ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ “MOLDOVA” ROMAN

Domeniul: SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ PEDAGOGICĂ

Calificarea profesională: ASISTENT MEDICAL GENERALIST
Forma de învăţământ: CURS DE ZI

PROIECT DE CERTIFICARE

PROFESOR ÎNDRUMĂTOR:
As.med. TRIFAN DANIELA-TATIANA

ABSOLVENT:
IACOB ALINA-BIANCA

 ROMAN 2021 -
 ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ “MOLDOVA” ROMAN
Domeniul: SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ PEDAGOGICĂ
Calificarea profesională: ASISTENT MEDICAL GENERALIST
Forma de învăţământ: CURS DE ZI

ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU
DIABET ZAHARAT TIP I

PROFESOR ÎNDRUMĂTOR:
As.med. TRIFAN DANIELA-TATIANA

ABSOLVENT:
IACOB ALINA-BIANCA

 ROMAN 2021 -
 MOTTO:

“Nu ne este îngăduit niciodată să uităm că boala nu poate fi separată de atitudinea bolnavului faţă
de ea.”

G.Marcel
 CUPRINS

ARGUMENT/MEMORIU EXPLICATIV…………………………………………………..
CAPITOLUL I - NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE ALE PANCREASULUI
ENDOCRIN....................................................................................................................
CAPITOLUL II- PREZENTAREA AFECŢIUNII- DIABET ZAHARAT..............................
2.1.Definiţie....................................................................................................................
2.2.Etiologie...................................................................................................................
2.3.Clasificare................................................................................................................
2.4.Simptomatologie......................................................................................................
2.5.Diagnostic................................................................................................................
2.6.Evoluţie....................................................................................................................
2.7.Tratament................................................................................................................
2.8.Complicaţii...............................................................................................................
2.9.Profilaxia...................................................................................................................
CAPITOLUL III- STUDIUL DE CAZ………………………………………………………..
3.1.Cazul I……………………………………………………………………………………..
3.2.Cazul II……………………………………………………………………………………
3.3.Cazul III……………………………………………………………………………...........
CONCLUZII...................................................................................................................
ANEXE..........................................................................................................................
BIBLIOGRAFIE..............................................................................................................
 ABREVIERI

Ht- hematocrit
TGO- transaminaze glutomica
TGP- transaminaze glutonmica
HbA1c- hemoglobină glicolizată
VSH- Viteza de sedimentare a hematiilor
Kg- kilograme
VEM- volum eritrocitar mediu
HEM- hemoglobină eritrocitară medie
LSH- hormon de stimulare foliculară
LDH- lactat dehidrogeneză
EKG- electrocardiogramă
Hb- hemoglobină
P- puls
T- temperatură
R- respiraţie
T.A- tensiune arterială
TTOG- test oral de toleranţă la glucoză
CAD- cetoacidoză diabetică
 ARGUMENT

După cum spunea şi Victor Babeş: “Iubeşte-ţi profesia şi socoteşte-o cea mai frumoasă
dintre toate şi astfel izbânda va fi deplină”, rolul esenţial al asistentei medicale consta în a ajuta
persoana bolnavă sau sănătoasă să-şi redobândească independenţa cât mai repede posibil.
Pornind de la principiile Virginiei Henderson că nu există boli ci numai bolnavi,îngrijirea
în procesul de nursing pune în centrul atenţiei nu boala,ci bolnavul,şi mai ales omul care este un
tot din care se ramifică asemenea unui arbore, sentimente, pasiuni, comportamente
fiziologice,ocupaţionale,atitudini,cu alte cuvinte cele 14 nevoi ale fiinţei umane.
Diabetul zaharat este o afecţiune complexă cu posibilitatea apariţiei unor complicaţii
grave determinate de modificări metabolice şi trofice ale organelor şi ţesuturilor.
Numărul pacienţilor este într-o continuă creştere ceea ce necesită includerea lor într-un
program de educaţie şi prevenire a complicaţiilor.
Pentru aceşti pacienţi apare o schimbare a stilului de viaţă din punct de vedere
social,familial şi profesional de asemenea rolul asistentei medicale nu este doar cel care ţine de
competenţa profesională ci datorită apropierii de pacient şi cel al unui confident de încredere
intermediar între acesta şi aparţinător asigurând sprijinul psihologic pe lângă rolul important de
acordare a unor îngrijiri în cazul apariţiei unor complicaţii şi realizarea unui program educaţional
adecvat.
Mi-am dorit dintotdeauna să-i pot ajuta pe cei aflaţi în suferinţă, să vin în sprijinul celor
fără de sprijin,să aduc zâmbetul pe buzele celor trişti,deoarece omul cu adevărat fericit este acela
care poate face pe altul fericit.
M-am orientat asupra acestei lucrări datorită faptului că am constatat incidenţa crescută a
diabetului zaharat în ultimii ani şi în rândul apropiaţilor mei.
Un alt factor determinant a fost suferinţa mătușei mele, internată de multiple ori cu acest
diagnostic.

1
 CAPITOLUL I
NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE ALE PANCREASULUI ENDOCRIN

Pancreasul este o glandă a tubului digestiv aşezată în partea superioară a cavităţii

abdominale,la nivelul vertebrelor I şi III lombare.
Pancreasul este o glandă voluminoasă cu dublă secreţie externă şi internă,anexată
duodenului.
Pancreasul are structura acinoasă,asemănătoare cu glandele salivare,motiv pentru care I s-
a dat numele de <glanda salivară abdominală>.
Forma pancreasului este neregulată. El este alungit în sens transversal şi are o extermitate
dreaptă mai voluminoasă, iar porţiunea stângă mai subţiată, ascuţită.
Direcţia pancreasului este transversală, uşor ascendentă de la dreapta spre stânga. De
asemenea,prezintă o curbură cu concavitate posterioară,determinată de coloana vertebrală.
Culoarea pancreasului este roz-cenuşie,care devine vişinie în timpul activităţii.
Dimensiuni: lungimea glandei variază între 15-20 cm,înălţimea de 4-5 cm(la nivelul
capului) şi grosimea de 2 cm.
Pancreasul este mai voluminos la bărbat decât la femei. Ajunge la dimensiunile cele mai
mari la vârsta de 40 de ani,pentru ca după 50 de ani să descrească treptat.
Greutatea este în medie de 80-120 g şi este constituit dintr-un singur fel de ţesut,de unde
şi denumirea sa: pan=totul, kreas=carne.
CONFORMAŢIA EXTERIOARĂ A PANCREASULUI
Pancreasul este format din două porţiuni perpendicular una pe alta.
Porţiunea dreaptă orientată vertical e mai voluminoasă şi se numeşte cap.
Porţiunea orizontală,uşor oblică în sus şi spre stânga se numeşte corp:ea se termină
ascuţindu-se prin coadă. Între cap şi corp se găseşte un segment mai îngustat numit col.
Capul are forma aproximativ circulară şi prezintă două feţe(anterioară şi posterioară) şi o
circumferinţă.
Colul este un segment mai îngustat,cuprins între două incizuri:una superioară,alta
inferioară.
Corpul are forma de prisma triunghiulară cu trei feţe şi trei margini.

2
 Coada se continuă fără o limită neta cu corpul, ea poate avea forme diferite şi poate fi
lungă sau scurtă.
Pancreasul este o glandă cu secreţie dublă exocrină şi endocrină.
Pancreasul endocrin este reprezentat de insulele lui Langerhans, formate din grămezi de
celule.
Celulele sunt de trei tipuri:
- celule alfa, în proporţie de 25-30%, care secretă glucagon;
- celule beta, în proporţie de 60-70%, care secretă insulina;
- celule delta, foarte puţine care secretă gastrina.
Insulina,secretată de celulele beta ale pancreasului endocrin,este un hormon
hipoglicemiant, evidențiat de N.Păulescu în 1920,determină sinteza glucagonului în ficat şi prin
aceasta scade concentraţia glucozei în sânge(hiperglicemie) şi eliminarea ei prin
urină(glicozurie).
Insulina este activă numai în administrarea parentală(de obicei subcutanat),când trece
bariera capilară şi se repartizează atât în sânge cât şi în lichidul interstiţial.
Acţiunea biologică a insulinei:
 efect hipoglicemiant;
 măreşte depozitele de glicogen din ficat,sub acţiunea insulinei,funcţia de glicogeneză
a ficatului se măreşte;
 stimulează metabolizarea glucozei în ţesuturi;
 stimulează sinteza de proteine şi grăsimi în ficat,reducând concentraţia plasmatică a
aminoacizilor şi a acizilor graşi;
 facilitează transportul intracelular al glucozei K,fosfaţilor,ureei,creatininei şi a unor
aminoacizi;
 are efect direct asupra sintezei intracelulare de proteine,în condiţii normale,secreţia
de insulină este continuă.
Reglarea secreţiei de insulină se face pe două căi:
 prin mecanismul umoral,declanşat de creşterea glicemiei
 prin mecanismul nervos.
Al doilea hormon secretat de celulele pancreatice insulare(celulele alfa) este glucagonul.
Acţiunile lui principale sunt:

3
  stimularea glicogenolizei şi eliberarea glucozei în circulaţie;
 stimularea degradării proteinelor musculare;
 stimularea lipolizei;
 stimularea secreţiei de insulină.
Vacularizaţia pancreasului
Arterele provin din marile trunchiuri din jur:arterele hepatică comună,lienală şi
mezenterică superioară. Arcadele pancreatico-duodenale iriga mai ales capul pancreasului.
Corpul şi coada primesc sângele din artera lienală(prin ramuri pancreatice,mici şi multiple,apoi
prin artera pancreatică dorsală,artera pancreatică mare şi artera cozii pancreasului. În interior,
aretrele se ramifică succesiv până la nivel interlobular. Aici iau naştere bogate reţele capilare
periacinoase şi periinsulare.
Venele se formează din reţele paralele cu arterele. Au în general aceeaşi dispoziţie cu
arterele pe care le însoţesc. Întreg sângele de la pancreas se varsă în vena porta,cele mai multe în
vena lienală şi mezenterică superioară.
Limfacitele iau naştere în septele interlobulare.Ele se termină în numeroase noduri situate
în vecinătatea glandei(mezenterice superioare,pancreaticolienale).De aici limfa este condusă în
nodurile celiace,situate şi ele aproape de pancreas.
Nervii pancreasului provin din plexul celiac şi sosesc la el prin intermediul plexurilor
periarteriale lienal,hepatic,mezenteric,superior şi apoi a ramurilor care abordează glanda.
Fibrele simpatice şi parasimpatice formează reţele periacinoase şi periinsulare cu rol
excitosecretor.

4
 CAPITOLUL II
PREZENTAREA AFECŢIUNII-DIABETUL ZAHARAT
2.1 Definiţie
Diabetul zaharat este definit ca fiind o boală metabolică de lungă durată caracterizată prin
deficitul absolut sau relativ de insulină,respectiv de imposibilitatea ţesuturilor şi celulelor de a
fabrica insulină în metabolizarea glucozei pentru producerea de energie necesară funcţionării
acestora.
2.2 Etiologie
Etiologia diabetului zaharat nu este complet elucidată,existând numeroase controverse în
această problemă.
În unele statistici diabetul zaharat este plasat pe locul al III-lea după bolile vasculare şi
procesele tumorale maligne.
Dintre cauzele diabetului zaharat, este de menţionat:
Ereditatea: este factorul predispozant cel mai important în diabetul zaharat. Este vorba de
o predispoziţie morbidă ereditară,întrucât în antecedentele heredo-colaterale ale bolnavilor se
constată prezenţa diabetului într-o proporţie de aproximativ 45%.
Obezitatea: peste vârsta de 40 ani,70-80% din cei care fac diabetul zaharat sunt persoane
obeze. Odată cu slăbirea, în multe cazuri, diabetul se ameliorează.
Consangvinitatea: se observă că diabetul zaharat apare frecvent la rudele de sânge ale
diabeticilor. Astfel, se poate considera că bolnavul s-ar naşte cu o predispoziţie latentă, ereditară.
Factori hormonali: hipofiza anterioară, corticală suprarenală, tiroida, aceste afecţiuni
andocrine care se manifestă printr-un anumit exces excretor,sunt susceptibile să producă sindrom
diabetic prin epuizarea secundară a pancreasului.
Etatea: diabetul zaharat poate să apară în orice etapă din viaţa omului,începând din
copilărie şi terminând cu bătrâneţea.
Modul de viaţă: sedentarii oferă numărul cel mai mare de bolnavi de diabet zaharat. Într-o
proporţie mai redusă se întâlnesc la cei cu activitate fizică intensă,la care activitata musculară
influenţează glicoreglarea. Creşterea standardului de viaţă a adus după sine o creştere a
morbidităţii prin diabet,în urma unei alimentaţii excesive,neraţionale.

5
 Profesiunea: indică o frecvenţă mai mare la intelectuali,la cei care lucrează în mediul
alimentar,ca şi la cei care în general sunt mai traumatizaţi psihic.
Bolile toxicoinfecţioase: există o serie de afecţiuni care pot avea un rol ocazional în
apariţia diabetului zaharat, cum sunt: parotidita epidermică, scarlatina, difteria, tifosul, malaria,
gripa. Ele scot la lumină un diabet latent,preexistent sau agravează un diabet acţionând prin
creşterea necesităţilor de insulină.
Bolile pancreasului: la pancreatita cronică s-a observat apariţia diabetului zaharat,produsă
prin modificări vasculare pancreatice,cât şi după pancreatita acută chirurgicală şi medicală.
Traumatismele abdominale violente pot provoca diabetul zaharat prin hemoragie şi
necroze ale pancreasului.
Afecţiunile vezicii biliare,inflamatorii sau litiazice pot conduce la diabet zaharat.
Traumatismele craniene, alcoolismul, discriniile (macromegalia, suprarenalismul),
arteroscleroza, pot produce epuizarea pancreasului endocrin.
Factorii psihonervoşi: în bolile sistemului nervos diabetul se întâlneşte la
epileptici,parkinsonieni,Leziunile inflamatorii,tumorale sau traumatice care intereseauă centrii
nervoşi hipotalamici,glicoreglatori,pot declanşa manifestări diabetice sau se evidenţiază un
diabet latent.
Factorii iatrogeni: administrarea preparatelor cortizonice şi diureticelor thiazidice în exces
pot duce la apariţia diabetului zaharat (Nefrix,Anticoncepţionale).
Sarcina: acţionează ca factor declanşant la femeile cu predispoziţie la diabetul zaharat
datorită hiperfuncţiei hipofizare care are loc în acea perioadă.
2.3 Clasificare
În clasificarea diabetului zaharat s-au adoptat diferite criterii:clinice,etiopatogenice,
fiziopatogenice,tipul secreţiei de insulină,etc.
Ca forme de manifestare clinică a diabetului zaharat ,sunt două forme:
1. Diabet zaharat de tip I (juvenil) sau insulino-dependent care necesită tratament asociat:
insulină cu regim alimentar
2. Diabet zaharat de tip II (de maturitate) sau insulino-dependent,echilibrat prin regim
alimentar,sulfamide sau asociere de sulfamide cu biguamide.
Din punct de vedere etiopatogenic, diabetul se împarte în:
1.Diabet zaharat primar,cele două forme:

6
 -ereditar(familial)
-câştigat(nonfamilial)
2. Diabet zaharat secundar,căruia i se cunosc cinci categorii majore de factori
etiopatogenetici:
-factori pancreatici:tumori pancreatice sau chisturi,scleroze pancreatice
diverse,pancreatite acute,intervenţii chirurgicale eronate de pancreoctomii;
-factori endocrini: diabetul tiroidian sau hipertiroidism,diabet de origine hipofizară,
diabetul din timpul sarcinii, diabetul de etiologie suprarenaliană;
-stresuri acute şi cronice: traumatisme fizice şi psihice,intervenţii chirurgicale;
-factori iatrogeni: diabetul iatrogen rezultat în urma unor tratamente prelungite cu
corticoizi, thiazidice(Nefrix);
-forme speciale.
2.4 Simptomatologie
De multe ori, diabetul zaharat nu este depistat din fază incipientă, din cauza lipsei
simptomelor. Creșterea nivelului de glucoză din sânge are loc lent, astfel că nu determină
manifestări decât după un timp.
Printre simptomele diabetului zaharat se numără:
•sete;
•urinare în cantitate mai mare decât de obicei (poliurie);
•apetit culinar ridicat (polifagie);
•oboseală.
În timp, odată cu evoluția bolii, simptomele se pot extinde și la nivelul altor sisteme,
organe sau părți ale corpului:
•vedere încețoșată;
•furnicături sau amorțeală a membrelor;
•infecții ale pielii;
•infecții ale tractului urinar
2.5 Diagnostic
Diagnosticul diabetului zaharat are la bază determinarea glicemiei (concentrația zahărului
în sânge) din sângele venos (plasmă venoasă mai exact).
Există 4 modalități de a pune diagnosticul:

7
 •Prezenţa simptomelor clasice de diabet (sete mare, urinat des şi mult, pierdere în greutate
neexplicată) + o glicemie ≥ 200mg/dl recoltată oricând în timpul zilei, indiferent de timpul trecut
de la ultima masă sau cât de copioasă a fost aceasta.
•Dacă glicemia pe nemâncate, dimineaţa, după 8 ore de post este ≥126 mg/dl se poate
pune diagnosticul de diabet zaharat. În absenţa unei glicemii la 2 ore în cadrul testului de
toleranţă la glucoză ≥200 mg/dl sau a unei HbA1c ≥6,5 % se va repeta determinarea în zilele
următoare pentru confirmarea diagnosticului.
•Dacă glicemia pe nemâncate, dimineaţa, după 8 ore de post este mai mica de 126 mg/dl
atunci se face un aşa numit test de toleranţă la glucoză. Astfel, dimineaţa pe nemâncate (post de
8 ore) se recoltează o glicemie pe venă, se beau 75 g de glucoză (in 300 ml apă, preferabil cu
puţină lămâie) şi se testează din nou glicemia peste 2 ore (între timp nu se mănâncă, nu se
fumează, nu se face efort, etc.). Dacă la 2 ore de la ingerarea glucozei glicemia este mai mare de
200 mg/dl se pune diagnosticul de diabet zaharat. În absenţa unei glicemii pe nemâncate ≥126
mg/dl sau a unei HbA1c ≥6,5 % se va repeta determinarea în zilele următoare pentru confirmarea
diagnosticului.
•Dacă hemoglobina glicozilată (HbA1c) ≥6,5 %. Diagnosticul diabetului zaharat pe baza
hemoglobinei glicozate (HbA1c) nu poate fi folosit decât dacă metoda de laborator este 7
certificată şi validată conform standardului internaţional (metoda HPLC). În absenţa unei
glicemii pe nemâncate ≥126 mg/dl sau a unei glicemii la 2 ore în cadrul testului de tolerantă la
glucoză ≥200 mg/dl se va repeta determinarea în zilele următoare pentru confirmarea
diagnosticului.
2.6 Evoluţie
• Se poate întâlni la toate vârstele, cu predominanţă la copii şi în rândul persoanelor sub
30 de ani, însă poate apărea şi la vârste înaintate (după 80 de ani). Dacă diabetul se descoperă
după vârsta de 30 de ani acesta devine mai greu de diferenţiat de diabetul de tip 2 ce are un
mecanism de apariţie diferit şi o abordare terapeutică diferită. Punctul de plecare al apariţiei bolii
este propriul sistem imun care, din „dorinţa” de a proteja organismul de molecule şi
microorganisme străine, ajunge să nu mai recunoască propriile elemente (celulele beta
pancreatice), pe care le va ataca asemeni celor străine.
•Evoluţia diabetului zaharat de tip 1 nu este una bruscă, ci se întinde pe o perioadă de
câţiva ani, timp în care sistemul imun al pacientului formează anumite substanţe şi celule

8
specializate ce distrug pas cu pas celulele beta pancreatice. În momentul apariţiei semnelor
caracteristice bolii (poliurie, polidipsie, polifagie, pierdere în greutate), pancreasul pacientului
mai conţine doar 10-20% din cantitatea normală de celule beta – abia în acest moment mulţi
dintre pacienţi se prezintă la medic pentru investigaţii, punându-se diagnostic cert, însă debutul
în sine al bolii (destrucția țesutului beta pancreatic) a început cu mult timp în urmă (câţiva ani).
2.7 Tratament
Tratamentul diabetului constă în regim alimentar, activitate fizică, educaţie şi – în
majoritatea cazurilor – medicamente. Dacă o persoană cu diabet reuşeşte să îşi controleze
glicemia, riscul apariţiei complicaţiilor este mult diminuat. Scopul tratamentului diabetului este
aşadar menţinerea glicemiei la valori normale cât mai mult timp posibil.
•Tratamentul hipertensiunii arteriale şi hipercolesterolemiei poate preveni de asemenea
unele complicaţii ale bolii. Este eficace şi administrarea zilnică a unei doze mici de aspirină.
•Persoanele cu diabet beneficiază foarte mult dacă învaţă despre boala pe care o au,
înţelegând modul în care regimul alimentar şi activitatea fizică le afectează glicemia şi aflând
cum să evite complicaţiile. Informaţiile pot fi oferite de o asistentă medicală instruită special în
acest scop.
•Indivizii cu diabet ar trebui să poarte întotdeauna la ei o brăţară medicală care să atragă
8 atenţia medicilor asupra prezenţei acestei boli. Aceste informaţii permit iniţierea rapidă a
tratamentului salvator, în special în caz de traumatisme sau alterare a stării mentale.
•Persoanele cu diabet de tip I, care reuşesc să îşi menţină o greutate corporală normală,
pot necesita numai doze mici de insulină. În general, persoanele diabetice nu ar trebui să
consume alimente dulci în cantităţi mari. De asemenea, este bine ca mesele să fie luate la
intervale regulate; perioadele lungi între mese trebuie evitate. Deoarece există o predispoziţie
pentru creşterea colesterolului sanguin, este necesară limitarea aportului alimentar de grăsimi
saturate. Uneori trebuie administrate medicamente care reduc nivelul colesterolului. Adoptarea
unui program regulat de activitate fizică ajută de asemenea la controlul greutăţii şi glicemiei.
2.8 Complicaţiile
Complicațiile asociate diabetului apar mai ales in cazul persoanelor care își neglijează
boala si au episoade lungi de hiperglicemie. Astfel, pot apărea complicații:
•Cardiovasculare – persoanele cu diabet au un risc de doua ori mai mare de apariție a
infarctului miocardic sau a accidentului vascular cerebral;

9
 •Oculare – retinopatia diabetica apare atunci când vasele mici din retina se îmbolnăvesc.
Vederea scade treptat, iar lăsata netratata, poate duce la pierderea completa a vederii;
•Renale – exista un risc de nefropatie diabetica, îmbolnăvirea rinichilor din cauza
diabetului zaharat. Netratata, poate duce la insuficienta renala, atunci când o parte a rinichiului
este distrusa. In cele mai grave cazuri, pacientul ajunge sa facă dializa;
•Piciorul diabetic – apare pe fondul neuropatiei diabetice (amorțirea unor zone ale
corpului). Se manifesta prin ulcerații la nivelul piciorului, infecții frecvente, distrugerea
progresiva a oaselor si a articulațiilor. In lipsa tratamentului, piciorul devine necrozat si exista un
risc de amputare.
Aceste complicații, care pot agrava sănătatea diabeticului, pot fi prevenite daca pacienții
merg la consult atât la diabetolog, cat si la cardiolog, oftalmolog, nefrolog si chirurg vascular sau
ortoped, in funcție de gravitatea piciorului diabetic. Foarte important de știut este ca astfel de
consultații sunt decontate de stat si ar trebui sa facă parte din rutina de investigații periodice ale
unei persoane diabetice.
2.9 Profilaxie
În prezent, nu există tratament profilactic al diabetului zaharat tip 1, totuşi, studiile
încearcă să găsească modalităţi de prevenţie la pacienţii cu predispoziţie genetică de a face boala.
Cei cu antecedente familiale (fraţi,surori,părinţi) de diabet zaharat insulino-dependent şi care
doresc să participe la studii clinice se vor adresa medicului specialist, cerând să fie testaţi pentru
anticorpii anti-celule beta, deoarece prezenţa acestora în ser creşte riscul de apariţie a bolii.
Studiile pe animale şi trialurile clinice efectuate la oameni, au arata că insulina în doze
mici, administrată oral sau injectabil poate preveni dezvoltarea diabetul zaharat tip I. Însă, un
studiu efectuat pe un lot mai mare, a demonstrat că nu este prevenită sau intârziată apariţia
diabetului insulino-dependent. Într-un alt studiu, în care insulina a fost administrată oral s-a
observat doar că este întârziat debutul bolii. Într-un studiu realizat pe copiii care au primit
suplimente nutritive de vitamina D s-a observat că a fost redus riscul de apariţie a diabetului.
Însa, excesul de vitamina D poate fi dăunător, ca urmare nu se recomandă administrarea decât în
cazul deficienţei vitamina D.
Vaccinarea nu este corelată cu creşterea riscului de a face diabet; deci copiii cu factori de
risc pentru diabet zaharat tip 1 pot fi supuși vaccinării obligatorii.
Profilaxia complicaţiilor diabetului:

10
 Persoanele cu diabet zaharat tip I pot preveni sau întârzia apariția complicațiilor cronice
ale acestuia:
• nefropatia diabetica, retinopatia, neuropatia sau afecţiunile cardiovasculare, prin
menţinerea glicemiei în limite normale. Aceştia vor fi supuşi unui control medical periodic
pentru a putea fi depistate precoce semnele si simptomele acestor complicaţii. În cazul în care
sunt depistate şi tratate precoce, leziunile organice produse pot fi stopate, evoluţia lor poate fi
încetinită sau chiar aceste leziuni pot fi reversibile;

• afecţiunile cronice ca hipertensiunea sau hipercolesterolemia trebuie tratate

medicamentos. Oprirea fumatului scade riscul apariţiei acestor complicaţii

• alte probleme de sănătate supraadăugate pot creşte riscul dezvoltării complicaţiilor

cronice.
Profilaxia gripei şi a infecţiei pneumococice:
Persoanele cu diabet insulino-dependent vor fi supuşi vaccinării anuale antigripale şi
antipneumococice odată la 5 ani. Vaccinarea antipneumococică previne îmbolnăvirea
determinată de pneumococ, frecvent întâlnită la diabeticii cu afecţiuni cardiace şi renale,
crescând riscul instalării complicaţiilor, al spitalizărilor şi a mortalităţii prin infecţii gripale şi
pneumococice.

