AHP , Curs 11,, 11.12.

2012, sala Ap 9

Servovalve

Fig. 1. Schema unei servovalve.

Pană Ion 1
AHP , Curs 11,, 11.12.2012, sala Ap 9

Electromagnetul proporţional dezvoltă sub acţiunea uni curent i, o forţă

f EM  K1  i , care deplasează clapeta până când acesta reduce presiunea la intrarea
în una din camerele distribuitorului până la o valoare pc , pc  K 2  i . Presiunea de
comandă pc acţionează pe unul din capetele sertarului de arie A contra arcului
(din camera de comandă 11 sau 12), având constanta elastică Ke . Sertarul se
deplasează la distanţa s de centru la care K e  s  A  pc  A  K 2  i , rezultând
s  K 2  i . Sertarul (6) are o astfel de configuraţie a muchiilor de deschidere care
face ca suprafaţa de curgere Ac să fie proporţională cu s, Ac  K a  s , de unde
Ac  K 4  i . Debitul care trece, ca urmare a acestei deschideri, prin distribuitor,
2  p
are expresia Q  cd  Ac , cu cd un coeficient de debit, obţinându-se debitul

care trece prin distribuitor la cădere de presiune constantă Q  K  i , cu
2p  A  K a  K1
K  cd . Modelarea acestui distribuitor constituie deja o aplicaţie
  a  Ke
complexă, pe care studenţii sunt îndemnaţi să o încerce în Simhydraulics,
conforma indicaţiilor din cursul precedent.

Pană Ion 2
 AHP , Curs 11,, 11.12.2012, sala Ap 9

Reglarea debitului
Aspecte constructive referitoare la reglarea debitului

Fig.2. Modul de utilizare a droselului la

reglarea rezistivă

Reglarea vitezei motoarelor hidraulice se face prin variaţia cantităţii de lichid

care trece spre motorul hidraulic în unitatea de timp. Variaţia cantităţii de lichid
se poate face prin două metode:
a)prin variaţia debitului pompei: prin modificarea unghiului de înclinare la
blocul de cilindri la pompele cu plungere dispuse axial sau a excentricităţii la
pompele cu plungere dispuse radial sau cu palete; această metodă se numeşte
metoda volumică;
b)prin variaţia rezistenţei locale în conducta de circulaţie a fluidului sau reglare
prin drosel.
Deoarece consideraţii referitoare la metoda volumică au fost făcute în cursurile
precedente (elementele introductive legate de construcţia şi funcţionarea
pompelor cu plungere dispuse axial), în acest paragraf o să ne ocupăm de
reglarea rezistivă a debitului. În cazul pompelor cu debit constant debitul de ulei
transmis motorului reprezintă numai o parte din debitul pompei , restul fiind
trimis la rezervor prin intermediul unei supape, v. fig. 2.
Reglarea debitului care intră în motor, se face cu un drosel reglabil de obicei
manual, v. fig. 3. Construcţia acestor drosele este apropiată de aceea unor
robinete sau sertare care permit variaţia secţiunii de curgere a fluidului , prin
aceasta mărind sau micşorând rezistenţa de trecere a fluidului şi odată cu aceasta
Pană Ion 3
 AHP , Curs 11,, 11.12.2012, sala Ap 9

şi debitul prin fanta droselului. În fig. 3.a este dată construcţia unui drosel cu ac;
acest drosel nu poate asigura debite mici sau constante deoarece din punct de
vedere hidraulic la micşorarea secţiunii de trecere prin introducerea vârfului
conic raza hidraulică creşte. În fig.3, b este reprezentat un drosel cu canal
triunghiular circular, care spre deosebire de droselul cu ac este descărcat de
acţiunea forţei de presiune, deoarece fluidul care intră în drosel acţionează
simultan pe suprafeţe egale ale piesei ce trebuie rotită manual.
Modelul droselului simplu

Droselul cu reglare discretă, poate fi caracterizat prin relaţia care dă

debitul de lichid ce merge la motor:

2  ( p1  p 2 )
Qm  cd    d  x   k d  x  p1  p 2 ( 1)


unde s-a notat cu kd constanta droselului

2
k d  cd    d  (2)


Fig.3. Construcţia droselului :a) cu ac;

b) cu canal circular.

restul elementelor folosite în formula au semnificaţiile:

cd este o constantă de debit;
d – diametrul secţiunii de trecere prin drosel;
x – deschiderea droselului;
p1 – presiunea în amonte de drosel;
p2 – presiunea în aval de drosel;
ρ – densitatea lichidului.

