrat].[1][2]

In ciuda faptului ca energia regenerabila bazata pe lumina soarelui,are o exploatare destul

de timida din cauza costurilor ridicate al panourilor fotovoltaice,in ultimii ani observam o
crestere exponențiala a cererii acestor panouri.
Pe langa faptul ca energia verde bazata pe energia soarelui,este o modalitate
interesanta,aceasta este si foarte utila mediului in care traim.

Avantajele majore acestei energi pot fi:

-Este inepuizabila.
-Nu afecteaza mediul,este ecologica si elimina surplusul de CO2 eliminat la arderea
conbustibililor fosili.
-Nu avem procese de prelucrare si transport.[3]

Pagina 4
 Consider ca este o varianta optima de viitor,ce anuleaza orice prejudecați in legatura cu
exploatarea,consumul,comertul si in mare conflictul bazat pe consumul de combustibili
fosili.Aceste utilizari,ale energiei solare,trebuie maximizate pe cat mai mult posibil in
urmatoarea perioada.

Fig1.1 Utilizarea energiei electrice[3]

1.1.1Varful solar

Varful solar sau orele de varf,reprezinta o marime foarte importanta pentru panourile
fotovoltaice(PV),luata in calcul de instalatorii acestora.
Orele de varf,reprezinta iradiația maxima,definita mai sus,in anumtie puncta de pe
suprafata pamantului.O zi insorita poate ajunge la o iradiație de 1000[Wati/metru patrat].
Un calcul mai amanunțit al orelor de varf se poate realiza prin determinarea radiației
solare(watt-ora/metro patrat) obtinuta in orele cu lumina solara,imparțita la 1000[watt] pe metru
patrat.[1]

Pagina 5
Fig 1.2 Harta potențialului solar din Romania[4]

Fig 1.3 Diagrama radiație solar[5]

Pagina 6
1.2 Panouri fotovoltaice(PV)

1.2.1 Celula PV

Precum sunt tranzistoarele,diodele,aceasta celula PV este o componenta electronica

integrata prin interiorul carora circula electroni.
Acestea sunt realizate din unul dintre cel mai abundent material de pe suprafata
Pamantului,siliciul.SI este extras din nisip si cuarț.
In jurul atomilor de SI,se gasesc electroni ce se rotesc in jurul nucleului central,ce conține
protoni si neutroni.La contactul atomilor de SI cu razele luminoase,acestia elimina(arunca)
electroni in stare libera.Acești electroni liberi pot fi adunați si conduși prin elemente conductoare
la exteriorul panoului,prin legarea in serie a celulelor PV,intr-un panou fotovoltaic.
Acest PV,in gospodariile din Romania,poate ajunge la o multitudine de
36(12[V]),60(rezidențial),72(comercial) de celule inseriate.[1][2]

Fig.1.4 Sectiunea transversala a unei celule solare[6]

“Cuarțitul,este o roca metamorfica,compusa in intregime din mineral de cuarț,care,la

randul lui este compus din siliuciu aproape pur.”(“Electricitate din panouri solare”-Dan Chiras).
Exista trei forme de siliciu:monocristalin,policristaline,amorf.

Pagina 7
 1.2.2 Tipuri de panouri fotovoltaice

a)Panouri fotovoltaice monocristalin

Acestea au fost primele panouri comercializate,alcatuite bineințeles din celule

monocristaline.Aceste celule,cum spune si numele,sunt alcatuite dintr-un singur cristal de siliciu
de forma cilindrica si dimensiuni mari.
In regiunea Romaniei,sunt recomandate panourile policristaline de care vom discuta
mai jos,comparative cu cele monocristaline,deoarece acestea se incalzesc foarte tare,iar durata de
viața estimata,scade semnificativ.
Celulele monocristaline,au cea mai mare eficiența,undeva intre 14-17%,in funcție de
producator.Durata de viața a acestora este in jur de 25 de ani.[1][7]

Fig 1.5 Panouri monocristaline si policristaline [7]

b)Panouri fotovoltaice policristaline

Cu o eficiența de 12%,sau mai bine spus intre 11,5-14%,in funcție de fabricant,aceste

panouri precum si cele monocristaline,sunt alcatuite din Siliciu,avand in plus o urma de
Bor.Confecționarea se realizeaza prin topirea materialului si apoi turnarea intr-o forma patrata
sau dreptunghiulara.Durata de viața a acestora este de aproximaitv 25 de ani.