11
 CAPITOLUL III
PROCES DE NURSING
3.1. Cazul I
Culegerea informaţiilor
Date de identificare: Nume: C.
Prenume: A.
Vârstă: 30 ani
Sex: feminin
Naţionalitate: româncă
Religie: ortodoxă
Ocupaţie: şomeră
Domiciliu: Roman
Data internării: 06.02.2021,Spitalul Municipal de Urgenţă Roman, secţia Diabet
Zaharat,Nutriţie şi Boli Metabolice,F.O 69
Data externării: 12.02.2021
Diagnostic la internare: Diabet Zaharat tip I.
Situaţie familială şi socială: locuieşte cu soţul şi cei doi copii într-un apartament cu două
camere.
Motivele internării: cefalee, graţă, vărsături, vertij, astenie fizică, polifagie, deshidratare,
poliurie, nicturie, durere lombară, parestezii la nivelul membrelor inferioare.
Antecedente heredocolaterale: fără semnificație clinică.
Antecedente personale: HTA,obezitate gradul II.
Obişnuinţe de viaţă: bea ocazional cafea,nu fumează,nu consumă băuturi alcoolice.
Istoricul bolii: Pacientă în vârstă de 30 de ani,cunoscută cu valori oscilante ale T.A,se
internează pentru valori mare de glicemie în ambulator prezentând următoarele simptome:
cefalee, vărsături, vertij, astenie fizică, poliurie, nicturie, durere şi parestezii la nivelul
membrelor inferioare, eritem fesier.
Observaţie iniţială: pacienta este agitată,este profund afectată de ceea ce i se întâmplă, Î=
1,65cm, G=95kg, T.A=170/80 mmHg, Temp=36,5°C, Resp=17 resp/min,Puls=95b/min,ritmic,
grup sanguin AII,Rh negativ,nefiind alergică la medicamente.

12
 Examene paraclinice:
Denumire analiiză Valori prelevate Valori normale
Leucocite 8100mm3 6000-8000 mm3
Ht 41% 46± 6%
TGO 32 UI 15-42 UI
TGP 28 UI 5-35 UI
Glicemie 220 mm/dl 80-120 mm/dl
Uree 0,36 mg/dl 0,20-0,40 mg/dl
Creatinină 0,9 mg/dl 0,5-1,20 mg/dl
HbA1c 6.6% 4%-5.7%

Examen de specialitate:
Aparatul respirator: -respiraţie amplă de tip abdominal;
- torace normal conformat;
- murmur vezicular prezent;

- tuse absentă.
Aparatul cardiovascular: - şoc apexian spatial V intercostal pe linia medio-claviculară stângă;
- zgomote cardiace ritmice;
- cord în limite normale.
Aparatul digestiv: - abdomen suplu, mobil;
- ficat cu ecostructură normal;
- ficat în limite fiziologice;
- pancreas mărit.
Aparatul uro-genital: - loje renale nedureroase;
- organe genitale normal conformate;
- nicturie, poliurie.
Sistemul nervos central: - echilibrat
Aprecierea nevoilor fundamentale alterate

13
1. Nevoia de a bea şi a mânca
2. Nevoia de a elimna
3. Nevoia de a evita pericolele
4. Nevoia de a respire şi a avea o bună circulaţie
5. Nevoia de a-şi păstra tegumentele şi mucoasele integre şi curate
6. Nevoia de a dormi şi a se odihni
7. Nevoia de a comunica

1. Nevoia de a bea şi a mânca

P: alimentare şi hidratare inadecvate prin deficit;
E: vărsături alimentare;
S: stare generală alterată,astenie fizică, sete, foame, transpiraţii reci, limbă uscată,buze uscate;
O: pacienta să se alimenteze în raport cu nevoile sale cantitative şi calitative, să respecte dieta
zilnică, astfel încât să obţină echilibrul metabolismului glucidic.

Intervenţii autonome:
• am apreciat nevoile cantitative şi calitative ale pacientei;
• i-am explicat pacientei valoarea energetică a alimentelor şi necesarul în funcţie de valoarea
energetică şi vârstă;
• am alcătuit un regim alimentar hipocaloric;
• am stabilit raţia alimentară cu protein 13-15%, lipide 30-35%, glucide 50%(250/300 g/24ore);
• am educat pacienta asupra alimentaţiei permise şi interzise;
• am ales alimentele în funcţie de numărul de glucide:
- alimente interzise: zahăr, produse zaharoase, fructe uscate, prăjituri, leguminoase
uscate, siropuri, struguri, prune.
- alimente permise,cântărite: pâine (50% glucide), cartofi (20%glucide), pastele
făinoase, fructe,legume (cu peste 5% glucide), lapte, brânză de vaci, mămăligă.
- alimente premise necântărite: carne şi derivatele din carne, peştele, ouăle,
brânzeturile, smântâna, untul, legumele cu 5% glucide( varză,conopidă, pătlăgelele roşii, fasolea
verde);
• am măsurat greutatea pacientei;

14
• am sfătuit pacienta să îşi măsoare zilnic glicemia cu glucometru;
• am educat pacienta asupra numărului şi oralului meselor ce trebuie respectate;
• am educat pacienta asupra alimentaţiei permise şi interzise;
• am ajutat pacienta să se alimenteze şi hidrateze corespunzător.
Intervenţii delegate:
• la indicaţia medicului am administrat insulina cu 10-15 minute înainte de masă;
• urmăresc eventualele efecte secundare şi le comunic medicului;
Evaluare:
• în urma intervenţiilor autonome şi delegate, pacienta prezintă o alimentaţie adecvată.

2.Nevoia de a elimina
P1: alterarea eliminării urinare;
E: diabetul zaharat;
S: poliurie, nicturie, ischiurie;
O: pacienta să prezinte eliminări în limite normale.
Intervenţii autonome:
• am asigurat condiţii de microclimat;
• am efectuat bilanţul ingesta excreta;
• am monitorizat funcţiile vitale şi vegetative;
• am hidratat corespunzător pacienta;
• am educat pacienta privind importanţa igienei perineale după nicturie, defecaţie ;
• am schimbat lenjeria de pat şi de corp ori de câte ori este nevoie;
• am rugat pacienta să respecte dieta impusă de medic ce interzice consumul alimentelor şi
lichidelor ce provoacă fermentaţie;
Intervenţii delegate:
• recoltez sumar de urină la indicaţia medicului;
• la indicaţia medicului am administrat tratamentul medicamentos: insulină nonotard;
Evaluare:
• în urma intervenţiilor autonome şi delegate, pacienta prezintă eliminări în limite fiziologice.

3. Nevoia de a evita pericolele

15
P: risc de complicaţii;
E: vărsături, poliurie, constipaţie, parestezii;
S: astenie fizică,stare generală alterată, tegumente uscate;
O: pacienta să prezinte diminuare a eliminării în limita evitării orcăui pericol.
Intervenţii acutonome:
• am monitorizat în permanenţă funcţiile vitale TA, P, R, T, şi vegetative vărsături, diureză,
scaune şi le notez în foaia de observaţie a pacientei;
• asigur pacientei microclimat corespunzător;
• am educat pacienta să-şi recunoască cauzele şi semnele complicaţiilor acute şi cum să intervină
în cazul procedurii lor;
• am educat pacienta privind păstrarea igienei corporale,în general a picioarelor pentru a prevenii
escoreaţiile, fisurile, bătăturile care se pot infecta uşor;
• am ajutat pacienta în permanenţă şi am suplinit-o în satisfacerea nevoilor;
• am respectat regulile de asepsie şi antisepsieîn efectuarea orcăror tehnici asupra pacientei;
Intervenţii delegate:
• am însoţit pacienta la consultul intersecţie;
• am administrat tratamentul prescris de medic în foaia de observaţie a pacientei respectând
doza,ritmul şi calea de administrare;
- ser fiziologic;
- Vit. B1, B6, C;
Evaluare:
• în urma intervenţiilor autonome şi delegate, pacienta prezintă eliminări în limite fiziologice.

