VASILE STROESCU
706. — U N I V E R S U L LITERAR
C t i t o r i i
VASILE
Cu Vasile S t r o e s c u a d i s p ă r u t n u n u •
m a i u n m a r e r o m â n , ci u n t i t a n al c a r a c ­
t e r u l u i şi a l v o i n ţ e i , u n m a r e o m de r a s ă ,
u n n o b i l d i s t i n s în cea m a i frumoasă
a c c e p ţ i u n e a c u v â n t u l u i . D e s p r e el se va
scrie, v o r t r e b u i s ă fie s c r i s e p a g i n i i l u s ­
t r e s p r e a s e r v i de p i l d ă g e n e r a ţ i i l o r u r ­
m ă t o a r e . Biograful s ă u care va găsi cred
în lăzile l ă s a t e de el, u n a a i c i şi u n a la
P e t r o g r a d , n o t i ţ e d e s t u l e , v a t r e b u i să
cerceteze la f a ţ a l o c u l u i în B a s a r a b i a do­
s a r u l b o g a t al f a p t e l o r şi al sufletului
său.
Căci Vasile S t r o e s c u e r a u n m a r e g â n ­
ditor, d a r u n m a r e t a c i t u r n . T ă r i a c a r a c ­
t e r u l u i s ă u n u se e x p r i m a p r i n v o r b e , ci
prin fapte.
O s e n t i n ţ ă , u n gest, o t ă c e r e e r a u l a el
mai mult decât un discurs.
Numele lui legendar p r i n t r e noi ocupă
u n loc de f r u n t e în sufletele n o a s t r e , de
m u l t , de d e m u l t , de a t u n c i de c â n d cu
toţii a m a u z i t de l a r g i l e şi î n ţ e l e p t e l e l u i
d o n a ţ i i . Cei d i n A r d e a l îl c u n o ş t e a u m a i
bine şi î n a i n t e de r ă z b o i .
Cei d i n v e c h i u l r e g a t nu-1 c u n o ş t e a u ;
dar p r i n t r e sate p r i z ă r i t e din Moldova,
p r i n A r d e a l şi p r i n B a n a t m u l t e şcoli pri­
m a r e şi m u l t e i n s t i t u ţ i i c u l t u r a l e p u r t a u
n u m e l e f o n d a t o r u l u i Vasile S t r o e s c u .
P e d â n s u l î n s ă n i m e n i nu-1 v ă z u s e . D a r
V a s i l e S t r o e s c u şi a t u n c i v e n e a des în
R o m â n i a d i n a i n t e de u n i r e . V i a ţ a l u i su­
fletească e r a l e g a t ă de a c e e a a ţ ă r i i . F ă r ă
să-1 ştie n i m e n i , el d i n t r i b u n a p a r l a m e n ­
t a r ă , a a s c u l t a t şi d i s c u r s u r i l e l u i Cogăl-
n i c e a n u şi ale l u i Ion B r ă t i a n u , b ă t r â n u l
si ale lui Al. L a h o v a r y . L a l u p t e l e noast.-a
sufleteşti el p a r t i c i p a , i d e a l u r i l e n o a s t . ;•
e r a u şi ale lui.
E v e n i m e n t e l e d i n v i a ţ a s a le r ă b o j a d u ­
lia cele d i n ţ a r a l i b e r ă . O m de o f i n e ţ ă
r a r ă şi o d e l i c a t ă c o c h e t ă r i e s u f l e t e a s c ă ,
n u - m i s p u n e a niciodată v â r s t a sa. O d a t ă
s t r â n s de m i n e m i - a r ă s p u n s : „ C â n d l-au
d e t r o n a t pe Cuza, e r a m s t u d e n t l a Ber­
lin".
Trăia intens viaţa spirituală a poporu­
lui s ă u m o l d o v e n e s c î n t â i şi r o m â n e s c a-
poi. D a n i i l e l u i s u n t m ă r t u r i e vie.