Pagina 8
 Eficiența mai scazuta a acestor celule policristaline,are bineinteles avantajul costului
producției,care este mai mic,si pot fi comercializate cu usurința.[1]

c)Panouri fotovoltaice amorfe

Aflandu-se pe piata de mai bine de 20 de ani,panourile amorfe,sunt alcatuite din celule

amorfe,care sunt confecționate din Siliciu amorf,reprezentand o forma non-cristalina a siliciului.
Ca si alcatuire,celula amorfa este formata dintr-un strat subțire de silicon de
aproximativ 1 micrometru,plasat pe un strat subțire de metal sau sticla.
Forma acestui panou este stil banda foarte subțire,care poate fi montata cu usurința de
exemplu in calculatoarele de buzunar.
Eficiența acestora variaza undeva intre 11 si 13%,avand o putere slaba din cauza
grosimii materialului.Din aceasta cauza se foloses in aplicații cu cerințe mici de putere.
Materialele ieftine folosite,reprezinta un mare avantaj,comparative cu panourile mono
si policristaline.[8]

Fig 1.6 Panou fotovoltaic amorf[9]

Panourile fotovoltaice amorfe,folosesc o tehnologie,ce poarta numele de “Tehnologia

peliculei subțiri”,ce este intr-o continua dezvoltare in momentul de fata,cu eforturi pentu a creste
eficiența.
Un avantaj major,il reprezinta ca fata de panourile mono si policristaline,benzile de
Siliciu-amorf au o sensibilitate mica la temperature ridicate,de exemplu 38 grade Celsius,unde

Pagina 9
piederile la fabricație ajung la un procent de 2% fața de cele cristaline unde avem pierderi de
6%.In concluzie,aceasta tehnologie in dezvoltare,este facila in zonele cu clima calda.[8][1]

d) panouri fotovoltaice organice cu grafen

29.07.2010 03:15 | Alexandru D. Stiinta

“Panourile solare s-au cam plafonat din punct de vedere al randamentului, la aproximativ
41%. Dar lucrurile nu stagneaza in acest domeniu. Un grup de cercetatori de la Universitatea din
Sudul Californiei, SUA, ne propune acum un nou tip de panouri fotovoltaice, realizate pe baza de
grafen si elemente organice.

Desi eficiența nu este punctul lor forte, ajungandu-se la abia 1.3%, aceste panouri sunt
totuși foarte importante,deoarece grafenul le reduce foarte mult grosimea, si le face extrem de
flexibile. Atat de mult incat ar putea fi integrate in orice, chiar si hainele pe care le purtam zi de
zi. Si cu timpul se va imbunatați si randamentul electric.

Insa adevarata realizare este noua metoda de depunere a grafenului in straturi de doar
cativa atomi grosime. Si asta se face prin vaporizarea atomilor de carbon din metan, pe un
substrat de nichel ce este ulterior dizolvat in acid. Condițiile exacte sub care acești atomi se
aranjeaza in grafen sunt, bineințeles, ținute secrete.

Combinarea cu material organic a fost luata in vedere pentru a scadea costurile de

productie, mult urcate de grafen. Dar acest material este din ce in ce mai ușor de realizat, deci
impedimentul prețului va disparea cat de curand.”

Pagina 10
 Fig.1.7 Panou solar organic,conceput din grafen,cu cresterea eficienței la picaturile de ploaie.