Modelarea droselului (facultativ)

Pe baza relaţiei (1) se alcătuieşte modelul Simulink al droselului, v. fig. 4.

c. Se utilizează un cursor pentru introducerea deschiderii droselului x şi două
Pană Ion 4
AHP , Curs 11,, 11.12.2012, sala Ap 9

surse pentru presiunea pompei şi pentru debitul acesteia. Utilizând schema bloc,
se obţine valoarea presiunii la intrarea în drosel p1. Valorile necesare pentru
activarea schemei au fost introduse de asemenea dintr-un fişier Matlab, v. fig.
4.b.

a) b)

c) d)
Fig.4 Modelarea funcţionării droselului: a) legătura drosel - supapă; b)elementele pentru activarrea
schemei; c) schema bloc a droselului; d) interiorul schemei bloc.

Deoarece funcţionarea droselului se poate realiza numai în legătură cu

supapa de descărcare, v. fig. 2, am plasat alături de schema droselului şi schema
supapei de descărcare pe care am analizat-o anterior. Pentru înţelegerea modului
de lucru vom descrie mai întâi legăturile dintre cele două elemente. Supapa ca
element de sistem primeşte la intrare o presiune p1 şi debitul pompei Qp. În
funcţie de presiunea de la intrarea în supapă , aceasta se poate deschide
permiţând trecerea unei cantităţi de lichid spre rezervor, debitul dQ, restul (
diferenţa dintre debitul pompei şi debitul trecut la rezervor) se duce spre motor
Qm.
Cele trei valori ale debitului sunt afişate în display-ul triplu din partea
dreaptă a fig. 4.a. Debitul care trece la motor produce o cădere de presiune pe
Pană Ion 5
AHP , Curs 11,, 11.12.2012, sala Ap 9

drosel care împreună cu presiunea la ieşirea din drosel, presiune impusă de

procesul tehnologic, constituie presiunea pentru intrarea în drosel şi implicit în
supapa de descărcare. Deci elementele de intrare în drosel sunt: diferenţa între
debitul pompei şi debitul care trece la rezervor prin supapă; deschiderea
droselului x introdusă cu ajutorul unui cursor; presiunea la ieşirea din drosel p 2
aproximativ egală cu presiunea din camera activă a motorului hidraulic liniar.
Dacă presiunea în camera activă a motorului p2 este de circa 40 bar, căderea de
presiune prin drosel, care este aproape închis, este foarte mare de circa 12,5 bar
pentru valorile de activare ale schemei din fig. 4.b. Din debitul pompei de 200
l/min o parte trece la rezervor 174,4 l/min şi restul trece la motorul hidraulic prin
drosel. Se vede în acest model că interconectarea celor două elemente drosel şi
supapă, în condiţiile rezolvării sistemului de către programul Matlab, oferă o
soluţie care exprimă echilibrul dinamic în această situaţie. Modificarea
deschiderii droselului schimbă toate valorile echilibrului dinamic realizat,
debitul care trece la rezervor, debitul care trece la motor, căderea de presiune
prin drosel, presiunea la intrarea în supapă. În fig. 5.a,b se pot vedea noile valori
corespunzătoare deschiderilor droselului la jumătate din cursa maximă, respectiv
la toată cursa maximă; astfel în primul caz căderea de presiune prin drosel este
de circa 1,5 bar, debitul care trece la motor 46,7 l/min şi la rezervor 153 l/min; în
cazul al doilea căderea de presiune pe drosel este de 0,47 bar, spre motor trece o
cantitate de lichid de 49,3 l/min iar la rezervor 150,7 l/min.

a b
Fig.5.Modificarea parametrilor de echilibru ai sistemului de reglare a debitului: a) cursa
droselului la jumătate; b) deschiderea maximă a droselului.

