Jules Verne

Doi ani de vacanþã

Editura Andreas
 JULES GABRIEL VERNE s-a nãscut
în anul 1828, în Franþa, la Nantes. În
adolescenþã, având gustul aventurii, a
plecat de acasã, pentru a fi asistent
camerist pe o navã comercialã, dar a fost
prins ºi trimis înapoi la pãrinþii sãi. În
1847, Jules a fost îndemnat sã studieze
Dreptul la Paris, ceea ce nu era însã pe
gustul sãu. Aflându-se acolo, a lucrat ca
secretar la Teatrul Liric, având ocazia de
a lua contact cu lumea scenei dramatice,
pentru care a fãcut o adevãratã pasiune,
astfel cã, în 1850, a fost publicatã prima piesã de teatru a lui Jules
Verne. La auzul acestei veºti, tatãl sãu a fost atât de dezamãgit, încât
a încetat sã-l mai susþinã financiar pentru continuarea studiilor.
Tânãrul Verne a reuºit totuºi sã obþinã un venit din vânzarea poves-
tirilor sale, deoarece vocaþia pentru literaturã începea sã-ºi spunã
cuvântul.
Dupã ce a petrecut multe ore în bibliotecile din Paris, studiind
geologia, ingineria ºi astronomia, Jules Verne a publicat primul sãu
roman, Cinci sãptãmâni în balon, precedat de alte scrieri de mai
micã întindere, dar de o realã importanþã atât din punct de vedere
literar, cât ºi documentar: O dramã în vãzduh, Primele vase ale
marinei mexicane (studiu istoric), nuvela Martin Paz, Printre
gheþurile eterne etc. Au urmat apoi alte romane (O cãlãtorie spre
centrul Pãmântului, De la Pãmânt la Lunã, 20 000 de leghe sub mãri
etc.), care au devenit în scurt timp foarte cunoscute, aducându-i
faimã, dar ºi bogãþie, ceea ce i-a permis, în 1876, sã cumpere un iaht,
cu care a navigat în jurul Europei. Aceasta dupã ce, în 1867, a cãlã-
torit foarte mult în þara sa, în vederea descrierii acesteia (publicã
Geografia ilustratã a Franþei).
Scrierile lui Jules Verne ºi-au câºtigat valoarea datoritã îmbinãrii
elementelor specifice operei literare – personaje, întâmplãri,
descrieri etc., toate mergând pânã la „desfiinþarea acelui þãrm dintre
real ºi imaginar“ – cu informaþii cu caracter documentar, multe din-
tre ele unice ºi care au contribuit în mod evident la progresul ci-
vilizaþiei, ele dovedindu-ºi viabilitatea odatã cu descoperirile ºtiinþi-
fice ale omenirii.
Cu excepþia unicã a lui Victor Hugo, Jules Verne este considerat
cel mai popular dintre scriitorii francezi.
Creatorul romanului ºtiinþific de anticipaþie se stinge din viaþã, la
Amiens (unde fusese numit consilier municipal), în anul 1905, dupã o
existenþã dedicatã literaturii ºi studiului.
Jules Verne

DOI ANI DE VACANTÅ

,

Traducere: Elisa CÃPLESCU

Prezentare: Laura Ivona DUMITRU
Ilustraþii: Pictorul PASCAL

Editura Andreas
 CAPITOLUL I

 Furtuna  Un iaht în voia sorþii  Patru copilandri pe

puntea vasului Sloughi  Pânza catargului principal
sfâºiatã  O vizitã în interiorul iahtului  Ajutorul de
marinar, aproape strangulat  Un uriaº val din spate
 Pãmânt, prin ceaþa dimineþii  Bancul de stânci