2.Calculul costurilor sistemelor fotovoltaice cu stocarea energiei.

În această lucrare, conceptele de LCOE marginal și costurile nivelate de livrare(LCOD)

sunt furnizate pentru un sistem PV cu EES(Electrical energy storage).
Cu toate acestea, analiza costurilor pentru sistemul PV-EES și în special pentru analiza
costurilor nivelate de stocare nu a primit un tratament adecvat și nu au primit clar justificat.

2.1 Costul nivelat al energiei electrice pentru panourile fotovoltaice(LCOE)

Scopul LCOE este de a compara diferite tehnologii,de exemplu:eolian, solar, gaz

natural,cu durate de viață inegale, dimensiuni diferite ale proiectelor, cost de capital, risc,
rentabilitate și capacități diferite.
Este o evaluare economică a costului total mediu pentru construirea și exploatarea unui
generator,impărțit la totalul producției acelui generator(in timpul duratei de viața).

LCOE poate fi de asemenea privit drept costul minim la care electricitatea trebuie
vândută pentru a atinge pragul de rentabilitate pe durata de viață a proiectului.
Există două metode utilizate în mod obișnuit pentru a calcula costurile nivelate,
cunoscute sub denumirea de metoda „actualizării”,și metoda „annuitizing”(rentabilitate).
Metoda actualizarii:

Pagina 11
 Metoda rentabilitații: este valoarea actualizată a
fluxului de costuri pe durata de viață a dispozitivului,care la
randul ei este calculată și apoi convertită într-un cost anual echivalent, folosind o formulă
standard de anuitate.Acest cost anual echivalent este apoi împărțit la puterea electrică anuală
medie pe durata de viață a instalație, unde n este durata de viață a sistemului în ani.
Ambele metode ofera același cost nivelat,rata de actualizare utilizata pentru actualizarea
costurilor si energiei este egala cu rata utilizata in calculul costului de anuitate din ecuația de mai
sus.
In orice caz,costurile nivelate se obținatunci cand,producția anuală de energie este, de
asemenea, constantă pe parcursul duratei de viață a dispozitivului. Metoda anuității convertește
costuri la un flux constant în timp. Acest lucru este potrivit,unde fluxul de energie de ieșire este
constant.
O greșeala frecventa in calcule,este determinate de insumarea care nu trebuie sa inceapa
de la t=0,pentru a include costul proiectului la inceputul primului an.
Ecuația pentru calcularea LCOE,pentru un sistem fotovoltaic este:

LCOE va scădea odată cu creșterea producției de energie a sistemului,la sistemele On-

Grid.
Sisteme cu panouri fotovoltaice conectate la retaua de curent electric (on-grid)
In momentul de fata,aceste tipuri de instalatii sunt cele mai populare printre consumatorii
de energie regenerabila.Acestea sunt racordate la reteaua electrica nationala si nu conțin banca de
baterii.
Componentele unui sistem de genul acesta sunt:
a)Panou solar
b)Invertor
c)Panou principal de distribuție sau tablou electric
d)Intreruptor de siguranța
e)Contoarele

Pagina 12
 Metoda de calcul LCOE,pentru sistemele PV-hibrid,

Sisteme cu panouri fotovoltaice conectate la rețea cu baterii de sprijin (hibrid)

Spre deosebire de sistemul precedent,care era legat doar la rețeaua nationala,acest sistem
fotovoltaic,avand in plus o banca de baterii,mereu incarcate,putem evita cu usurința penele de
curent sau restricțiile furnizorului.
Acest tip de sistem,aduce in plus un invertor diferit,ce poate sa funcționeze si de la
rețea,dar si de la baterii.O alta diferența o face faptul ca apare un contor pentru controlul
tensiunii din baterii
Componentele unui astfel de sistem sunt:
a)Panou Fotovoltaic
b)Intrerupatoare de siguranța
c)Tablou electric
d)Contoare
e)Suport de baterii

