Motoo:

,,Rădăcinile oricărei plante aleg

dintre numeroasele substanţe ale solului
doar pe acelea de care planta are nevoie.”
Maria Montessori
 Argument

Am ales această plantă în dorința de a afla mai multe despre brusture și mai ales
despre proprietățile acestuia.

Curiozitatea de a încerca brusturele pentru beneficiile lui ca și medicament, am cules

din grădină câțiva pentru a-i testa: când am avut acnee pentru stimularea ficatului, pentru oprirea
căderii părului.

Brusturele, cunoscut şi sub denumirea de captalan, lipan sau podval-mare, conţine

uleiuri eterice, substanţe amare, săruri minerale şi vitamine din complexul B, fiind o plantă
extrem de sănătoasă.

Brusturele dulce poate fi întâlnit pe întreg teritoriul țării, mai des crește pe malurile
râurilor și pârâielor, în locuri umede, în șanțuri si liziere. Pe întrega perioadă de vegetație se
recoltează rădăcinile, efectul lor maxim se atinge daca s-au recoltat înainte de perioada de
înflorire.

Boli în care se utilizează: ceaiurile se utilizează în caz de febra, insuficiență respiratorie,

artrită, epilepsie, astm. Se folosesc și comprese în caz de luxații, entorse, picioare rănite de mult
umblat, arsuri, leziuni ulceroase, canceroase, plăgi usturătoare.

Specialiştii în fitoterapie afirmă că această plantă are proprietăţi detoxifiante,

antioxidante şi antibacteriene, fiind utilă în prevenirea şi tratarea unor boli care de care mai
variate, de la diabet, tulburări hepatobiliare şi boli reumatice, până la probleme de natură
dermatocosmetică.
 1.

CAPITOLUL I - INTRODUCERE

Plantele medicinale sunt specii vegetale care acumulează în unele părți ale plantei diverse
principii active utile în tratarea diferitelor afecțiuni ale corpului uman sau animal.

Omul a folosit resursele naturale de la începutul existenței sale. El a găsit în lumea

vegetală și animală mijloace de existență, hrană, îmbrăcăminte, iar pentru remedierea suferințelor
și-a sporit mereu tezaurul de plante tămăduitoare "de leac''.

Până în urma cu câtva timp, aproape toate "leacurile" folosite de om erau de origine
vegetală. Odată cu dezvoltarea chimiei au apărut și cele de sinteză. De cele mai multe ori efectul
folosirii plantelor medicinale este mai lent, necesită un tratament de lungă durată, dar este mai
puțin "riscant" și mai ieftin.

Numeroase studii stiintifice au demonstrat că medicamentele "de sinteză", cu structuri

necunoscute organismului uman, pot declanșa reacții de respingere, cu toxicitate și uneori,
urmări destul de întârziate. Agresiunea produselor de sinteză asupra organismului uman, precum
și reacțiile de respingere a organismului, determină în primul rând reacții de tip alergic, da și
multe alte efecte.

Tot mai mulți sunt cei care cunosc efectele dezastruase ale medicamentelor de sinteză
asupra sănătății și renunță la tratamentele alopate și la medicina convențională, apelând la
tratamente naturiste și plante medicinale, regimuri alimentare de purificare, programe de
dezintoxicare a organismului de substanțe chimice.

Ovidiu Bojor susține că cel puțin 50% din medicamente pot fi înlocuite cu produse din
plante.

Plantele medicinale și aromatice reprezintă surse inepuizabile de materii prime pentru

industria alimentară și industria farmaceutică.

Flora spontană nu poate asigura necesarul de materie primă vegetală în continuă creștere
și de aceea s-a trecut treptat la cultivarea unui număr însemnat de specii de plante.
 2.

Prin cultura plantelor medicinale se pot valorifica unele terenuri mai puțin productive,
asigură cultivatorilor însemnate venituri, pot fi valoroase plante ornamentale sau melifere, iar
recolta de plante medicinale constituie un important material de export.

Cultura plantelor medicinale este importantă și prin faptul că acestea sunt, de regulă,
culturi ecologice sau chiar biologice. Nu le este permisă aplicarea la aceste culturi de pesticide
care să polueze produsul finit care servește la vindecarea oamenilor. În ultimul timp, în industria
farmaceutică și cosmetică, se utilizează tot mai mult materie primă vegetală provenită din zone
rustice, nepoluate, cum sunt numeroase în țara noastră.

Se știe că marile companii farmaceutice sau cosmetice occidentale cumpără diverse

produse vegetale, mai ales plante medicinale recoltate din flora spontană, din țările în care încă
nu s-a aplicat o chimizare intensă a agriculturii.

Titlul lucrării mele se numește Utilizarea în terapeutică a brusturului, am ales acest titlu
deoarece brusturele este foarte răspândit în întreaga lume și foarte cunoscut deoarece foarte
multe afecțiuni se pot trata cu ajutorul lui.

Nu cred că există om care să nu fi auzit sau consumat ceai din rădăcină de brusture sau
vreun preparat pe bază de brusture, deoarece cele mai frecvente afecțiuni pe care brusturele le
tratează sunt cele legate de diabet, constipația , litiaza renală, foarte cunoscute omului.
 3.

În lucrare o să aflăm că de fapt ea tratează multiple afecțiuni și unele chiar foarte grave și
de aceeia am acordat o importanță foarte mare lucrării, reușind să adun cât mai multe informații
legate despre această plantă miraculoasă.
 4.

I.1 Noțiuni generale despre fitoterapie

Fitoterapia (ramura a Farmacoterapiei) - se ocupă de tratarea unor maladii cu ajutorul
preparatelor farmaceutice de origine vegetală (extracte, tincturi, sucuri, etc.). Termenul a fost
utilizat pentru prima dată de către Doctorul Auguste Soins (1865), practician botanist.
(phyton = planta + therapea = tratament)

Fitoterapia utilizează în mod frecvent extracte apoase sau hidroalcoolice în care sunt
dizolvate substanțe active cu mare importanță pentru organism și care nu sunt găsite în
medicamentele de sinteză. Fitoterapia are un spectru foarte larg de alicare în multe afecțiuni, în
ultimul timp diversificându-se, astfel au apărut ramuri noi, distincte: Aromoterapia,
Gemoterapia, Teoria florala Bach.

 Aromoterapia folosește uleiurile eterice din plante, esențe concentrate ce pătrund

deosebit de repede în corp și prin sânge sunt vehiculate rapid către toate organele corpului.
Aceste esențe volatile au capacitatea de a activa funcționarea întregului organism, a sistemului
imunitar, distrug microbii, echilibrează funcționarea glandelor endocrine, reglează procesul de
asimilare a substanțelor nutritive și a vitaminelor. Ele au fie o acțiune relaxantă, de liniștire, fie o
acțiune înviorătoare, sursă de energie sănătoasă și binefăcătoare.

 Gemoterapia folosește extracte vegetale din muguri, vlăstare, ramuri tinere,

țesuturi embrionare din semințe aflate în faza de creștere.

 Terapia Bach sau terapia sufletului este o metodă de vindecare prin intermediul
preparatelor florale și influențează personalitatea omului și nu boala. Când sufletul este
dezechilibrat, potențialul energetic al organismului este schimbat, influența negativă a
sentimentelor afectează în final imunitatea și determină boli fizice și psihice.

 Fitonutrienții - anumite plante conțin substanțe cu mare influență asupra

menținerii sănătății, având chiar efecte vindecătoare. Aceste substanțe sunt cunoscute sub
numele de fitonutrienți (fitomedicamente, factori nutriționali funcționali).
 5.

Ei sunt compuși naturali care se găsesc în plante și care protejează împotriva bolilor și conferă o
sănătate înfloritoare.

Plantele folosesc acești compuși pentru propria supraviețuire. Mulți acționează în plantă în
calitate de hormoni, enzime, pigmenți sau regulatori de creștere. Alții îi dau culoare, miros și
gust. Fără fitonutrienți, plantele nu ar putea să se protejeze de radicalii liberi, de paraziți, de
bacterii, de virusuri, de insecte și de leziuni. Din fericire pentru noi, multe dintre aceste beneficii
ne sunt transferate atunci când consumăm planta sau extractul din plantă. Deși fitonutrienții nu
sunt nutrienți în sensul traditional (adică nu furnizează energie sau elemente esențiale procesului
metabolic), au tot atat de mult efect asupra sănătății ca oricare vitamine sau minerale.

 Formele fitoterapeutice de uz intern frecvent utilizate sunt pulberile din plante

medicinale, simple sau în amestecuri de mai multe plante. Ele se înghit ca atare cu puțină apă, iar
extracția substanțelor active se realizează dupa ingerare de către sucul gastric. Avantajul constă
în aceea că substanțele active termolabile și cele ce-și schimbă compoziția în contact cu diverși
solvenți de extracție nu vin în contact cu agenții fizico-chimici respectivi.

În ultimul timp pulberile din plante sunt comprimate, fie prin tehnologia clasică, fie printr-o
tehnică mai nouă de drajare, prin care comprimatele sunt acoperite cu o peliculă specială gastro-
solubilă.

Comprimatele din pulberi de plante au avantajul unei dozări exacte, se pot controla prin
analize chimico-fizice de laborator, au termen sigur de valabilitate și pot fi prezentate în
ambalaje moderne și sigure.

