ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ “MOLDOVA”, ROMAN

Domeniul: SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ PEDAGOGICĂ

Calificarea profesională: ASISTENT MEDICAL GENERALIST
Forma de învăţământ: CURS DE ZI

PROIECT DE CERTIFICARE

Coordonator:
As. med. pr.: TRIFAN DANIELA TATIANA

Absolvent:
DÂSCĂ ANA-MARIA

- ROMAN 2018 -
 ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ “MOLDOVA”, ROMAN
Domeniul:SĂNĂTATE ȘI ASISTENŢĂ PEDAGOGICĂ
Calificarea profesională: ASISTENT MEDICAL GENERALIST
Forma de învăţământ: CURS DE ZI

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU
DIABET ZAHARAT TIP I

Coordonator:
As. med. pr.: TRIFAN DANIELA TATIANA

Absolvent:
DÂSCĂ ANA-MARIA

- ROMAN 2018 -
2
 ~ Motto ~

“Pune sufletul acolo unde doare, căci el deține puterea ce vindecă orice.
Nu căuta iubirea în pastile și tratamente, caută iubirea în orice vindecare.”

Annette Goodheart

3
 Argument / Memoriu explicativ

Nursingul (ingrijirea omului bolnav si sanatos), dupa O.M.S. si I.C.N. reprezinta o parte
integranta a sistemului de ingrijire a sanatații,fiind cunoscut din cele mai vechi timpuri si cuprinde
urmatoarele elemente: promovarea si ocrotirea sanatații, ingrijirea persoanelor bolnave (fizic,
mintal, psihic) de toate vârstele, in toate unitățile sanitare, asezari comunitare si in toate formele
de asistenta sociala.
Nursa, pentru Virginia Handerson, ”reprezinta persoana care trebuie sa ajute pe cei bolnavi
sau sanatosi, sa-si mențină sau recastige sanatatea, sau sa-l asiste in ultimile sale clipe, prin
indeplinirea sarcinilor pe care le-ar indeplini singur daca ar fi avut forta, vointa sau cunostintele
necesare.”
Locul si rolul asistetei medicale in diagnosticarea si tratarea bolnavilor cu afectiuni
digestive sunt foarte importante. Jusificarea rolului ei rezida din caracterul unor bolnavi cu D.Z
TIP I care reclama o spitalizare si o supraveghere continua.
Pentru a-si indeplini menirea, asistenta medicala nu trebuie sa se multumeasca ca sa
cunoasca si sa aplice diferite tehnici de ingrijire, ci trebuie sa cunoasca notiuni teoretice care sa-i
permita depistarea unui semn precoce, interpretarea acestuia si interventia in care viata bolnavului
depinde de cunostintele sale.
Tema acestei lucrari nu a fost aleasa la intamplare, pentru ca prin frecventa si gravitatea
lor, bolile digestive reprezinta principala problema de sanatate in tarile industrializate si in special
in tara noastra.
Bolile metabolice si de nutritie, datorita complicatiilor pe care le dau, constituie principala
cauza de moarte in Romania.

4
 CUPRINS

Argument ................................................................................................................................... 6

CAPITOLUL I
1.1 Notiuni de anatomie si fiziologie a aparatului digestiv .................................. 7

CAPITOLUL II
2.1 D.Z TIP I
2.1.1 Definitie ..................................................................................................... 14
2.1.2 Etiologie .................................................................................................... 14
2.1.3 Tabloul clinic ........................................................................................... 15
2.1.4Diagnosticul............................................................................................... 16
2.1.5 Tratament ................................................................................................. 24
2.1.6 Profilaxie ................................................................................................... 26
2.1.7 Evolutii, complicatii, prognostic ............................................................. 30

CAPITOLUL III
3.1 Procesul de Nursing ............................................................................................... 35
3.2 Cazul I ...................................................................................................................... 36
3.3 Cazul II .................................................................................................................... 46
3.4 Cazul III ................................................................................................................... 56
3.5 Concluzii aferente bolnavilor internati ................................................................ 62

CONCLUZII .............................................................................................................................
63
ANEXE ...................................................................................................................................... 64
65
BIBLIOGRAFIE ......................................................................................................................

5
 Argument

Competenţa corpului sanitar, pusă în valoare de o bună organizare şi dotare a asistenţei de

urgenţă, impune, din partea medicilor şi a cadrelor medii, o continuă pregatire şi perfecţionare prin
cunoaşterea teoretică şi practică a întregului arsenal terapeutic venit să pună stavilă morţii şi să
ofere şanse optime pentru viaţă.
D.Z TIP I reprezintă o patologie cu care ne confruntăm frecvent în practica medicală, dar
dezvoltarea remarcabilă a metodelor nechirurgicale de investigaţie şi tratament impune stabilirea
unor coordonate care să ghideze conduita de urmat în situaţiile deseori dramatice în care se
prezintă pacienţii cu leziuni hemoragice ale tubului digestiv.
D.Z TIP I era şi rămâne responsabilă de o mortalitate şi o morbiditate importantă, cu toate
progresele înregistrate în diagnosticul şi tratamentul endoscopic şi medicamentos, fiind una dintre
marile urgenţe digestive. Viaţa oricarui cetăţean poate fi ameninţată, la un moment dat, de o
suferinţă apărută brusc, care-l aduce într-o situaţie critică acută ce trebuie rezolvată de serviciul
sanitar cu promtitudine şi deosebită competenţă.
Consider că confruntându-ne cu o astfel de patologie vom putea cunoaşte cu exactitate
tabloul clinic şi vom putea interveni cu rapiditate şi eficienţă în salvarea vieţii multor
pacienţi în nevoie.Întâlnind un astfel de caz am rămas impresionată de suferinţa unui pacient
cu D.Z TIP manifestată prin anxietate extremă, durere şi o mulţime de probleme de
dependenţă şi care prezenta un risc crescut de şoc hemoragic.
Lucrarea de faţă îşi propune să abordeze îngrijirea pacientului cuD.Z TIP I, nursa ocupând
un rol important în acest proces de îngrijire ţinând cont de faptul că nevoile fundamentale ale
pacientului sunt afectate iar gradul d e dependenţă în satisfacerea acestor nevoi este destul de
mare.

6
 CAPITOLUL I

1.1 Noţiuni de anatomie şi fiziologie a aparatului digestiv

Sistemul digestiv reprezintă ansamblul morfologic şi functional de organe ce realizează

digestia şi absorbţia alimentelor ingerate precum şi evacuarea reziduurilor neasimilate.
Sistemul digestiv (fig. 1.1.) este format din tub digestiv şi glande anexe.

Figura nr.1.1. Sistemul digestiv

A. Tubul digestiv

Tubul digestiv începe în orificiul bucal şi continuă pană la orificiul anal.

Tubul digestiv este alcătuit din urmatoarele segmente: cavitate bucala, faringe, esofag,
stomac, intestin subtire, intestin gros.
Aparatul digestiv este alcatuit din:
- tubul digestiv,
- glandele anexe.
7
 1. Tractul gastrointestinal superior ( tubul digestiv ) este format din :
- cavitatea bucala: aici alimentele sunt maruntite cu ajutorul dintilor si limbii si sunt amestecate
cu saliva. Cavitatea bucala este delimitata de 5 pereti: unul anterior – buzele, doi laterali –
obrajii, unul inferior – planseul bucal si unul superior – bolta sau valul palatin;
- faringe: ramuri arteriale din faringiana ascedenta, din palatina ascedenta, sfenopalatina si
cidiana;
- esofag: parte a tractului digestiv, esofagul este un tub musculomucos, lung de 25-30 cm cu
funcţia de transport a hranei si care leaga faringele de stomac. Pereţii săi musculari produc
contracţii ondulatorii, care ajută la transportarea alimentelor.
- stomac: aici hrana este transformata in pasta, cu ajutorul acizilor existenti la nivelul
stomacului.

2. Tractul gastrointestinal inferior este format din :

a) intestinul subtire: reprezintă segmentul aparatului digestiv, situat între stomac şi
intestinul gros. Aici sunt absorbite majoritatea lichidelor si mineralelor din mancare. Prezinta o
serie de inflexiuni, numite anse intestinale si este format din 3 parti:
- duoden: segment iniţial al intestinului subţire cu lungime de 25 – 30 de cm si forma
de potcoava deschisa, ce leaga stomacul de jejun. Aici incepe procesul de digestie a
mancarii, rolul duodenului fiind acela de de a neutraliza aciditatea din hrana;
- jejun: partea centrală a intestinului subţire, fiind situat între duoden şi ileon. rolul lui
este de a absorbi substantele nutritive;
- ileon: ultima parte a intestinului subtire. Aici are loc absorbţia nutrienţilor rezultaţi în
urma digestiei.
b) intestinul gros: parte a aparatului digestiv, cuprins între intestinul subţire şi anus. Aici are
loc absorbţia apei si a mineralelor neabsorbite. Intestinul gros este format din:
- cecum (cecul): prima parte a intestinului gros, situat între ileon şi colon. De cecum este
ataşat apendicele. În cecum se află flora intestinală;
- colon (colon ascendent, colon transvers, colon descendent, colon sigmoid): aici este
absorbita apa ramasa in alimente;
- rect: canal cu pereti musculosi unde sunt depozitate materiile fecale;
- anus: partea finală a rectului, folosit pentru eliminarea materiilor fecale.

8
B. Glandele anexe ale tubului digestiv

Acestea îsi varsă produşii de secreţie prin canale speciale în segmente ale tubului digestiv.
Aceste glande sunt:
a) Glandele salivare sunt responsabile cu secreţia salivei o mixtură de apa, enzimă şi mucină în
cavitatea bucală pentru a lubrifia alimentele ,formând chimul gastric care urmează a fi procesat
chimic (digestie chimică).
Există trei tipuri de glande salivare:
- glandele parotide: secretă saliva seroasă;
- glandele submandibulare: secretă salivă seromucoasă;
- glandele sublinguale: secretă saliva mucoasă.

b) Ficatul
Este cel mai voluminos organ glandular , simetric, situat în partea dreaptă a cavitaţii
abdominale, sub muschiul diafragm, răspunzând prin dispoziţia sa hipocondrului drept,
epigastrului şi unei părţi din hipocondrul stâng .
Ficatul cântăreşte în medie 1,5 kg însă poate ajunge cu până la 900g mai greu în funcţie de
cantitatea sângelui pe care îl conţine .Volumul oscilează în funcţie de vârstă, sex, cantitatea de
sânge conţinut ,perioadele de digestie şi diferite stări patologice; iar caracterele morfologice
precum intensitatea culorii,roşie-brună variază în raport cu cantitatea sângelui.
Ficatul prezintă o consistenţă mai mare comparativ cu celelalte organe glandulare ,percuţia sa
exprimă matitate, este friabil şi puţin elastic ,iar plasticitatea mărită îi permite sa se muleze după
organele din proximitate.
Este alcătuit din patru lobi : drept, stâng, anterior şi posterior.
Ficatul are următoarele funcţii la nivelul hepatocitului:
- conversia glucozei în glicogen şi reconvertirea ei în energie;
- funcţii metabolice: metabolismul glucidic, protidic, lipidic şi mineral;
- intervine în procesarea hemoglobinei pentru obţinerea fierului;
- intervine în procesele de hemostază şi coagulare;
- intervine în termoreglare şi are efect antitoxic;
- reglează echilibrul acido-bazic;
- sintetizează fermenţii necesari proceselor digestive.

9
 \
Figura nr.1.2.

c) Pancreasul
Este o glandă mixtă, retroperitoneală, situată înapoia stomacului,la nivelul primelor două
vertebre lombare. El este alcătuit din :
- cap, situat în potcoava duodenală;
- corp;
- coadă.
Din punct de vedere histologic, pancreasul este alcătuit din două părţi:
- pancreasul exocrin;
- pancreasul endocrin.
Pancreasul exocrin participă la digestie prin intermediul sucului pancreatic care se varsă în
duoden. Sucul pancreatic este un lichid alb cu o consistenţă vâscoasă ce conţine 99 % apă,
bicarbonat de natriu (neutralizează aciditatea chimului gastric), substanţe anorganice, organice
(enzime) şi enzime proteolitice (tripsina, chimotripsina, colagenaza), glicolitice (amilaza),
lipolitice (lipaza), care asigură digestia chimică a nutrimentelor în intestinul subţire.
Funcţiile sistemului digestiv
Principala funcţie a sistemului digestiv este de a prepara hrana necesară celulelor organismului.
Acest proces este realizat prin digestie şi absorţie.
Prin consumarea alimentelor se introduc in organism o gama variata de substante organice
si anorganice. Unele dintre ele: apa, substante anorganice (saruri minerale de Ca,Fe,P etc.) si
vitaminele sunt folosite ca atare de catre organismul nostru, fara a fi transformate.
Substantele organice sunt insa mai intai digerate, adica descompuse in substante simple
pentru a fi absorbite si distribuite prin circulatie tuturor celulelor. Hrana ingerata, pe masura ce

10
stabate tubul digestiv, este supusa unui ansamblu de transformari mecanice, fizice si chimice
numit digestie.
Alimentele sunt mai intai transformate mecanic si fizic pentru a usura prelucrarea lor
chimica sub actiunea unor substante din sucurile digestive, numite enzime.
Digestia intestinală
Chimul gastric patrunde in duoden unde se continua digestia la nivel intestinal. Digestia
intestinala este rezultatul interventiei a 3 tipuri de lichide:
 Sucul hepatic sau bila neutralizeaza aciditatea si emulsioneaza grasimile pentru a favoriza
absorbtia acestora . Bila este produsa in ficat si stocata in vezicula biliara de unde trece in
duoden prin ductile hepatice. Bila din vezicula biliara este mult mai concentrata si nu
contine enzime.
 Sucul pancreatic este produs de acinii pancreatici si contine enzime precum amilaza
pancreatica, lipaza pancreatica si tripsinogen, care actioneaza asupra tuturor produsilor
descompusi numai partial la nivelul stomacului sau chiar si asupra celor nedescompusi.
 Sucul intestinal este secretat de glandele intestinale si contine enzime printre care se
numara enteropeptidaze, erepsina, tripsina, chimotripsina, maltaza si lactaza .Deoarece
sucurile digestive care actioneaza la acest nivel sunt alcaline, nivelul pH-ului este crescut
in intestinal subtire.Se creaza astfel un mediu propice activarii enzimatice necesar
degradarii moleculare. Nutrientii sunt absorbiti prin peretele intestinal in sangele periferic,
care ajunge pa cale portala la ficat, unde are loc filtrarea, detoxifierea si prelucrarea
nutrientilor.
Musculatura neteda a intestinului subtire executa miscari peristaltice, de contractare
periodica a anselor intestinale, care asigura un contact strans al particulelor alimentare cu sucurile
digestive secretate la acest nivel precum si propulsia celor ramase nedigerate catre intestinul gros
pentru contiuarea digestiei.
Resturile alimentare sunt preluate de intestinul gros si retinute suficient pentru a permite
fermentarea acesteia sub actiunea bacteriilor intestinale.
In urma proceselor de fermentare si putrefactie, deseurile neasimilate vor forma materiile
fecale ce se stocheaza in ampula rectala urmand a fi eliminate prin orificiul anal in procesul de
defecatie.
Absorţia
Transformarile mecanice si fizice usureaza procesele chimice de descompunere a
limentelor in nutrimente. Doar in aceasta forma simpla ele pot strabate mucoasa intestinala si trce
in sange sau limfa prin procesul de absorbtie.