Cât de m u l t ţ i n e a el l a p ă m â n t u l ţ ă r i i
se vede d i n u r m ă t o r u l fapt. I n 1918 Apri­
lie, la P a r i s , î n a i n t e de o g r a v ă o p e r a ţ i e ,
a t u n c i c â n d şi-a f ă c u t t e s t a m e n t u l de
c a r e v o r b e s c ziarele, m i - a l ă s a t o s c r i ­
s o a r e , în c a r e - m i i n d i c a e x e c u t o r u l U
t e s t a m e n t a r în p e r s o a n a l u i I. P e l i v a n ,
cunoscutul fruntaş basarabean, iar p •
m i n e m ă r u g a să-i i n c i n e r e z c o r p u l şi în­
t r ' o u r n ă să a d u c c e n u ş a în ţ a r ă , şi'n a-
d i e r e a v â n t u l u i c a r e i-a r ă c o r i t şi b r o n •
zat faţa-i de copil şi de o m m a t u r s ă î m -
prăş-tii c e n u ş a pe o g o a r e l e pe c a r e a t â t a
le-a i u b i t şi pe c a r e cu i u b i ţ i i l u i t o v a r ă ş i
ţ ă r a n i i le-a l u c r a t şi r o d i t . A s c ă p a t cu
v i a ţ ă şi n ' a fost nevoe s ă î m p l i n e s c mi­
s i u n e a m e a d e l i c a t ă şi p i o a s ă .
P e n t r u p r i m a o a r ă l - a m v ă z u t pe V.
S t r o e s c u în v a r a l u i 1910 m i - s e p a r e , іл
C ă l i m ă n e ş t i . E r a u n b ă r b a t î n a l t şi svelt,
e l e g a n t , cu f r u m o a s ă m u s t a ţ ă a l b ă şi
STROESCU
de Dr. N. L U P U
f a ţ a r o ş c o v a n ă , cu ochi v e r z u i c a r i a s ­ — V a s i l e V a s s i l i c h d o m o ? (Vasili Va-
c u n d e a u cu v o i n ţ ă o t a n d r e ţ ă ce n u v o i a silici a c a s ă '?).
să fie d e s c o p e r i t ă . — D o m o , r ă s p u n d e a el.
I n t r e i zile de c ă l ă t o r i e l a S i b i u n e - a m — I a k v a m i d u , (Vin la m a t a ) .
l e g a t p r i e t e n i pe vecie. D a r n u l - a m m a i
r e v ă z u t p â n ă în 1917 t o a m n a , la P e t r o ­ — Milisti posim ((poftim bunătatea
dv.).
grad.
Şi cu el j u c a m u n p i c h e t şi între joc
Aşteptâ.ndu-mi r â n d u l la viza paşapor­
v o r b e a m . Ii ţ i n e a m de u r â t , căci. mult;
tului pentru Anglia, văd înaintea mea
n u p u t e a citi şi p a s i e n s u r i l e lui şi lun?i
un b ă t r â n puţin gârbovit, d a r care aevea
şi c o m p l i c a t e îl o b o s e a u . Mă primea cu i
s e m ă n a cu el.
b u c u r i e p ă r i n t e a s c ă şi cu recunoştinţă. -
— N u s u n t e ţ i dv. dA S t r o e s c u ?
C r e d e a ,şi el şi c r e d e a m şi eu că aşa:
— Da ! v a t r e c e v r e m e a l a i n f i n i t şi că mica i
Ii s p u n n u m e l e : c ă l ă t o r e a m î m p r e u n ă , n o a s t r ă s c e n ă z i l n i c ă n u va avea sfârşit, t
a d o u a zi. D a r el n ' a v e a f o r m a l i t ă ţ i g a t a se v a p e t r e c e f ă r ă c u r m a r e . ;
pentru trecerea banilor săi. M ' a m făcut B u c u r i a l u i e r a m a r e , şi de câte ori
c u r i e r d i p l o m a t i c p e n t r u el, a m p l e c a t p l e c a m , m ă s ă r u t a pe f r u n t e .
a d o u a zi şi a m m e r s î m p r e u n ă î n A p u s ,
u n d e cu el ş i a l ţ i i a m l u c r a t , d u p ă p u ­ S â m b ă t ă 10 A p r i l i e 1925, a m jucat ul­
t e r i l e n o a s t r e p e n t r u ţ a r ă , î n acele g r e l e t i m u l n o s t r u p i c h e t . A m plecat la Cluj
î m p r e j u r ă r i . Vasile V a s s i l i c h şi ou m i n e şi a m r u g a t pe fratele m e u Costache să-1
a m r ă m a s din n o u prieteni nedespărţiţi, i n t e r n e z e la s a n a t o r i u . F e l u l lui de bron­
ideali, pe vecie. şită, de c a r e s u f e r e a de m u l t , nu-mi plă­
cea.