Alte forme fitoterapeutice de uz intern sunt soluțiile extractive apoase: infuzia, decoctul,
siropul, tinctura, vinul medicinal, cidrul. Acestea se prepară din diferite părți de plante sau
amestecuri de plante medicinale, utilizând ca solvent apă distilată (apă plată, de fântână sau de
izvor) în care se dizolvă numai substanțele hidrosolubile din compoziția plantelor.

Formele fitoterapeutice de uz extern sunt: unguente, supozitoare, uleiuri medicinale, cataplasme,

băi cu plante, oțet aromatic, inhalații, garagrisme, badijonaje.
 6.

Plantele medicinale sunt ființe vii si “ne simt” gândurile și starea de spirit, de aceea nu este
deplasată și nici exagerată ideea ca atunci când le recoltăm să vorbim cu ele, să le spunem de ce
le culegem, să le rugăm sa ne ierte daca le producem suferință!

Atunci când se recoltează plantele medicinale, mai ales partea subterană, rizomi, rădacini
sau bulbi, trebuie să se respecte o serie de reguli pentru protejarea plantelor perene, lăsând în sol
suficiente organe subterane.

Fiecare plantă medicinală are o perioadă proprie de recoltare ce trebuie respectată, unele
înainte de înflorire, altele în plină înflorire. Plantele culese din natură se usucă imediat dupa
recoltare în locuri uscate, special amenajate. După uscare, plantele se pastrează în pungi de hârtie
sau săculeți de pânză, în niciun caz în pungi sau recipiente din material plastic.

Nu se vor folosi plante medicinale culese din zonele unde au fost combătuți dăunătorii cu
produse chimice, sau plante recoltate din zone poluate de gaze de eșapament, de pe marginea
șoselelor, din parcuri sau grădini unde s-au folosit pesticide.

Operațiunea de recoltare a plantelor medicinale trebuie să respecte anumite condiții de

mediu și reguli tehnice: recoltarea se face numai din zone curate, nepoluate, cu un istoric
cunoscut de minim 5 ani. Nu se recoltează din zone protejate, din bazine sărăcite în plante
medicinale. De la plantele medicinale se recoltează numai organele cu valoare fitoterapeutică și
numai atunci când principiile active din plante sunt în cantitate maximă, în anumite momente ale
zilei și în condiții climatice optime, adică nu din sol umed, nu pe rouă, ploaie sau umiditate
atmosferică ridicată.

Recoltarea se face atunci când plantele au ajuns la un nivel optim de principii active,
enele ca frunze tinere sau lăstari, altele înainte de înflorire sau în timpul înfloririi, unele ca fructe
și semințe, dar în toate cazurile trebuie să fie curățate de uscături, de corpuri străine sau de
organe strivite. Personalul implicat în recoltare trebuie să fie sănătos, iar uneltele folosite (cuțit,
foarfecă), să fie curate și dezinfectate.

Intervalul dintre recoltare și usacre trebuie să fie cât mai scurt, pentru a elimina riscul
deteriorării fizice și microbiologice, iar transportul acestora trebuie efectuat în condiții
corespunzătoare pentru asigurarea conservării principiilor active.
 7.

După transportul materialului cules urmează curățarea și uscarea, operațiuni de mare

importanță pentru calitatea medicamentului vegetal obținut. De regulă, uscarea se face la umbră,
în spații uscate și curate, folosite numai în acest scop. Uscarea pe cale naturală se face în straturi
subțiri, pentru asigurarea unei uscări uniforme și pentru evitarea mucegăirii.

După uscare se face un nou control riguros al materialului obținut, se ambalează în pungi de
hartie, în cutii de carton și alte ambalaje ce permit păstrarea în condiții optime, se etichetează clar
cu etichete ce trebuie să conțină denumirea populară și în limba latină a plantei, partea utilizată,
data recoltării, numele și adresa recoltatorului, precum și indicații de utilizare.
 8.

CAPITOLUL II  - BRUSTURELE

 Scurt istoric
Brusturele este o plantă surprinzătoare pentru obişnuiţii terapiilor naturale. Ne-am
aştepta să fie o plantă folosită tradiţional de bunicii şi străbunicii noştri. El este descris în
literatura contemporană ca un „purificator” al sângelui, care „curăţă ficatul şi rinichii” prin
eliminarea din sistem de materiale toxice reziduale. Totuşi, se pare că folosirea Brusturelui drept
curăţitor al sângelui pentru drenajul ficatului şi rinichilor datează numai de la sfârşitul secolului
al 17-ea şi că a fost introdus de medicii alopaţi!

Specia este nativă regiunilor temperate ale lumii vechi, din Scandinavia până
la Marea Mediterană, și din Arhipelagul Britanic până în Rusia, iar din Orientul Mijlociu până
în China și Japonia, inclusiv India. A fost naturalizată aproape pretutindeni și poate fi găsită mai
ales în zonele cu soluri bogate în azot. Este considerată o plantă ruderală (crește pe terenuri
necultivate, lunci, câmpuri, margini de drum). Este deseori cultivată în Japonia, unde oferă
numele unui tip special de construcție.

Folosit în alimentație din timpurile străvechi, în epoca modernă, consumul de brusture

în preparate culinare tinde să fie privită ca o curiozitate, ca un specific regional, rezervat în
special asiaticilor (Japonia, Coreea). Dovezi ale folosirii brusturelui ca legumă datează din evul
mediu și este pusă în legătură cu multe culturi, de unde și marea varietate de nume, cu origini
diferite (uneori chiar în cadrul aceluiași dialect), unele de etimologie necunoscută, altele rezultate
ca hibrizi, între cuvinte cu izvoare diferite.

De exemplu, „bardana” (pol.), „le grande bardane” (fr.), „la bardana maggiore” (it.), derivă din
„bardana”, terrmen folosit de nativii americani. Fiind o plantă extrem de versatilă, aclimatizată
pe toate continentele, ea a fost, se pare, cunoscută majorității culturilor și popoarelor și folosită,
din vremuri imemoriale, de vindecătorii americani, europeni și asiatici.

Nativii americani foloseau întreaga plantă ca legumă, pe care o și conservau pentru iarnă,
fierbând-o în sirop de arțar. Această metodă de consumare și conservare a brusturelui a existat și
la noi pe timpuri, în acest scop se recoltau, se pare, părțile inferioare, cărnoase, crocante și
 9.

roșiatice ale tulpinilor viguroase, care erau preparate sub formă de dulceață, ca orice alt fruct
aflat la îndemână prin livezi…

Indienii din diferite triburi americane foloseau brusturele în scop medicinal, pentru a
vindeca reumatismul, guta și pentru a purifica sângele, fiind un puternic detoxifiant și depurativ.
Vindecătorii europeni din perioada medievală i-au atribuit proprietăți similare, recomandând
planta consumului, crudă sau fiartă, simpla sau în combinație cu alte alimente, identificând,
printre proprietățile sale, și pe cele de analgezic (recomandat pt durerile de dinți) sau afrodisiac.

De asemenea, ei recomandau și decoctul, macerarea, cataplasma (pentru răni, mușcături de

șerpi), vinul de brusture, etc.

 Răspândire

Brusturele crește frecvent pe malul pâraielor, în viroage umbroase, umede, în

jurul izvoarelor, în toate zonele de deal și munte, pe alocuri și în regiunea de câmpie. foarte
răspândită în flora noastră prin locuri virane, pe lângă garduri și pe marginea pădurilor.

Este consumată tradițional în Asia (în Japonia poartă numele de "gobo", iar în Coreea de "u-
eong") sub forma unor preparate culinare, adesea în amestec cu legume sau cu pește.
 10.

II.1 DESCRIERE

Brusturele (Arctium lappa) este o plantă erbacee bienală din familia Asteraceae,

cultivată în grădini pentru rădăcinile sale comestibile sau întâlnită frecvent ca buruiană.

Denumire populară: brusture, iarba boierului, lăptuc, sudoarea laptelui

În pământ are un rizom vertical care se continuă cu o rădăcină pivotantă cărnoasă

Brusturele este oarecum înalt, putând ajunge până la 2 metri înălțime.

Frunzele sunt foarte mari, cărnoase, de un verde închis, cordate, cu marginile întregi și

pețiol lung, tomentoase pe partea inferioară, care apar în primul an de vegetație, triunghiulare,
ovate sau cordate, cu marginele întregi, cu un pețiol lung, tomentoase pe partea inferioară.

Florile sunt tubulate de culoare mov-violet, cu antere și stamine concrescute și grupate

în calatidii globulare, care formează un corimb. Acestea apar la mijlocul verii. Calatidiile sunt
înconjurate de un involucru format din numeroase bractee, fiecare curbată sub forma unui cârlig,
permițând să se agațe de blana animalelor și să fie cărate pe distanțe mari. 

Fructele sunt achene; cu o lungime de cca 6 mm, comprimate, cu papusuri scurte.

Rizomul este scurt, cărnos, continuat cu o rădăcina pivotantă lungă de până la 50 cm

lungime, de culoare brun-cenușie. 

Tulpina este cilindrică, cu șanțuri longitudinale, ramificată, acoperită cu peri.