4. Nevoia de a respira şi de a avea o bună circulaţie

P: alterarea respiraţiei şi circulaţiei;
E: creşterea presiunii intravasculare;
S: cefalee,vertij,HTA la internare 170/80 mmHg ulterior după administrarea de Metoprolol
prezintă TA: 120/60 mmHg;
O: pacienta să prezinte T.A în limite normale şi să fie echilibrată psihic.
Intervenţii autonome:

16
• am echilibrat fizic şi psihic pacienta şi am obţinut consimţământul aspura tehnicilor ce urmează
a fi efectuate;
• am măsurat funcţiile vitale ale pacientei şi le-am trecut în F.O;
• am apreciat severitatea,localizarea ameţelii,cefaleei şi factorii care precipită sau calmează
durerea,oboseala;
• am limitata activităţile pacientei şi asigur un mediu linistit,nestresat, ridic capul patului pentru a
scădea presiunea LCR;
• am sfătuit pacienta să raporteze dacă durerea nu se calmează la 30 de minute după
administrarea tratamentului;
• am manifestat înţelegere faţă de suferinţa pacientei;
Intervenţii delegate:
• am administrat tratamentul prescris de medic: analgezice şi antihipertensive:
- metoprolol 50mg 2cp/zi dim. şi seara;
Evaluare:
• în urma intervențiilor autonome şi delegate, pacienta resimte o ameliorare a durerii şi prezintă
T.A în limite normale.

5. Nevoia de a-şi menţine tegumentele şi mucoasele integre şi curate

P: alterarea integrităţii tegumentare;
E: imobilizare la pat;
S: eritem fesier;
O: pacienta să prezinte tegumentele curate şi integre pe toată durata spitalizării.
Intervenţii autonome:
• ajut pacienta în efectuarea toaletei intime dar şi corporale;
• am măsurat diureza şi am notat-o în foaia de observaţie a pacientei;
• am evaluat manifestările de deshidratare,aspectul pielii şi al mucoaselor, pulsul,T.A;
• am evaluat astenia,epuizarea pacientei şi o ajut să-şi asigure igiena pentru conservarea forţei
fizice;
• am încurajat în permanenţă pacienta;
• am stimulat dorinţa pacientei de a fi curată şi îngrijită;
Intervenţii delegate:

17
• aplic unguient Bepanthen în zona iritată fesier;
- i.m refen 1f/12 ore;
• pregătesc pacienta pentru orice investigaţie la care va fi supusă;
Evaluare:
• în urma îngrijirilor aplicate,pacienta prezintă tegumente curate şi integre.
6. Nevoia de a dormi şi a se odihni
P: dificultate în a dormi şi a se odihni;
E: mediul spitalicesc;
S: oboseală,anxietate, alterarea ritmului night emeral,fatigabilitate, aţipii diurne;
O: pacienta să beneficieze de un somn liniştit de 7 ore pe noapte.
Intervenţii autonome:
• am asigurat condiţii de mediu: salon aerisit,lenjerie curată;
• am recomandat efectuarea exerciţiilor de relaxare sau cititul unei reveste înainte de culcare;
• i-am oferit pacientei un pahar cu ceai cald înainte de culcare;
• am facilitat contactul cu membrii familiei pentru a crea stări de bine;
Intervenţii delegate:
• la indicaţia medicului am administrat f i.m tb de Diazepam seara, ora 18.00;
Evaluare:
• în urma intervenţiilor autonome şi delegate,pacienta a beneficiat de un somn odihnitor
cantitativ şi calitativ de aproximativ 7 ore pe noapte.

7. Nevoia de a comunica
P: comunicare inadecvată la nivel afectiv;
E: neadaptare la noua situaţie,anxietate;
S: apatie, nu comunică afectiv cu ceilalţi pacienţi, membrii ai familiei, personalul medical;
O: pacienta să nu mai prezinte anxietate şi să comunice cu personalul medical cu care intră în
contact,să aibă o percepţie pozitivă faţă de sine.
Intervenţii autonome:
• am comunicat empatic cu pacienta;
• am încurajat pacienta să-şi exprime nevoile,temerile şi sentimentele;
• am antrenat pacienta în diferite activităţi şi i-am dat posibilitatea să decidă singur;

18
• am ajutat pacienta să identifice posibilităţile sale de a asculta,schimba idei cu ceilalţi din jur,de
a crea legături semnificative;
• am insuflat pacientei încredere în echipa de îngrijire,încercând prin discuţiile purtate să-I înlătur
starea de anxietate;
Evaluare:
• în urma îngrijirilor acordate pacienta şi-a recâştigat optimismul,încrederea în forţele proprii;
• pacienta comunică eficient cu cei
Evaluare finală:
Pacienta C.A în vârstă de 30 de ani,cu domiciliul în Roman se prezintă la Spitalul Municipal de
Urgenţă Roman, secţia de Diabet Zaharat,Nutriţie şi Boli Metabolice cu următoarele simptome:
cefalee, graţă, vărsături, vertij, astenie fizică, polifagie, deshidratare, poliurie, nicturie, durere
lombară, parestezii la nivelul membrelor inferioare.
În urma evaluării clinice şi paraclinice,s-a stabilit diagnosticul de Diabet Zaharat tip I.
În urma intervenţiilor autonome şi delegate,pacientul şi-a recuperat autonomia în satisfacerea
nevoilor fundamentale alterate,după cum urmează:
• pacienta nu a prezentat complicaţii durerea şi anxietatea s-au diminuat;
• pacienta prezintă o alimentaţie adecvată;
• pacienta prezinta T.A în limite normale,durerea s-a ameliorat;
• pacienta prezintă eliminări în limite fiziologice;
• pacienta prezintă tegumente curate şi integre;
• pacienta a beneficiat de un somn odihnitor;
• pacienta şi-a recâştigat optimismul şi încrederea în forţele proprii.

19
 3.2 Cazul II

Culegerea informaţiilor
Date de identificare: Nume: G
Prenume: A
Vârsta: 42 de ani
Sex: masculin
Naţionalitate: română
Religie: catolic
Ocupaţie: tehnician
Domiciliul: sat Pildeşti,Judeţul Neamţ
Data internării: 16.03.2021, Spitalul Municipal de Urgenţă Roman,secţia Diabet
Zaharat,Nutriţie şi Boli Metabolice, 83.
Data externării: 22.03.2021.
Diagnostic la internare: diabet zaharat tip I.
Situaţie familială şi socială: locuieşte cu soţia şi socii într-o casă cu 4 camere.
Motivele internării: anorexie, disfagie, anxietate, deshidratare, vedere încetoşată ,greaţă ,
vărsături, senzaţie de slăbiciune, transpiraţii profunde, agitaţie psihică, contracţii musculare,
tremurături ale mâinilor.
Antecedente heredocolaterale: nesemnificative.
Antecedente personale: cardiopatie ischemică.
Obişnuinţe de viaţă: fumător, consumă alcool ocazional.
Istoricul bolii: în ziua internării pacientul G.A cunoscut cu cardiopatie ischemică,declară
că în urmă cu câteva ore a început să aibă următoarele simptome: anorexie, disfagie, anxietate,
deshidratare, vedere încetoşată, greaţă, vărsături, senzaţie de slăbiciune, transpiraţii
profunde,agitaţie psihică, contracţii musculare,tremurături ale mâinilor. Pacientul s-a prezentat la
Spitalul Municipal de Urgenţă Roman pentru investigaţii şi tratament.
Observaţie iniţială: pacientul este agitat, fiind afectat de ceea ce I se întâmplă. Î=1,71
cm,G= 70kg, T.A=160/80mmHg, T= 35,5°C, Puls= 75bătăi/min ritmic, Resp=19 resp/min, grup
sanguin BIII,Rh negativ, nefiind alergic la medicamente.
Examen paraclinic:

20
 Analiza de laborator Valori prelevate Valori normale
Glicemie 250 mg/dl 80-120mg/dl
Uree 0,26 mg/dl 0,20-0,40 mg/dl
Creatinina 1,37 mg/dl 0,6-1,20 mg/dl
TGO 34,6 UI 5-42 UI
TGP 25,8 UI 5-35 UI
VSH 13 mm3 10 mm3
HB 17,7g% 13-18g%
HT 40% 33-43%
HbA1c 6.7% 4%-5.7%

Examene de specialitate:
Aparatul respirator: -respiraţie amplă ritmică;
- torace normal conformat;
- murmur vezicular prezent;
- respiraţie tip costal inferior.
Aparatul cardiovascular: - zgomote cardiace ritmice;
- cord în limite normale.
Aparatul digestiv: - tranzit intestinal normal;
- splină nepalpabilă;
- pancreas în limite fiziologice.
Aparatul uro-genital: - loje renale nedureroase;
- urină monocromă, tulbure, urât mirositoare.
Sistemul nervos central: -stare de conştienţă.

Aprecierea nevoilor fundamentale alterate

1. Nevoia de a bea şi a mânca
2. Nevoia de a elimina
3. Nevoia de a evita pericolele

21
4. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie
5. Nevoia de a-şi menţine tegumentele şi mucoasele integre şu curate
6. Nevoia de a dormi şi a se odihni
7. Nevoia de a comunica
8. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea

1. Nevoia de a bea şi a mânca

P1: anorexie
E: deshidratare
S: greaţă, vărsături, senzaţie de slăbiciune
O: pacientul să prezinte o stare de bine fără greţuri,vărsături.
P2: anxietate
E: mediul spitalicesc
S: agitaţie psihică
O: pacientul să fie echilibrat fizic şi psihic.