Sigur că o modelare riguroasă presupune identificarea valorilor pentru

toate elementele circuitului şi eventual corectarea unor valori care nu pot fi
identificate decât experimental. De exemplu coeficientul de debit depinde de
deschiderea supapei şi a droselului, valorile acestuia putându-se determina
experimental. Se vede deci că este nevoie de o modelare mai exactă care să ţină
seama şi de aceste influenţe. Aşa cum modelul a dovedit că este sensibil la
Pană Ion 6
 AHP , Curs 11,, 11.12.2012, sala Ap 9

modificarea deschiderii elementului de control al debitului, o simulare corectă

trebuie să se apropie cât mai mult de fenomenul real, în vederea construirii unor
blocuri de simulare care să aducă satisfacţii în diverse situaţii, eliminând
experimentele directe care sunt deosebit de costisitoare.

Droselul cu două orificii

Un dezavantaj major al droselului simplu constă în variaţia debitului datorată

modificării căderii de presiune pe drosel. Asigurarea constanței debitului se poate
realiza prin menţinerea căderii de presiune constante. Variaţia presiunii din aval de
drosel (la consumator) este responsabilă de modificarea căderii de presiune totale.
Un astfel de dispozitiv pentru asigurarea constanței debitului este redat în fig. 6. La
creşterea presiunii la ieşire P3 sertarul se va deplasa spre dreapta determinând o
creştere a secţiunii de curgere la intrare şi prin urmare P2 creşte, diferenţa P2- P3
refăcându-se.

Fig. 6. Droselul cu două orificii

La reducerea presiunii la ieşire P3 sertarul se va deplasa spre stânga
determinând o reducere a secţiunii de curgere la intrare şi prin urmare P 2 scade,
diferenţa P2- P3 refăcându-se din nou. Acest regulator de debit nu lucrează decât în
condiţiile în care se asigură curgerea prin el. Există valori minimale ale debitului
care trebuie asigurate prin drosel ca acesta să lucreze. Acestea depind de presiune şi
de valoarea debitului nominal al regulatorului fiind cuprinse între 50 şi 400 cm3
/min.
Droselul cu trei orificii

Pană Ion 7
 AHP , Curs 11,, 11.12.2012, sala Ap 9

Şi în acest caz asigurarea constanței debitului se poate realiza prin menţinerea

căderii de presiune constante, fig. 7. La creşterea presiunii la ieşire P2 sertarul se va
deplasa spre dreapta determinând o reducere a secţiunii de curgere spre rezervor şi
prin urmare P1 creşte, diferenţa P1- P2 refăcându-se. La reducerea presiunii la ieşire
P2 sertarul se va deplasa spre stânga determinând o creşterea a secţiunii de curgere
spre rezervor şi prin urmare P1 scade, diferenţa P1- P2 refăcându-se din nou. Şi
acest regulator de debit nu lucrează decât în condiţiile în care se asigură curgerea
prin el. Există valori minimale ale debitului care trebuie asigurate prin drosel ca
acesta să lucreze.

a b
Fig. 7. Reprezentarea droselului cu trei căi.

Drosele prezentate se pot folosi la reglare în mai multe variante, date în fig. 8.
Astfel putem regla viteza de deplasare la un motor liniar pe alimentare (a); pe ieşire
(b) sau în paralel prin trimiterea debitului la rezervor. Fiecare dintre aceste montaje
implică o analiă energetică determinându-se cea mai redusă posibilitate consum
energetic.

Pană Ion 8
AHP , Curs 11,, 11.12.2012, sala Ap 9

Fig. 8. Diferite modalităti de utilizare a

droselelor.

Pană Ion 9
AHP , Curs 11,, 11.12.2012, sala Ap 9

Pană Ion 10
AHP , Curs 11,, 11.12.2012, sala Ap 9

Pană Ion 11
AHP , Curs 11,, 11.12.2012, sala Ap 9

Pană Ion 12
AHP , Curs 11,, 11.12.2012, sala Ap 9

Pană Ion 13