 11.

II.2 Compoziție
Rădăcina conține inulină, acid palmitic, steric și cofeic, ulei volatil, viatmine din
complexul B, nitrat de potasiu, steroli, hormoni vegetali, taninuri, mucilagii, mai conține o
cantitate mare de fibre dietetice, este crocantă cu o aromă dulce. Arctiopicrina este o substanţă
amară, care imprimă gustul caracteristic al plantei.

Rădăcinile de brusture au o acțiune antitermică și au fost foarte căutate în timpul

epidemiilor de ciumă, se culeg înainte de perioada de înflorire.

Frunzele conțin fitoncide, arctiină și lapanol.

 12.

II.3 Recoltarea brusterului

Recoltarea plantelor medicinale din flora spontană trebuie făcută din zone nepoluate,
cât mai îndepartate de unitățile industriale, de asezămintele omenești și căi de acces dintre
localități (margini de drumuri, căi ferate, șosele etc.)

Pentru obținerea unui material de bună calitate îl constituie cunoașterea organului de

plantă cu conținutul cel mai ridicat în substanțe active (rădăcini, rizomi, părți aeriene, scoarțe,
frunze, flori, fructe, semințe).
Alegerea momentului optim de recoltare este condiționată de stagiul de vegetație a
plantelor (înainte de înflorire, în stadiul de boboc, în timpul înfloririi etc.) și de anotimp. În
general, plantele medicinale se recoltează pe timp uscat, dimineața după ce s-a ridicat roua sau
după amiaza, pâna la apusul soarelui. Plantele medicinale conținând uleiuri volatile se vor recolta
în special pe timp noros sau dimineața, înainte de răsăritul soarelui.

Rădăcinile (Radix), rizomii (Rhizoma), bulbii (Bulbus) și tuberculii (Tubera), cu alte

cuvinte părțile subterane ale plantelor de brusture se recoltează în martie, aprilie înainte de
formarea mugurilor sau lăstarilor vegetativi și septembrie, octombrie, după vestejirea frunzelor
aeriene. Se ususcă în încăperi încălzite sau la soare.
 13.

Frunzele se recoltează după ce au ajuns la maxima dezvoltare, manual, dar nu prin

strunjire, pentru a nu se zdrobi, mărind astfel suprafața de contact cu aerul și prin aceasta pierderi
mari în special în cazul plantelor conținând uleiuri volatile. Frunzele se pot culege în tot timpul
verii, iar cele care se usucă se vor aduna în iunie-august, în timpul înfloririi. Se usucă la umbră.
Recoltarea florilor pentru unele specii se recomandă să se facă în stadiul de boboc iar
pentru altele la începutul înfloririi sau în timpul înfloririi, înainte de ofilire.

Fructele se recolteazaă coapte și se usucă în locuri uscate și bine aerisite.

Semințele se recoltează cu puțin înainte de maturizare, apoi se întind imediat pentru

uscare în straturi subțiri.

La recoltarea acestor organe subterane ale plantei, datorită lipsei părților aeriene
(tulpini, frunze, flori), se pot ivi cele mai multe confuzii. Deci se va acorda o atenție deosebită
identificării botanice a speciilor respective. Pentru utilizarea plantelor în farmacia casei plantele
se taie în bucăți mici imediat după recoltare și se pot usca în poduri bine aerisite, puse pe coli de
hârtie, rogojini sau prelate curate.
Înainte de uscare se va proceda la condiționarea părților de plantă înțelegând prin
aceasta îndepartarea corpurilor străine, a altor specii de alte, părți înnegrite sau atacate de insecte.
După uscare, plantele vor fi ambalate în pungi de hârtie sau săculeți de pânza sau în cutii
de carton, în nici într-un caz în ambalaje din material plastic. Se păstrează la temperatura
camerei, în locuri curate, protejate de lumină directă solară, fără umiditate mare, ferite de insecte
și rozătoare.
 14.

II.4 Acțiune

Această plantă larg răspândită a găsit o nişă în farmacopeea vindecării cu plante a

aproape fiecărei culturi pe unde creşte. Ea este folosită în Europa, India, China şi Japonia. La
sosirea sa, Amerindienii din nord au adoptat-o în folosinţă. Întorcându-ne la sursele originale ale
tradiţiei noastre, aflăm că Dioscorides a recomandat „decoctul de rădăcină … împreună cu
seminţele, împotriva durerii de dinţi, dacă va fi ţinut un timp în gură”. Seminţele posedă acelaşi
gust înţepător, găsit şi la Echinacea, care poate fi folosită în acest mod. Dioscorides adaugă că
Brusturele este de asemenea folositor pentru „oligurie şi durere în şold”. Câţiva alţi autori români
au vorbit moderat despre întrebuinţările Brusturelui.

Scaietele, în afară de a fi inspiraţia pentru adezivul tip Velcro, scaietele are un istoric în
fitoterapie. Scaieţii, mai mult decât oricare altă parte a plantei, ne amintesc de proprietatea de
„agăţare”; ei de asemenea arată precum capul unui om. Indienii din sud au folosit scaietele drept
un remediu pentru îmbunătăţirea memoriei, faceţi ceai din scaiete dimineaţa, timp de câteva zile
la rând, pentru stimularea memoriei. 

Frunzele proaspete sunt folosite atât în procesul de detoxifiere a organismului, precum şi

pentru diferite răni, cu rol de dezinfectare și pentru a favoriza vindecarea. Toate plantele cu
frunze mari, precum Brusturele, Mullein, Tătăneasa etc au acţiuni puternice asupra pielii şi
plămânilor. Frunzele de Brusture în general nu sunt folosite pentru probleme interne, dar sunt
folosite extensiv ca unguent sau cataplasmă pe piele.

Seminţele au gust picant şi înţepător. Gustul lor este penetrant, provocator, difuzibil şi
ascuţit. Măresc evident salivaţia şi stimulează şi alte secreţii digestive, influenţând totul până la
rinichi şi piele. Din cauza acestor influenţe combinate, seminţele au capacitatea de a penetra
profund, stimulând metabolismul şi digestia, promovând îndepărtarea deşeurilor, mişcând
produsele reziduale spre periferie şi în afară prin porii pentru transpiraţie, urină şi scaun. Este un
bun remediu pentru rinichi, folosit să îndepărteze hidropizia şi nisipul, la fel ca şi produsele
reziduale care stagnează în altă parte în sistem datorită unei proaste funcţionări a rinichilor..
 15.

Rădăcina. Brusturelui este servită tradiţional în bucătăria franceză cu alimente bogate,

uleioase, pentru a ajuta digestia grăsimilor şi uleiurilor. Este folosită la fel în bucătăria japoneză
– o întrebuinţare care ne vine prin macrobiotică. Amestecul amărui şi dulce indică spre
stimularea funcţiei digestive.

 Acțiunea antialergică și antiinflamatoare

Prin conținutul de lignani glicozidati, rădăcina de brusture are proprietăți antialergice și

antiinflamatoare, evidențiate atât în vivo, cât și în vitro, cu utilizări în tratamentul inflamațiilor
de natură alergică. Aplicațiile locale cu decoct din Bardanae radix au inhibat edemul acut al
urechii de șoarece.
În contrast, administrarea orală a decoctului nu a evidențiat nici un efect asupra
răspunsului alergic acut la animalele de experiență. Se pare că lipsa răspunsului s-ar datora
transformarii subsțantelor active la nivelul tractului gastrointestinal. La dozele farmacologic
active, extractul apos din Bardanae radix este lipsit de toxicitate. Prin inactivarea radicalilor
liberi, extractul în n-butanol are acțiune antialergică și antiinflamatoare în model experimental de
edem al labei de șobolan. Astfel, extractul butanolic ar putea fi utilizat în tratamentul unor forme
variate de inflamatie alergică, inclusiv în dermatita atopic.

 Acțiunea antisecretoare gastrică, antiulceroasă și anticolitică

Prin reducerea secreției acide, ca urmare a inhibitiei H+, K+- ATP-azei, extractul
cloroformic din rădăcina de brusture protejează animalele de experiență împotriva ulcerațiilor
gastrice cronice. De asemenea, extractul a inhibat degranularea mastocitelor și a redus
semnificativ eliberarea mediatorilor inflamației. Cercetările arată că pulberea din Bardanae
radix are acțiune anticolitică, la soarece, în model experimental de colită indusă cu dextran-
sulfat sare de sodiu (DSS), similara din punct de vedere histologic colitei ulcerative la om,
soarecii au primit o doză de pulbere de 100 mg/kg-corp/zi, făra a se înregistra efecte
adverse. Se pare că inulina și acidul clorogenic din compoziția produsului vegetal au determinat
ameliorarea pierderii de masă corporală, îmbunatățirea scorurilor histologice, menținerea
arhitecturii colonice și reducerea eliberării mediatorilor inflamației.
În cadrul unui trial clinic, 30 de pacienți cu ulcer gastric sau duodenal confirmat prin endoscopie
au primit câte două tablete cu extract din Bardanae radix (500 mg/tableta), de trei ori pe
 16.
zi, după mese. Testul a fost efectuat comparative cu placebo. După patru săptămâni de la
administrarea remediului, pacienții au fost reevaluați din punctul de vedere al eficacității
tratamentului cu extract vegetal, urmărind evoluția leziunilor mucoasei și prezența/absența
infecției cu Helicobacter pylori. Rezultatele au confirmat că extractul de brusture a stimulat
repararea mucoasei și a inhibat infecția cu H. pylori, la 80% dintre pacienți vindecarea fiind
completă.