Intervenţii autonome:
• am aşezat pacientul în poziţie decubit dorsal cu capul în lateral;
• am protejat lenjeria de pat cu muşama şi aleză;
• am ajutat pacientul în timpul vărsăturilor,sprijinindu-l, învăţându-l să inspire profund ;
• i-am oferit un pahar cu apă pentru aş-i clăti gura;
• am încurajat în permanenţă pacientul;
• am supravegheat funcţiile vitale şi vegetative;
• am explorat preferinţele pacientului asupra alimentelor premise şi interzise;
• am asigurat un regim alimentar echilibrat cu scopul de a furniza raţia calorică necesară de a
reduce hiperglicemia şi de a menţine o greutate corporală satisfăcătoare şi stabilă;
• am servit pacientul cu alimente la o temperatură moderată,la ore regulate;
• am măsurat zilnic diureza şi am notat-o în F.O;
• am măsurat greutatea pacientului la interval de 2-3 zile;
Intervanţii delegate:
• am administrat tratamentul medicamentos prescrs de medic respectând doza,ritmul şi calea de

22
administrare: -s.c Insulina Lantus 20 UI / 24 ore ( ora 9:00- 6ui; 12:00- 10 ui; 17:00-4) cu 30 de
minute înainte de masă;
- i.m Algocalmin 1fl
- Diazepam 1 tb/zi seara per os.
- i.m Piracetam 1fl/zi
- Clorfeniramin 1cp/zi
- i.v Vitamina B1,B6,B12. 1/zi
• am recoltat sânge pentru analize de laborator: Glicemie, Uree, Creatinina, TGO, TGO, VSH,
HB, HT;
• am însoţit pacientul la consultul intersecţie:
• am urmărit evoluţia tratamentului şi am anunţat medicul de eventualele complicaţii.
Evaluare:
• în urma intervenţiilor autonome şi delegate pacientul nu prezintă vărsături;
• pacientul este echilibrat fizic şi psihic.

2. Nevoia de a elimina
P: transpiraţie abundentă
E: proces infecţios,deshidratare
S: senzaţie de slăbiciune
O: pacientul să fie echilibrat hidroelectrolitic;
• pacientul să prezinte eliminări în limite fiziologice.
Intervenţii autonome:
• am măsurat zilnic funcţiile vitale pentru a observa potential alterare a stării generale, T.A , puls,
respiraţie, temperature;
• am sfătuit pacientul să consume cât mai multe lichide pentru reechilibrarea hidroelectrolitică;
• am asigurat un microclimat corespunzător în salon;
• am schimbat lenjeria de pat şi de corp ori de câte ori a fost nevoie pentru a evita alterarea
tegumentelor prin contactul prelungit cu transpiraţia şi pentru înlăturarea mirosului neplăcut;
• am câştigat încrederea pacientului şi l-am ajutat să se adapteze la rolul de bolnav şi la regulile
impuse de starea sa;
• am efectuat bilanţul ingesta excreta;

23
• am educat pacientul să păstreze o igienă riguroasă a tegumentelor prin folosirea duşului cu apă
caldă şi săpun;
Intervenţii delegate:
• la indicaţia medicului am administrat vitamina B1,B6,B12;

Evaluare:
• în urma îngrijirilor acordate pacientul este echilibrat hidroelectolitic;
• pacientul prezintă eliminări în limite fiziologice.

3. Nevoia de a evita pericolele

P1: risc de complicaţii;
E: mediul spitalicesc;
S: risc de nevrite,retinopatie;
O: pacientul să nu prezinte risc de complicaţii;
P2: anxietate;
E: nerecunoaşterea prognosticului bolii,spitalizarea;
S: pacientul este iritat,îngrijorat;
O: liniştirea fizică şi psihică a pacientului
Intervenţii autonome:
• am încurajat şi susţinut psihic pacientul;
• am aşezat pacientul într-un salon curat, aerisit;
• am apreciat starea de conşienţă, am măsurat funcţiile vitale şi le-am notat în F.O a pacientului;
• am adoptat mijloace psihologice pentru a influenţa starea de bine a pacientului;
• am ajutat pacientul în satisfacerea nevoii;
• am sfătuit pacientul să apeleze la echipa medicală ori de câte ore este nevoie;
• am respectat circuitul pentru bolnavii şi am izolat pacientul cu potenţial infecţios de restul
bolnaviilor;
• am supravegheat în permanenţă pacientul;
• am respectat reguliile de asepsie: am folosit mănuşi şi instrumentar steril;

Intervenţii delegate:

24
• am recoltat fluide biologice pentru examenul de laborator( sânge): Glicemie, Uree, Creatinină,
TGO, TGP, VSH, HB, HT.
• la indicaţia medicului am administrat tratamenul medicamentos prescris în F.O a pacientului
respectând doza,ritmul şi calea de administrare;
-s.c Insulina Lantus 20 UI
- i.m Algocalmin 1fiolă
- Diazepam 1 tb/zi seara per os.
- Piracetam 1fl/zi
- Clorfeniramin 1cp/zi
- VitaminaB1,B6,B12.
• am urmărit reacţiile pacientului la tratament şi le-am comunicat medicului curant.
Evaluare:
• în urma intervenţiilor autonome şi delegate pacientul nu prezintă complicaţii;
• pacientul este echilibrat psihic.
4.Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie
P: circulaţie inadecvată
E: procesul bolii
S: tahicardie,agitaţie
O: pacientul să prezinte o circulație adecvată limitelor fiziologice.
Intervenţii autonome:
• am monitorizat funcţiile vitale şi le-am notat în foaia de observaţie;
• am asigurat o poziţie favorabilă circulaţiei;
• am asigurat un microclimat corespunzător;
• am educat pacientul să evite factorii nocivi alcool,tutun,cafea;
• am sfătuit pacientul să facă pauze adecvate în funcţie de efortul fizic,activităţi,locul de muncă;
• am sfătuit pacientul să poarte îmbrăcăminte lejeră care să-i favorizeze circulația;
• am învăţat pacientul să cunoască limitele fiziologice,controlul preventiv şi educaţia;
Intervenţii delegate:
• la indicaţia medicului am recoltat produse biologice pentru examenul de laborator;
• am administrat medicaţia prescrisă de medic în F.O respectând doza,ritmul şi calea de
administrare;

25
• urmăresc efectul medicamentelor şi anunţ medicul;
Evaluare:
• în urma intervenţiilor autonome şi delegate,pacientul prezintă o circulaţie în limite fiziologice.
5. Nevoia de a-şi menţine tegumentele şi mucoasele integre şi curate.
P: igienă defectuoasă
E: transpiraţii abundente
S: tegumente şi mucoase umede și urât mirositoare
O: pacienta să prezinte o igienă riguroasă
Intervenţii autonome:
• am stabilit cu pacientul o relaţie de încredere pentru a nu se simţi jenat;
• am aerisit salonul;
• am monitorizat funcţiile vitale şi vegetative;
• am ajutat pacientul la efectuarea băii;
• am educat pacientul privind importanţa menţinerii unei igiene riguroase pentru evitarea
complicaţiilor;
• am încurajat în permanenţă pacientul;
Intervenţii delegate:
• am pregătit fizic şi psihic pacientul pentru orice intervenţie la care va fi supus;
• am administrat medicaţia prescrisă de medic;
Evaluare:
• în urma îngrijirilor aplicate, pacientul prezintă o igienă riguroasă.
6.Nevoia de a dormi şi a se odihni.
P: dificultate în a se odihni
E: mediul spitalicesc
S: treziri frecvente,ore insuficiente de odihnă
O: pacientul să aibă un somn atât cantitativ cât şi calitativ
Intervenţii autonome:
• am asigurat condiţii de microclimat;
• am recomandat pacientului efectuarea unor terapii de relaxare;
• am rugat pacienţii din salon să păstreze liniştea;
• am rugat aparţinătorii să respecte regulile şi orele de vizită;

26
• am stabilit împreună cu pacientul un orar de odihnă,somn;
• am asigurat lumina semiobscură;
• am oferit pacientului un pahar cu lapte înainte de culcare;
• am observat cantitatea şi calitatea somnului pacientul şi le-am notat în F.O;
Intervenţii delegate:
• administrez medicaţia prescrisă de medic: Diazepam 1cp/zi, seara;
Evaluare:
• în urma îngrijirilor aplicate,pacientul prezintă un somn atât din vedere cantitativ cât şi calitativ.
7.Nevoia de a comunica
P: comunicare ineficientă la nivel afectiv
E: aflarea prognosticului
S: agitaţie,nelinişte
O: pacientul să comunice eficient cu echipa medicală şi familia.
Intervenţii autonome:
• am familiarizat pacientul cu mediul spitalicesc;
• am prezentat pacientului echipa medicală;
•am oferit posibilitatea pacientului să-şi exprime liber temerile,sentimentele;
• am păstrat confidenţiale temerile pacientului;
• am rugat familia să îi fie alături şi să îl susţină;
• am furnizat pacientului informaţii clare pentru a-l linişti;
Evaluare:
• în urma îngrijirilor acordate,pacientu comunică eficient cu echipa medicală.
8.Nevoia de învăţa cum să-şi păstreze sănatatea
P: deficit de cunoştinţe
E: lipsa informaţiilor
S: pacientul nu are cunoştinţe despre boală
O: pacientul să acumuleze noi cunoştinţe despre boal şi să dobândească noi deprinderi şi
obiceiuri.
Intervenţii autonome:
• am explorat nivelul de cunoştinţe al pacientului;
• am motivat acumularea de noi cunoştinţe ale pacientului;