I
>

n noaptea de 9 martie 1860, pe o mare înfu-

riatã care îºi spãrgea cu vuiet valurile plum-
burii, o corabie micã alerga aproape fãrã
pânze. Era un iaht de o sutã de tone, un
schooner – dupã numele pe care îl poartã în Anglia ºi
America vasele cu douã catarge.
Schoonerul se numea Sloughi. Din larg însã, jucând
pe valurile înspumate, ai fi cãutat zadarnic sã citeºti
acest nume. Plãcuþa cu numele zugrãvit în roºu, pe
care o poartã orice bastiment la pupã, fusese smulsã fie
de un val, fie în urma vreunui alt accident cauzat de
nenumãratele hule ce bântuiserã pe mãrile pe care
vasul le colindase de-a lungul anilor.
Când începem povestirea de faþã, este ora unspreze-
ce seara. La pupa vasului, trei bãieþi între treisprezece
ºi paisprezece ani, împreunã cu un ucenic de marinã,
de rasã neagrã, de vreo doisprezece ani, înconjurau
roata cârmei. Luptau din rãsputeri sã stãpâneascã
roata, care, scãpând, i-ar fi aruncat peste bord. Pe la
miezul nopþii, un val nãprasnic lovi corabia în flanc.
Mãturã puntea ºi îi rãsturnã pe copii.
 6 Jules Verne
– Briant, mai merge cârma? întrebã unul dintre
bãieþi, ridicându-se.
– Da, Gordon, e o minune cã nu s-a frânt, rãspunse
cel întrebat, reluându-ºi locul fãrã sã-ºi piardã cumpãtul.
Vorbind celui de-al treilea, adãugã:
– Þine-te bine, Doniphan, ºi sã nu ne pierdem cura-
jul! Avem atâtea vieþi de salvat!
Cei trei vorbiserã englezeºte. Briant însã, într-un pro-
nunþat accent francez, îºi dovedea sigur originea galicã.
– Dar tu, Moko, nu te-ai rãnit cumva? îl întrebã pe
mus.
– Nu, Briant, rãspunse acesta. Ar trebui numai sã ne
silim sã þinem încontinuu cârma în aºa fel ca valurile sã
nu ne mai loveascã în coastã. O izbiturã din plin, în
flanc, ne-ar putea rãsturna schoonerul.
Pe când vorbea, se deschise oblonul scãrii care
cobora spre salonul schoonerului. La înãlþimea punþii
se ivirã douã capete de copii ºi ochii vioi ai unui câine,
care ºi începu sã latre.
– Briant, Briant, ce este? întrebã un bãieþel de vreo
nouã ani.
– Nimic, Iverson, nimic, rãspunse Briant. Ai face bine
sã te întorci în salon cu Dole, ºi asta cât mai repede.
– Coborâm, dar vezi... ne e tare fricã! zise celãlalt
copil, care era, de altfel, ºi mai mic.
– Dar ceilalþi? întrebã Doniphan.
– Le este fricã ºi lor, rãspunse Dole.
– Atunci, hai, înapoiaþi-vã în cabinã! Bãgaþi-vã sub
plãpumi, închideþi ochii ºi nu vã mai temeþi! Nu-i nicio
primejdie!
– Atenþie, un val! strigã Moko.
...ºi toþi se grãbirã, pentru a-l scoate pe Briant din apã,
înainte sã se înece.
 CUPRINS

CAPITOLUL I
 Furtuna  Un iaht în voia sorþii  Patru copi-
landri pe puntea vasului Sloughi  Pânza
catargului principal, sfâºiatã  O vizitã în
interiorul iahtului  Ajutorul de marinar, 5
aproape strangulat  Un uriaº val din spate
 Pãmânt, prin ceaþa dimineþii  Bancul de
stânci

CAPITOLUL II
 În zbaterea de ape dintre stânci  Briant ºi
Doniphan  Cercetarea þãrmului  Pregãtiri
de salvare  Lupta pentru iolã  Din vârful 17
catargului  Vitejeasca încercare a lui Briant
 Un munte de apã

CAPITOLUL III
 Institutul Chairman din Auckland  Cei mari
ºi cei mici Vacanþã pe mare Schoonerul Sloughi
 Noaptea de 15 februarie  În voia sorþii 30
 Ciocnirea  În furtunã  Cercetãri la Auckland
 Ce-a mai rãmas din schooner
 294 Jules Verne
CAPITOLUL IV
 Prima explorare a þãrmului  Briant ºi Gordon
prin pãduri  Zadarnicã încercare de a des-
coperi vreo peºterã  Inventariere  Provizii, 39
arme, îmbrãcãminte, rufãrie, ustensile, unelte,
instrumente  Întâiul dejun  Întâia noapte

CAPITOLUL V
 Insulã sau continent?  Explorare  Briant
pleacã singur  Amfibiile  Cârduri de pin-
guini ºi foci  Dejunul  De sus de pe pro- 47
montoriu  Cele trei insule din larg  O dârã
albastrã la orizont  Înapoi la iaht