11
 Absorbtia reprezinta procesul de trecere a substantelor necesare organismului prin peretii
organelor tubului digestiv in mediul intern.
Fiecare tip de substanta organica este descompusa /catalizata de catre o categorie de
enzime specifice. Enzimele descompun in parti mici moleculele foarte mari de lipide amidon si
proteine obtinandu-se astfel substante simple, absorbabile.
LIPIDE ..................... lipaze ................................. Acizi grasi si glicerina
AMIDON ................. amilaze ............................... Glucoza
PROTEINE ............... proteaze ............................. Aminoacizi
Procesul de absorbtie variaza in functie de tipul de nutrienti, astfel ca apa si sarurile minerale
vitaminele hidrosolubile, glucoza aminoacizii si acizii grasi sunt preluati de sange si condusi pe
cale portala la ficat, iar vitaminele liposolubile si chilomicronii trec initial in limfa dupa care sunt
preluati de sange. Procesul de absorbtie a apei, electroliti, vitamine si aminoacizi se manifesta si la
nivelul intestinului gros, inainte de formarea materiilor fecale.
În urma acestor procese, chilul intestinal lichid, este transformat în masă fecaloidă ce conţine 90%
resturi alimentare, 10% mucus, epitelii, leucocite, bacterii, care se elimină prin procesul de
defecaţie
Metabolismul incepe odata cu ingestia alimentelor si sfarseste cu excretia produsilor
neutilizabili. Organismul este un sistem deschis care face schimb de substanta si energie cu mediul
extern. Acest schimb permanent reprezinta, deci, metabolismul. Glucidele au, in organism, rol
energetic. In urma digestiei, ele ajung la nivelul intestinului subtire sub forma de monozaharide si
se absorb. Concentratia glucozei in sange-glicemia-se mentine constanta: 0.8-1.2 g/1000ml, prin
mecanismul de glicoreglare, care reprezinta echilibrul functional intre actiunea factorilor
hiperglicemianti si a celor hipoglicemianti. Factorii hiperglicemianti: glucagonuhormon al
celulelor alfa ale pancreasului, adrenalina, hormonii glucocorticoizi ai suprarenalei, hormonul
somatotrop al hipofizei. Factorii hipoglicemianti: insulina-hormoni ai celulelor beta ale
pancreasului. Prin degradarea completa a 1 g glucoza, pana la CO2 si H2O, se elibereaza 680
kilocalorii.
Metabolismul lipidelor. Lipidele au in organism rol energetic, plastic si functional- ele se
absorb la nivelul intestinului subtire sub forma de acizi grasi, monogliceride, colesterol,
fosfolipide. In organism, se transforma astfel: se depun ca rezervor-lipogeneza, catabolizare-duce
la eliberare de energie, cetogeneza-produce corpii cetonici, gluconeogeneza-sintetizare de glucoza
din glicerol. Reglarea metabolismului lipidic este facuta de nevoile energetice ale organismului, de
sistemul nervos, hipofiza, ficat.
Metabolismul proteielor. Proteinele au rol plastic, energetic si functional. Ele se absorb sub
forma de aminoacizi pe cale portala, in ficat, si de aici, in circulatia generala. De la acest nivel,
12
urmeaza calea sintezei de proteine-reinnoirea permanenta a componentelor celulelor, si calea
degradarii catabolice. In copilarie, reinoirea-anabolismul proteinelor-este foarte intens. In schimb,
la varstnici, reactiile de degradare-catabolismul intensifica. Produsii de catabolism azotati: ureea,
acidul uric, creatinina; ele se elimina prin urina. Reglarea metabolismul proteic este facuta de
hormonul testosteron, hormonii glucocorticoizi si tiroidieni, ficat, rinichi, sistem nervos central.
Bolile metabolice se datoresc, in principal, tulburarilor de metabolism ale factorilor
nutritivi. Aceste dereglari au cauze endogene-insficienta de insulina, cauze exogene sau mixte,cat
si factori ereditari-constitutionali.
Disfunctiile endocrine au rasunet asupra metabolismului nutritiv al organismului; la fel,
unii factori de risc, precum sedentarismul, fumatul,stresul. In unele boli,exista o neconcordanta
intre alimentele consumate, arderea lor in organism si cheltuielile de energie, in sensul unui
consum crescut in raport cu cheltuielile(obezitatea), sau a unui aport scazut in raport cu arderile si
cheltuielie(subnutritie).
Diabetul zaharat este o boala metabolica cu evolutie cronica, transmisa genetic sau
castigata in timpul vietii, caracterizata prin perturbarea metabolismului glucidic, insotita sau
urmata de perturbarea celorlalte metabolisme: lipidic, proteic, mineral.
Circumstantele de aparitie sunt:
- persoane cu risc genetic (o singura gena sau poligenetica);
- persoane cu boli ce scad rezerva functionala a pancreasului, actionand asupra celulelor beta-
traumatisme pancreatice, pancreatite urliene, alcoolism, lues;
- persoane cu boli care scad rezerva functionala a pancreasului prin suprasolicitarea celuleor beta
si epuizarea lor-supraalimentatie,obezitate,sarcina,traume psihice.
- persoane care fac tratamente cu citostatice,imunosupresive,glicocorticoizi,ACTH,care inhiba
sinteza insulinei.In acest sens dispensarizarea pacientilor cu obezitate consta in a fi educati sa
respecte regimul alimentar hipocaloric, sa foloseasca miscarea ca mijloc de pastrare a greutatii
normale a corpului. Dispensarizarea pacientilor cu boli de nutritie si metabolism,controlul clinic si
biologic pentru a sesiza aparitia complicatiilor se adreseaza obezilor cu complicatii cardiace,
respiratorii, pentru a preveni agravarea acestor boli.

13
 CAPITOLUL II
BOLI DE NUTRITIE SI METABOLISM
DIABETUL ZAHARAT

2.1. Diabetul zaharat, Tip I

2.1.1. Definitie.
Diabetul zaharat este un sindrom eterogen din punct de vedere etiopatogenetic si clinic
caracterizat prin hiperglicemie cronică insotită sau nu de semne clinice datorate alterării secretiei
de insulină sau perturbării actiunii sale.

2.1.2. Etiopatogenie
- ereditatea;
- factori de mediu externi (alimentatie, profesie) sau mediu intern (varstă, fumat);
- infectii virale (oreion, rubeolă, infectii cu citomegalovirus);

Inflamatiile pancreasului
Clasificare:
1. Diabet zaharat:
a) tip I: insulinodependent, 20%din cazuri apar sub varsta de 20 ani;
b) tip II: noninsulinodependent, 80% din cazuri au raspuns pozitiv la antidiabeticele orale.
2. Scăderea tolerantei la gucoză
3. Diabet zaharat gestational

Fiziopatologie
Elementul esential care caracterizează diabetul zaharat este hiperglicemia cronică. La omul
sănătos după o alimentatie obisnuită glicemia poate ajunge la 130-140 mg % in timp ce la
diabetici depăseste 200 mg %. Hiperglicemia este datorată unei carente absolute sau relative de
insulină.
Pancreasul normal secretă aproximativ 1UI insulină pentru un kilocorp, iar insulinemia normală
este intre 12 – 20 UI / ml. Actiunea hipoglicemiantă a insulinei in ceea ce priveste glucoza are loc
la nivelul ficatului, celulelor musculare si adipoase, deficienta, inactivitatea ei duce la
hiperglicemie. Cand glicemia depăseste 180 mg % apare glicozuria, intrucat este depăsită
capacitatea de resorbtie a glucozei la nivelul tubului renal proximal.

14
Eliminarea unei cantităti crescute de glucoză prin urină antrenează si eliminarea unei cantităti mari
de urină si apare poliuria. Poliuria produce perturbări ale echilibrului hidroelectrolitic, initial
deshidratare extracelulară si apoi celulară, ducand la uscăciunea mucoasei bucale si senzatia de
sete ingerandu-se cantităti mai mari de lichide pană la 3-6 l / 24 ore (polidipsia).
Deshidratarea globală explică aparitia uscăciunii mucoaselor si tegumentelor, persistenta pliului
cutanat, hipotonia globilor oculari si dacă deshidratarea se accentuează se instalează si socul
hipovolemic cu hTA si tahicardie.
In ciuda faptului că se consumă cantităti mari de alimente (polifagie) se va produce o scădere in
greutate, datorită mai ales pierderii de lichide extra si intracelulare, lipolizei, pierderii din masa
musculară.

Tabloul clinic
Poliuria este de 3-6 l / 24 ore, urina este de culoare deschisă, bolnavul urinează de mai multe ori
pe zi si in cantitate crescută; urinează de cateva ori si in cursul noptii.
Polidipsia se caracterizează prin nevoia de a ingera o cantitate crescută de lichide in 24 ore,
inclusiv noaptea cand bolnavul este trezit din somn din cauza senzatiei de sete.
Polifagia este mai rar intalnită si in ciuda faptului că bolnavul ingeră cantităti crescute de
alimente, scade in greutate.
Scăderea in greutate se datorează pierderii unei cantităti importante din lichidele organismului,
lipolizei si catabolismului azotat crescut. De multe ori, bolnavii, mai ales cei cu diabet zaharat
insulinodependent se prezintă la consult medical numai după ce au scăzut 8-10 kg in greutate iar
alte ori in stadiul de complicatii.

Explorări paraclinice
- glicemia a jeun ≥140 mg% sau glicemia postprandială este de 200 mg%
- glicozuria, densitatea urinei 1030-1040
- hipercetonemie si cetonurie,
-TTGO:
1. Diabet zaharat - a jeun: ≥140 mg; la 1h sau 2h după ingerarea de glucoză: ≥ 200 mg% 2.
Scăderea tolerantei la glucoză- a jeun: ≥140 mg%; la 1h sau 2h după ingerare: 140-200 mg%
3. Normal - a jeun: 100 mg%; la 2h: < 140 mg%

Complicatiile diabetului zaharat. Complicatiile acute ale diabetului

Infectiile sunt intalnite frecvent la diabeticii cu dezechilibru metabolic, una din complicatii fiind
scăderea puterii fagocitare a leucocitelor si se manifestă prin:
15
infectii cutanate si ale mucoaselor, infectii urinare si tuberculoză pulmonară.
Infectiile cutanate si ale mucoaselor se manifestă ca foliculită recidivantă, furuncul, flegmon,
vulvovaginită, balanită etc. In plus, la nivelul tegumentelor pot apare xantocromie palmo-plantată,
dermatită buloasă etc.
Infectia urinară este mai frecventă la diabetici si mai ales la cei cu neuropatie vegetativă, care
determină disfunctie de vezică urinară si stază urinară. Infectia urinară evoluează cronic si poate fi
asimptomatică, de aceea la orice diabet se va face un sediment Addis si urocultură. Se va acorda
atentie igienei perianale si igienei sexuale pentru a preveni infectiile urinare. Se va face
tratamentul infectiei urinare in mod corespunzător pană la vindecarea ei.
Tuberculoza pulmonară poate fi intalnită mai ales in diabetul zaharat decompensat, are o
simptomatologie clinică redusă si poate fi descoperită intamplător la examen radiologic.
Necroza papilară se caracterizează prin necroza piramidelor renale care determină un tablou
clinic foarte zgomotos: colică renală, febră, iar la examenul de urină leucocitourie, hematurie,
fragmente de papilă; se instalează InsuficientaRenalaAcuta cu evolutie spre exitus .

Coma hipoglicemică:
Circumstante de aparitie: aport alimentar insuficient, supradozare insulinică, efort fizic intens,
alcool.
Tabloul clinic
- tremurături, transpiratii,
- diplopia, parestezii peribucale, vorbire incoerentă
- scăderea atentiei, agitatie, cefalee
Tratament:
- ingestia unei solutii dulci (sirop, ciocolată, ceai cu zahăr);
- injectii intravenoase cu glucoză hipertonă 33%;
- se poate injecta glucagon 1mg intravenos sau intramuscular, care se poate repeta la 10-15
minute.
Orice hipoglicemie produce lezare la nivelul creierului. Coma hipoglicemică prelungită poate
duce la decerebrare si moarte.

Coma hiperglicemică:
Circumstante de aparitie:
- cresterea necesarului de insulină;
- infectii acute;
- interventii chirurgicale;
16
 - traumatisme;
- sarcină;
- stress;
- inanitie;
- erori terapeutice;
- insulină in doză insuficientă;
- administrarea insulinei in zona hipertrofică;
- oprirea insulinei.
Este precedată de tulburări digestive: vărsături, dureri abdominale, respiratie cu halenă acetonică,
poliurie, polidipsie, azoturie.

Tratament:
- administrare de insulină cu actiune rapidă;
- corectarea dezechilibrelor hidroelectrice si acidobazice;
- tratarea cauzei care a determinat boala.
Complicatiile cronice sau degenerative sunt frecvente, sunt determinate de lipsa unui tratament
corespunzător si sunt in raport cu durata diabetului zaharat.

Angiopatia diabetică include interesarea vaselor sanguine si se sistematizează in:

- microangiopatie diabetică (interesarea capilarelor care duce la glomeruloscleroza diabetică,
retinopatie). Microangiopatia diabetică este specifică diabetului zaharat si se caracterizează
histopatologic prin ingrosarea membranelor bazale ale capilarelor si prin modificari la nivelul
endoteliului vascular. Ea este localizată la nivelul tuturor capilarelor, dar deseori este identificată
la nivelul retinei si glomerulului.
- macroangiopatie diabetică (interesarea arterelor de calibru mijlociu si mare care duc la CICD,
infarct miocardic, arteroscleroză cerebrală, accidente ischemice, arteriopatia vaselor membrelor
inferioare).

Retinopatia diabetică (RD) apare mai ales la diabeticii care isi neglijează boala.
Stadii de evolutie:
1. R.D. simplă caracterizată prin dilatări venoase;
2. R.D. preproliferativă caracterizată prin microanevrisme, hemoragii, exudate;
3. R.D. proliferativă caracterizată prin vase de neoformatie.
Angiografia cu fluorescină permite identificarea unor modificări inevidentiabile la examenul
oftalmoscopic si orientează tratament local prin fotocoagulare.
17
R.D. proliferativă duce la cecitate.
Tratamentul R.D. este in primul rand profilactic.
Tratamentul R.D. medicamentos si-a dovedit eficacitatea:
- protectori vasculari (Tarosin)
- agenti anticoagulanti plachetari (Aspirină)
- anabolizante (Decanofort)
- hipolipemiante (Clorfibrat)
Fotocoagularea laser cu argon obtine rezultate favorabile cand este folosită la timp si corect. HTA
influentează negativ evolutia R.D.; deci mentinerea la valori normale a TA este o conditie
obligatorie .

Nefropatia diabetică sau glomerulopatia diabetică

- nediagnosticată precoce si netratarea corectă duce la aparitia I.R.C.;
- modificările initiale ale afectării renale sunt reversibile, de aceea este important a le identifica si
trata corespunzător;
- pentru a preveni aparitia nefropatiei diabetice se va face un tratament corect al diabetului
zaharat, se tratează HTA;
- in alimentatie se reduce ratia de proteine in funcţie de valorile creatininei:
_creatinină < 3 mg%: > 0,8 – 1g proteine / kg corp / 24h;
_creatinină 3 – 6 mg%: > 0,5 -0,6 g proteine / kg corp / 24h;
_creatinină > 6 mg%: > 0,35 – 0,40g proteine / kg corp / 24h.
- hemodializa cronică, dializa peritoneală si transplantul renal în caz de insuficienţă renală cronică.

Macroangiopatia diabetică (MAD) sau arteriopatia diabetică este localizată la nivelul arterelor
mijlocii şi mari şi este caracterizată ca ATS la diabetici. Procesul este accelerat de HTA, fumat şi
hipercolesterolemie. MAD se poate manifesta clinic la segmente diferite ale sistemului arterial:
- Accident Vascular Cerebral;
- cardiopatie ischemică nedureroasă sau dureroasă (Angina Pectorala, Infarct Miocardic);
- arteriopatia membrului inferior.

Arteriopatia diabetică a membrului inferior are cateva particularităti si anume: este in proportie
egală la ambele sexe, este localizată distal de obicei la arterele gambelor, evoluează stadial:
- Stadiul I: oboseală la mers la nivelul membrelor inferioare, senzaTie de frig, pulsul la
arterele piciorului este absent;
- Stadiul II: claudicatie intermitentă;
18
 - Stadiul III: durere la repaus;
- Stadiul IV: ulceratie sau cangrenă.

Tratamentul arteriopatiei diabetice:

- echilibrarea diabetului zaharat;
- tratarea obezitătii;
- renuntarea la fumat;
- igiena picioarelor;
- evitarea traumatismelor;
- tratarea deformitătilor interdigitale;
- nu se vor introduce picioarele in apă fierbinte, nu vor fi puse pe obiecte fierbinti.

Neuropatia diabetică (polineuropatia diabetică) se caracterizează prin tulburări metabolice

nutritionale ale fibrelor nervoase.
Clasificare:
- mononeuropatia sau multineuropatia;
- neuropatia periferică;
- neuropatia autoimună.