 Acțiunea antioxidantă și antitumorală

Prin conținutul de polifenoli, cu efect de inactivare a radicalilor liberi, tinctura din

Bardanae radix prezintă acțiune antioxidantă și antitumorală. Extractul diclorometanic din
rădăcina de brusture inhibă diviziunea unor linii celulare de tumori umane. Recent, a fost
evidențiată acțiunea antiproliferativa și apoptotica a lignanilor din Bardanae radix asupra
celulelor leucemice, precum și efectele antitumorale ale arctigenolului pe linii celulare de cancer
pancreatic.

 Acțiunea antibacteriană și antimicotică

În medicina populară, rădăcina de brusture se utilizează în tratamentul furunculozei,

posibil datorită conținutul de poliene și poliine cu acțiune antibacteriană. În vitro, extractele din
frunza de brusture au acțiune antibacteriană moderată, evidențiată prin metoda difuziei în agar,
asupra microorganismelor care se găsesc în mod obișnuit în cavitatea orala și care ar putea fi
implicate în infecții endodontice: Enterococcus faecalis, Staphylococcus aureus, Pseudomonas
aeruginosa, Bacillus subtilis, Candida albicans. Potențialul antimicrobian deschide perspective
utilizării extractelor din Bardanae folium în cadrul medicației intracanaliculare. Extractele din
frunza de brusture acționează și împotriva unor bacterii asociate cu infecții alimentare:
Escherichia coli, Shigella dysenteriae, Salmonella typhimurium.

 Acțiunea antihepatotoxică

Rădăcina de brusture ameliorează parametrii biochimici și histologici la șobolani cu

hepatită indusă experimental cu alcool etilic și potențată prin administrare de tetraclorura de
carbon. Acțiunea antihepatotoxica ar putea fi atribuită, cel puțin în parte, esterilor cafeil-chinici,
care reduc stresul oxidativ de la nivelul hepatocitelor.
 17.
De asemenea, s-a demonstrat că fibrele din compoziția rădăcinii de brusture sunt responsabile de
legarea și eliminarea unor substanțe toxice cum ar fi policlorobenzenii.

 Acțiunea hipoglicemianta

Prin conținutul ridicat de inulina, poliholozida de rezerva (fructozan) cu gust dulceag și

care nu se absoarbe, rădăcina de brusture se folosește pentru încetinirea digestiei glucidelor și
reducerea absorbției intestinale a glucozei, controlând în acest fel hiperglicemia.
 18.

II.5 Indicaţii terapeutice

Brusturele poate fi folosit pentru următoarele afecţiuni: acnee, abcese, boli orale, conditii
ale tractului urinar, probleme de ficat, boli pulmonare, boli de stomac, alergii, căderea părului,
anorexie, balonari intestinale, bronşită acută sau cronică, litiază biliară, cancer, celulita, nivel
ridicat de colesterol, crampe intestinale, colite de fermentaţie, constipaţie, probleme cosmetice,
diabet, diaree, dureri de cap, dermatite, eczeme microbiene, eczeme uscate, eliminarea toxinelor
din organism, epilepsie, eritem polimorf, infectii ale pielii, faringită, febră, furunculoză, gripa,
guta, hemoroizi, herpes, hipertensiune arteriala, infectii urinare, leziuni acute şi cronice,
insuficienţă respiratorie, intepaturi de insecte, leucoree, prurit, matreata, micoze, nefrite,
obezitate, pemfigus, raceli, reumatism, răni, tenuri seboreice , tumori, ulcer gastric, ulceraţii ale
pielii, erupţii cutanate şi în multe alte condiţii.
 19.

CAPITOLUL III – BOLI TRATATE CU BRUSTURE

III.1 Boli interne, tratate cu brusture

Diabet - un studiu realizat pe organisme cu diabet indus a arătat că tratamentul cu

Brusture reduce glicemia cu aproximativ 12%, efectele fiind amplificate de asocierea sa cu
rădăcina de Cicoare (Cichorium intybus) sau cu frunze de Anghinare (Cynara scolymus). De
asemenea, Brusturele reduce producerea de glucoză la nivel hepatic și stimulează secreția de
insulină din celulele pancreatice. Se adminstrează decoctul combinat, obținut din cele trei plante,
amestecate în proporții egale, din care se bea câte un litru pe zi. Persoanele care se afla deja sub
tratament cu insulină trebuie să fie supravegheate în timpul acestui tratament de către medicul
specialist, deoarece scăderile glicemiei sunt atât de puternice, încât trebuie ajustate dozele de
insulină.

Constipația - zaharurile nedigerabile din rădăcina de Brusture stimulează formarea de

bacterii "prietenoase", de tip Bifidus, în colon, fac să crească biomasa fecalelor și conținutul lor
de apă, stimulează peristaltismul intestinal, îmbunătățind eliminarea. Se administrează pulberea,
cate două linguritț pe zi, dimineata si seara. Un tratament dureaza trei săptămâni și se poate relua
la nevoie după cinci zile de pauză.

Adjuvant în cistită, nefrită, pielo-nefrita - o categorie de principii active din

rădăcină de Brusture (poliacetilenele) au un efect antibiotic puternic, fiind de un imens ajutor în
tratarea infecțiilor urinare, fie ele joase sau înalte. În plus, Brusturele are un efect diuretic și
antiinflamator puternic, precum si o usoara actiune antipiretica, adica de scadere a febrei, fiind
de un mare ajutor în timpul puseelor acute ale infecțiilor de acest tip. Se administrează decoctul
combinat, câte un litru pe zi, în combinație cu orice fel de tratament, medicamentos sau natural.
 20.

  Litiaza renala - rădăcina de Brusture este unul dintre remediile diuretice și

antiinflamatoare renale cele mai sigure și eficiente. Se administrează pentru eliminarea
microlitiazei renale, precum și pentru a ușura migrarea calculilor de mari dimensiuni, aflați deja
pe uretere. Se bea cate un litru de decoct combinat pe zi. Concomitent se fac băi fierbinți de
șezut, adăugându-se în apa de baie decoct de Brusture și infuzie de frunze de Rostopască
(Chelidonium majus).

 Polipi intestinali, adjuvant în cancerul de colon - rădăcina acestei plante are efecte
antitumorale directe, este antiinflamatoare și, în plus, stimulează tranzitul intestinal, eliminarea
toxinelor, normalizează flora în colon, are efect de neutralizare al radicalilor liberi. De aceea,
Brusturele se administrează pentru combaterea cancerului de colon, încetinind sau chiar stopând
formarea tumorilor și împiedicând apariția metastazelor. Se ia sub formă de pulbere, 4-8 grame
pe zi, în cure de 45 de zile, cu 15 zile de pauză

Psoriazis - în această afecțiune combinația, în proporții egale, de rădăcina de Brusture

și de Iarba de Trei-frați pătați (Viola tricolor), administrate sub formă de pulbere, este practic
imbatabilă. Se administrează șase lingurițe din aceasta combinație, zilnic, pe stomacul gol,
înaintea meselor principale. Se ține un tratament cu o durată de 90 de zile, dublat de un regim
lacto-vegetarian, în care 60% din hrana zilnică să fie constituită din legume, fructe și cereale
nepreparate termic. Se recomandă, de asemenea, consumul de lichide, minimum 3 litri pe zi, sub
forma sucurilor proaspete de fructe sau legume, a infuziilor din plante, cum ar fi Mușețelul,
Roinița, Menta.

 Artrită reumatoidă - la venirea anotimpului rece, se ține o cură cu decoct combinat

de rădăcina de Brusture, din care se administrează câte 2-3 căni pe zi, în cure de 4-6 săptămâni.
Tratamentul va fi dublat de administrarea de plante vitaminizante, cum ar fi Maceșul și Cătina.
Aceasta terapie previne și combate eficient puseele reumatice, pentru că Brusturele stopează
procesele degenerative la nivelul articulațiilor, are efecte antiinflamatoare articulare, ajută la
stoparea proceselor de distrucție la nivelul finelor țesuturi cartilaginoase din articulatii, prin
acțiunea sa antioxidantă.
 21.

Adjuvant contra hepatitei virale și alcoolice - mai multe studii făcute în China au
arătat că extractele din Brusture au efecte antivirale directe și, în plus, protejează ficatul de
acțiunea agenților toxici, inclusiv a alcoolului. Se țin cure de câte 60 de zile, timp în care se
administrează rădăcina de Brusture sub formă de pulbere, câte o linguriță de patru ori pe zi, pe
stomacul gol. Este un tratament care ajută la regenerarea celulei hepatice, împiedică evoluția
bolii spre ciroză sau spre cancer hepatic.