CAPITOLUL VI
 Neînþelegeri  Plecare amânatã  Vreme rea
 Pescuit  Fucuºi uriaºi  Costar ºi Dole,
cãlare pe un bidiviu molatic  Pregãtiri de ple-
54
care  În faþa constelaþiei Crucea Sudului

CAPITOLUL VII
 Pãdurea de mesteceni  De sus, de pe
falezã  Strãbãtând pãdurea  O punte pie-
truitã peste un pârâu  Râuleþul cãlãuzitor 63
 Tabãra de noapte  Coliba  Linia albastrã
 Phann se adapã

CAPITOLUL VIII
 Cercetãri la vest de lac  De-a lungul
þãrmului  Struþi  Un pârâu izvorãºte din
lac  Noapte liniºtitã  Piciorul falezei  Un 73
dig  Rãmãºiþele unei luntri  Inscripþia
 Peºtera
 295
Doi ani de vacanta
,

CAPITOLUL IX
 Cercetãri în peºterã  Mobile ºi unelte
 Bola ºi lasoul  Ceasornicul  Caietul ferfeniþit
 Harta naufragiatului  Unde se aflau 81
 Întoarcerea la tabãrã  Malul drept al râului
 Mlaºtina  Semnalele lui Gordon

CAPITOLUL X
 Istorisirea celor vãzute  Hotãrârea de a
pãrãsi vasul  Descãrcarea ºi demontarea
schoonerului  O furtunã care îl dezmembreazã
 Adãpostiþi în cort  Construirea unei plute 89
 Încãrcarea ºi îmbarcarea  Douã nopþi pe
râu  Sosirea la French-den

CAPITOLUL XI
 Primele aranjamente în interiorul peºterii
 Descãrcarea plutei  La mormântul naufra-
giatului  Gordon ºi Doniphan  Plita de
bucãtãrie  Vânat cu blanã ºi vânat cu pene
101
 Struþul „nandu”  Planurile lui Service
 Vine vremea rea

CAPITOLUL XII
 Lãrgirea grotei  Zgomote ciudate  Phann
dispare  Phann reapare  Îmbunãtãþiri aduse 112
peºterii  Vreme rea  Nume date  Insula
Chairman  ªeful coloniei

CAPITOLUL XIII
 Programul de studii  Prãznuirea duminicii
 Bulgãri de zãpadã  Doniphan ºi Briant
 Geruri mari  Problema lemnelor de foc
 Excursie la Traps-woods  Excursie la 124
Sloughi-bay  Foci ºi pinguini  O pedepsire
în public
 296 Jules Verne
 CAPITOLUL XIV
 Ultimele rãbufniri de iarnã  Cãruþa
 Întoarcerea primãverii  Service ºi struþul
 Pregãtiri pentru o expediþie în nord  Vizuini 135
 Stop-river  Faunã ºi florã  Capãtul lacu-
lui Family  Deºertul de nisip

CAPITOLUL XV
 Ce drum sã ia la înapoiere  Cercetarea
spre apus  „Trucla” ºi „algarroba”  Tufa de
ceai  Torentul Dike-creek  Lama din Peru 145
 Noapte agitatã  Guanaci  Îndemânarea lui
Baxter la aruncat lasoul  Întoarcerea la
French-den

CAPITOLUL XVI
 Briant e neliniºtit de Jacques  Împrejmuire
ºi curte de pãsãri  Zahãr din arþar  Stârpirea
vulpilor  O nouã expediþie la golful Sloughi 154
 Înhãmarea  Vânãtoare de foci  Sãrbãtorirea
Crãciunului  Trãiascã Briant!