Unde,

Etpv = 8760 hrs/year x Ps x Pcf= Energie nominală de la modulul solar fotovoltaic anual
(kWh/an)

Etchp = 8760 hrs/year x Cs x Ccf= Energia nominală de la unitatea CHP anual (kWh/an)

Fchp = Fcon x Fc x Hchp,unde F=fuel= Costul combustibilului unității CHP anual ($)

Fcon=((Echp×3.143)+Tchp)/Eff= Combustibil consumat de unitatea CHP anual (MMBTU/an)

Pagina 13
 Consumul de combustibil poate fi determinat împărțind puterea totală electrică și termică
generată de CHP prin eficiența unității CHP(baterii,căldură și putere combinată)

2.2 Recenzia analizei cost-beneficiu pentru PV și sisteme de stocare a energiei

2.2.1 Sisteme PV

Pe plan mondial,exista din ce in ce mai multe cercetari legate de instabilitatea energiilor

regenerabile.
In cazul sistemelor fotovoltaice On-Grid,discutam de un surplus de energie,care ulterior
este injectat in rețea sau neutilizat.
O varianta optima in 2023,este stocarea acestei energii in bancuri de baterii.
Sistemul are ca scop satisfacerea cerințele energetice ale unei anumite distribuții sau
sarcinii pentru o anumita zona.

2.2.2 Stocarea energiei electrice(EES)

“Există o creștere in acceptarea faptului că stocarea energiei va juca un rol major în

viitoarele sisteme electrice,să furnizeze cel puțin o parțială înlocuirea flexibilității prezente în
mod natural în centralele electrice pe combustibili fosili. S-a menționat că dacă toată Marea
Britanie puterea provine de la PV cu stocare, 57,1% din toată energia consumata ar fi trecut prin
depozitare. Ca rezultat, dacă viitoarele sisteme electrice sunt alimentate în mare măsură din surse
inflexibile, fracțiuni substanțiale din toate energia electrică consumată,poate trece prin stocare.”
Se calculează costul energiei adăugate prin stocarea energiei electrice,pentru diferite
tehnologii de stocare.
In cazul în care costul de încărcare a energiei electrice ar fi dedus din LCOE livrate de
EES, costul net nivelat al stocarea (LCOS) este:

Bateriile Litiu-Ion(Li-Ion) sunt de perspectiva pentru stocarea energiei in viitorul

apropiat,deoarece prețul de vanzare al acestora sunt in continua scadere.
Bateriile Li-ion și plumb-acid sunt potrivite pentru servicii de scurtă durată, în timp ce
sodiu-sulf și bateriile cu flux redox de vanadiu (VRB) sunt potrivite pentru servicii de lungă
durată

Pagina 14
Fig 1.8 Model baterie LI-ION

Pagina 15
 Fig.1.9 Schema electrica baterie cu flux redox de vanadiu (VRB)

Ecuația de mai jos, cunoscută sub numele de Costul nivelat al stocării, permite
compararea între diferite tipuri de tehnologii de stocare din punct de vedere al costului mediu per
kWh produs și stocat.

I0=Costul inițial investit

CEEt=Costul total
EEEst=producția de energie în anul t
În cazul integrarii PV,energia stocată în sistemul de stocare depinde de ieșirea sistemului
fotovoltaic și acest lucru este arbitrar,deoarece depinde de natura iradierii solare.Prin urmare,
LCOS va fi diferit în viața reală și este de așteptat să fie mai mare.
Valorile de mai jos din studiul Lazart,permite compararea diferitelor sisteme de stocare
ale energiei panourilor fotovoltaice,se pot observa in tabelul de mai jos.