27
• am educat pacientul privind alimentele permise şi interzise;
• am ajutat pacientul să îşi recunoască singur cauzele şi semnele complicaţiilor şi cum să
intervină în cazul procedurii lor;
• am conştientizat pacientul că el este responsabil de pierderea sau menţinerea sănătăţii sale;
• am sfătuit pacientul să evite aportul de sare,stres,frig,umezeală;
• am urmărit dacă pacientul acordă importanţă bolii şi dacă respectă sfaturile medicale;
Evaluare:
• în urma discuţiilor purtate şi a activităţilor educative,pacientul şi-a însuşit corect mesajul trimis
şi noile cunoştinţe despre prevenirea apariţiei acestei afecţiuni;
Evaluare finală:
Pacientul G.A în vârstă de 42 de ani, cunoscut cu cardiopatie ischemică, se internează pe secţia
Diabet Zaharat, Nutriţie şi Boli Metabolice din cadrul Spitalului Municipal de Urgenţă Roman
prezentând anorexie, disfagie, anxietate, deshidratare, vedere încetoşată ,greaţă , vărsături,
senzaţie de slăbiciune, transpiraţii profunde, agitaţie psihică, contracţii musculare, tremurături ale
mâinilor.
În urma evaluărilor clinice şi paraclinice s-a stabilit diagnosticul de Diabet Zaharat tip I. În urma
intervenţiilor proprii şi delegate,pacientul şi-a recuperat autonomia în satisfacerea nevoilor
fundamentale alterate,după cum urmează:
• pacienta a învăţat cum să-şi păstreze sănătatea;
• durerea şi anxietatea s-au diminuat;
• pacienta nu prezintă complicaţii;
• funcţiile vitale sunt în limite normale;
• pacienta este echilibrată psihic;
• cunoaşte procedurile ce urmează să i se facă ,şi-a dat consimțământul;
• este informată asupra îngrijirilor ulterioare;
• va respecta o dietă echilibrată.

28
 3.3 Cazul III

Culegerea informaţiilor
Date de identificare: Nume: P
Prenume: M
Vârstă: 48
Sex: feminin
Naţionalitate: română
Religie: catolică
Ocupaţie: contabilă
Domiciliul: Săbăoani
Data internării: 18.02.2021, Spitalul Municipal de Urgenţă Roman,secţia Diabet
Zaharat,Nutriţie şi Boli Metabolice,F.O 91.
Data externării: 24.02.2021.
Diagnostic de internare: Diabet Zaharat tip I. Situaţie familială şi socială: locuieşte cu
soţul şi copiii într-o casă cu 4 camere.
Motivele internării: sete, cefalee, vertij, gură uscată, inapetenţă, senzaţie de greaţă şi
vărsături, poliurie,tulburări de sensibilitate,dureri şi parestezii ale membrele inferioare.
Antecedente heredocolaterale: fără importanţă.
Antecedente personale: nespecificate.
Obişnuinţe de viaţă: nu fumează,nu consumă alcool.
Istoricul bolii: Pacienta P.M se interneză la Spitalul Municipal de Urgenţă Roman pe
secţia Diabet Zaharat,Nutriţie şi Boli Metabolice prezentând în ultima vreme stări de rău.
Aceasta a început să se simtă rău în urmă cu câteva zile necedând la unele calmante. Pacienta se
prezintă pentru tratament si investigații.
Observaţie iniţială: Pacienta este agitată, acuză stări de rău, fiind afectată de ceea ce i
se ,Î=1,68;G=68Kg;TA=170/80mmHg,T=36°C;Puls= 80bătăi/min;Resp=17 Resp/min.; grup
sanguin BIII,Rh negativ; nefiind alergică.
Examene paraclinice:
Denumire analiză Valori obţinute Valori normale

29
 Glicemie 274mg/dl 80-120mg/dl
Uree 0,45 mg/dl 0,2-0,40mg/dl
Creatinină 1,11 mg/dl 0,6-1,20mg/dl
TGO 19UI 5-42UI
TGP 22UI 5-35UI
VSH 16 mm3 10 mm3
Hb 14,3g% 13-18%
Ht 41% 33-43%
VEM 93,8fL 80-98fL
HEM 38,5pg 23-33pg

Sumar urină:
pH 5 5-8
Glucoză prezent absent
Acid ascorbic absent absent
Proteine absent absent
Bilirubina absent absent
Urobilinogen normal normal

Examene de specialitate:
Aparatul respirator: -respiraţie tip abdominal;
- torace normal conformat;
- murmur vezicular present;
- tuse absentă.
Aparatul cardiovascular: - zgomote cardiace ritmice;
- cord în limite normale.
Aparatul digestiv: - tranzit intestinal normal;
- splină nepalpabilă;
- abdomen de formă şi volum normal.

30
Aparatul uro-genital: - loje renale nedureroase;
- rinichi palpabili
- puncte uretrale nedureroase.
Sistemul nervos central: - depresivă;
- orientată tempo-spaţial;

Aprecierea nevoilor fundamentale alterate

1. Nevoia de a se alimenta şi hidrata
2. Nevoia de a elimina
3. Nevoia de a evita pericolele
4. Nevoia de a dormi şi a se odihni
5. Nevoia de a comunica
6. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea

1.Nevoia de a se alimenta şi hidrata

P: alterarea stării de nutriţie;
E: greţuri,vărsături;
S: uşoară deshidratare,inapetenţă;
O: pacienta să prezinte o alimentaţie echilibrată în raport cu necesităţile organismului.
Intervenţii autonome:
• am asigurat pacientei un microclimat corespunzător;
• am susţinut pacienta în timpul vărsăturilor;
• am protejat lenjeria de pat cu muşama şi aleză, oferindu-I tăviţa renală şi un pahar cu apă
pentru a-şi clăti gura;
• după încetarea vărsăturilor am hidratat pacienta cu cantităţi mici de lichide oferite cu linguriţa;
• am efectuat bilanţul ingesta excreta;
• am sfătuit pacienta să respecte regimul de diabet ( consum redus de făinoase,zahăr şi grăsimi),
consumând legume,supe,carne albă toate în cantităţi mici;
Intervenţii delegate:
• am recoltat fluide biologice pentru examenul de laborator: sânge( Glicemie, Uree, Creatinină,
TGO, TGP, VSH, Hb, Ht, VEM,HEM) şi urină (sumar urină);

31
• am administrat la indicaţia medicului tratamentul medicamentos în doza şi ritmul prescrise în
F.O:
-i.v perfuzie NaCl0,9% 500ml/24h
-Diaprel 2cp/zi;
-Tertensif 1cp/zi;
-Nebilet 5mg- 1cp/zi;
-s.c Insulină Lantus 20U.i ( administrată cu 30 de minute înainte de a lua masa);
-Corlentor 7,5m- 1cp/zi;
- Pentoxifilin 400mg- 1cp/zi
-Simgal 20 mg-1cp/seara

Evaluare:
• în urma îngrijirilor acordate,pacienta declară o stare de bine;
• pacienta respectă regimul alimentar şi este echilibrată hidroelectrolitic.

2. Nevoia de a elimina
P: alterarea eliminării digestive
E: hidratare insuficientă
S: senzaţie de greaţă,vărsături,sete.
O: pacienta să prezinte eliminări adecvate
Intervenţii autonome:
• am monitorizat funcţiile vitale şi vegetative;
• am stabilit cu pacienta o relaţie de încredere şi comunicare eficientă;
• am efectuat bilanţul ingesta excreta;
• am învăţat pacienta tehnici de relaxare;
• am recomandat consumarea alimentelor şi lichidelor ce favorizează eliminarea;
Intervenţii delegate:
• am administrat medicaţia prescrisă de medic;
Evaluare:
• în urma intervenţiilor pacienta prezintă eliminări în limite fiziologice.