D a r c h i p u l l u i în v a r a vieţii sale, n u
L u n i l - a m g ă s i t tot la hotel, refuzase
era nici b ă t r â n u l de atunci, nici profilul
s ă plece, — d a r e r a complect schimbat.
cu m u s t a ţ a r a s ă şi n a s u l a q u i l i n pe c a r e
A m î n ţ e l e s că s f â r ş i t u l se apropie. L-am
l-au c u n o s c u t R o m â n i i d e l à U n i r e în­
d u s la s a n a t o r i u , n e d e s p ă r ţ i t de cufărul,
coace. I n t r ' o g a l e r i e d e l à S i b i u ş i î n fo­
lui.
t o g r a f i i l e sale m a i vechi, n i - s e î n f ă ţ i ş e a ­
ză u n n o b i l şi i m p u n ă t o r b ă r b a t cu o — ,,Să vii des pe aici, d a c ă vii d-ta mă '.
b o g a t ă ş i d e a s ă b a r b ă b l o n d ă ce-i a c o ­ vindec".
p e r e a î n t r e g p i e p t u l pe j u m ă t a t e ochii, M ' a m d u s , d a r n ' a m a v u t şi n'am avut í
— s'ar p ă r e a de m â n d r i e d i s p r e ţ u i t o a r e , noroc.
d a r în fapt p e n t r u a-i a s c u n d e b u n ă t a t e a . B ă t r â n u l n u se a s t â m p ă r a , umbla, pen­
Acesta era b ă r b a t u l care a muncit, a t r u v â r s t a lui, p r e a m u l t . A răcit în una
l u p t a t , a (gândit a d â n c , a p r o d u s , s'a c u l ­ d i n l u n g i l e l u i p l i m b ă r i şi primăvara i-a
t i v a t , a c ă l ă t o r i t . E r a f r u m o s ca u n zeu fost f a t a l ă . I n clipa c â n d se deschideau
n u n u m a i I a chip, d a r şi î n î n ă l ţ i m e a m u g u r i i — cu c â t ă frenezie îmi vorbea
s u f l e t u l u i s ă u . O m î n v ă ţ a t cu d e s ă v â r ­ el de flori şi m u g u r i , p r i m ă v a r a , unde
şire, vorbea perfect t o a t e l i m b i l e s l a v e , s ' a u d e s f ă c u t î n t â i , în c a r e parte din
g e r m a n a , f r a n c e z a , e n g l e z a , i t a l i a n a , po­ P a r i s ori d i n B u c u r e ş t i , iubea frenetic
l o n a , r u s a . Citea n e c o n t e n i t şi a v e a u n n a t u r a — şi e r a u n a d m i r a b i l observa­
g u s t l i t e r a r a l e s . C ă l ă t o r i s e în j u r u l lu­ t o r — în clipa c â n d se deschideau mu.
m i i şi i u b e a m u l t A m e r i c a de S u d . P ă ­ g u r i i , V a s i l i V a s s i l i c h a î n c h i s ochii pe.
cat că e r a f o a r t e î n c h i s şi t a i n e l e vieţii vecie.
lui, n i m ă n u i n u i le-a s p u s .
D e o s e b i r e a de v â r s t ă î n t r e m i n e şi el
şi d e l i c a t e ţ a m e a , m ' a u î m p i e d i c a t de a-i
s c o r m o n i c o m o r i l e s u f l e t u l u i s ă u şi t a i ­
nele lui pe c a r i eu le b ă n u i a m .
U r i a ş u l c a r e m u n c i s e şi a g o n i s i s e cu
d r e p t a t e şi o m e n i e în v i a ţ ă , c a r e ş t i a şi
a c u m toţi ţ ă r a n i i s ă i pe n u m e şi î n ti­
n e r e ţ e c u n o ş t e a t o a t e m i i l e de c a p e t e ale
tamazlicurilor multelor sale moşii (avea
o memorie vizuală prodigioasă), care t r ă i a
v i a ţ a în a e r u l liber al p ă d u r e i şi î n b o a ­
r e a g r â u l u i î n v e r z i t , ori a u r i u , t r ă i a î n
u l t i m i i a n i m o d e s t , excesiv de m o d e s t ,
cu u n s i n g u r c u f ă r î n c a r e - ş i ţ i n e a so­
cotelile şi a m i n t i r i l e î n m i c u ţ a şi î n t u ­
n e c a t a c a m e r ă 316 d e l à A t h é n é e P a l a c e .