Tratamentele cu antibiotice - inulina, conținută în proporții foarte mari (până la 45-

50%) de rădăcina de Brusture recoltată toamna, este un principiu activ extraordinar, ca adjuvant
la tratamentul cu medicamente antibiotice de sinteză. Previne unele tulburări digestive produse
de administrarea de antibiotice, cum ar fi inapetență, durerile de stomac, tulburările de tranzit
intestinal, dar ajută și la prevenirea candidozelor digestive. Ca atare, Brusturele este un ajutor
excelent la administrarea antibioticelor, fără a le inhiba în vreun fel acțiunea, dar combatând
principalele lor reacții adverse. Se administrează pulberea, câte o linguriță de patru ori pe zi, în
cure de minimum 21 de zile.

Adjuvant contra avitaminozelor, a deficitului de calciu și de magneziu - rădăcina de

Brusture este destul de bogata în vitamina C, în vitamine din complexul B, în Fier, Magneziu etc.
Totuși, nu aceasta este principala sa proprietate, ci aceea că ajută organismul să asimileze mult
mai bine acești nutrienți vitali, din hrana de zi cu zi. Pentru tratarea acestor deficiente, se țin cure
cu pulbere de Brusture, din care se administrează câte 2-3 grame, înaintea meselor principale.

Guta, exces de uree în sânge - se țin cure cu o durată de minimum 5 săptămâni, timp
în care se bea între jumatate și un litru de decoct combinat de Brusture pe zi. Acest tratament
mobilizează și ajută la eliminarea ureei din organism, atât prin urină, cât și prin transpirație. Să
nu vă sperie dacă în primele săptămâni transpirația și urina vor căpăta un miros foarte ințepător -
este semnul clar ca această plantă își face efectul, iar excesul de săruri ale acidului uric din
organism este eliminat.
 22.

Expunere la radiații - un studiu japonez realizat încă din anul 1984, la Facultatea de
Medicina din Okayama, arată că, ajutate de principiile active din Brusture, celulele organismului
sunt mult mai rezistente la acțiunea mutagenă a radiațiilor. Ca atare, persoanelor expuse la
radiații de diferite feluri le este recomandată pulberea de Brusture, din care se administrează câte
10 grame zilnic, în cure de minimum 30 de zile. Rădăcina de Brusture face parte din clubul
foarte select al remediilor naturale care protejează organismul împotriva radiațiilor, club din care
mai fac parte Napraznicul, Ceaiul negru, Catina, polenul de albine, propolisul.

 Adjuvant în tratamentul HIV/SIDA - un studiu chinez, realizat în 1996, arată că

anumite substanțe active din Brusture (numite lignani) pur și simplu blochează replicarea
virusului care produce temuta maladie. Se recomandă administrarea de pulbere de Brusture, ca
adjuvant, câte o linguriță de patru ori pe zi, în cure de 90 de zile
 23.

III.2 Boli externe, tratate cu brusture

Mătreața - ultima clătire a părului, după spalare, se face cu infuzie combinată de Brusture
(aproximativ jumatate de litru), în care se pun si 3-4 picături de ulei de Lavanda (Lavandula
angustifolia, L. officinalis). Se toarnă încet, fricționând ușor pielea, cu ajutorul degetelor.
Principiile active din Brusture și din Lavandă sunt antiinflamatoare, antibacteriene și
antimicotice.

Ele ajută la distrugerea florei parazite de la nivelul scalpului și la refacerea troficitățiile pielii.

Căderea părului - în multe regiuni din Rusia, țărancile au până la vârste înaintate un păr
sănătos și des, folosind decoctul de Brusture, combinat cu cel de frunze de Urzică. Cu acest
preparat fac ultima clătire, lăsându-l câteva minute pe păr, după care nu se mai clătesc cu apa
simplă.

Același decoct este și băut, zilnic, mai ales la venirea frigului, explicația științifică a
eficienței acestui tratament fiind aceea că cele două plante ajută la asimilarea oligoelementelor,
vitale pentru sănătatea firului de păr.

 Eczeme alergice - se face un tratament intern cu Brusture, sub formă de decoct

combinat, din care se bea câte un litru pe zi, vreme de măcar 30 de zile. Suplimentar, se face o
cataplasma din rădăcina de Brusture și din flori de Mușetel, astfel: cele două plante, măcinate
sub formă de pulbere, se amestecă în proporții egale. Din amestecul de pulberi rezultat se iau 2-3
linguri care se pun într-un vas și se adaugă apa calduță, amestecând încontinuu, pănă când se
formează o pastă. Aceasta pastă se aplică pe locul afectat, unde se ține vreme de o oră, apoi se
îndepartează și se lasă pielea să se usuce. Se repetă tratamentul intern și extern zilnic, până când
simptomele cutanate ale alergiei dispar. Acest tratament este recomandat și contra dermatitei
atopice, iar tratamentul intern se recomandă contra atopiei, în general.
 24.

 Brusturele și frumusețea

Din flora europeană, Brusturele și Trei-frați-pătați sunt, probabil, ierburile cu acțiunea

cea mai eficientă pentru menținerea tinereții și a supleții pielii. Rădăcina de Brusture,
administrată intern sub formă de decoct combinat, câte 600 ml pe zi, curață gradat pielea și tenul
de iritații, de exces de sebum. Este un tratament eficient și contra acneei (probabil datorită
efectului său reglator hormonal), contra problemelor alergice ale tenului, în această ultimă
problema fiind foarte eficient dacă este administrat împreuna cu Trei-frați-pătați. După
tratamentul cu Brusture, pielea devine mai luminoasă, mai catifelată, mai curată și mai plăcută ca
aspect.

 Utilizări dermatologice
Datorită acțiunii depurative, extractele din Bardanae radix se recomandă în acnee, ten
seboreic, dermatite, alopecie, mătreață, pentru accelerarea vindecării rănilor.

Extractul uleios din rădăcina de brusture ("Bur oil") este utilizat fie ca atare, fie în asociere
cu extract uleios din rădăcina de urzică, sub forma de frecții la nivelul scalpului, pentru
ameliorarea rezistenței și strălucirii foliculului pilos, pentru combaterea mătreței și a căderii
părului. Cercetarile recente au arătat că extractul uleios din rădăcină de brusture este bogat în
fitosteroli și acizi grași esențiali, necesari menținerii unui scalp sănătos și funcționarii normale a
glandelor sebacee și a firului de păr.

Pentru proprietățile antimicrobiene, emoliente și de barieră contra infecțiilor, frunzele de

brusture se folosesc în tratamentul arsurilor.

 Utilizari alimentare
În a doua jumatate a secolului al XX-lea, datorită popularității crescute a dietei
macrobiotice, rădăcina de brusture a fost adoptată la nivel internațional și pentru utilizările sale
culinare. Prin conținutul de fibre dietetice, săruri minerale, aminoacizi etc., rădăcina de brusture,
recoltată numai de la plante tinere, are un aport caloric scăzut.
 25.

Este consumată tradițional în Asia (în Japonia poarta numele de "gobo", iar în Coreea de "u-
eong") sub forma unor preparate culinare, adesea în amestec cu legume sau cu pește.

Tot în scop alimentar, primăvara devreme se recoltează atât frunzele tinere, cât și tulpinile
florifere imature, înainte de apariția florilor, având gust asemanator fructului de anghinare.

 Alte utilizări
Florile de brusture au un involucru prevăzut cu țepi în forma de cârlig, care se agață cu
ușurință de blana animalelor sau de haine. Acest mecanism eficient de diseminare a stat la
baza sistemului de prindere "Velcro" (de tip "arici"), inventat de inginerul elvetian Georges
de Mestral (1907 – 1990).
 26.

III.3 Precauții și contraindicații la tratamentul cu Brusture

* Administrarea rădăcinii de Brusture nu are nici un fel de contraindicație. Singurele precauții

vor fi la persoanele diabetice, care vor trebui să-și ajusteze dozele de insulina la administrarea
acestui remediu.

* Semințele (doar ele, NU și rădăcina) de Brusture sunt contraindicate în caz de sarcină,

deoarece pot provoca contracții uterine. În schimb, rădăcina de Brusture este chiar recomandată
în timpul sarcinii, pentru prevenirea constipației, a problemelor venoase și a deficitelor de
minerale și de vitamine din organism.

* În cazuri foarte rare, au fost semnalate dermatite alergice, prin aplicarea externă a rădăcinii de
Brusture.

* Cazuri de manifestari alergice, până la șoc anafilactic, induse de consumul de rădăcină de

brusture sau de utilizarea unor plasturi antiinflamatori cu extracte din Bardanae radix au fost
raportate în țările asiatice. Cel mai adesea, brusturele a fost implicat în inducerea dermatitelor de
contact, în special la utilizarea externa, locală, pentru masaj, a extractului uleios din rădăcină.
Se crede ca rădăcina de brusture este galactagoga, dar se recomandă să fie evitată în timpul
sarcinii, pornind de la unele studii farmacodinamice care au evidentiat efect uterotonic sau
ocitocic.

* Rădăcinile de brusture pot fi confundate cu cele ale plantei Atropa belladonna (mătraguna),
extrem de toxică, substituirea putând provoca accidente mortale. Totuși, cele două specii se
deosebesc prin partea aeriana, iar habitatele lor se suprapun foarte rar. Parțile aeriene de brusture
pot cauza dermatite de contact, prin conținutul de lactone sescviterpenice.
 27.