Mononeuropatia sau multineuropatia poate interesa oricare din nervi, unul sau mai multi
deodată. Se manifestă prin durere de-a lungul unui nerv si apare mai des noaptea.

Neuropatia periferică interesează nervii rahidieni si se manifestă la nivelul extremitătilor distale

ale membrelor inferioare, bilateral, simetric:
- durere intensă sub formă de arsuri, mult mai accentuate noaptea, impiedicand somnul,
bolnavul nu poate suporta lenjeria de pat.

Neuropatia autoimună are localizare diversă:

- aparatul digestiv: diskinezie esofagiană, gastropareză;
- aparatul cardiovascular: tahicardie permanentă, hTA ortostatică;
- aparatul genito-urinar: vezică urinară neuropată (pană la retentie de urină, impotentă
sexuală);
- la nivelul pielii: anhidroză in jumătatea inferioară a corpului cu hipersudoratie facială;
- la nivelul piciorului: deficiente ale boltii piciorului.

19
Gangrena diabetică este una din complicatiile grave ale diabetului zaharat ducand la amputatii de
coapsă, chiar bilateral.
Simptome: - durere, - claudicatie intermitentă, - picior rece, - puls la nivelul piciorului absent.
Tratament (3 săptămani)
1. medical: - se va administra insulină, - antibiotice după cultura secretiei din plagă, - administrare
de HHC si vasodilatatoare, - local – incizie pentru drenaj;
2. chirurgical: amputatie.

Alte complicatii
- oculare: cataractă, glaucom, blefarită;
- osteoarticulare:
- osteoartropatie;
- osteoporoză;
- osteoliză;
- hepatice:
- steatoză;
- sindrom Mauriac (nanism, obezitate, infantilism genital, hepatomegalie) cand
diabetul zaharat apare in copilărie;
- bucale:
- paradontopatie;
- glosodinie;
- cutanato-mucoase:
- lipodistrofie;
- prurit generalizat;
- eruptii buloase;
- tulburări ale fertilitătii:
- avort;
- nastere prematură;
- gigantism fetal.

2.1.5. Tratamentul diabetului zaharat

1. Exercitiul fizic (gimnastică, alergare, mers pe jos sau cu bicicleta, inot) ameliorează
sensibilitatea la insulină, scade colesterolul si trigliceridele plasmatice, scade insulinemia.
2. Dieta: necesarul caloric se realizează in functie de:
20
 - varstă;
- greutatea individului;
- greutatea ideală;
- consumul energetic:
(- 25 cal / kg corp pentru cei ce stau la pat;
- 30-35 cal / kg corp pentru sedentari, functionari;
- 35-40 cal / kg corp pentru munca fizică medie;
- 40-45 cal / kg corp pentru otelari, turnători etc.)

Ratia alimentară este compusă din:

- glucide 50-60%;
- lipide 25-35%;
- proteine 15%.

Igiena diabeticului

Regulile de igienă trebuie bine cunoscute de diabetic, deoarece de respectarea sau

nerespectarea lor, depinde aparitia unor complicatii severe. In general se recomandă:
- curătenie corporală generală frecventă (baie generală zilnică cu apă si săpun), urmată de
schimbarea zilnică a lenjeriei de corp;
- atentie deosebită la ingrijirea danturii;
- perfecta igienă a organelor genitale. Adeseori infectiile genitale pot reprezenta punctul de plecare
al unor infectii cu germeni rezistenti (pielonefrite, pielite); atentie deosebită la persoanele obeze,
unde igiena organelor genitale, dar si cea generală, este mai greu de intretinut;
- problema cea mai importantă este igiena membrelor inferioare, mai ales in cazul aparitiei
arteritei diabetice. Primul obiectiv este echilibrarea diabeticului. Renuntarea la fumat este
obligatorie. Se recomandă: evitarea incaltămintei stramte, a jartierelor, a ciorapilor cu elastic. Se
vor evita pozitia picior peste picior, loviturile la picioare, iar tăiatul unghiilor va fi corect făcut. In
anumite cazuri se recomandă crema pentru călcaiele prea aspre. Nu se vor tăia niciodată bătăturile
de catre bolnav si va fi sfătuit să-si tină picioarele departe de sobă sau de alte surse de căldura, in
pat este necesară schimbarea frecventă a pozitiei. Micozele interdigitale vor fi tratate de
specialistul dermatolog, in schimb bolnavul isi va spăla zilnic, cu apă si săpun, picioarele, le va
usca cu un prosop moale, si aceasta numai prin presare, nu prin frecare. După terminarea operatiei,
isi va pudra cu talc picioarele, in caz de transpiratie.
Tratamentul aseptic al excoriatiilor si plăgilor, chiar cand par neinsemnate, este obligatoriu.
21
Gangrena reprezintă o problemă majoră. Trebuie neaparat evitată evolutia către gangrena umedă
(suprainfectată). in această situatie se folosesc pansamente cu alcool si la nevoie detasarea zonelor
superficiale sub supraveghere medicală. Tratamentul gangrenei umede este de domeniul exclusiv
al specialistului. Tratamentul DIETETIC impreună cu tratamentul medicamentos (substante orale
hipoglicemiante si insulină), regimul reprezintă conditia esentială a mentinerii vietii diabeticului
cat mai aproape de normal.
Cateva principii generale:
- bolnavul trebuie să-si cunoască bine regimul, continutul in glucide pentru fiecare aliment in parte
si să-1 respecte scrupulos;
- bolnavul trebuie să fie bine instruit asupra continutului glucidic al alimentelor. El trebuie să
cunoască cele trei grupe mai importante de alimente:
- alimente care nu contin glucide sau care contin cantităti suficient de reduse, incat să poată fi
consumate fară restrictie;
- alimente bogate in glucide, care sunt interzise diabeticului;
- alimente cu glucide in cantităti moderate, care pot fi consumate, dar numai in cantitătile stabilite
de medic si numai cantărite.
- cantitatea de glucide consumate zilnic va fi cat mai apropiată de aceea a individului normal,
tinandu-se seama de munca depusa, varstă si sex;
- ratia calorică va corespunde necesarului caloric al organismului, in raport cu varsta, sexul, stările
fiziologice si munca prestată;
- se vor exclude glucidele concentrate: zahăr, produse zaharoase, făinoase etc.
- din alimentatie nu trebuie să lipsească proteinele animale cu mare valoare biologică (lapte, carne,
branzeturi, ouă, peste), si lipidele vegetale (uleiuri vegetale);
- painea va fi impărTită pe felii si pe mese, cat mai exact;
- mesele se vor repartiza la ore cat mai precise (dimineata, ora 11, pranz, ora 17 si
seara). Ultima masă va fi servită la ora 22, sub forma unei mici gustări;
- din alimente sa nu lipsească fibrele, deoarece celulozicele din legume, fructe, cereale, chiar
leguminoasele uscate, scad glicemia si previn cancerul de colon.
Alimentele care pot fi consumate fără restrictie sunt: carnea, pestele de toate sorturile, sunca,
branzeturile fermentate, ouăle, grăsimile vegetale si animale, legumele avand continut mic in
glucide (castraveti, ridichi, varză acră, spanac, conopidă, ciuperci, varză rosie etc).
Importante sunt alimentele care pot fi consumate numai cantărite: painea, făinoasele, toate
derivatele de cereale, fructele si legumele cu continut mare glucidic, branza de vaci, laptele,
iaurtul, urda. Alimentele bogate in glucide sunt numai cele de origine vegetală; dintre cele de

22
natura animală, numai laptele si produsele lactate. După continutul lor in glucide, fructele si
legumele se impart in patru categorii:
- continut sub 5% glucide: legume (castraveti, ardei grasi, ciuperci, conopidă, dovlecei, fasole
verde, lobodă, rosii, vinete, ridichi, salată verde, spanac, varză, bame), fructe (pepene galben si
verde, nuci, grepfruturi si lămai). Acestea pot fi consumate fără restrictie, fără cantar.
- continut de 10% glucide: legume (ceapă, morcov, rădăcină de pătrunjel, praz, telină), fructe
(cirese, căpsuni, coacăze, mere cretesti sau domnesti, portocale, fragi). Acestea trebuie cantărite.
- continut de 15% glucide: legume (mazăre verde boabe, păstarnac), fructe (cirese de iunie, dude,
gutui, mere ionatane, mure, piersici, zmeură, visini).
- continut de 20% glucide sunt: legume (usturoi, hrean, cartofi, leguminoase uscate, cantărite,
fierte - fasole, mazăre, linte), iar dintre fructe (struguri, prune uscate, pere bergamote).
Sintetizand, se consumă, cantărite, merele de orice fel, portocale, cirese, morcovi fierti si cartofi.
Sunt strict interzise: strugurii, prunele, perele bergamote, stafidele, curmalele si bananele.
Leguminoasele uscate se consumă fierte si numai după ce se aruncă apa de fierbere.
Dintre celelalte alimente ce au continut glucidic mentionăm:
- painea contine 50% glucide;
- pastele făinoase si derivatele de cereale contin - cantărite fierte - circa 20% glucide si nefierte
70%, deoarece prin fierbere si imbibare cu apa isi măresc volumul de patru ori;
- mămăliguta pripită contine in jur de 12% glucide (100 g paine echivalează cu 400 g mămăligă);
- laptele dulce sau bătut, iaurtul, branza de vaci, contin in medie 4% glucide.
Zahărul si produsele făinoase se interzic, deoarece cresc glicemia prea repede. Pot fi folosite
numai in stări hipoglicemice. Repartizarea glucidelor pe cele cinci mese depinde de modul de
echilibrare al diabeticului (numai cu dieta sau/si cu tratament oral sau insulinic). In primul caz se
foloseste schema de alimentatie a normalului, cu trei mese principale. In eventualitatea
tratamentului cu insulină există două posibilităti:
- dacă se administrează insulină romanească, care se dă in trei prize, insulina se va face inaintea
meselor bogate in glucide (dimineata, pranz si seara);
- dacă se foloseste insulina semilentă sau lentă, care se administrează in două prize (dimineata si
seara), sau intr-o singură priză, glucidele se repartizează relativ egal, adică in cele trei mese
principale si 2 - 3 gustări, cu preponderenta mesei de dimineată si de pranz.
Ultima masă va fi luată cat mai tarziu seara si prima cat mai devreme dimineata.
Repartitia glucidelor pe procente este similară adultului normal (15% dimineata, 10% la orele 11,
35 - 40% la pranz, 10% la orele 17, 20 - 25% seara si 10% la orele 22).
In ceea ce priveste continutul in glucide, se recomandă copilului pană la 15 - 16 ani, să primească
50% glucide, 20% proteine si 25 - 30% lipide. Pentru adult se recomanda 45 - 50% glucide, 15 -
23
20% proteine si 30 - 35% lipide. Se preferă diete mai bogate in glucide. In ceea ce priveste ratia
calorică, dacă diabeticul nu este obez, va primi aceeasi ratie ca si individul normal, pentru varstă,
sex, muncă si stare fiziologică. Pentru evitarea monotoniei regimului, se poate recurge la unele
inlocuiri echivalente din punct de vedere glucidic (vezi foaia pentru regim). Cantarul este necesar
pană cand bolnavul evaluează singur, cat mai corect, continutul glucidic al alimentelor. Este greu
de prevăzut rapiditatea resorbtiei glucidelor, dar aceasta depinde si de cantitatea de proteine si de
lipide ingerabile. De aceea ratia calorică trebuie să fie echilibrată, să nu lipsească niciodată
alimentele bogate in fibre, iar impărTirea painii pe felii trebuie făcută cat mai exact. Dacă
diabeticul este si obez, se vor reduce painea si făinoasele cat mai mult posibil, dar nu si grăsimile
vegetale. Pentru obezi mai sunt necesare: controlul aportului caloric, regim strict dacă este
necesar, aport mare de fibre si mese regulate. Scăderea in greutate nu este permisă bolnavului, fără
indicatia medicului.
In ceea ce priveste modul de preparare al alimentelor se recomandă următoarele:
- nu se vor folosi niciodată zahărul si produsele zaharoase; indulcirea se va face numai cu zaharină
si ciclamat de sodiu;
- prepararea sosului se va face, pe cat posibil, fără făină;
- painea prăjită va fi cantărită inainte de prăjire (prin deshidratare cresc glucidele);
- pastele făinoase in stare crudă contin mai multe glucide (75 - 80%). Prin fierbere se imbibă cu
apă si-si măresc volumul de patru ori;
- se preferă consumul alimentelor sub formă de sufleuri, soteuri, budinci;
- legumele cu 5% glucide vor fi cat mai mult folosite;
- proteinele animale sunt obligatorii in regim;
- prăjirea este contraindicată, se recomandă fierberea si coacerea.

3. Tratament medicamentos
A. Insulina umană este secretata de celulele beta, ale insulelor Langerhans ale pancreasului, este o
proteină formată din două lanturi polipeptidice legate prin două punti ZH. Necesarul este de 0,7-
0,8 UI / kg corp. Este singurul hormon hipoglicemiant cunoscut.
Dupa modalitatea de obtinere se cunosc:
a) insuline conventionale:
-insuline provenite de la porcine si bovine:
-insuline inalt purificate, de tip MONOCOMPONENT MC si
b. insuline de tip uman HM-biosintetice sau semisintetice.
Dupa dinamica actiunii:
- insuline rapide: insulina cristalina, ACTRAPID MC, HM-utilizata in urgente -i.v, s.c, i.m;
24
- insuline semilente-intermediare-ssemilenta MC, MONOTARD MC SI HM, HUMULIN HM.-s.c
- insuline lente-ULTRALENT MC, LENTE MC, HUMINSULIN LONG HM.-s.c
- TIP stilou-pen-uri de tip HM –CARTUSE-1,5ml-100u/ml; 3ml-100u/ml. -pompa externa de
infuzie a insulinei-se administreaza intravenos-prin cateter, subcutanat, intraperitoneal.

Clasificarea insulinelor:
- insulina rapidă – durată de actiune de la administrare -6h;
- insuline semilente – durată de actiune de la administrare 12-24h(incepe la 45-120 min;
- insuline lente – durată de actiune de la administrare 24h;
- insuline mixtate – amestecul unei insuline intermediare cu o insulină rapidă.

Reactii adverse ale insulinei:

1. Alergice;
2. Insulinorezistentă;
3. tahicardie, cefalee, dureri abdominale, diaree, balonari.
Sulfamidele antidiabetice: tablete cu administrare pe cale orala.
- sulfonamide: TOLBUTAMID, GLIBENCLAMID-la pacientii cu obezitate;
- biguanide: MEGUAN, SILUBIN, SIOFOR.

Efecte adverse: dureri abdominale, balonari, diaree.

Se recomanda in timpul tratamentului cu antidiabetice:

- igiena psiho-nervoasa;
- servirea mesei in conditii de relaxare nervoasa , intr-o ambianta placuta;
- locuinta corespunzatoare :luminoasa , curata;
- conditii de munca corespunzatoare principiilor ergonomice;
- folosire rationala a repaosului :prin odihna activa;
- evitarea sedentarismului si cultivarea miscarii sub toate formele sale;
- evitarea stresurilor de orice fel;
- mentinerea unui echilibru fizic, psihic si social;
- evitarea oboselii excesive;
- educarea populatiei in vederea abandonarii obiceurilor daunatoare.
(Factorilor de risc:
a- alimentarea haotica si irationala, b- fumatul; c- consumul necontrolat de medicamente, alcool,
agenti chimici; d- factorii profesionali nocivi).
25
 Examene de laborator

- Recoltarea sângelui se face dimineaţa pe nemâncate si postprandial. De asemenea, cina din

seara precedentă trebuie să fi fost lipsită de glucide.
Asistenta medicală pregăteşte materialele necesare pentru manevrele medicale, pregăteşte
psihic pacientul, pregăteşte locul de elecţie, i se explică pacientului tehnica şi necesitatea ei, se
recoltează produsul-sange sau urina, se etichetează produsul, se trimite la laborator si se notează
în foaia de observaţie.

Investigatii paraclinice

Explorari biochimice:
- Ale sangelui:
1.Hemoleucograma completa, hemoglobina glicozilata; 7. TGO;
2. VSH; 8. Bilirubina
3. Glicemia, TTGO; 9. Amilazemie;
4. Uree; 10. Coagulograma (TS, TC, TQ);
5. Creatinina, acid uric; 11. Ionograma;
6. TGP; 12.Lipidograma (Colesterol + Trigliceride
+ HDL-colesterol + LDL-colesterol + VLDL
+ Lipide Totale.