CAPITOLUL XVII
 Pregãtiri în vederea iernii viitoare  Ce pro-
pune Briant  Plecarea lui Briant, a lui Jacques
ºi a lui Moko  Traversarea lacului  East-river
 Un mic port la gura râului  Marea din
165
rãsãrit  Jacques ºi Briant  Înapoierea la
French-den

CAPITOLUL XVIII
 Balta de extras sare  Picioroange  Excursie
la South-moors  Aprovizionãri de iarnã
 Diferite jocuri  Între Doniphan ºi Briant 176
 Gordon intervine  Îngrijorare pentru viitor
 Alegerile de la 10 iunie
 297
Doi ani de vacanta
,

CAPITOLUL XIX
 Catargul de semnalizare  Geruri mari
 Flamingoul  Patinajul  Îndemânarea lui
Jacques  Nesupunerea lui Doniphan ºi a lui
Cross  Ceaþa  Jacques, prins de ceþuri
185
 Salvele de tun din French-den  Punctele
negre  Purtarea lui Doniphan

CAPITOLUL XX
 Popas la capãtul de miazãzi al lacului
 Doniphan, Cross, Webb ºi Wilcox Despãrþirea
 Downs-lands. East-river  Pe þãrmul stâng
195
în jos  Sosirea la gura râului

CAPITOLUL XXI
 Cercetarea Golfului Dezamãgiriii  Golful
Bear-rock  Cum sã se înapoieze la French-den
 Recunoaºtere în nordul insulei  North-creek! 202
 Pãdurea de fagi  Furtunã cumplitã
 Noapte de spaimã  În zori

CAPITOLUL XXII
 O inspiraþie a lui Brianti  Bucuria celor micii
 Construirea unui zmeu  Experienþa întreruptã
 Kate  Supravieþuitorii de pe Severn
208
 Primejdiile prin care trec Doniphan ºi
tovarãºii lui  Devotamentul lui Briant  Din
nou, împreunã

CAPITOLUL XXIII
 Care e situaþia  Mãsuri de prevedere
 Schimbãri în felul de viaþã  „Pomul-vacã”
 Ce e nevoie de ºtiut  O propunere a lui 219
Kate  Pe Briant îl munceºte un gând
 Proiectul lui  Consfãtuire  Pe mâine!
 298 Jules Verne
CAPITOLUL XXIV
 Prima încercare  Mãrirea aparatului  A
doua încercare  Amânare pe a doua zi
 Propunerea lui Briant  Propunerea lui
228
Jacques  Mãrturisirea  Ideea lui Briant
 În aer, în toiul nopþii  Ce se vede  Vântul
se-nteþeºte  Deznodãmântul

CAPITOLUL XXV
 ªalupa de pe Severn  Costar bolnav
 Întoarcerea rândunelelor  Descurajare
 Pãsãrile de pradã  Guanacul împuºcat 239
 Pipa  Mai multã supraveghere  Furtunã
cumplitã  Un foc de armã dinafarã  Un
þipãt al lui Kate

CAPITOLUL XXVI
 Kate ºi Evans  Ce povesteºte Evans
 Dupã eºuarea ºalupei  Walston la Bear-rock
 Zmeul  French-den, descoperit  Fuga lui
246
Evans Trecerea râului Proiecte Propunerea
lui Gordon  Teritoriile din est  Insula
Chairman-Hanovra

CAPITOLUL XXVII
 Strâmtoarea Magellan  Þãrile ºi insulele
care o înconjoarã  Escalele stabilite  Proiecte
de viitor  Cu forþa ori prin viclenie?  Rock
ºi Forbes  Falºii naufragiaþi  Primire bunã 256
 Între unsprezece ºi douãsprezece noaptea
Un foc de armã al lui Evans Kate intervine
 299
Doi ani de vacanta
,

CAPITOLUL XXVIII
 Interogatoriul lui Forbes  Situaþie gravã  O
recunoaºtere  Evaluarea forþelor  Restul
taberei  Briant dispãrut  Doniphan aleargã 264
în ajutor  Rãnit greu  Þipete dinspre
French-den  Apariþia lui Forbes  O loviturã
de tun a lui Moko

CAPITOLUL XXIX
 Destindere  Eroii bãtãliei  Ultimele clipe
ale unui nefericit  Recunoaºtere în pãdure
 Convalescenþa lui Doniphan  La portul
Bear-rock  Reparaþia  Plecarea la 12 februarie
274
 În josul râului Zeelanda  Rãmas-bun de la
golful Sloughi  Extremitatea insulei Chairman

CAPITOLUL XXX
 Printre canale  Întârzieri datorate vântului
neprielnic  Strâmtoarea  Vaporul Grafton
Înapoierea la Auckland  Primirea în capitala
282
Noii Zeelande  Evans ºi Kate  Încheiere