CAPITOLUL IV - PREPARATE DIN BRUSTURE

 Pulberea de rădăcină de Brusture

Rădăcinile de Brusture se macină fin, cu râșnița de cafea sau în piua, după care se cerne
prin sita pentru făină albă. Pulberea fină rezultată se depozitează într-un borcan de sticlă închis
ermetic. În general, pulberea de Brusture nu își păstrează caliățile mai mult de 14 zile, deoarece
prin oxidare tinde să-și piardă rapid proprietățile terapeutice. Se administrează o jumatate de
linguriță rasă (cca 2 grame) de pulbere de 3-6 ori pe zi, pe nemâncate.

Planta se ține sub limba vreme de câteva minute, după care se înghite cu apa.

 Maceratul la rece

Se pun două lingurițe de pulbere de rădăcini (obținută prin măcinarea cu râșnița electrică
de cafea) într-un pahar (200 ml) de apa și se lasă vreme de 8-10 ore la temperatura camerei, după
care se strecoară. Se consumă 1-3 pahare pe zi, pe stomacul gol, cu minimum 15 minute înainte
de masă. În funcție de afecțiunea tratată, cura cu macerat din rădăcina durează 3-6 săptămâni.

 Decoctul combinat de rădăcina de Brusture

Se pun două lingurițe de pulbere de rădăcina într-un pahar de apa și se lasă să macereze
vreme de 6-8 ore, la temperatura camerei, după care se strecoară. Extractul obținut se pune
deoparte, iar planta rămasă după filtrare se fierbe vreme de cinci minute, într-un pahar (200 ml)
de apă, după care se lasă să se răcească.
 28.

În final se combină cele două extracte, iar preparatul obținut se va administra pe parcursul unei
zile.

Tinctura de Brusture

Se obține astfel: se pun într-un borcan cu filet douăzeci de linguri de pulbere de rădăcini de
Brusture, peste care se adaugă două căni (în total 500 ml) de alcool alimentar de 40 de grade. Se
închide borcanul ermetic și se lasă la macerat vreme de două săptămâni într-un loc călduros,
după care se filtrează. Tinctura rezultată se pune în sticlute mici, închise la culoare. Se
administrează de patru-șase ori pe zi, câte o linguriță diluată în puțină apă.
 29.

CAPITOLUL V - BRUSTURELE ÎN COSMETICĂ

Tratamentele cu brusture sunt la mare căutare, mai ales după ce ultimele cercetări au
scos la iveală numeroase beneficii.

Rădăcina de brusture și obligeană, de exemplu, sunt folosite pentru combaterea căderii

părului. În scopuri terapeutice sunt folosite rădăcinile de brusture atât de către medicina
științifică, cât și de către cea populară. Brusturele este foarte utilizat și în cosmetica populară.
    Decoctul dintr-un amestec de plante este foarte recomandat împotriva mătreții, pielii
grase a capului, mâncărimilor, firul de păr se întărește, nu mai cade și crește mult mai frumos. Cu
decoctul fierbinte se masează pielea capului de două-trei ori pe săptămână sau se limpezește
părul după ce v-ați spălat. Se amestecă o parte rădăcină de brusture și o parte rădăcină de
obligeană; șase linguri din acest amestec se pun într-un litru de apă și se fierb 10 minute.   Se
poate folosi și următorul decoct: o parte rădăcină de brusture și o parte scoarță de salcie; patru
linguri din acest amestec se pun într-un litru de apă și se fierb 10 minute.

Dacă aveți părul foarte rar, preparați din când în când câte o mască hrănitoare pentru păr.
Amestecați o lingură de ulei de brusture, un gălbenuș de ou proaspăt, o linguriță de miere, două
lingurițe de suc de ceapă și două lingurițe de săpun lichid sau șampon.

Întindeți acest amestec pe pielea capului, acoperiți-vă părul cu o bucată de folie de aluminiu sau
folie alimentară, apoi puneți-vă un prosop gros; după două ore spălați-vă pe cap.
    Împotriva mătreții și căderii părului se folosesc sub formă de decoct scoarță de salcie și
rădăcină de brusture, în părți egale. Decoctul este recomandat pentru spălarea părului, în cazul
unui păr moale, fără viață și fără volum, care trebuie întărit. Pentru întărirea firului de păr trebuie
să vă spălați de două ori pe săptămână cu un decoct din rădăcină de brusture.  În același scop se
folosește infuzia din rădăcină de brusture în ulei de migdale sau de măsline. Împotriva căderii
părului, pentru întărirea firului de păr și împotriva mâncărimilor este recomandat decoctul din
rădăcini de brusture (cu decoctul vă puteți masa rădăcina părului sau vă puteți limpezi părul dupa
spălare).  
 30.

Pentru pregătirea decoctului aveți nevoie de 10-20 de grame de rădăcini uscate de brusture, care
se fierb într-un pahar cu apă 10-15 minute la foc mic, apoi se lasă la infuzat și se strecoară.

   Afecțiunile cutanate se pot trata și ele cu infuzie de brusture. În cazul afecțiunilor cutanate, al
erupțiilor, coșurilor și furunculilor se folosește rădăcina de brusture sub formă de infuzie cu care
se pun comprese.
 31.

CAPITOLUL VI - PRODUSE FARMACEUTICE CE CONȚIN

BRUSTURE

VI.1 Brusture, 30 capsule, Pro Natura

 Eficient în afecțiuni eritematoase cutanate, reduce erupția acneică.

Compoziție: Rădăcina de brusture (Bardanae radix) 0.185g/cps;

Indicații:
- Infecții microbiene
- Afecțiuni cu componență inflamatoare
- Afecțiuni cutanate de tip seboree a feței
- Acnee
- Furunculoză
- Alopecie

 Crește rezistența organismului față de infecțiile microbiene.

 Conferă sănătate și strălucire pielii.
 În plus stimulează regenerarea părului prin âmbunătățirea vascularizației scalpului.
 Antiseptic, antiinflamator, diuretic.
 Brusturele conține compuși poliacetilenici, substanțe ce au efecte antiseptice crescând
astfel rezistența organismului față de infecții.
 Poate reduce disconfortul asociat acestora (diminuează temperatura și inflamațiile).
 32.

 Contribuie la eliminarea toxinelor produse de agenții patogeni prin stimularea diurezei,

grăbind astfel refacerea organismului.
 În plus stimulează regenerarea părului datorită efectului pozitiv pe care îl are asupra
vascularizatiei scalpului.

Asocieri:
Antiseptic: Propolis C
Antiinflamator: Boswellia
Diuretic: Diurenal / Cozi de cirese
Regenerarea parului: Hair Tonic
Imunostimulator: Phyto Imun / Echinacea C

Administrare:
1cps x 3/zi, după mese, cu un pahar de apa Pi sau apă plată, pe o perioada de 1-3 luni.
 33.

VI.2 Brusture - Parapharm, 30 capsule

Medicina populară îl utilizează de secole ca ”purificator al sângelui” pentru menținerea

sănătății și a unui aspect atrăgator al pielii și părului. 
Aceasta plantă este recunoscută pentru efectele sale detoxifiante puternice și de durată, de unde
și o gamă largă de indicații, de la toxiinfectiile alimentare, boli de piele sau reumatism, la
tulburările glandelor sau de metabolism. Pe termen lung are efecte benefice asupra activității
rinichilor, ficatului și a vezicii biliare, în prevenirea diabetului, afecțiunilor tumorale benigne șși
a cancerului.
Efecte adjuvante:
- antioxidant – blochează activitatea radicalilor liberi;
- antibacterian, antifungic, antiviral;
- antipiretic (blochează febra); stimulează fluidificarea și expectorația mucusului din căile
respiratorii;
- detoxifică sângele, ficatul, pielea, rinichii;
- ajută la eliminarea excesului de fluide și a acidului uric;
- reglează activitatea glandelor sudoripare, atât în hipo cât și în hipersecreție;
- favorizează vindecarea rănilor și a abceselor.
Compoziție - o capsulă conține:
Extract standardizat 10:1 din rădăcina de brusture (Arctium lappa) 450,00 mg
Administrare:
Se recomandă consumul zilnic de 1 capsulă, cu un pahar de lichid (apă minerală), de preferință
pe stomacul gol, între mesele principale. Este contraindicataă depășirea dozei zilnice
recomandate.
Prezentare:
30 capsule gelatinoase tari / cutie
 34.

VI.3 BRUSTURE CAPSULE FAVISAN

Efecte:  Brusture capsule este un tratament naturist care ajută

la normalizarea diurezei, a glucozei în sânge; contribuie la
consolidarea sistemului imunitar; suport pentru reducerea
procesului inflamator, purificarea săngelui.

Recomandări: Brusture capsule este un tratament naturist util

în  inflamații, afecțiuni cutanate de tip seboreic, acnee, furunculoză, eczeme cu descuamare,
seboree a feței, seboree uscată a pielii capului, alopecie, afecțiuni renale, guta, reumatism, diabet,
intoxicații, infecții microbiene.

Compoziție: 0,3g brusture.

Mod de administrare: 1 capsulă de 3 ori pe zi.

Mod de prezentare: 40 capsule.