- Ale urinii:
13. Ex. Urina-pentru determinarea acidului uric, uree urinara/24h, glicozurie, Dozarea corpilor
cetonici, P.ADDIS, urocultura;
14. R.A;
15. Grup sangvin si Rh.
Aceste explorări biochimice sunt completate în funcţie de starea pacientului, de investigaţii
suplimentare: ex.fundului de ochi; ex.neurologic, ex.nefrologic.

2.1.6. Tratamentul profilactic

Profilaxia primara- consta in evitarea cauzelor care provoaca boala, in educarea pacientului sa
evite pranzurile copioase, alcoolismul, sa combata obezitatea si sa faca tratamentul corect in cazul
tuturor infectiilor. Ele constau in:
- dipensarizarea persoanelor cu risc crescut de imbolnavire ,a persoanelor cu factori genetici

26
potential diabetogeni-D.Ztip I,cu infectii pancreatotrope-virus urleian,virusul hepatitei.
- educarea populatiei pentru a reduce din alimentatie glucidele rafinate,excesul de glucide.
- educarea populatiei pentru a combate supraalimentatia,obezitatea,stress-ul-factori ce favorizeaza
diabetul zaharat de maturitate.
- educarea femeilor care au nascut feti cu greutate de peste 5 kg sa reduca glucidele din
alimentatie,sa monitorizeze glicemia.
- educarea tinerilor diabetici care vor sa aiba copii sanatosi ,sa evite casatoriile cu parteneri
diabetici-riscul pentru copil este de 60-100% sa aiba D.Z.
- educarea populatiei in ceea ce priveste igiena alimentara.
- alimentatia echilibrata calitativ si cantitativ.
Regimul igieno - dietetic recomandat cuprinde atat un regim alimentar cat şi un stil de viata
sanogenic: - se evita condimentele, afumaturile, prajelile, mancarea fierbinte, bauturile
carbogazoase, bauturile alcoolice, tutunul, cafeaua, dulciurile concentrate; - de rezolvat
problemele dentare, sa manance mesele la ore fixe, sa mestece incet mancare, cina sa fie servita cu
3 ore inainte de culcare. 
Tratamentul profilactic consta in evitarea cauzelor care provoaca boala, in educarea pacientului
sa evite pranzurile copioase, alcoolismul, sa combata obezitatea si sa faca tratamentul corect in
cazul tuturor infectiilor .
Profilaxia secundara consta in:
- dispensarizarea bolnavilor cu D.Z prin efecturea periodic a controalelor clinice si de laborator; -
- invatarea pacientului sa-si administreze corect medicamentele si sa-si prepare alimentele pentru
a putea duce o viata cvasinormala.; invatarea pacientului sa utilizeze mijloacele de monitorizare a
glicemiei la domiciliu, sa evite factorii de risc pentru a preveni complicatiile bolii;
- igiena psiho-nervoasa;
- servirea mesei in conditii de relaxare nervoasa , intr-o ambianta placuta;
- locuinta corespunzatoare :luminoasa , curata;
- conditii de munca corespunzatoare principiilor ergonomice;
- folosire rationala a repaosului :prin odihna activa;
- evitarea sedentarismului si cultivarea miscarii sub toate formele sale;
- evitarea stresurilor de orice fel;
- mentinerea unui echilibru fizic, psihic si social;
- evitarea oboselii excesive;
- educarea populatiei in vederea abandonarii obiceurilor daunatoare. (Factorilor de risc: a-
alimentarea haotica si irationala; b- fumatul; c- consumul necontrolat de medicamente, alcool,
agenti chimici; d- factorii profesionali nocivi);
27
- respectarea normelor igienico-dietetice si a tratamentului prescris.
Profilaxia tertiara: Diminuarea capacitatilor cronice si reintegrare socio-profesionala in cazul
unor complicatii invalidante-nevrite, retinopatie diabetica, readaptarea sociala a individului.
Masuri de gradul IV-in stadiile finale ale bolii, asigurarea unei morti demne, linistite.
Tratamentul curativ- in fuctie de forma si gravitatea afectiunii de baza.
A. Tratament medical
A. Insulina umană este secretata de celulele beta, ale insulelor Langerhans ale pancreasului, este o
proteină formată din două lanturi polipeptidice legate prin două punti ZH. Necesarul este de 0,7-
0,8 UI / kg corp. Este singurul hormon hipoglicemiant cunoscut.
Dupa modalitatea de obtinere se cunosc:
a. insuline conventionale:
- insuline provenite de la porcine si bovine;
- insuline inalt purificate, de tip MONOCOMPONENT MC, si
b. insuline de tip uman HM-biosintetice sau semisintetice.
Dupa dinamica actiunii:
- insuline rapide: insulina cristalina, ACTRAPID MC, HM-utilizata in urgente-i.v,s.c,i.m;
- insuline semilente-intermediare-ssemilenta MC, MONOTARD MC SI HM, HUMULIN HM.-s.c
- insuline lente-ULTRALENT MC, LENTE MC, HUMINSULIN LONG HM.-s.c;
-TIP stilou-pen-uri de tip HM- CARTUSE- 1,5ml-100u/ml; 3ml-100u/ml. -pompa externa de
infuzie a insulinei, se administreaza intravenos-prin cateter, subcutanat, intraperitoneal.
Clasificarea insulinelor
- insulina rapidă, durată de actiune de la administrare -6h;
- insuline semilente, durată de actiune de la administrare 12-24h (incepe la 45-120 min);
- insuline lente, durată de actiune de la administrare 24h;
- insuline mixtate, amestecul unei insuline intermediare cu o insulină rapidă.
Reactii adverse ale insulinei
1. Alergice;
2. Insulinorezistentă;
3. -tahicardie, cefalee, dureri abdominale, diaree, balonari.
Sulfamidele antidiabetice: tablete cu administrare pe cale orala.
- sulfonamide-TOLBUTAMID,GLIBENCLAMID-la pacientii cu obezitate
- biguanide-MEGUAN,SILUBIN,SIOFOR.
Efecte adverse: -dureri abdominale, balonari, diaree.
Reguli de respectat de catre asistenta mrdicala pentru administrarea insulinei:
- va respecta prescriptiile medicului privind doza,calea si ritmul de administrare;
28
- va verifica valabilitatea preparatelor si aspectul lor(insulinele rapide sunt limpezi, cele
intermediare au aspect lactescent, dar fara flocoane);
- va pastra flacoanele cu insulina la frigider la 2-80 C, flacoanele din care se administreaza se pot
pastra si in camera racoroasa la intuneric, la o temperatura sub 250 C;
- va pregati pacientul in vederea administrarii (insulinele rapide se administreaza cu 15-30 de
minute inaintea mesei);
- va pregati instrumentele si materialele necesare pentru administrarea prin injectie subcutanata,
intramusculara sau intravenoasa-in urgente;
- va utiliza seringi de unica folosinta, gradate in unitati de insulina;
- va omogeniza flacoanele cu insulina intermediara sau lenta prin culcarea flaconului intre palme
si rularea lui blanda si repetata;
- va aspira doza recomandata din flacon in seringa aplicand masurile de asepsie si antisepsie si
evitand patrunderea bulelor de aer in seringa;
- va injecta insulina dupa tehnicile cunoscute ale injectiilor s.c, i.m, i.v, respectand locul de electie
si regulile de asepsie;
- va supraveghea pacientul si va sesiza aparitia unor complicatii generale sau locale (hipoglicemia,
alergia la insulina, lipodistrofia atrofica sau hipertrofica);
- va recolta sange, urina, a jeune si postprandial, pentru monitorizarea glicemiei si glicozuriei;
- va administra fiecare tip de insulina cu seringa separata:
- s.c: actiunea incepe la 5-10min de la adm, va patrunde 2-4 cm pe fata externa a bratului,
fata superoexterna a coapsei, fata supra-si subspinoasa a omoplatului, regiunea
subclaviculara, flancurile peretelui abdonminal, longitudinal la baza cutei, brusc, cu
forta;
- i.v: actiune instantanee, 2-4 cm in venele de la plica cotului, venele antebratului, venele
de fata dorsala a mainii, venele maleolare interne, venele epicraniene,
- i.m: actiunea incepe imediat dupa administrare si se termina in 3-5 min.; 5-8cm in
regiunea superoexterna a fesei, fata externa a coapsei, in treimea mijlocie, fata externa a
bratului, in muschiul deltoid- perpendicular in functie de grosimea paniculului adipos-/va
injecta-lent, dupa ce aspira.
- va adminstra fiecare amestec insulinic cu seringa separata;
- va astepta evaporarea alcoolului de pe dopul de cauciuc al flaconului de insulina, apoi va intepa
dopul;
- va rota locul de electie al inj. s.c., pentru a preveni lipodistrofia, pentru a asigura refacerea
tesuturilor in care s-a introdus substanta medicamentoasa.
În cazul accidentelor:
29
a. -durere violenta prin lezarea unei terminatiuni nervoase, va retrage acul putin spre suprafata;
b. -ruperea acului, extragerea manuala sau chirurgicala a acului;
c. -hematom prin lezarea unui vas mai mare: aplicarea unei pungi cu gheata pe o compresa (se
previne, prin verificarea pozitiei aculi inainte de injectare);
La pacientii normoponderali, in cazul injectarii subcutanate in flancurile abdominale nu va face
pliu;
- va evita injectia s.c in regiunile infectate sau cu modificari dermatologice.
Cu toate aceste modalitati terapeutice, se va impune regim igienodietetic adecvat de eliminare
a factorilor iritanti gastrici (dulciuri , alcoolul, tutunul, condimentele, etc.).
2.1.7Complicaţii
Clasificare:
1. Acute: - comele diabetice
- infectiile
2. Cronice: - angiopatia
- neuropatia
- complicatii dentare, digestive, oculare

 tulburări pulmonare: constau în edem, extravazări sanguine, pneumonie şi atelectazie .

De asemenea se constată creşterea spaţiului mort fiziologic, creşterea rezistenţei la flux,
creşterea gradientului de CO2 arteriolo-alveolar şi există foarte probabil un şunt dreapta-stanga
intrapulmonar. Insuficienţa respiratorie odată instalată este severă şi de prost augur.

 tulburările cardiace : sunt reprezentate de modificări electrocardiografice minore (modificări

de unda T, sub denivelare de ST), ca expresie a hipoxiei miocardice. La subiecţii în vârstă sau
cu ateroscleroza coronariană, D.Z precipită infarctul miocardic, care poate fi nedureros. D.z ap
ărut la un pacient cu cord la limita decompensaării determină instalarea insuficienţei cardiace
congestive.

 tulburările neuropsihice : sunt consecinţa hipoxiei cerebrale şi apar mai intens la cei cu
ateroscleroza cerebrală : nelinişte, insomnie, anxietate şi mai taârziu apatie, somnolenţă,
confuzie şi dezorientare până la delir.

 Delirul poate avea drept cauza şi deshidratarea, alcaloza, insuficienţa hepatică sau renală.

 tulburări vizuale : D.Z poate determina exudate, edem papilar, orbite unilaterală tranzitorie sau
chiar persistentă, la bătrânii cu anemie preexistentă şi hemoragie recidivantă
glaucom,cataracta.
30
 Coma hepatică : se instalează la pacienţii cu ciroza hepatică şi hemoragie digestivă de orice
cauza. Ea se datoreşte atât efectului şocului asupra ficatului, cât şi absorbţiei produşilor azotaţi
rezultaţi din sângele din intestin.

2.1.7.1.Infecţiile – sunt întâlnite frecvent la diabeticii cu dezechilibru metabolic, una din

complicaţii fiind scăderea puterii fagocitare a leucocitelor şi se manifestă prin: infecţii cutanate şi
ale mucoaselor, infecţii urinare şi tuberculoză pulmonară.
Infecţiile cutanate si ale mucoaselor se manifestă ca foliculită recidivantă, furuncul, flegmon,
vulvovaginită, balanită etc. In plus, la nivelul tegumentelor pot apare xantocromie palmo-plantată,
dermatită buloasă etc.
Tuberculoza pulmonară poate fi intalnită mai ales in diabetul zaharat decompensat, are o
simptomatologie clinică redusă si poate fi descoperită intamplător la examen radiologic.
Infectia urinară este mai frecventă la diabetici si mai ales la cei cu neuropatie vegetativă, care
determină disfunctie de vezică urinară si stază urinară. Infectia urinară evoluează cronic si poate fi
asimptomatică, de aceea la orice diabet se va face un sediment Addis si urocultură. Se va acorda
atentie igienei perianale si igienei sexuale pentru a preveni infectiile urinare. Se va face
tratamentul infectiei urinare in mod corespunzător pană la vindecarea ei.
2.1.7.2Necroza papilară se caracterizează prin necroza piramidelor renale care determină un
tablou clinic foarte zgomotos: colică renală, febră, iar la examenul de urină leucocitourie,
hematurie, fragmente de papilă; se instalează Insuficienta Renala Acuta cu evolutie spre exitus .
2.1.7.3.Coma hipoglicemică:
Circumstanţe de apariţie: aport alimentar insuficient, supradozare insulinică, efort fizic intens,
alcool.
Tabloul clinic:
- tremurături, transpiratii,
- diplopia, parestezii peribucale, vorbire incoerentă,
- scăderea atentiei, agitatie, cefalee.
Tratament:
- ingestia unei solutii dulci (sirop, ciocolată, ceai cu zahăr);
- injectii intravenoase cu glucoză hipertonă 33%;
- se poate injecta glucagon 1mg intravenos sau intramuscular, care se poate repeta la 10-15
minute.
Orice hipoglicemie produce lezare la nivelul creierului.
Coma hipoglicemică prelungită poate duce la decerebrare si moarte.

31
2.1.7.4.Coma hiperglicemică:
Circumstante de aparitie:
- cresterea necesarului de insulină:
- infectii acute;
- interventii chirurgicale;
- traumatisme;
- sarcină;
- stress;
- inanitie;
- erori terapeutice;
- insulină in doză insuficientă;
- administrarea insulinei in zona hipertrofică;
- oprirea insulinei;
Este precedată de tulburări digestive: vărsături, dureri abdominale, respiratie cu halenă acetonică,
poliurie, polidipsie, azoturie.
Tratament:
- administrare de insulină cu actiune rapidă;
- corectarea dezechilibrelor hidroelectrice si acidobazice;
- tratarea cauzei care a determinat boala.
Acestea întunecă în măsură importantă prognosticul bolnavului fiindcă determină invalidităţi
grave (cecitate, uremia, amputaţii la nivelului membrului inferior) sau moartea.
Ele vor scădea în frecvenţă şi gravitate când diabetul zaharat se va depista precoce şi se va trata
corect.
 Prognostic

Asistenta medicală deține o poziție importantă în îngrijirea acestor categorii de bolnavi.