32
3. Nevoia de a evita pericolele
P1: durere
E: proces inflamator
S: alterarea stării generale
O: pacientul să prezinte o diminuare a durerii
P2: vulnerabilitate faţă de pericole
E: cefalee
S: agitaţie,îngrijorare,frică
O: pacientul să fie liniştit din punct de vedere fizic şi psihic
P3: risc de infecţii asociate
E: mediul spitalicesc
S: posibil contactarea agenţilor patogeni
O: pacientul să nu prezinte risc de infecţii asociate
Intervenţii autonome:
• am încurajat şi susţinut psihic pacienta;
• am aşezat pacienta într-un salon curat şi aerisit;
• am recomandat pacientei repaus la pat,poziţie antalgică;
• am apreciat starea de conștientă a pacientei;
• am măsurat funcţiile vitale şi vegetative şi le-am notat în foaia de observaţie;
• am suplinit pacienta în satisfacerea nevoilor pentru a evita pericolele prin accidentare;
• am respectat regulile de asepsie: spălarea mâinilor cu apă şi săpun,folosirea mănuşilor sterile,
folosirea instrumentalului steril;
• am asigurat confort fizic şi psihic prin crearea unui mediu optim,ca pacienta să-şi poată
exprima nevoile şi emoţiile;
• am supravegheat în permanenţă pacienta;
Intervenţii delegate:
• am administrat la indicaţia medicului tratamentul medicamentos în doza şi ritmul prescrise în
F.O:

33
Evaluare:
• în urma intervenţiilor aplicate,durerea şi anxietatea s-au diminuat;
• pacienta nu prezintă complicaţii şi nu a contactat infecţii asociate; • pacienta este echilibrată
atât fizic cât şi psihic.

4. Nevoia de a dormi şi a se odihni

P1: dificultate în a dormi şi a se odihni
E: durere
S: oboseală,paliditate
P2: alterarea stării de confort
E: mediul spitalicesc
S: indispoziţie,epuizare
O: pacienta să beneficieze de un somn liniştit şi să prezinte o stare de confort
Intervenţii autonome:
• am asigurat condiţii de mediu; linişte,salon aerisit,lenjerie curată;
• am recomandat efectuarea exerciţiilor de relaxare sau cititul unei reviste înainte de culcare;
• am facilitat contactul cu membrii familiei pentru crearea stării de bine;
• am asigurat pacientului lumină obscură;
• am observat cantitatea şi calitatea somnului şi le notez în F.O a pacientei.
Intervenţii delegate:
• la indicaţia medicului am administrat 1tb Diazepam seara.
Evaluare:
• în urma intervenţiilor autonome şi delegate,pacientul a beneficiat de un somn odihnitor.
5. Nevoia de a comunica
P: comunicare ineficientă la nivel afectiv
E: neadaptare la noua situaţie
S: îngrijorare,anxietate,închiderea în sine
O: pacienta să comunice cu personalul şi cu cadrele medicale ce intra în contact cu acesta.
Intervenţii autonome:
• am încurajat pacienta să îşi exprime nevoile,temerile şi deprinderile;
• am antrenat pacienta în diferite activităţi şi I-am dat posibilitatea să decidă singură;

34
• am ajutat pacienta să identifice posibilităţile sale de a asculta ,schimba idei cu cei din jur,de a
crea legături semnificative;
• am liniştit pacienta cu privire la boala sa,asigurând-o că această boală poate fi controlată;
• am insuflat pacientului încredere în echipa de îngrijire,încercând prin discuţiile purtate să-i
înlătur starea de anxietate.
Evaluare:
• pacienta şi-a recâștigat optimismul şi încrederea în forţele proprii; • pacienta comunică eficient
cu cei din jur.
6.Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea
P: deficit de cunoştinţe
E: lipsa informaţiei
S: pacienta nu are cunoştinţe suficiente despre boală
O: pacienta să dobândească deprinderi ,obiceiuri şi descoperiri noi despre recuperarea sănătății şi
să acumuleze noi cunoştinţe
Intervenţii autonome:
• am stimulat dorinţa de cunoaştere a pacientei;
• am motivat acumularea de noi cunoştinţe;
• am conştientizat pacienta că ea este responsabilă de pierderea sau menţinerea sănătăţii sale;
• am explorat nivelul de cunoştinţe ale pacientei privind boala.
Evaluare:
• în urma discuţiilor purtate şi a activităţilor educative,pacienta şi-a însuşit corect mesajul
transmis şi noile cunoştinţe despre prevenirea şi apariţia acestei afecţiuni.
Evaluare finală:
Pacienta P.M în vârstă de 48 de ani,fără antecedente personal semnificative se internează pe
secţia Diabet Zaharat,Nutriţie şi Boli Metabolice din cadrul Spitalului Municipal de Urgente
Roman, prezentând sete, cefalee, vertij, gură uscată, inapetenţă, senzaţie de greaţă şi vărsături,
poliurie,tulburări de sensibilitate,dureri şi parestezii ale membrele inferioare.
În urma evaluărilor clinice şi paraclinice,s-a stabilit diagnosticul de Diabet Zaharat tip I.
În urma intervenţiilor proprii şi delegate,pacienta şi-a recuperat autonomia în satisfacerea
nevoilor fundamentale alterate,după cum urmează:
• durerea şi anxietatea s-au diminuat;

35
• pacienta a învăţat cum să-şi păstreze sănătatea;
• pacienta a dobândit obiceiuri noi privind păstrarea sănătăţii;
• pacienta nu prezintă complicaţii;
• funcţiile vitale sunt în limite normale;
• pacienta este echilibrată psihic;
• pacienta va respecta o dietă echilibrată.

36
 CONCLUZII DESPRINSE DIN PARTICULARITĂŢILE DE ÎNGRIJIRE ALE
CELOR TREI CAZURI PREZENTATE

Lucrarea de faţă prezintă o analiză a procesului de îngrijire aplicat la cele 3 cazuri. Aceste
cazuri au acţionat diferit în funcţie de anxietate,durere şi vârstă.
Pacienta C.A în vârstă de 30 ani,din mediul rural s-a internat cu următoarele manifestări
de dependenţă: cefalee, graţă, vărsături, vertij, astenie fizică, polifagie, deshidratare, poliurie,
nicturie, durere lombară, parestezii la nivelul membrelor inferioare.
În urma investigaţiilor clinice şi paraclinice s-a stabilit diagnosticul de Diabet Zaharat
tipI, pacientul fiind internat pe secţia de Diabet Zanarat, Nutriţie şi Boli Metabolice. În urma
tratamentului, pacienta declară că se simte mai bine. Pe durata spitalizării echipa medicală a
reuşit să evite eventualele pericole, anxietatea a dispărut şi pacienta nu a contactat infecţii
asociate.
Pacientul G.A în vârstă de 42 de ani sex masculin,din mediul rural s-a internat în secţia
Diabet Zaharat,Nutriţie şi Boli Metabolice cu următoarele simptome: anorexie, disfagie,
anxietate, deshidratare, vedere încetoşată ,greaţă , vărsături, senzaţie de slăbiciune, transpiraţii
profunde, agitaţie psihică, contracţii musculare, tremurături ale mâinilor. În urma stabilirii
nevoilor a pacientului,obiectivul a fost ca pacientul să nu prezinte complicaţii. Pe parcursul
internării am ajutat pacientul să înţeleagă necesitatea regimului alimentare prevenind
complicaţiile ce pot apărea.
Pacienta P.M în vârstă de 45 de ani,sex feminin,din mediul rural s-a internat cu
următoarele simptome: sete, cefalee, vertij, gură uscată, inapetenţă, senzaţie de greaţă şi
vărsături, poliurie,tulburări de sensibilitate,dureri şi parestezii ale membrele inferioare.
În urma îngrijirilor acordate şi administrării tratamentului prescris de medic,pacienta a
prezentat o evoluţie bună a stării de sănătate,a devenit cooperantă şi comunicativă,asimilând
toate informaţiile primite pentru păstrarea sănătății.

37
ANEXE

38
39
 BIBLIOGRAFIE
1.Lucreţia Titircă :,,Ghid de Nursing”,Ed. ALL,Bucureşti 2008.
2.Lucreţia Titircă: ,,Breviar de explorări funcţionale şi de îngrijiri speciale acordate
bolnavului”.Ed. ALL,Bucureşti,2008.
3.Lucreţia Titircă:,,Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenta
medicală”,Ed.ALL,Bucureşti,2008.
4.Corneliu Borundel ,,Medicină internă pentru cadre medii,, Editura ALL,2009.
5.Revista medicală, Interiorul corpului uman” Editura DeAgostini,2010.
6.Dr. Aurel Popescu,,Boli metabolice” Editura Triumf,2002.
7.Micu Ion ,,Diabetul Zaharat” Editura Medicală Bucureşti,1974.
8.Băcăoanu Gheorghe ,,Medicaţia antidiabetică” Editura Centrul Industrial Medical,1972.
9.F.O. nr 69, Spitalul Municipal de Urgenţă Roman, secţia Diabet Zaharat,Nutriţie şi Boli
Metabolice.
10.F.O. nr 83, Spitalul Municipal de Urgenţă Roman,secţia Diabet Zaharat,Nutriţie şi Boli
Metabolice.
11.F.O. nr 91, Spitalul Municipal de Urgenţă Roman, secţia Diabet Zaharat,Nutriţie şi Boli
Metabolice.

40