Știați că: Vreme de secole, în Europa, radacina de Brusture a fost considerată drept cel mai
important remediu pentru curățarea sângelui. Iar cercetările recente confirmă acest lucru:
Brusturele neutralizeaza radicalii liberi din sânge, ajută la eliminarea mult mai rapidă a ureei și a
altor substanțe reziduale din organism, scade nivelul colesterolului și trigliceridelor din sânge.
Însă acțiunea detoxifiantă a acestei rădăcini-minune nu se oprește aici. Ea curață prompt și
eficient colonul, spală rinichii prin efectul sau diuretic puternic, ajută la eliminarea surplusului de
apă din corp prin transpirație și urină. Iată de ce nu este de mirare ca Brusturele este considerat
un adevarat elixir de toamnă ce are pe drept cuvânt renumele de antidot pentru toate bolile. După
cum se știe, detoxifierea este primul și cel mai important demers pentru blocarea bolilor, de la
aparent banalele infecții și până la afecțiunile endocrine sau tumorale. În continuare, iată și
câteva afecțiuni în care a fost foarte bine studiată acțiunea preventivă a Brusturelui:

 Boala canceroasă- mai multe teste de laborator și de medicină experimentală au arătat că

administrarea Brusturelui previne apariția și evoluția tumorilor canceroase, cu diferite localizări.
Între altele, substanțele active din rădăcina acestei plante previn malignizarea celulelor normale,
sub acțiunea substanțelor chimice cancerigene și a radiațiilor.
 35.

Apoi, Brusturele are acțiuni specifice în diferite forme de cancer, cum ar fi cele care apar pe
fondul perturbărilor hormonale sau al blocării proceselor naturale de eliminare.

 Cancer la sân - curele cu Brusture, administrat sub formă de infuzie combinată, câte 500
ml pe zi, în cure de minimum 40 de zile, sunt un excelent profilactic pentru cancerul la sân.
Tratamentul este valabil și pentru femeile care au fibroame sau chisturi mamare cu risc de
malignizare. Brusturele are o acțiune reglatoare hormonală, mai ales asupra ovarelor, lentă, dar
foarte eficientă, care ajută la prevenirea acestei forme de cancer. Alte plante care se
administrează pentru profilaxia cancerului la sân sunt Trifoiul roșu (Trifolium pratense),
Macrisul iepuresc (Oxalis acetosella), Nasturelul sau Cresonul (Nasturtium officinalis).

 Cancerul intestinal - conform ultimelor date statistice cunoaște cea mai rapidă proliferare
la noi în țară. Pentru prevenirea acestei afecțiuni se administrează maceratul la rece de rădăcină
de Brusture, câte un pahar înainte de fiecare masă, în cure de 2-3 luni, urmate de o lună de pauză,
după care administrarea se poate relua. Acest tratament dreneaza din colon materiile fecale
stagnante, ajută la menținerea sau la refacerea florei intestinale normale. De asemenea,
tratamentul cu macerat la rece de Brusture are efecte antitumorale directe, la nivelul colonului.

 Diabetul - marii consumatori de dulciuri, dar și persoanele care au avut precedente de

diabet în familie ar fi bine să țină cure cu tinctura de Brusture, din care se ia câte o linguriță, de
4-6 ori pe zi. Un tratament cu tinctura de Brusture dureaza 3-6 săptămâni și se face măcar o dată
pe anotimp, fiind alternat cu administrarea altor plante antidiabetice, cum ar fi Anghinarea
(Cynara scolymus), frunzele de Dud (Morus alba), frunzele de Afin (Vaccinium mirtyllus).

 Tromboflebita - un studiu chinez și unul japonez, făcute în anii 1996, respectiv 2002, au
aratat ca animalele de experienta tratate cu Brusture au o predispozitie mult mai redusă spre
formarea cheagurilor de sânge și spre inflamarea pereților venoși. Pentru prevenirea acestei
afecțiuni (inclusiv a recidivelor) este recomandată cura cu infuzie combinată de rădăcina de
Brusture, din care se bea câte un pahar (200 ml), de două ori pe zi. 
 36.

VI.4 PULBERE DIN RĂDĂCINĂ DE BRUSTURE

- FARES

Contribuie la purificarea organismului și la menținerea sănătății

pielii. 

Efecte: 
Depurativ, diuretic, sudorific, stimulent al funcției hepato-biliare, bacteriostatic, antifungic,
antiinflamator, trofic și antipruriginos cutanat.

Recomandări:
Detoxifiere, reumatism, guta, colecistita, infectii urinare, stomatită, afte, dermatite, acnee,
seboree, furunculoză.

Administrare:
* Se ia înainte de masa câte o linguriță de pulbere, de 3-4 ori pe zi, umezită cu puțină apa sau
amestecată cu miere. Pentru eficiența maximă pulberea se ține sub limbă 10-15 minute, apoi se
înghite.
* Peste o linguriță de pulbere se toarnă o cană de apă clocotită și se lasă 10-15 minute, apoi se
strecoară. Se beau 3-4 căni pe zi, înainte de masă.
* Se pun 4 lingurițe de pulbere într-un litru de apă plată, la temperatura camerei. Se lasă 6-8 ore
la macerat la rece, apoi se strecoară și se consumă întreaga cantitate pe parcursul unei zile.

Compoziție: 
Rădăcina brusture (Bardanae radix)

Contraindicații:
La dozele recomandate nu se cunosc.
 37.

VI.5 BURDOCK - BRUSTURE , 100 CAPSULE

Contribuie la menținerea sănătății pielii și a părului și la funcționarea normală a sistemului

digestiv. 

Avantaje: Detoxifierea organismului: ajută la eliminarea toxinelor prin transpirație și

diureză, îmbunătățește drenarea limfatică.
Menținerea sănătății pielii si a părului, reglează funcțiile glandelor sebacee și a foliculilor de păr.
Îmbunătățirea funcțiilor sistemului digestiv: îmbunătățește drenarea hepato-biliară, susține
echilibrul florei intestinale prin acțiune prebiotică.

Administrare:
Căte 1-3 capsule de 2 ori/zi la masa sau conform recomandării
consultantului de specialitate.

Compozitie per 1 capsula:

Rădăcina de Brusture (Arctium lappa) 425 mg

Componente bioactive:
Prebiotice (fructo-oligozaharide, inclusiv inulina), mucilagii, polifenoli
(acid cafeic, acid clorogenic, arctin, arctigenin), poliacetilene, sitosterol, stigmasterol, flavonoizi.
 38.

VI.6 CEAI BRUSTURE RĂDĂCINĂ

50GR

Contribuie la purificarea organismului.

Ajută la menţinerea sănătăţii pielii.

Contribuie la bună funcţionare a aparatului urinar.

Ingrediente:

Rădăcinile plantei Arctium lappa L., fam. Asteraceae care conțin polizaharide (inulină), poliine,
lactone sesquiterpenice, triterpene, derivați de acid cafeic, tanini, mucilagii, fitosteroli.

Efect: depurativ, diuretic, sudorific, stimulent al funcției hepato-biliare, bacteriostatic,

antifungic, antiinflamator, trofic și antipruriginos cutanat.

Întrebuințări principale: detoxifiere.

Alte întrebuințări: reumatism, gută, colecistită, infecții urinare, stomatită, afte, dermatite, acnee,
seboree, furunculoză.

Contraindicații: la dozele recomandate nu se cunosc.

Preparare:

-Uz intern: decoct din 1 linguriță rădăcină mărunțită la o cană cu apă.

-Uz extern: decoct concentrat din 1 lingură rădăcină marunțită la 250 ml apă.

Întrebuințare:

-Uz intern: se beau 3-4 căni cu ceai pe zi.

-Uz extern: gargară, comprese pe zona afectată, băi locale.

Prezentare: cutie a 50 g.
 39.

VI.7 TINCTURA DE BRUSTURE 30ML FARES

Ingrediente: extract de rădăcină de brusture (Bardanae radix)
30%, alcool etilic min. 40% m/m.

Principalii constituenţi: principii amare, mucilagii, taninuri,

poliacetilene.

Beneficii ale utilizării:

- util în curele de detoxifiere;

- ajută la menţinerea sănătăţii şi aspectului curat al pielii;
- contribuie la reducerea disconfortului articular şi la eliminarea acidului uric din ţesuturi;
- ajută la buna funcţionare a vezicii biliare;
- contribuie la reducerea microorganismelor potenţial patogene de la nivelul tractului urinar;
- ajută la menţinerea igienei şi sănătăţii mucoaselor la nivel bucal reducând iritaţiile la acest
nivel.
Precauţii: conţine alcool etilic.

Contraindicaţii: persoanelor cărora le este contraindicat consumul de alcool, copiilor sub 6 ani
sau în caz hipersensibilitate la oricare din ingredientele produsului.

Sarcină şi alăptare: nu se recomandă femeilor însărcinate şi mamelor care alaptează datorită unor
posibile efecte de stimulare a contracţiilor uterine. Substanţele active trec în laptele matern şi pot
modifica gustul laptelui.
Efecte secundare şi interacţiuni:

Acest produs se poate utiliza concomitent cu alte medicamente.

La dozele recomandate nu au fost semnalate efecte secundare.
Întrebuinţare:

Copii peste 6 ani: 15-25 picături diluate în 150 ml apă sau ceai, de 3 ori pe zi, în timpul mesei.