T o a t ă l u m e a îl î n c o n j u r a cu r e s p e c t
şi v e n e r a ţ i e . Cu i u b i r e de o m , n i m e n i .
Ca o d a t o r i e p i o a s ă p e n t r u m a r i l e l u i
f a p t e şi m a r e l e şi a l e s u l s ă u s u f l e t , î n
u l t i m i i a n i , îl v e d e a m zilnic, c â t e p u ţ i n ,
căci v i a ţ a - m i p r o p r i e t u l b u r a t ă şi vije­
l i o a s ă n u m ă l ă s a m u l t . • I n fiecare zi
î n t r e 4—5 l a telefon, îl î n t r e b a m pe r u ­
seşte ca să-1 n e c ă j e s c :

adevărate
binefăcătorul
In f i g u r a m ă r e a ţ ă a lui V a s i l e Stroe-
seu, n o i r o m a n i i d i n t r e P r u t si N i s t i u
n e - a m d e p r i n s s ă v e d e m î n a i n t e de ţ o a l e
—simbolul l u p t ă t o r u l u i p e n t r u î m p l i n i
rea i d e a l u l u i n o s t r u n a ţ i o n a l — u n i r e a
tuturor românilor.
Si c r e d că n u a fost o s i m p l ă î n t â m ­
p l a r e l u c r u l acela, că p o p o r u l r o m â n e s c
din cea m a i o r o p s i t ă si u i t a t ă p r o v i n c i e
— B a s a r a b i a — să ne dea icoana m a r e l u i
r o m â n Vasile Stroescu, p e n t r u c ă m a i
târziu a c e e a ş p r o v i n c i e să d e a ţ â r e i r o ­
m â n e ş t i şi p r i m u l s e m n a l de î n t r e g i r e
a tuturor pământurilor româneşti.
P e n t r u r o m â n i i de p r e t u t i n d e n i Vasile
Stroescu, a fost u n m a r e b i n e f ă c ă t o r şi
s p r i j i n i t o r al c u l t u r i i n o a s t r e n a ţ i o n a l e
în d r u m u l s p i n o s si g r e u b ă t ă t o r i t de
tineretul românesc.
P e n t r u ţ ă r ă n i m e a m o l d o v e n e a s c ă , Va­
ille S t r o e s c u a fost u n i u b i t o r de n e a m ,
p ă s t o r al ( l a t i n e l o r o b i c e i u r i l o r şi c r e d i n ­
ţelor s t r ă m o ş e ş t i în m i j l o c u l ţ ă r a n i l o r
şi r ă z e ş i l o r u n d e a t r ă i t el şi s t r ă m o ş i i
lui.
Eu, c a r e s u n t n ă s c u t d i n a c e e a ş b r a z d ă
cu d â n s u l , în s a t u l Brârizenii-Veehi d i n
jud. B ă l ţ i , a ş a l - a m c u n o s c u t pe d o m ­
nul V a s i l i c ă S t r o e a c u m o b i ş n u i a u să-i
spună sătenii.
Şi t i m p de a p r o a p e d o u ă z e c i de a n i
de c â n d m ' a m . r i d i c a t şi a m p u t u t să-1
înţeleg şi să-i p r i c e p felul l u i de a fi în
viaţă, a.şa n e s c h i m b a t suflet m a r e , ge­
neros o m al f a p t e l o r l-am ş t i u t ţie Vasile
Stroescu.
Tot astfel l - a m ş t i u t .şi l-au î n t i p ă r i t
în sufletele lor b ă t r â n i i s a t u l u i , c a r i m i
l-au d e s c r i s pe s c u m p u l şi i u b i t u l lor
Vasilică S t r o e a S t r o e s c u .
V. S t r o e s c u a fost t o t d e a u n a p i l d a t u ­
turora, t r ă i n d c u m p ă t a t , simplu, r e t r a s
şi m o d e s t , c r u ţ ă t o r cu a c e e a ce a m o ş ­
tenit d e l à p ă r i n ţ i , e c o n o m cu b a n u l a-
gonisit de el ; d r e p t .şi m i l o s t i v c u cei
s ă r m a n i ; s e v e r şi n e c r u ţ ă t o r , faţă de cei
risipitori ; c r e d i n c i o s f a ţ ă de norodul
său ce z ă c e a in robie şi j u g s t r ă i n şi
d i s p r e ţ u i t o r f a ţ ă de s t ă p â n i t o r i i de pe
a t u n c i ai B a s a r a b i e i cu c a r e n'a voit
să aibă, n i c i o d a t ă r e l a ţ i t m i .