Justificarea rolului profesional constă în cazul unor boli digestive care necesită o supraveghere
continuă. Pentru a-și îndeplini menirea, asistenta medicală nu trebuie să se mulțumească doar să
cunoască și să aplice perfect diferitele tehnici de îngrijire a bolnavului, ci trebuie să cunoască
noțiuni teoretice care să-i permit depistarea unui semn precoce, interpretarea acestuia, iar dacă este
nevoie chiar intervenția în situațiile în care viața bolnavului depinde de cunoștințele sale.
Un rol important din activitatea profesională a unei asistente medicale este educația
sanitară a bolnavilor. Asistenta medicală petrece o mare parte din timpul activității medicale cu
pacienții. Astfel că activitatea de educație sanitară să poată desfășura concomitent cu efectuarea
tehnicilor de îngrijire începând cu ziua în care s-a internat pacientul și până la externare. În cazul

32
celor internați la zi sau în ambulatoriu, educația se efectuează în timpul recoltării analizelor și
administrării medicației, așteptării rezultatelor de la analize.
Rolul autonom al asistentei medicale constă în:
- comunicare;
- alimentație și hidratare;
- asigurarea igienei;
- primirea și repartizarea bolnavilor internați în saloane;
- în condițiile aplicării măsurilor de prevenire și combatere a infecțiilor asociate;
- informarea bolnavilor despre programul spitalului și aducerea la cunoștință a regulamentului de
ordine interioară;
- asigurarea condițiilor de spitalizare, cazare în salon, rezerve cu paturi prevăzute cu toate
accesoriile necesare.
- educatie sanitara privind necesitatea respectarii regimului igieno-dietetic,evitarea efortului fizic
intens, necesitatea controalelor medicale periodice la medicul de familie si la specialistul
diabetolog, reluarea activitatii progresiv.
Rolul delegat al asistentei medicale constă în:
- recoltarea produselor patologice;
- pregatirea pentru investigatii radiologice;
- asigură și administrează tratamentul complet (curativ, preventiv și de recuperare) individualizat
și diferențiat în raport cu starea bolnavului;
- asigură și administrează medicamentele indicate pe toate căile prescrise,in doza, orarul ,ritmul
indicate;
- urmareste efectul medicatiei administrate;
- monitorizeaza functiile vitale;
- supravegheaza functiile vegetative;
- supravegherea aportului de NA: in dieta-restrictia nejustificata de NA duce la deshidratare
extracelulara, iar excesul de NA duce la supraincarcarea sectorului extracelular; de glucide, lipide,
proteine si de apa;
- cantareste zilnic pacientul;
- păstrarea medicamentelor la patul bolnavului este interzisă;
- participă la vizita medicală și execută indicațiile medicilor cu privire la explorări și investigații
diagnostice, la tratament, la regim alimentar și igiena bolnavilor.

33
 CAPITOLUL III
PROCESUL DE NURSING
Este o metoda organizata si sistematica, care permite acordarea de ingrijiri individualizate.
Procesul de îngrijire este centrat pe reacţiile particulare ale fiecărui individ (sau grup de indivizi)
la modificare reală sau potenţială de sănătate.
Procesul de ingrijire comporta 5 etape:

1. Culegerea de date
Ne permite sa facem o inventariere a tuturor aspectelor privind pacientul si globalitatea sa.
Tipurile de informaţii culese sunt: date obiective, date subiective, date conţinând informaţii trecute
şi actuale, date legate de viaţa pacientului, de obiceiurile sale, de anturaj, de mediul înconjurător);
pentru culegerea datelor, nursa trebuie să recurgă la diferite surse de informaţii: directă: primară,
secundară sau indirectă :
Observaţie clinică.
Documente medicale:
 foaia de observaţie;
 registru de internări;
 registru de consultatii;
 bilete de trimitere;
 scrisoare medicala;
 condica de medicamente.
Interviu
 direct (planificat sau neplanificat) cu bolnavul;
 indirect cu familia şi aparţinătorii.
2. Analiza şi interpretarea datelor (probleme, diagnostic de îngrijire): ne permite să punem în
lumina problemele de dependenţă şi sursa de dificultate care le-a generat, adică elaborarea
“diagnosticului de îngrijire”.

3. Planificarea îngrijirilor (obiective): permite determinarea scopurilor care trebuie urmărite şi

stabilirea mijloacelor pentru rezolvarea obiectivelor.

4. Realizarea intervenţiilor (aplicarea lor): utilizarea planurilor de intervenţii elaborat

(precizarea corectă a intervenţiilor).

5. Evaluarea: constă în analiza rezultatului obţinut şi dacă au apărut noi date în evoluţia stării
pacientului, eventual dacă este necesară reajustarea intervenţiilor şi obiectivelor.
PLANURI DE INGRIJIRE
34
 CAZUL I

F.O.: 7854/cpu-10120
Nume si prenume: L.N
Sex: masculin
Varsta: 60 ani
Domiciliul: com.Balusesti,jud.Neamt
Nationalitate: romana
Studii: ciclu primar
Ocupatia actuala: pensionar
Religie: ortodoxa
Stare civila: casatorit
Persoane cu care se poate lua legatura: sotia
Data internarii: 13.04.2017
Data externarii: 22.04.2017

Diagnostic medical la internare: DIABET ZAHARAT TIP I-COMPLICAT CU

ACETOACIDOZA, ANGINA PECTORALA, HTA gr.II, OBEZITATE.

Diagnostic la externare: D.Z TIP I complicat, ANGIOPATIE STD II, ANGINA PECTORALA,
HTA, STEATOZA HEPATICA, OSTEOPOROZA, OBEZITATE

Motivele internarii: pacientul acuza: varsaturi, poliurie, polidipsie, astenie fizica si intelectuala,
crampe musculare, HTA, dureri retrosternale, palpitatii, dispnee cu ortopnee, tuse, dureri
colicative abdominale, greata, varsaturi, pirozis, anxietate.

Antecedente heredo-colaterale: nesemnificative.

Antecedente personale patologice: D.Z TIP I, ANGINA PECTORALA , HTA, OBEZITATE.

Alergii: alergic la PENICILINA.

Conditii de viata si mediu: locuieste cu sotia intr-o casa salubra cu 4 camere.

Comportamente: lucreaza mult in gradina si gospodarie, nu se alimenteaza regulat si nu a

respectat regimul igienico-dietetic recomandat de medic: hiposodat, hipocaloric, hipoglucidic, fara
cafea, nu a evitat aerul rece, consuma alcool, fumeaza.

Observare initiala:
- inaltime: 1,70 cm;

35
 - greutate: 140 kg;
- temperatura: 37,5 0C;
- TA= 160/90 mmHg.

Istoricul bolii: pacient in varsta de 60 de ani cunoscut cu D.Z TIP I in tratament cu insulina,
diuretice si tonicardiace se interneaza pentru polidipsie, poliurie, dispnee, palpitatii, dureri
precordiale si tuse, transpiratii, inapetenta, greata, varsaturi, pirozis, dureri colicative abdominale,
anxietate. Familia pacientului a solicitat ambulanta, iar acesta a fost internat de urgenta la CPU-
10120, apoi la sectia DIABET SI BOLI DE NUTRITIE a Spitalului Municipal de Urgenta
Roman, FO-7834.

Investigatii:
1. EKG;
2.Rezultatele analizelor de laborator:
Denumirea analizei Valorii obținute Valorii normale
VSH 15mm/1h 2-10mm/1h
Trigliceride 5,99g% 1,6 +_ 0,6g%
L(Leucocite) 8200mmᶟ 4000-8000/mmᶟ
Hb(hemoglobina) 13,90g% 14-16g%
Lipide 4,99mg% 7+_2mg%
Bilirubina totala 0,6 mg/dl 0,2-1,5mg/dl
Ht(hematocrit) 40% 36-42%
Glicemie 1,98mg/dl 80-120mg%
Uree 0,1% 0,20-0,50g%
Creatinină 1,00mg/dl 0,6-1,1mg%
TGO 44 U.I 0-40 U.I
TGP 17 U.I 0-40 U.I
Sumar urina Albumina: absent; In urina nu trebuie sa existe
Leucocite:rare; glucoza, elemente figurate,
Epitelii:plate,fine,glucozurie cilindri epiteliali

In urma analizelor si interpretarii datelor am gasit urmatoarele nevoi alterate:

1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie;
2. Nevoia de a evita pericolele;
3. Nevoia de a elimina;
4. Nevoia de a bea si a manca;
5. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura;

36
 6. Nevoia de a dormi si a se odihni;
7. Nevoia de a comunica;
8. Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea;
1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
P: respiratie si circulatie inadecvata
E: afectare cardiaca(efectul sec. al insulinei)
S: dispnee, ortopnee, HTA, tuse, anxietate

Obiective:
Pacientul sa nu mai aiba dureri , sa nu fie anxios.
Pacientul sa aiba cai respiratorii libere, sa aiba o tensiune arteriala in limite normale (115/70-
130/80mmHg).
Interventii proprii:
- am discutat cu pacientul, incurajandu-l pentru a inlatura starea de anxietate;
- am asigurat un microclimat adecvat in salon 18-20 0C;
- am creeat un climat de incredere empatica si explic bolnavului influenta negativa pe care aceasta
stare o are asupra evolutiei sale;
- am invatat pacientul sa adopte o pozite adecvata care sa-i favorizeze respiratia (pozitie
semisezanda);
- am invatat pacientul sa tuseasca,sa expectoreze si sa colecteze sputa in scuipatori dezinfectate;
- am furnizat pacientului cunostinte despre tratamentul pe care-l primeste, despre alimentatia pe
care trebuie sa o respecte;
- am supravegheat functiile vitale (TA, puls, respiratie, temperatura) si notat in FO;
- i-am recomandat sa bea lichide caldute pentru a se linisti si pentru a putea expectora;
- i-am recomanda sa evite efortul fizic, stresul, umezeala;
- am asigurat repaosul la pat al pacientului intr-un climat corespunzator (salon aerisit,umiditate
corespunzatoare);
- am asigurat lenjerie de pat si corp curata si uscata;

Interventii delegate:am determinat glicemia folosind teste reactive ale aparatului ONE TOUCH
- la indicatia medicului am masurat TA: 120/70 mmHg, am executat Electocardiograma si
administrez oxigen, intr-un debit de 4-6 L/min
- am administrat: INSULINA ACTRAPID HM-0.3U.I/KG/ZI=140*0.3=52U.ISs.c-mentinand
acul sub piele 6 sec.in flancul stg.- peretele abdominal unde absorbtia e mai rapida, atingand

37
concentratia plasmatica maxima la 2h,( cu 30 minute inainte de masa); Dexametazona 1f/i.m,
Ampicilina 1g/8h,i.v; KCL-10ml i.v; Furosemid ½ fiola dimineata.

Evaluare:
Pacienta nu mai prezinta stare de anxietate,TA a scazut de la 160/90mmHg la
120/70mmHg,puls,respiratie in limite normale.
2. Nevoia de a evita pericolele
P1: risc de complicatii : acute -coma hipiglicemica, hiperglicemica;
: cronice -scaderea acuitatii vizuale (retinopatie);
-dureri in membrele inferioare (nevrite, arterite)
: atipice -plagi nevindecabile, furunculoza.
E: regim de viata si alimentar impus nerespectat, tratament medicamentos incorect efectuat
S: scadere ponderala, ca urmare a catabolismului si pierderilor de material energetic-glucoza,
astenie fizica si intelectuala.
P2: anxietate
E: mediu spitalicesc
S: neliniste, teama de prognostic

Obiective:Pacientul sa simta diminuarea durerii intr-un timp cat mai scurt.

Pacientul sa nu fie sursa de infectii asociate, sa beneficieze de un mediu de siguranta fara
accidente si complicatii.
Pacientul sa prezinte o stare de bine fizic si psihic.

Interventii proprii:
- am explicat clar pacientului cauza durerii, cat timp va dura si urmarile nerespectarii masurilor de
prevenire a complicatiilor;
- am prezentat pacientului metodele de calmare a durerii: punga cu gheata pe suprafata dureroasa,
asigur o pozitie comoda in pat;
- am acordat atentie sporita, toleranta, liniste si confort;
- am informat pacientul in legatura cu necesitatea efectuarii tuturor investigatiilor, pregatindu-l
fizic si psihic;
- am apreciat nivelul de anxietate (usoara, moderata, severa, panica) considerand a fi moderata;
- am petrecut mai mult timp cu pacientul pregatindu-l psihic in vederea necesitatii recoltarii
analizelor de laborator.
- am sfatuit pacientul sa renunte la obiceiurile daunatoare (alimentatie inadecvata, evitarea
meselor copioase, cafea);
38
- am luat toate masurile de prevenire a infectiilor asociate: folosirea batistei de unica folosinta;
- am recomandat pacientului sa respecte regimul hiposodat, hipolipidic, hipoglucidic;
- am masurat zilnic functiile vitale si le-am notat in FOAIA DE TEMPERATURA.

Interventii delegate:
- la indicatia medicului am recoltat probe biologice pentru examenul de laborator;
- am administrat medicatia: Prestarium 5mg-1tb/zi.

Evaluare:
Dupa 2 zile de la internare, durerea a scazut in intensitate, anxietatea s-a redus, pacientul este
echilibrat psihic si nu prezinta risc de complicatii.
3. Nevoia de a elimina
P: deshidratare
E: varsaturi, poliurie (4 l/24h) transpiratii
S: tahicardie, scadere ponderala, astenie fizica, crampe musculare, piele umeda, buze rosii, arse,
limba saburala, tuse, plodipsie (5l/24h).

Obiective:Pacientul sa fie echilibrat hidric si electrolitic, sa nu devina sursa de infectie asociata,

sa prezinte o stare de confort fizic si psihic.

Interventii proprii: evalueaza manifestarile de deshidratare:aspectul pielii si al mucoaselor,

pulsul TA, astenia, epuizarea si il ajuta in efectuarea ingrijirilor igienice pentru conservarea fortei
sale fizice.
- am asigurat microclimat adecavat 18-20 0C, conditii de ingrijire in spital, in salon mic, linistit,
care sa permita repausul fizic si psihic al pacientului;
- am explicat pacientului normele de viata si alimentatie pe care trebuie sa le respecte, am
administrat un regim hidric corespunzator;
- am calculat zilnic bilantul ingesta - excreta;
- am invatat pacientul sa colecteze varsaturile pentru a fi examinate;
- am invatat pacientul sa foloseasca batista de unica folosinta cand tuseste;
- am invatat pacientul sa-si mențină tegumentele curate si uscate, spalandu-se ori de cate ori este
nevoie, am invatat pacientul notiuni privitoare la pastrarea igienei personale corporale, in general
si a picioarelor, in special, pentru a preveni excoriatiile, fisurile, bataturile la acest nivel, care se
pot infecta usor, mai ales la nivelul plicilor;
- am ajutat pacientul sa-si curete cavitatea bucala cu comprese sterile;
- i-am oferit un pahar cu apa aromata pentru clatirea gurii;
- am asigurat lenjerie de corp şi pat curatǎ, fara cute, schimband-o ori de cate ori a fost nevoie;

39
- am cantarit zilnic bolnavul;
- am indrumat pacientul sa consume lichide caldute pentru a favoriza expectoratia;preveni
deshidratarea
- am supravegheat permanent pacientul pentru a depista la timp schimbari ale comportamentului
(obnubilarea), transpiratiile profuze, respiratia Kusmaul, coma

Interventii delegate
- am administrat pe cale endovenoasa, perfuzie cu ser fiziologic 1 fl in care am pus B1-1f, B6-1f,
vitC500-2f, METOCLOPRAMID-1f.lent-5-pic/min, BICARBONAT DE SODIU 14G/%.

Evaluare:
Pacientul a aratat ca a inteles masurile ce i se impun si le respecta pentru a preveni infectiile,
precum si prevenirea imbolnavirilor la ceilalti pacienti.
4. Nevoia de a bea si a manca
P: alimentatie inadecvata
E: D.Z
S: regim impus- regim hipoglucidic,hipolipidic,hiperproteic ,hidratare pe cale parenterala si peros,
greata, varsaturi, inapetenta.

Obiective:Pacientul sǎ se alimenteze corespunzǎtor nevoilor sale calitative şi cantitative,

CONFORM DIETEI-ratia alimentara cu 13-15%, lipide 30-35%, glucide 50%, 250-300g/24h la
adult 2/3 glucide complexe cu absorbtie lenta si 1/3 glucide simple cu absorbtie rapida, repartizate
pe diferite mese si adaptate la efortul fizic (30-35cal/kg/corp/24h, nr.meselor/24h: 4-5-6 (3mese
principale si 2-3 gustari), alimente permise cantarite: paine (50%glucide) cantarita inainte de a fi
prajita-prin deshidratare se concentreaza in glucide, cartofi (205 glucide), pastele fainoase
(cantarite inainte de fierbere), fructe, legume (cu peste 5%glucide), lapte, branza de vaci,
mamaliga, alimente permise necantarite: carnea si derivatele din carne, pestele, ouale,
branzeturile, smantina, untul, legumele cu 5%, ciclamat de sodiu/zaharina glucide (varza,
conopida, rosiile, fasolea verde), (din alimentatia zilnica nu trebuie sa lipseasca oul, carnea,
pestele; se foloseste fierberea si coacerea ca tehnici de preparare a alimentelor.
Pacientul sǎ fie echilibrat hidroelectrolitic si nutritional.