Adulţi: 30-40 picături diluate în 150 ml apă sau ceai, de 3 ori pe zi, în timpul mesei.  Se fac cure
de câte 1-3 luni, urmate de o lună de pauză.
 40.

VI.8 ȘAMPON HERBAL CARE CU EXTRACT DE BRUSTURE 330ML

Șampon de păr cu extract de brusture Herbal Care

Conține: ingrediente vegetale naturale foarte apreciate, care combat îngrașarea excesivă a
părului, îngrijind în același timp vârfurile.

Recomandat pentru păr gras la rădăcină și uscat la vârfuri.

Efecte vizibile imediat după aplicare:

*păr mătăsos, plin de prospețime și de lejeritate;

* scalp perfect curat; vârfuri regenerate

Ingrediente active:

- extractul de brusture hrănește structura slăbită a părului, acționând în același timp și ca

antibacterian

– proteinele din grâu regenerează și fortifică părul, redându-i aspectul sănătos

– zincul bioactiv PCA combate îngrașarea excesivă a părului - inutecul hidratează părul și
facilitează pieptanarea.

Mod utilizare: se aplică pe părul umed și se masează ușor. Se clătește bine părul iar după se
aplică un balsam Herbal Care potrivit tipului de păr.

Produs hipoalergenic, testat dermatologic. NU contine siliconi, parabeni, coloranti, parfum! Se

agită înainte de folosire
 41.

CAPITOLUL VII BRUSTURELE ÎN COMBINAȚII CU ALTE

PRODUSE

VII.1 Ulei de brusture și ulei de arbore de ceai împotriva mătreții - cosmetica

verde

Uleiul de brusture în combinație cu uleiurile esențiale de

arbore de ceai și rozmarin luptă activ cu apariția mătreții. Uleiul pătrunde profund în pielea
capului, întărește rădăcinile părului, combate excesul de sebum și senzațiile neplăcute provocate
de seboree și mătreață. 

Mod de utilizare:

*Aplicați uleiul călduț la rădăcinile părului;

*După 20-30 de minute spălați cu șampon;

*Utilizați de 1-2 ori pe săptămână.

 42.

VII.2 Ulei păr antimătreață brusture arbore ceai rozmarin 100ml

Uleiul  de rozmarin luptă împotriva mătreații, seboreei având efect

anti-inflamator. Ulei de arbore de ceai are proprietăți anti-inflamatorii protejând scalpul
împotriva factorilor externi. Uleiul hrănește și întărește structura de keratina a firului de păr.
Părul este mai gros, mai puternic, strălucitor și plin de viață.

Compozitie : Ulei de brusture cu arbore de ceai si ulei de rozmarin

Recomandari: împotriva mătreții.

Administrare : Aplicați o cantitate mică pe scap prin masaj și apoi se spală cu șampon, clătiți
bine.
 43.

VII.3 Balsam vitaminizant cu brusture și vitamina b6

Extractele din urzică, rozmarin, coada calului, rădăcină de brusture, frunze de

nuc şi mesteacăn, alături de vitamina B6, au efect de regenerare a firului de păr şi de protejare
antimicrobiană a pielii capului. Balsamul previne încărcarea electrostatică şi dă părului
flexibilitate, supleţe şi luciu.

Mod de utilizare: balsamul se aplică după spălare

pe părul ud, pe toată lungimea firului şi pe pielea capului. Se clăteşte după 1-2 minute. Plin de
vitalitate şi strălucire, părul va fi uşor de pieptănat.
 44.

VII.4 Ceai pentru prostată

Conține : Un amestec omogen în proporții variabile din urmatoarele părți de plante:

rădăcini de brusture, iarbă de pufuliță, iarbă de ghimpe, iarbă de echinacea, frunze de pătlagină.

Utilizări tradiționale : Adjuvant în afecțiunile prostate, având acțiune decongestivă

fermă în adenomul de prostată, acțiune diuretică, antiinflamatoare, anticongestivă, dezinfectantă,
antidiabetică, antitumorală și de tonifiere a pereților venelor.

Mod de administrare

Intern: se beau până la 1-2 litri de ceai pe zi; Nu se îndulcește. Ceaiul are gust dulceag
datorită frunzelor de ștevie dulce numită și “iarbă de miere” (Ștevia rebaudiană) care conțin
substanțe dulci permise diabeticilor și supraponderalilor deoarece sunt practic lipsite de aport
caloric.
 CONCLUZII

Plantele medicinale au secrete şi compuşi pe care poate, noi, oamenii, nu le vom dezvălui
niciodată întoată complexitatea lor. Medicamentele sunt făcute de mâna omului, în timp
ce plantele au harul divin. O diferenţă care spune totul şi încă ceva în plus: că nu existăm şi că nu
vom exista decât prin natură.
  Ca fiecare medicament, şi plantele medicinale au contraindicaţii şi efecte secundare
atunci când se supradozează. Comparativ cu preparatele medicinale chimice, plantele acţionează
mai fin, provoacă mai puţine reacţii adverse şi complicaţii. Din acest motiv, unii oameni
consideră că folosirea plantelor este complet inofensivă, indiferent de modul lor de administrare.
Lucrurile nu stau chiar aşa. Ca şi în cazul tratamentelor cu pastile şi administrarea
plantelor necesită respectarea strictă a dozelor şi termenelor. Depăşirea lor provoacă deseori
diferite dereglări înfuncţionarea echilibrată a organismului.
Ȋn zilele noastre, pe glob, circa jumătate din produsele farmaceutice au la bază plante
medicinal sau au în compoziția lor principii active extrase din plante( alcaloizi, glicozizi, uleiuri
volatile,etc.), fiind folosite în tratamentul unor boli grave. La aceasta se adaugă produsele
utilizate la prepararea ceaiurilor și în diverse industrii (alimentară, parfumerie și cosmetice). Se
apreciază că la scară mondială, se folosesc astăzi în fitoterapia populară și “cultă” circa 20.000
specii de plante medicinale și aromatice, din care cele mai utilizate sunt circa 300 de plante.
Merită menționat faptul că prima stațiune experimentală din lume specializată în studiul plantelor
medicinale a fost înființată la Cluj, în anul 1904 punându-se astfel bazele cercetării
experimentale în domeniul plantelor medicinale și aromatice din flora noastră. Botanisti,
biologi,agronomi,farmaciști și medici de prestigiu din țara noastră și-au legat numele de
cunoașterea șivalorificarea plantelor medicinale și aromatice. Având condiții foarte variate de sol
și climă, țaranoastră are o floră diversificată și bogată.
Din zona de stepă până în cea montană se întalnesc felurite specii ierboase și lemnoase,
plante care cresc spontan și un numar însemnat de plante cultivate. În scop medicinal și
aromatic,pentru nevoile interne și pentru export, în țara noastră se recoltează sistematic, în
prezent, peste 150 de specii de plante. În România se cultivă peste 50 de specii de plante în scop
medicinal și aromatic, cu tendință de descreștere, pe măsura sporirii solicitărilor din partea
industriei chimico-farmaceutice a altor beneficiari interni și a posibilităților de stimulare și de
valorificare tot mai eficiente a acestor produse la export.
 BIBLIOGRAFIE

1. Alexandriu-Peiulescu Maria și Popescu Horia – Plantele medicinale în terapiamodernă,

Editura
Ceres, București, 1978
2. Bojor Ovidiu –  Pledoarie pentru viată lungă, ed. a ll-a, EdituraFiat Lux, București, 2002
3. Bojor Ovidiu, Popescu Octavian –  Fitoterapie tradiţională și modernă, ediţia a lll-a, Editura
Fiat Lux, București, 2003
4. Chirilă Pavel–  Medicină naturistă – Mic tratat terapeutic, EdituraMedicală, București, 1987.
5. Coiciu Evdochia, Racz Gabriel –  Plantele medicinale și aromatice, EdituraAcademiei,
București, 1962.
6.Duchamel Catherine – Cartea verde a femeii, partea a treia, Editura Z 2000, București, 2000
7. Gherman Ion –  Medicină alternativă tradiţională, ghid practic, EdituraVestala, București,
2001.
8. Gunter Ernest –  Hrana vie, o speranţă pentru fiecare, Editura Venus,București, 1998.
9. Niţă Ibrian Elena –  Plantele, aliment și medicament, Editura Miracol,București, 2000
10. Niţă Ibrian Elena – Tratat de hrană vie, Editura Miracol, București, 2000
11. Pârvu Constantin, Godeanu Stoica, Stroe Laurenţiu – Călăuză în lumea plantelor și
animalelor, Editura Ceres, București, 1988
12. Popovici Lucia, Moruzi Constanţa, Toma Ion –  Atlas botanic, Editura Didactică și
pedagogică, R.A., București, 1993.
13. Saragea M. – Tratat de fiziopatologie, Editura Academiei, București, 1985.
14. Todor I. – Micatlas de plante, Editura Didactică și Pedagogică, București,1968.
15. Valnet Jean –  Fitoterapia, tratamentul bolilor cu plante, Editura Garamond,București
16. Vasilca-Mozăceni Adrian – Ghidul plantelor medicinale, Editura Polirom, lași, 2003.