Şi a t u n c i c â n d V a s i l e S t r o e s c u n ' a m a i
putut s ă r e s p i r e a e r u l î n ă b u ş i t o r de
urgie, în u r m a r e a c ţ i u n e i d i n a n i i 1905 -
1900, d u p ă ce î n c e p u s e p r i g o a n a , m o l d o ­
venilor t r e z i ţ i la v i a ţ a n a ţ i o n a l ă , V a s i l e
Stroescu şi-a dat, t o a t e m o ş i i i e s a l e în
folosinţă ţ ă r a n i l o r , şi-a p u s ca a d m i n i s ­
t r a t o r p e s t e cele 8000 de h e c t a r e ale s a l e
pe u n s i m p l u ţ ă r a n , a d ă r u i t vitele s a l e
cu p l u g u r i şi c a r e v ă d u v e l o r şi o r f a n i ­
lor şi cu s u f l e t u l î n d u r e r a t a p l e c a t în
pribegie, e x i l â n d u - s e d i n ţ a r a l u i .
De a t u n c i , V a s i l e S t r o e s c u n u s'a m a i
întors n i c i o d a t ă la c o n a c u l lui din K r ä n ­
zend-Vechi.
Au venit apoi a n i i de u r g i e ai r ă z b o ­
i u l u i , a p o i a n i i grei ai r e v o l u ţ i e i c a r e
;>. ş t e r s de pe s u p r a f a ţ a p ă m â n t u l u i ba­
s a r a b e a n , m u l t e c o n a c u r i b o e r e ş t i vechi
si n o u i . d a r c o n a c u l s t r ă m o ş e s c al l u i
Vasile S t r o e s c u p ă z i t cu d r a g o s t e de
către ţăranii din Brânzenii-Vechi a ră­
m a s n e c l i n t i t , ca u n a l t a r al v r e d n i c i e i
şi b u n ă t ă ţ i ' i s u f l e t u l u i ce a s ă l ă ş l u i t
în el.
I. BUZDUGAN
filantropul
N u m a i V a s i l e S t r o e s c u s'a a f i r m a t în
s â n u l g e n e r a ţ i e i sale ca u n î n c ă p ă ţ â n a t
v i s ă t o r , c a r e a c ă u t a t să inaugureze
p r i n t r ' o i n i ţ i a t i v ă p r o p r i e şi s o l i t a r ă u n
m i n i m u m d i n deziter.an-le-i r o m â n e ş t i .
A u r m a t t o a t ă v i a ţ a lui, şi p â n ă în z i u a
U n i r i i B a s a r a b i e i cu R o m â n i a , ideea
şcolilor s ă t e ş t i d i n B a s a r a b i a c u p r e d a r e
in l i m b a „ M o l d o v e n e a s c ă ' .
In 1899, S t r o e s c u a oferit . . Z e m s t v e i "
t o a t ă a v e r e a - i p e n t r u şcolile m o l d o v e ­
neşti. O f e r t a n*n p u t u t fi n i c i măcar
d i s c u t a t ă , şi S t r o e s c u s'a î n d r e p t a t cu
m i l i o a n e l e sale în a j u t o r u l şcolilor s a ­
lt şti d i n r e g a t şi apoi d i n A r d e a l . Aci
a d a t [ieste u n e l e „ p s i h o l o g i i " r o m â n e ş t i ,
c a r e l-au d e c e p ţ i o n a t .
I n t r e g e n e r a ţ i a l u i S t r o e s c u şi n o u a
g e n e r a ţ i e d e m o c r a t i c ă d i n 1900—1905 a
p e r s i s t a t în B a s a r a b i a u n loc a p r o a p e
gol. In i n t e r v a l u l 1870—1900, i n t e l e c t u a ­
l i t a t e a b a s a r a b e a n ă n ' a dai, d e c â t doi-
trei cu c u l t u r ă o a r e c u m r o m â n e a s c ă :
P a c . Gh. Gore, V l a d Ilerţ.-i p l u s indi­
v i d u a l , o s e r i e de e m i g r a n ţ i r ă s l e ţ i ve­
niţi în R e g a t d i n B a s a r a b i a : Z. A r b u r e ,
P. Cazacii şi a l ţ i i . L e g ă t u r i l e l u i S t r o e ­
scu cu aceste e l e m e n t e şi cu g e n e r a ţ i a l â ­
nă r ă d i n 1905 s ' a u i n v i o r a t t o c m a i d u p ă
acest (lin u r m ă a n , plin de a t â t e a s p e ­
ranţe.