Interventii proprii:
- i-am propus pacientului sa evite tutunul sau mediul de fum de tigara;
- am educat pacientul sa renunte la mancarurile condimentate;
- am asigurat o dieta corespunzatoare astfel: supe de zarzavat strecurate, lapte indoit cu ceai ,
branza de vaci, fainoase fierte in lapte si apoi carne fiarta de pasare sau vita;

40
- am educat pacientul sǎ nu consume alimentele interzise dietei: prajeli, grasimi, rantasuri,
alimente condimentate, sosuri cu prajeli;
- am educat pacientul: sa evite mesele abundente, sa serveasca masa pe cat posibil la ore fixe, sa
manance incet, avand grija sa mestece bine;
- am explicat pacientului contributia majora a respectarii regimului alimentar in procesul de
vindecare;
- am asigurat un regim hidric corespunzator;
- am instruit pacienta privind regimul de viata dupa externare, i-am recomandat sa-si prepare
alimentele numai prin tehnici simple ( fierbere, frigere, inabusire ) si sa evite excesele alimentare;
- am cantarit zilnic pacientul;
- am explicat pacientului sa serveasca masa in cantitati mici si sa se hidrateze corespunzator;
- am informat apartinatorii sa-i aduca alimente conform cu regimul dietetic recomandat de medic:
alimente nesarate, fara grasimi animale, fara cafea, ciocolata, zahar;
Interventii delegate:
- la indicatia medicului am corectat dezechilibrul hidroeletrolitic cu perfuzie i.v.-SER
FIZIOLOGIC 1000ml si antiemetice: Metoclopramid 1f/zi am administrat insulina ACTRAPID
HM.-10U.IS.C

Evaluare:
Pacientul este echilibrata hidroelectolitic si nutritional, nu prezinta semne de deshidratare.
5. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura
P: alterarea ritmului cardiac si a circulației sangvine
E: dispnee cu ortopnee, insuficienta cardiaca
S: tegumente palide, pozitie fortata sezanda cu mainile pe langa corp

Obiective:Pacientul sa prezinte o postura care sa-i favorizeze respiratia si drenajul secretiilor.

Interventii proprii:
- am asigurat un climat de liniste si siguranta;
- am instalat pacientul intr-un pat reglabil;
- am asigurat o pozitie confortabila a pacientului in pat ( pozitia semisezanda),pentru favorizarea
respiratiei;
- am castigat increderea pacientului si ajutat sǎ se adapteze la rolul de bolnav si regulile impuse de
spital;
- am informat pacientul cu privire la importanta mentinerii tegumentelor curate;
- am asezat tavita langa patul pacientului pentru a colecta secretiile;

41
- am asigurat lenjerie de corp si pat curata si fara cute, schimband-o ori de cate ori a fost nevoie;
- am urmarit zilnic: aspectul si integritatea tegumentelor; tonusul muscular; faciesul; aspectul
scaunului;
- am masurat zilnic diureza, functiile vitale, pentru a observa potentiala alterare a starii generale, si
am notat valorile in foaia de observatie: TA, puls, respiratie, greutate;
- am incurajat familia sa-i acorde suportul moral si atentia de care pacientul are nevoie;
- am insotit pacientul la plimbari scurte.

Evaluare partiala:
Pacientul a fost supravegheat de mine pe perioada celor 8 h de practica si in urma interventiilor
mele cu rol propriu pacientul prezinta după zilele de spitalizare, tegumente curate si integre, are
tonusul muscular pastrat si a mentinut o igiena adecvata. Pacientul a adoptat o postura favorabil
respiratorie.
6. Nevoia de a dormi si odihni
P: dificultate in a se odihni
E: durere/mediu spitalicesc/pozitie impusa
S: astenie fizica si intelectuala, ore insuficiente de somn, insomnie,
Obiective:Pacientul sa beneficieze de somn corespunzator calitativ si cantitativ.
Interventii proprii:
- am asigurat un climat de liniste si securitate, inlaturand zgomotele si mirosurile dezagreabile;
- am ajutat pacientul sa-si gaseasca o pozitie comoda in pat;
- am oferit pacientului informatii despre evolutia bolii sale si tratament;
- am asigurat lenjerie de corp si de pat curata si fara cute, schimband-o ori de cate ori a fost
nevoie;
- am asigurat o pozitie confortabila a pacientului in pat si l-am educat sa adopte pozitii antalgice;
- am intocmit un program de odihna corespunzator organismului:
- am educat pacientul sa nu atipeasca in cursul zilei si l-am invatat tehnici de relaxare, exercitii
respiratorii usoare inainte de culcare pentru a-i favoriza somnul;
- am observat si notat calitatea, orarul somnului, gradul de satisfacere a celorlalte nevoi;
- am oferit pacientului, inainte de culcare, o cana de lapte cald;

Interventii delegate:
- la indicatia medicului administrez pacientului 1 f de Fenobarbital i.m cu o ora inainte de culcare.
Evaluare:

42
Pacienta a fost supravegheata de mine pe perioada celor 8 h de practica si in urma interventiilor
mele cu rol propriu si delegat, pacienta prezinta o ameliorare a somnului d.p.d.v. cantitativ si
calitativ pe perioada spitalizarii.
7. Nevoia de a comunica
P: comunicare ineficienta la nivel afectiv
E: mediu spitalicesc, anxietate
S: dificultate de a-si exprima sentimentele, emotiile, dorintele

Obiective:
Pacientul sa comunice eficient cu personalul de ingrijire,cu familia si cei din jur.Pacientul sa-si
poata manifesta dorintele si emotiile.

Interventii proprii:
- am asigurat microclimat corespunzator;
- mi-am mobilizat intreaga atentie pentru a intelege mesajul pacientului;
- am stat in fata pacientului cand aceasta a vorbit cu mine pentru a-i demonstra dorinta de a-l
asculta si nu am facut miscari care ar fi putut sa-l distraga;
- am asigurat linistea in comunicarea cu pacientul;
- am incurajat pacientul sa-si exprime emotiile, frica, opiniile;
- am linistit pacientul cu privire la evolutia bolii si l-am incurajat;
- am informat pacientul cu privire la propriile sale responsabilitati fata de sanatate;
- am facilitat contactul cu familia.
Evaluare:
Pacientul comunica bine cu ceilalti pacienti si cu personalul de ingrijire, isi exprima nevoile si
emotiile fara dificultate.
8. Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatate
P: cunostinte insuficiente despre boala, prognostic , evolutie
E: inaccesibilitate la informatii
S: anxietate

Obiective:

Pacientul sa fie instruit asupra bolii si asupra regimului alimentar si igieno-dietetic .

Interventii proprii:

43
- am explorat nivelul de cunoştinţe al pacientei privind boala, modul de manifestare, masurile
preventive si curative, modul de participare la interventii si la procesul de recuperare;
- am informat pacientul cu privire la propriile sale responsabilitati fata de sanatate;
- am organizat activitati educative folosind: expunere, conversatie, demonstratie;
- am educat pacientul sa respecte regimul alimentar si sa evite, in continuare, consumarea
alimentelor interzise;
- am incurajat pacientul sa puna intrebari despre boala si regimul alimentar;
- am verificat dacǎ pacientul si-a insusit noi cunostinte;
- am sfatuit pacientul sa mearga la consultatii periodic,sa respecte indicatiile medicului si sa ia
tratamentul corespunzator.

Evaluare:

Pacientul a fost supravegheat de mine pe perioada celor 8 h de practica si in urma interventiilor

mele cu rol propriu, pacientul a acumulat cunostinte noi despre boala si le poate folosi pentru a sti
cum sǎ-si pastreze sanatatea.

Evaluare finala

Pacientul L.N. in varsta de 60 de ani, pensionar, a fost internat in Sectia DIABET SI BOLI DE
NUTRITIE pe data de 13.04.2017 pana la data de 22.04.2017, prezentand dispnee cu ortopnee,
tuse cu expectoratie, dureri retrosternale, palpitatii, TA: 140/80 mmHg, raluri subcrepitante,
greturi, varsaturi,TRANSPIRATII,POLIDIPSIE,POLIURIE,INAPETENTA. In urma examenului
clinic si paraclinice s-a stabilit diagnosticul deD.Z TIP I -CETOACIDOZA, angina pectorala
instabila, obezitate, bronsita cronica astmatica, HTA st.II. Sub tratament cu Insulina,antibiotice,
diuretice, tonicardiace, bronhodilatatoare, antihipertensive, a regimului hiposodat,hipoglucidic si
hipolipidic, evolutia a fost buna.
Simptomatologia a fost diminuata din primele zile de spitalizare prin interventiile cu rol propriu si
delegat. TA este in limite fiziologice. Regimul alimentar pe perioada spitalizarii a fost respectat.
Pe parcursul spitalizarii, pacientul nu a suferit infectii asociate. Se externeaza la data de
22.04.2017 si i-am recomandat sa respecte tratamentul prescris de medic, sa respecte regimul
alimentar, sa evite eforturile fizice, umezeala, sa se prezinte la control periodic si la orice simptom
aparut sa se prezinte la medicul de familie sau la spital.

44
 CAZUL II

F.O.: 8544cpu-10198
Nume si prenume: S.P
Sex: masculin
Varsta: 55 ani,
Domiciliul: Loc.Roman,jud.Neamt
Nationalitate: romana
Studii: liceu
Ocupatia actuala: pensionar
Religie: ortodoxa
Stare civila: casatorit
Persoane cu care se poate lua legatura: sotia
Data internarii: 11.05.2017
Data externarii: 22.05.2017
Diagnostic medical la internare: D.Z TIP I –COMPLICAT –CETOACIDOZA (insuficienta
respiratorie, HTA gr.II, obezitate).
Diagnostic la externare: D.Z TIP I (insuficienta respiratorie, HTA gr.II, obezitate).
Motivele internarii: pacientul acuza dureri retrosternale constrictive care iradiaza in umarul
stang, , palpitatii, greata, dispnee, anxietate,TRANSPIRATII,POLIDIPSIE,POLURIE. TA:
170/90mmHg, AV-90 batai/min, la internare
Antecedente heredo-colaterale: nesemnificative.
Antecedente personale patologice: angina pectorala de efort, tromboflebita profunda de gamba
din 2005
Alergii: nu prezinta.
Conditii de viata si mediu: locuieste cu sotia intr-o casa salubra cu 3 camere.
Comportamente: consumator de alcool

Observare initiala:
- inaltime: 1,70cm
- greutate:1 09kg
- temperatura: 37 0C
- TA= 170/90 mmHg
- AV=90 batai/min
45
 - R=16 resp/min.

Istoricul bolii: pacient in varsta de 55 de ani cunoscut cu D.Z INSULINODEPENDENT ulcer

gastric duodenal in tratament, se interneaza cu dureri precordiale constrictive, dispnee,
greata,TRANSPIRATII,ANXIETATE,POLIDIPSIE,POLIURIE,INAPETENTA.Familia
pacientului a solicitat ambulanta iar acesta a fost internat de urgenta la sectiaD.Z SI BOLI DE
NUTRITIE a Spitalului Municipal de Urgenta Roman.

Investigatii:
1. EKG;
2. Consult dermatologic: dermatita de staza, ulcer trofic gamba dreapta
3. Rezultatele analizelor de laborator:
Denumirea analizei Valorii obținute Valorii normale
VSH 60mm/1h 2-10mm/1h
Trigliceride 5,99g% 1,6 +_ 0,6g%
L(Leucocite) 7200mmᶟ 4000-8000/mmᶟ
Hb(hemoglobina) 12,90g% 14-16g%
Lipide 4,99mg% 130-200
Colesterol 201 0,2-1,5mg/dl
Ht(hematocrit) 40% 36-42%
Glicemie 2,80mg/dl 80-120mg%
CK 145 26-140
Creatinină 1,30mg/dl 0,6-1,1mg%
ALT 42U.I 0-41 U.I
AST 44 U.I 0-40 U.I
Sumar urina Albumina: urme fine; In urina nu trebuie sa existe
Leucocite: rare; Epitelii:plate, glucoza, elemente figurate,
rare, GLICOZURIE cilindri epiteliali

In urma analizelor si interpretarii datelor am gasit urmatoarele nevoi alterate:

1. Nevoia de a evita pericolele
2. Nevoia de a bea si a manca
3. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura
4. Nevoia de a dormi si a se odihni
5. Nevoia de a se imbraca si dezbraca
6. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
7. Nevoia de a elimina

46
 8. Nevoia de a comunica
9. Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea

1.Nevoia de a evita pericolele

P1: risc de complicatii P2: vulnerabilitate fata de pericole P3: durere colicativa, anxietate
E: mediu spitalicesc E: afectare psihica E: afectare -eczema gamba dreaptă
S: durere retrosternala S: posibile infectii asociate S: pozitie antalgica, facies vultuos,
geme, stare de prostatie
Obiective:
Pacientul sa simta diminuarea durerii intr-un timp cat mai scurt.
Pacientul sa nu fie sursa de infectii asociate, sa beneficieze de un mediu de siguranta fara
accidente si complicatii.
Pacientul sa prezinte o stare de bine fizic si psihic.

Interventii proprii:
- i-am vorbit cu blandete pentru a-i castiga increderea;
- am sugerat pacientul sa tina piciorul care are tromboflebita ridicat mai sus si sa faca din cand in
cand masaj usor pentru diminuarea durerii;
- am explicat clar pacientului cauza durerii, cat timp va dura si urmarile nerespectarii masurilor de
prevenire a complicatiilor;
- am prezentat pacientului metodele de calmare a durerii: punga cu ghiata pe suprafata dureroasa,
asigur o pozitie comoda in pat;
- am acordat atentie sporita, toleranta, liniste si confort;
- am informat pacientul in legatura cu necesitatea efectuarii tuturor investigatiilor,pregatindu-l
fizic si psihic;
- am apreciat nivelul de anxietate(usoara,moderata,severa,panica) considerand a fi moderata-
psihoterapie;
- am petrecut mai mult timp cu pacientul pregatindu-l psihic in vederea necesitatii recoltarii
analizelor de laborator.
- am sfatuit pacientul sa renunte la obiceiurile daunatoare (alimentatie inadecvata, evitarea
meselor copioase, cafea);
- am luat toate masurile de prevenire a infectiilor asociate;
- am recomandat pacientului sa respecte regimul hiposodat, hipolipidic;
- am masurat zilnic functiile vitale.

Interventii delegate:
47
- la indicatia medicului am recoltat probe biologice pentru examenul de laborator;
- am administrat medicatia: Trezen 8mg-1tb/zi; Detralex 2tb/zi; Trombostop 1tb/zi; Tertensif
1tb/zi; Ciprinol 500mg-2f/zi (1 la 12h) in ser fiziologic 2 fl; Loratadina 1tb/zi; administrez
pansament local: prisnite cu Acid boric 3g, Vaselina 100g; calmante: Algocalmin 2f/zi;
- oxigenoterapie -6L/min

Evaluare:
Datorita interventiilor mele,pacientul s-a mai linistit, anxietatea este aproape combatuta si durerea
s-a mai ameliorat.

2. Nevoia de a bea si a manca

P: alimentatie inadecvata prin deficit
E: intoxicatiei alcoolice, durere
S: regim impus, inapetenta, greata

Obiective:
Pacientul sa se alimenteze corespunzator nevoilor sale calitative si cantitative. Pacientul sa nu mai
prezinte varsaturi si greata.

Interventii proprii:
- am asezat pacientul in pozitie sezanda;
- am alimentat pacientul pasiv;
- am explorat preferintele pacientului asupra alimentelor;
- am ajutat si sustinut pacientul in timpul starilor de greata;
- am educat pacientul sǎ respire profund la disparitia senzatiei de voma;
- i-am oferit un pahar cu apa aromata pentru clatirea gurii;
- am educat pacientul sa renunte la mancarurile condimentate;
- am asigurat o dieta corespunzatoare: supe de zarzavat strecurate, lapte indoit cu ceai , branza de
vaci, fainoase fierte in lapte si apoi carne fiarta de pasare sau vita;
- am sugerat pacientului sa consume alimente in cantitati mici si dese;
- am educat pacientul sa nu consume alimentele interzise,conform dietei: prajeli, grasimi,
rantasuri, alimente condimentate, sosuri cu prajeli;
- am educat pacientul: sa evite mesele abundente, sa serveasca masa pe cat posibil la ore fixe, sa
manance incet, avand grija sa mestece bine;
- am explicat pacientului contributia majora a respectarii regimului alimentar in procesul de
vindecare;

48
- am asigurat un regim hidric corespunzator;
- am instruit pacientul privind regimul de viata dupǎ externare, i-am recomandat sa-si prepare
alimentele numai prin tehnici simple ( fierbere, frigere, inabusire )sa evite excesele alimentare si
consumul de alcool;
- am cantarit zilnic pacienta si notat in F.O;

Interventii delegate:
- am alimentat parenteral pacientul prin perfuzie cu Glucoza 5% la indicatia medicului;

Evaluare:
Pacientul a inceput sa-si recastige apetitul treptat.

3. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura

P: alterarea ritmului cardiac si a circulației sangvine
E: afectare cardiaca
S: dificultate de deplasare,tahicardie,palpitatii,HTA,dispnee.

Obiective:
Pacientul sa aiba o postura care sa-i favorizeze respiratia si circulația sangvina.

Interventii proprii:
- am asigurat un climat de liniste si siguranta;
- am instalat pacientul intr-un pat reglabil;
- am asigurat o pozitie confortabila a pacientului in pat ( pozitia semisezanda), pentru favorizarea
respiratiei;
- am castigat increderea pacientului si ajutat sǎ se adapteze la rolul de bolnav si regulile impuse de
spital;
- am asezat tavita langa patul pacieentului pentru a colecta secretiile, voma;
- am asigurat lenjerie de corp si pat curata si fara cute, schimband-o ori de cate ori a fost nevoie;
- am urmarit zilnic:aspectul si integritatea tegumentelor; tonusul muscular; faciesul; aspectul
scaunului;
- am masurat zilnic diureza, functiile vitale, pentru a observa potentiala alterare a starii generale, si
am notat valorile in foaia de observatie: TA, puls, respiratie, greutate;
- am ajutat pacientul sa-si miste usor picioarele fara sa depuna un efort prea mare;
- am masat punctele de presiune pentru evitarea escarelor;
- am insotit si ajutat pacientul sa faca cativa pasi,sa mearga sustinut;
- am invatat pacientul si familia pacientului cum sa faca masaj al membrelor;

49
Evaluare:
Pacientul prezinta stare generala ameliorata,continua tratamentul si are o postura adecvata.

4. Nevoia de a dormi si a se odihni

P: disconfort,dificultate in a se odihni
E: dureri,anxietate
S: oboseala,atipiri in timpul zilei, iritabilitate, indispozitie

Obiective:
Pacientul sa fie odihnit,sa prezinte un somn odihnitor calitativ si cantitativ.

Interventii proprii:
- am eliminat sursele ce pot determina disconfortul;
- am aplicat tehnici de ingrijire curenta,necesara obtinerii starii de satisfactie (baie
calda,masaj,aerisirea camerei,linistea in salon,semi lumina);
- am discutat cu pacientul pentru ai creea senzatia de bine,speranta;
- am invatat pacientul tehnici de relaxare:gimnastica respiratorie,gandire pozitiva;
- i-am recomandat sa evite orice gand negativ care sa influenteze starea de liniste;
- am oferit pacientului un pahar de ceai/lapte cald inainte de culcare.

Interventii delegate:
- am administrat medicatia recomandata de medic.
- am observat si notat schimbarile in FO.

Evaluare
Pacientul se odihneste corespunzator cantitativ si calitativ.
Pacientul manifesta confort fizic si psihic.

5. Nevoia de a se imbraca si dezbraca

P: dezinteres pentru tinuta vestimentara
E: pierderea imaginii de sine,eczema
S: dezinteres fata de vestimentatie

Obiective:
Pacientul sa prezinte o stare de bine fizic si psihic, interes pentru refacerea stimei de sine.

Interventii proprii:

50
- am ajutat pacientul sa-si aleaga lenjeria de corp;
- am ajutat si incurajat pacientul sa se dezbrace si sa se imbrace singur;
- am ajutat pacientul sa efectueze miscari active cu membrele sanatoase;
- am incurajat pacientul sa discute si sa spuna mereu ce problema are;
- am discutat cu familia si cu cei apropiati pacientului pentru ai da o stare de bine, sa-l incurajeze;
- am ajutat pacientul sa se incalte;
- am sfatuit pacientul sa imbrace camasa lunga;

6.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

P: mod ineficient de respiratie
E: circulatie inadecvata
S: dispnee

Obiective:
Pacientul sa respire bine si sa prezinte o buna circulatie.

Interventii proprii:
- am incalzit pacientul la extremitati;
- am aplicat tehnici pentru favorizarea circulației sangvine,masaje,exercitii pasive,active si
combinate;
- am incurajat pacientul sa aiba incredere in sine si in cei din jur;
- am hidratat pacientul cu lingurita in perioada cu greturi-varsaturi, dupa sistarea acestora am
hidratat pacientul corespunzator 1500-2000ml;
- am masurat functiile vitale si notat in FO;
- am asigurat un microclimat adecvat in salon 18-20 0C;
- am creeat un climat de incredere empatica si explic bolnavului influenta negativa pe care aceasta
stare o are asupra evolutiei sale;
- am invatat pacientul sa adopte o pozite adecvata care sa-i favorizeze respiratia (pozitie
semisezanda);
- am urmarit efectul medicamentelor;

Evaluare:
Dupa interventiile mele si ale familiei starea generala a pacientului s-a mai imbunatatit: TA:
140/70mmHg, AV: 80 batai/min, T:37 0C, R: 16 resp/min.

51
7. Nevoia de a elimina
P: eliminare inadecvata
E: durere, eczema
S: deshidratare, greata, transpiratii

Obiective:
Pacientul sa fie hidratat corespunzator, sa nu fie o sursa de infectie asociata.

Interventii proprii:
- am asigurat microclimatul si repaus la pat;
- am administrat un regim hidric corespunzator;
- am calculat zilnic bilantul ingesta – excreta;
- am asigurat intimitate in caz de varsaturi, greturi;
- am protejat lenjeria de corp si pat cu musama si aleza;
- am izolat patul cu paravan;
- am ajutat si sustinut pacientul in timpul varsaturilor, greturilor;
- am educat pacientul sa respire profund la disparitia senzatiei de voma;
- i-am oferit un pahar cu apa aromata pentru clatirea gurii;
- am asigurat lenjerie de corp si pat curata, fara cute, schimband-o ori de cate ori a fost nevoie;
- am hidratat corespunzator pacientul –per os 1500-2000ml lichide;
- i-am explicat pacientului ca este foarte important sa manance foarte multe fructe si legume
pentru ca au un continut mare de vitamine;
- am cantarit zilnic bolnava si notat in F.O;
- am educat pacientul sa pastreze o igiena riguroasa.

Evaluare:
In urma interventiilor pacientul nu prezinta dezechilibru hidro-electrolitic. Pacientul nu mai are
greturi.

8. Nevoia de a comunica
P: comunicare ineficace la nivel afectiv
E: anxietate, mediu spitalicesc
S: devalorizarea, izolare, tristete

Obiective:
Pacientul sa aiba perceptie de sine pozitiva;
52
Pacientul sa fie ferit de pericole interne sau externe.

Interventii proprii:
- am informat pacientul asupra stadiului si mijloacelor terapeutice, il incurajez in scopul atingerii
obiectivului de ingrijire;
- am stimulat pacientul sa-si exprime sentimentele, temerile, ideile si dorintele sale, il ascult cu
atentie, il aprob cand spune lucruri importante, nu il intrerup, nu manifest indoiala chiar cand sunt
divergente de idei si dovedesc ca il inteleg;
- am pus in valoare realizarile anterioare pe care le-a avut si umblu la resursele pacientului pentru
a depasi problemele de sanatate actuale;
- am ajutat pacientul sa schimbe idei cu ceilalti si sa creeze legaturi semnificative cu semenii sai;
- am reantrenat pacientul in diferite activitati: sa recunoasca medicamentele, efectul lor, modul de
administrare, sa selecteze alimentele premise si interzise pentru a-i da sentimentul de utilitate;
- am supravegheat in permanenta pacientul;
- am facilitat vizita cu familia, prietenii;
- manifest confidentialitatea discutiilor si informatiilor primate de la bolnav;
- am invatat pacientul tehnici de relaxare: gandire pozitiva, rugaciunea, iesirile in natura,
cultivarea prieteniilor, ajutorarea celor neputiinciosi etc.

Interventii delegate:
- la indicatia medicului administrez anxiolitice: Xanax 2mg x 2cp/zi.

Evaluare
Pacientul manifesta incredere, optimism, buna dispozitie;
Pacientul comunica usor cu cei din jur;
Pacientul nu este expus pericolelor interne si externe.
9. Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea
P: cunostinte insuficiente
E: lipsa informatiei
S: bolnavul nu are cunostinte referitoare la boala, prevenirea imbolnavirilor, tratament, prevenirea
complicatiilor etc.

Obiective:
Pacientul sa acumuleze cunostinte noi;

53
Pacientul sa dobandeasca obicieiuri si deprinderi noi.

Interventii proprii:
- am explorat nivelul de cunostinte ale pacientului;
- am informat pacientul asupra bolii, manifestarilor si metodelor de combatere a problemelor de
dependenta;
- am recomandat sa adopte pozitie facila a respiratiei;
- am sugerat sa aplice tehnici de relaxare pentru combaterea anxietatii;
- am invatat pacientul sa-si identifice simptomele specifice bolii;
- control periodic prin ambulator de specialitate, clinic, ecografic si de laborator;
- am educat pacientul sa respecte regimul alimentar si sa evite in continuare consumarea
alimentelor interzise;
- am informat pacientul cu privire la propriile sale responsabilitati fata de sanatate.

Evaluare
Pacientul a acumulat cunostintele necesare pastrarii sanatații;
Pacientul a dobandit obiceiuri si deprinderi noi privind mentinerea sanatații.

Evaluare finala:

Pacientul S.P. in varsta de 55 de ani, pensionar, a fost internat in Sectia D.Z TIP Ipe data de
11.05.2017 pana la data de 22.05.2017, solicitand ambulanta. Pacientul prezenta dureri
retrosternale, palpitatii, dispnee, greata, transpiratii, anxietate, tromboflebita-eczema gamba
dreapta etc. In urma examenului clinic si paraclinic s-a stabilit diagnosticul de D.Z TIP I, HTA
st.II, tromboflebita gamba dreapta, insuficienta venoasa cronica membru inferior clasa a V-a,
dermatita. Simptomatologia a fost diminuata datorita interventiilor cu rol propriu si delegat.
Pacientul se externeaza pe data de 22.05.2017 cu urmatoarele recomandari: regim alimentar
igieno-dietetic, sa respecte tratamentul prescris, sa evite efortul fizic, umezeala, sa se prezinte la
control periodic

54
 CAZUL III

F.O.: 8644,CPU-10205
Nume si prenume: D.M.
Sex: masculin
Varsta: 73 ani
Domiciliul: com.Tamaseni,jud.Neamt
Nationalitate: romana
Studii: ciclu primar
Ocupatia actuala: pensionar
Religie: catolic
Stare civila: vaduv
Persoane cu care se poate lua legatura: copii
Data internarii: 16.05.2017
Data externarii: 24.05.2017
Diagnostic medical la internare:D.Z TIP I-INSULINODEPENDENT, GASTRITA
HIPERACIDA, HTA
Diagnostic la externare:D.Z TIP I, INSUF.RESP, GASTRITA HIPERACIDA, HTA
st.II,ANGINA PECTORALA.
Motivele internarii: pacientul prezinta la internare stare de oboseala marcata, respiratie
insuficienta,dureri retrosternale si precordiale constrictive,pirozis,greata.
Antecedente heredo-colaterale: nesemnificative.
Antecedente personale patologice: Gastrita hiperacida, HTA st.II.
Alergii: neaga alergii.
Conditii de viata si mediu: locuieste singur.
Comportamente: lucreaza mult in gradina si gospodarie, nu se alimenteaza regulat si nu a
respectat regimul igienico-dietetic recomandat de medic: hiposodat, hipocaloric, fara cafea, nu a
evitat aerul rece, consuma alcool (tuica) frecvent, fumeaza10 tigari/zi.

Observare initiala:
- inaltime: 1,70 cm
- greutate: 58 kg
- temperatura: 36,8 0C
- TA= 160/90mmHg

55
 - AV= 78batai/min
Istoricul bolii: pacient in varsta de 72 de ani vechi hipertensiv, se interneaza pentru dureri
retrosternale, dureri abdominale colicative,transpiratii abundente,lipotimie,polidipsie,poliurie ,sete
de aer,cefalee,palpitatii,inapetenta,urmeaza tratamentul prescris dar nu respecta regimul igieno-
dietetic recomandat la domiciliu, se interneaza de urgenta solicitand ambulanta.

Investigatii:
1. EKG;
2. Rezultatele analizelor de laborator:
Denumirea analizei Valorii obținute Valorii normale
VSH 13mm/1h 2-10mm/1h
Trigliceride 5,99g% 1,6 +_ 0,6g%
L(Leucocite) 6800mmᶟ 4000-8000/mmᶟ
Hb(hemoglobina) 15,30g% 14-16g%
Lipide 4,99mg% 7+_2mg%
Bilirubina totala 0,6 mg/dl 0,2-1,5mg/dl
Ht(hematocrit) 40% 36-42%
Glicemie 2,93mg/dl 80-120mg%
Uree 0,31% 0,20-0,50g%
Creatinină 1,30mg/dl 0,6-1,1mg%
Sumar urina Albumina: absent; In urina nu trebuie sa existe
Leucocite rare; glucoza, elemente figurate,
Epitelii: plate, fine cilindri epiteliali

In urma analizelor si interpretarii datelor am gasit urmatoarele nevoi alterate:

1. Nevoia de a evita pericolele
2. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
3. Nevoia de a bea si a manca
4. Nevoia de a dormi si a se odihni
5. Nevoia de a comunica
6. Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea

1. Nevoia de a evita pericolele

P1: risc de complicatii P2: vulnerabilitate fata de pericole P3: neliniste

E: pancreatita acuta, insuf.resp. E: stare generala alterata E: mediu spitalicesc
S: durere abdominala colicativa, S: durere colicativa abdominala, S: teama de prognostic

56
durere retrosternala si precordiala anxietate
constrictiva

Obiective:
Pacientul sa nu mai prezinte durere si sa nu prezinte risc de complicatii.
Pacientul sa fie echilibrat psihic.

Interventii proprii:
- am amplasat pacientul in salon în functie de starea sa , afectiunea si receptivitatea sa;
- asigur un microclimat corespunzator: camera curata, aerisita, patul să fie accesibil din toate
partile;
- am oferit explicatii clare si deschise asupra ingrijirilor programate;
- am manifestat rabdare, intelegere fata de suferinta si problemele pacientului;
- am monitorizat functiile vitale si vegetative si le-am notat in foia de temperatura;
- am respectat regulile de asepsie si antisepsie pentru a prevenii infectiile nosocomiale;
- am asigurat mentinerea unei pozitii antalgice ajutandu-ma de perne , paturi;
- pregatesc materialele necesare abordului venos;
- am supravegheat permanent pacientul pentru a depista din timp semnele unor complicatii;
- efectuez o analiza amanunțită pentru a descoperii eventuale alergii medicamentoase;
- am masurat functiile vitale si notat in F.O.;
- am invatat familia cum sa protejeze psihic pacientul,evitand vizitele neplacute si discutiile in
contradictoriu;

Interventii delegate:
- la indicatia medicului am administrat pacientului Algocalmin 1f/8h i.m pentru diminuarea
durerii;
- i-am administrat oxigen 4-8l/min;
- i-am facut Electrocardiograma si recoltat sange pentru examenul de laborator;
- am administrat medicatia prescrisa de medic:Insulina momnocomponenta,semilenta HUMULIN
HM-5ml=60u.i(40u.i/ml)-actiunea e imediata si dispare in 90min.,s.c-24u.i dimineata,20u.i la
pranz cu 30min inainte de masa,16u.i seara ,
- am administrat perfuzie cu ser fiziologic 500ml + 2fALGIFEN lent10 pic/min.

Evaluare:
Dupa 7 zile de la internare, durerea a scazut in intensitate, anxietatea s-a redus, pacientul este
echilibrat psihic si temerile s-au diminuat. Pacientul nu prezinta risc de complicatii.