Mai jos discutam despre cele doua tipuri de energie emise de catre PV.Energia transmisa
direct consumatorilor prin intermediul invertorului dar si energia denumita surplus,ce
avantajeaza sistemele de stocare EES,si dezvolta idea de sisteme hibrid(PV+EES).
Pentru acest sistem hibrid,s-au optimizat calcule LCOE,ce se pot observa si analiza in
formula de mai jos.

Pagina 16
 Unde, E/Cpvsurplus/pvdirect=Costurile si Energiile directe sau de surplus.

Diagrama de mai jos,prezintă diagrama fluxului de energie a energie regenerabilă și

sistem-ul de stocare. Matricea fotovoltaică a fost separata in sistem,în două seturi. Energia netă
la ieșirea EES trebuie să țină seama de η. EES reprezinta energia electrică care curge
afară(surplus).

Fig.2.0 Diagrama fluxului energiei regenerabile

Pagina 17
3.Studiu de caz

Pagina 18
Pagina 19
Pagina 20
 4.Observații si concluzii

Această lucrare de cercetare,a oferit o prezentare a calculului LCOE pentru PV și sisteme

hibride fotovoltaice.
Soluția pe termen lung a sistemelor de stocare pentru sistemele fotovoltaice,in idea de a
prelua surplusul de energie al PV-urilor este discutat si calculate prin metoda LCOE.
Cei mai importanți factori pentru determinarea LCOE a sistemului hibrid sunt costul
sistemului, finanțarea, costul de operare și întreținere, termenul de împrumut și durata de viață.
Cu condiții de finanțare favorabile, scăderea costului inițial al sistemului datorită
progresului tehnologiei,și escaladarea tarifului de electricitate a rețelei un astfel de sistem hibrid
poate deveni un avantaj economic,sursă pentru satisfacerea cererii de energie electrică.
Consider ca,incurajarea energiilor regenerabile din ultimii ani,a facut posibila dezvoltarea
acestor sisteme si optimizarea soluțiilor de funcționalitate.Alimentarea continua a consumatorilor
de orice fel,cred cu stupoare ca este posibila mai ales prin soluția stocarii energiei.
Caluclele LCOE,duc la un alt nivel masurile de rentabilitate si de fezabilitate,la montajul
unui sistem fotovoltaic.
Aceste tehnologii si modalitați de calcul,indreapta populația globala,cu pasi repezi,catre
decarbon

Pagina 21
 5.Bibliografie

1-https://www.ecobatech.ro/acumulator-litiu-lifepo4-ampleness-48v-85ah-4-4-kwh-p305-
cat?idv=306&gclid=EAIaIQobChMI9p-
imIax_AIVDq13Ch1FkwCeEAQYASABEgIhzPD_BwE
2- https://www.homerenergy.com/products/grid/index.html
3-“Levelized Cost of Electricity for Solar Photovoltaic and Electrical Energy Storage”-
Chun Sing Lai and Malcolm D. McCulloch
4-“Levelized Cost of Electricity for Solar Photovoltaic, Battery and Cogen Hybrid
Systems”- Aishwarya S Mundada, Kunal K Shah, J M Pearce
5-https://hal.archives-ouvertes.fr/hal-02113568
6- D. Chiras, Electricitatea din panouri solare. 2021.
7- V. Lucian, Energia Solara. Bucuresti, 2014.
8-“lucrare-de-diploma-panouri-fotovoltaice.”
9-“Radiatia solara in Romania.” https://www.panourisolareconstanta.ro/harta-radiatia-
solara-in-romania (accessed Mar. 17, 2022).
10-“Cum functioneaza celula fotovoltaica.” https://geotec27.webnode.ro/l/cum-
functioneaza-celula-fotovoltaica/ (accessed Mar. 17, 2022).
11-“Panou fotovoltaic 110w monocristalin - panouri-solare-fotovoltaice.” https://e-
panouri.ro/produs/panou-fotovoltaic-110w-monocristalin/ (accessed Mar. 17, 2022).
12- E. Maican, “Sisteme de energii regenerabile,” 2015.

Pagina 22