In 1917 s u b t u n e t e l e r e v o l u ţ i e i , V a s i l e
S t r o e s c u a d e v e n i t la Odesa, — c e n t r u l
m o l d o v e n i l o r b a s a r a b e n i m i l i t a r i în or­
ganizare naţională.
Apoi a v e n i t la C h i ş i n ă u , ia S f a t u l
Ţ ă r i i . P l e c a t în s t r ă i n ă t a t e , r e v i n e ?n
B a s a i a b i a r e a l i p i t ă în 1918 şi de a t u n c i
a p a r e s p o r a d i c pe a r e n a p o l i t i c ă , îşi a-
firniă s i m p a t i i l e p e n t r u c u t a r e s a u cu­
t a r e e u r e n t social din B o n t a n i a U n i t ă .
ALEXIS NOUR
o m u l de c u l t u r ă
Dl. m i n i s t r u P a n I l a l i p p a , p o v e s t e ş t e
adeseori următoarele :
S c o t e a m . în C h i ş i n ă u , g a z e t a „ C u v â n ­
tul Moldovenesc". Ne l u p t a m cu i m e n s e
greutăţi materiale, fiindcă n u eram
s p r i j i n i ţ i de n i m e n i , i a r a u t o r i t ă ţ i l e r u ­
seşti ne p u n e a u n u m a i piedici. Nu-1
c u n o ş t e a m pe Vasile S t r o e s c u . D a r a u ­
zisem că este u n m a r e f i l a n t r o p şi u n
mare român. Ştiam că. d o n a s e m a r i
s u m e de b a n i p e n t r u a j u t o r a r e a şcoli­
U N I V E R S U L L I T E R A R . — 7C7
lor şi d i f e r i t e l o r i n s t i t u ţ i u n i c u l t u r a l e
d i n A r d e a l şi B a n a t . M ' a m d u s , deci, la
el, i - a m a r ă t a t g a z e t a , i - a m e x p u s g r e u ­
t ă ţ i l e m o r a l e si m a t e r i a l e ce î n t â m p i ­
n ă m cu r e d a c t a r e a ei, şi l - a m r u g a t s ă
ne î n t i n d ă o m â n ă de a j u t o r . Mi-a plu­
tit i m e d i a t u n m a r e n u m ă r de a b o n a ­
m e n t e . De aci î n a i n t e , a m p r i m i t m e ­
reu ajutorul lui.
Vasile Stroescu e r a u n r o m â n m a r e
şi u n suflet a l e s . E r a b u n şi g e n e r o s ,
Îndeosebi cu ţ ă r a n i i d e p e m o ş i i l e lui,
p e c a r e îi a j u t a cu v o r b a şi cu f a p t a . N u
p u t e a să s u f e r e pe a s u p r i t o r i i noştri.
N i c i o d a t ă n u a a v u t l e g ă t u r i cu ei. T r ă i a
r e t r a s la conacul din Stolniceni între
eătenii lui, sau făcea l u n g i călătorii
în s t r ă i n ă t a t e . Se i n t e r e s a î n d e a p r o a p e
de m i ş c a r e a c u l t u r a l ă a r o m â n i l o r d i n
B a s a r a b i a şi clin celelalte p r o v i n c i i şi
făcea m a r i donaţii în b a n i . Ajuta vă­
d u v e l e şi o r f a n i i . N u s'a o p u s , n ' a s u f l a t
n i c i u n c u v â n t c â n d s'a f ă c u t e x p r o p r i e ­
r e a m a r i l o r şi n u m e r o a s e l o r s a l e m o ş i i .
I a r t o a t ă a v e r e a ce i-a m a i r ă m a s , a
lăsat-o, prin testament, Statului r o m â n .
V a s i l e S t r o e s c u , a fost u n a d i n cele
r a a i m a r i f i g u r i ale B a s a r a b i e i : o m de
î n a l t ă c u l t u r ă şi a l e a s ă d i s t i n c ţ i e sufle­
t e a s c ă , f i l a n t r o p şi s p r i j i n i t o r al r o m â ­
nilor asupriţi.