57
2. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

P1: dispnee intensa P2: circulatie inadecvata

E: alterarea integritatii alveolare E: durere
S: sete de aer S: HTA 160/80mmHg
P3: dispnee
E: afectare coronariana
S:sete de aer, fanere si buze cianotice

Obiective:
Pacientul sa prezinte cai respiratorii libere.
Pacientul sa aiba o tensiune arteriala in limite normale.
Pacientul sa prezinte o buna circulatie.

Interventii proprii:
- am discutat cu pacientul,incurajandu-l pentru a inlatura starea de anxietate;
- am asigurat un microclimat adecvat in salon 18-20 0C;
- am indrumat pacientul sa adopte o pozitie favorabila care sa-i favorizeze respiratia;
- am creeat un climat de incredere empatica si explic bolnavului influenta negativa pe care aceasta
stare o are asupra evolutiei sale;
- am invatat pacientul tehnici de relaxare;
- am furnizat pacientului cunostinte despre tratamentul pe care-l primeste, despre alimentatia pe
care trebuie sa o respecte;
- am supravegheat functiile vitale (TA, puls, respiratie, temperatura) si notat in FO;
- am asigurat repausul la pat al pacientului intr-un climat corespunzator (salon aerisit, umiditate
corespunzatoare);
- am sfatuit pacientul sa aiba o alimentatie bogata in fructe si legume,sa reduca consumul de
grasimi, sa evite eforturile fizice;
- am asigurat lenjerie de pat si corp curata si uscata;

Interventii delegate:-am recoltat sange pentru a doza gicemia si hemoglobina glicozilata,am

colectat urina din 24 h pentru a doza glicozuria.
- la indicatia medicului i-am administrat RINGER +10ml KCL1 fl in p.e v, oxigenoterapie prin
sonda nazofaringiana in debit de 8L/min.

Evaluare:

58
In urma ingrijirilor pacientul nu mai prezinta stare de anxietate, TA, puls, respiratie in limite
normale, tegumentele sunt normal colorate.

3. Nevoia de a bea si a manca

P: alimentatie inadecvata prin deficit

E:regim impus, dispnee, lipsa poftei de mancare
S: scadere ponderala

Obiective:
Pacientul sǎ se alimenteze corespunzǎtor nevoilor sale calitative şi cantitative;
Pacientul sǎ fie echilibrat hidroelectrolitic si nutritional.

Interventii proprii:
-AM MASURAT ZILNIC DIUREZA SI AM NOTAT-O IN FOAIA DE TEMPERATURA,AM
MASURAT GREUTATE CORPORALA,AM EVALUAT MANIFESTARILE DE
DESHIDRATARE:aspectul pielii si al mucoaselor,AV ,TA,R,T.
-am evaluat astenia,epuizarea pacientului si il ajuta in efectuarea ingrijirilor igienice pentru
conservarea fortei sale fizice
-AM SUPRAVEGHEAT COMPORTAMENTUL SI TEGUMENTELE BOLNAVULUI SI
MUCOASELE,SESIZAND MANIFESTARILE CUTANATE SI EVENTUALELE
COMPLICATII.
-am pus la dispozitia pacientului exemple de diabetici cu evolutie favorabila indelungata
- am educat pacientul sa renunte la mancarurile condimentate;
- am asigurat o dieta corespunzatoare astfel: supe de zarzavat strecurate, lapte indoit cu ceai ,
branza de vaci, fainoase fierte in lapte si apoi carne fiarta de pasare sau vita;
- am educat pacientul sǎ nu consume alimentele interzise dietei: prajeli, grasimi, rantasuri,
alimente condimentate, sosuri cu prajeli;
- am educat pacientul: sa evite mesele abundente, sa serveasca masa pe cat posibil la ore fixe, sa
manance incet, avand grija sa mestece bine;
- am explicat pacientului contributia majora a respectarii regimului alimentar in procesul de
vindecare;
- am asigurat un regim hidric corespunzator;
- am instruit pacienta privind regimul de viata dupa externare, i-am recomandat sa-si prepare
alimentele numai prin tehnici simple ( fierbere, frigere, inabusire ) si sa evite excesele alimentare;
- am cantarit zilnic pacientul;
59
- am explicat pacientului sa serveasca masa in cantitati mici si dese si sa se hidrateze
corespunzator (2000ml/zi);
- am informat apartinatorii sa-i aduca alimente conform cu regimul dietetic recomandat de medic:
alimente nesarate, fara grasimi animale, fara cafea, ciocolata, zahar;

Interventii delegate:
- la indicatia medicului am introdus sonda nazo-gastrica pentru evacuarea continutului gastric si
aspiratia continua urmata apoi de introducerea alimentelor; si pentru corectat dezechilibrul
hidroeletrolitic am instituit perfuzie cu perfuzie i.v.-Glucoza 5%-1000ml si Metoclopramid (cu rol
antiemetic) si vitamine: B1, B6, C500.

Evaluare:
Pacientul este echilibrat hidroelectolitic si nutritional,nu prezinta semne de deshidratare.

4. Nevoia de a dormi si a se odihni

P: insomnie
E: dureri, anxietate, agitatie
S: cefalee, palpitatii

Obiective:
Pacientul sa fie odihnit, sa prezinte un somn odihnitor calitativ si cantitativ.

Interventii proprii:
- am eliminat sursele ce pot determina disconfortul si cauzele insomniei;
- am aplicat tehnici de ingrijire curenta, necesara obtinerii starii de satisfactie (baie calda, masaj,
aerisirea camerei, linistea in salon, semi- lumina);
- am discutat cu pacientul pentru ai creea senzatia de bine, a-i reda speranta;
- am invatat pacientul tehnici de relaxare: gimnastica respiratorie, gandire pozitiva;
- i-am recomandat sa evite orice gand negativ care sa influenteze starea de liniste;
- am oferit pacientului un pahar de ceai/lapte cald inainte de culcare.

Interventii delegate:
- am administrat medicatia recomandata de medic: Diazepam 1tb seara.
- am observat si notat schimbarile in FO.

Evaluare
Pacientul se odihneste corespunzator cantitativ si calitativ.

60
5.Nevoia de a comunica

P: comunicare ineficienta la nivel afectiv

E: mediu spitalicesc, anxietate
S: dificultate de a-si exprima sentimentele, emotiile, dorintele, singuratatea

Obiective:
Pacientul sa comunice eficient cu personalul de ingrijire, cu familia si cei din jur. Pacientul sa-si
poata manifesta dorintele si emotiile.

Interventii proprii:
- am asigurat microclimat corespunzator;
- mi-am mobilizat intreaga atentie pentru a intelege mesajul pacientului;
- am stat in fata pacientei cand aceasta a vorbit cu mine pentru a-i demonstra dorinaa de a o
asculta si nu am facut miscari care ar fi putut sa il distraga;
- am asigurat linistea in comunicarea cu pacienta;
- am incurajat pacienta sa-si exprime emotiile, frica, opiniile;
- am linistit pacienta cu privire la evolutia bolii si am incurajat-o;
- am informat pacienta cu privire la propriile sale responsabilitati fata de sanatate;
- am organizat activitati educative folosind: expunere, conversatie, demonstratie;
- am facilitat contactul cu familia.

Evaluare:
Pacienta cumunica bine cu ceilalti pacienti si cu personalul de ingrijire, isi exprima nevoile si
emotiile fara dificultate.
6. Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatate
P: cunostinte insuficiente despre boala, prognostic , evolutie
E: inaccesibilitate la informatii
S: anxietate , dezinteres

Obiective:
Pacientul sa fie instruit asupra bolii si asupra regimului alimentar si igieno-dietetic .

Interventii proprii:
- am explorat nivelul de cunoştinţe al pacientului privind boala, modul de manifestare, masurile
preventive si curative, modul de participare la interventii si la procesul de recuperare;
- i-am stimulat dorinta de cunoastere;
- am informat pacientul cu privire la propriile sale responsabilitati fata de sanatate;

61
- am educat pacienta sa respecte regimul alimentar si sa evite, in continuare, consumarea
alimentelor interzise;
- am incurajat pacientul sa puna intrebari despre boala si regimul alimentar;
- am verificat dacǎ pacientul si-a insusit noi cunostinte;
- am sfatutit pacientul sa mearga la consultatii periodic, sa respecte indicatiile medicului si sa ia
tratamentul corespunzator.

Evaluare:
Pacientul a fost supravegheat de mine pe perioada celor 8 h de practica si in urma interventiilor
mele cu rol propriu, pacientul a acumulat cunostinte noi despre boala si le poate folosi pentru a sti
cum sǎ-si pastreze sanatatea.

Evaluare finala
Pacientul D.M. in varsta de 73 de ani, pensionar, a fost internat in Sectia Chirurgie pe data de
16.05.2017 pana la data de 24.05.2017, prezentand dispnee, cefalee, dureri retrosternale si
precordiale constrictive, palpitatii, greata, transpiratii, TA: 160/80mmHg, raluri subcrepitante. In
urma examenului clinic si paraclinic s-a stabilit diagnosticul de Pancreatita acuta, HTA st.II. Sub
tratament cu antibiotice, antiemetice, diuretice, tonicardiace, bronhodilatatoare, antihipertensive,
a regimului hiposodat si hipolipidic, evolutia a fost buna.
Simptomatologia a fost diminuata din primele zile de spitalizare prin interventiile cu rol propriu si
delegat. TA este in limite fiziologice. Regimul alimentar pe perioada spitalizarii a fost respectat.
Pe parcursul spitalizarii,pacientul nu a suferit infectii asociate. Se externeaza la data de
24.05.2017si i-am recomandat sa respecte tratamentul prescris de medic, sa respecte regimul
alimentar, sa evite eforturile fizice, umezeala, sa se prezinte la control periodic si la orice simptom
aparut sa se prezinte la medicul de familie sau la spital.

CONCLUZII
Cand am ales tema acestei lucrari ,,Ingrijiri acordate pacientilor cu Pancreatita acuta m-am gandit
la faptul ca in aceasta epoca,bolile digestive reprezinta una din principalele cauze de deces in
intreaga lume.
Din cursurile predate si invatate la nursing,anatomie si medicina interna,am inserat in
aceasta lucrare ,idei de prevenire si tratare a pancreatitei,tinand cont ca aceasta boala se
caracterizeaza printr-o instalare precoce si insiduoasa,cel mai adesea diagnosticata in faze
avansate si cu niste complicatii ireversibile.In ingrijirea pacientilor mei,cu pancreatita acuta in
diferite stadii,am pus baza pe cele trei tipuri de profilaxie:primara,secundara si tertiara.

62
 In aceasta lucrare am prezentat procesul de ingrijire a trei pacienti cu pancreatita
acuta,care,desi prezinta aceeasi afectiune,ele sunt diferite prin particularitatile fiecarui caz in
parte:
1. In primul caz , pacientul a cooperat in cazul problemelor de ingrijire, rezultand intelegerea
problemelor cu care s-a confruntat si a avut o atitudine demna in lupta cu boala.
2. Al doilea pacient a cooperat mai putin, a fost mai dificil de convins ca isi va putea relua
activitatile zilnice, dar a dat dovada in final de mult curaj, externandu-se cu o stare
generala ameliorata.
3. Cel de-al treilea bolnav, a dat dovada de optimism si intelegere, a cooperat destul de bine
cu cadrele medicale, iar la iesirea din spital, starea sa generala este buna.
In toate cele trei planuri de ingrijire m-am axat pe teoria celor 14 nevoi fundamentale ale
Virginiei Henderson si pe schema de nursing.
Am invatat pacientii ca este necesara abordarea unui stil de viata sanatos prin: cultivarea
unor relatii interumane sincere, corecte, normale in cadrul familiei si societatii, respectarea
timpului de odihna si relaxare, o alimentatie predominant lacto-vegetariana care sa previna
supraponderabilitatea si obezitatea, evitarea fumatuluii, alcoolului,etc.
Bolile digestive si stilul de viata sunt intr-o perfecta simbioza, intr-un dialog intern si
extern .

63
PUNCTIA VENOASA

64
Rolul asistentului medical in examene de laborator
- pregateste materialele necesare: manusi sterile, seruri test, ace, seringi sterile, tavita renala, lame
de sticla, stativ si pipete, tampoane, garou, solutii dezinfectante – alcool 90, pernite si musama
- pregateste psihic pacientul: ii explica scopul si necesitatea tehnicii
- pregateste fizic pacientul: se aseaza pacientul in pozitie confortabila si se examineaza calitatea si
starea venelor, se aseaza bratul pe pernita si musama in aductie si extensie maxima, dezinfecteaza
tegumentele, aplica garoul la o distanta de 7-8 cm deasupra locului punctiei strangandu-l astfel
incat sa opreasca circulația venoasa fara a comprima artera si se recomanda sa stranga pumnul

Executie:
- asistentul se spală pe mâini cu apă si săpun, îmbracă mănuşile sterile;
- se fixează vena cu policele mânii stângi la 4-5 cm sub locul puncţiei;
- se fixează seringa, gradaţiile şi acul fiind orientate în sus, în mâna dreapta, între police şi restul
degetelor;
- se pătrunde cu acul trâversând, în ordine tegumentul, apoi peretele venos până când acul
înaintează în gol;
- se schimbă direcţia acului 1-2 cm în lumenul venei;
- se controlează patrunderea acului în venă prin aspiraţie cu seringa;
- se continuă tehnica de recoltare a sângelui;
- se indepartează staza venoasă dupa executarea tehnicii prin desfacerea garoului şi a pumnului;
- se aplica tamponul îmbibat în soluţie dezinfectantă la locul de patrundere a acului şi se retrage
brusc acul;
- se comprimă 1-3 minute, braţul fiind în poziţie verticală
Ingrijirea ulterioara: se face toaleta locală a tegumentului, se schimbă lenjeria dacă este murdară,
se asigură o poziţie comodă în pat, se supraveghează pacienta.
Pregătitrea produsului recoltat: eprubetele se etichetează, se completează formularele de trimitere,
se masoară cantitatea.
Reorganizare: materialele refolosibile se dezinfectează, se spală, se pregatesc pentru o noua
sterlizare; deşeurile se îndepartează.
Accidente si interventii
- hematom (prin infiltrarea sângelui în ţesutul perivenos) /se retrage acul şi se comprimă locul
puncţiei 1-3 minute ;
- străpungerea venei (perforarea peretelui opus) /se retage acul în lumenul venei
- ameţeli, paloare, lipotimie /se întrerupe puncţia, pacienta se asează în decubit dorsal fără pernă,

65
ANEXE

66
 BIBLIOGRAFIE

1. Beuran Mircea, ”Ghid de urgente in medicina interna” vol.7, Editura Scriptura,

1999
2. Caius Duncea, ”D.Z la copil si adult”,Editura Casa Cartii de Stiinta, 2003.
3. Cezar Th. Niculescu, Radu Carmaciu, Bogdan Voiculescu, Cristian Nita,
”Anatomia si fiziologia omului”, Editura Corint, 2009.
4. Coman I.M., GherghinaA., Ghiomea M., Enache R., ”Adulti cu boli
METABOLICE congenitale dintr-o noua perspectiva”, Editura Medicala, 2006.
5. Lucretia Titirca, ”Ghid de nursing”, Editura Viata Medicala Romaneasca, 2003
6. Virginia Henderson, ”Principii fundamentale ale ingrijirii bolnavului”, 1991
7. C.Mozes, ”Tehnica ingrijirii bolnavului”, Editura Medicala, 1978
8. Burghi P., Danciu I., Nedelcu Al., ”Anatomia şi fiziologia omului”, Editura
Didactica si Pedagocica, Bucuresti, 1983
9. Mincu I., ”Alimentatia rationala a omului sanatos si bolnav”, Editura Medicala,
Bucuresti,
10 Albu Roxana, ”Anatomia si fiziologia omului”, Editura Corint, 1996
.
11 Gherasim L., ”Medicina Interna”
.
12 Cazul I - F.O. 7854/10120
.
13 Cazul II - F.O 8544/10198
.
14 Cazul III - F.O 864/10205
.
15 Lucretia Titirca, ”Breviar de explorari functionale si ingrijiri speciale acordate
. bolnavului”,Editura Viata Medicala Romaneasca, 2008
16 Ion I Brukner, ”Semiologie medicala”, Editura Medicala, 2008
.
17 Gavrila Lucian, ”Principii de medicina interna” Editia 14, Editura Teora, 2000
.

67