NOTE BIOGRAFICE
Vasile S t r o e s c u s'a n ă s c u t î n 18-44 în
conacul moşiei Stolniceni, jud. Bălţi,
proprietatea, tatălui său. P r i m e l e studii
le-a f ă c u t în liceul I d i n C h i ş i n ă u , a p o i
în liceul s u p e r i o r d i n Odesa, î n s ă n ' a
u r m a t m a i d e p a r t e , D u p ă ce a c ă l ă t o r i t
p r i n t o a t ă E u r o p a — a fost şi în Africa—
s'a î n t o r s a c a s ă u n d e a m o ş t e n i t m a r i
p r o p r i e t ă ţ i , pe c a r e şi le-a a d m i n i s t r a t
singur. N'a a s p i r a t niciodată la slujbe
şi o n o r u r i . S t ă t e a l a o p a r t e de viaţa
obştească rusificată a Basarabiei care
n u - i p e r m i t e a să-şi î m p l i n e a s c ă visul ;
şcoala „moldovenească" la ţ a r ă .
î n t r ' o zi p l e c a s e d i n n o u p e s t e g r a n i ţ ă
l ă s â n d u - ş i m o ş i i l e în a r e n d ă ieftină l a
ţ ă r a n i c a r i s'au î n s t ă r i t în c ă r â n d m u l ­
ţ u m i t ă generozităţii sale.
A a j u t a t t i n e r e t u l ş c o l a r şi u n i v e r s i ­
t a r . A s u s ţ i n u t b ă n e ş t e şcolile d i n R e g a t
şi A r d e a l . A fost p r e ş e d i n t e al S f a t u l u i
Ţării din Basarabia când s a proclamat
U n i r e a . I n 1919, p r e ş e d i n t e de v â r s t ă al
p a r l a m e n t u l u i r o m â n ales d u p ă război,
apoi senator.
Din 1924 a a c c e p t a t p r e ş e d i n ţ i a Ligei
D r e p t u r i l o r o m u l u i . N ' a s c ă p a t în u l t i m i i
a n i de u n e l e d e c e p ţ i i politice p r o f u n d e ,
i a r s ă n ă t a t e a şi v â r s t a îl r e ţ i n e a u u-
neori mult timp în străinătate.
M o a r e l a 14 Aprilie 1920 în S a n a t o r i u l
„ E l i s a b e t a " în v â r s t ă de 82 a n i .
G u v e r n u l i-a f ă c u t f u n e r a l i i n a ţ i o n a l e .
768. — U N I V E R S U L L I T E R A R

W* o e ж i e
C . /. ŞICLOVANU CIL DRAGOMIR

P O E M A
P L O U Ă
Când vremea din noapte spre zi se desface,
D i n c o l o , cerurile noastre, par fiecare un cort — Din plin se cerne ploaia rece
In preludiul de culori nesfârşite, crude, opace,
Şi satul plânge monoton.!.
In lemnul strâns, noduri înăbuşite plesnesc şi
[se 'ntorc. — Gonind, p e câmpuri s e întrece
O turmă 'n răget spre şopron I
*
Gândurile s'au furişat spre lucruri dragi în lungi
priviri —
Un cerşetor bolnav îşi trece
Ca n i ş t e fire nevăzute, ascunse'n spaţiu, fără urmă,
Precum, în aer asvârlit, rămâne sunetul în urmă — Pe umeri traista ca de lut...
Pândesc spre mâna ce ezită'n tresăriri. - - Şi 'noată greu prin apa i'ece
Mai gol, mai slab şi mai tăcut !
#
D e ce se'năbuşe privirea furişată
Şi nu rămâne'n spaţiu 'nfiptă, o săgeată — Pe prispă stau privind şi plouă ;
D e noi, în scobitura vremii-oricare clipă ne desparte Cătunul plânge monoton...
Şi restul strâns din amintire-1 mută mai departe.
— Un plop semeţ, desface 'n două
Departe, via lui Ion !

Patimă amară strânsă între pereţii nestăpânirei,

Sângele meu, prin şeapte neamuri scurs înspre mine
Târziu, spre scară, nins de rouă
Fratele gâtuit, dornic şi el să nu-1 fure,
D e z g o l i ţ i între noi, umilă ruşine. Trec» un om necunoscut...
Pe prispă stau privind şi plouă ;
é
— Şi satul pare ca de lut I
Singur m'am gândit, chinuit de temeri, în aproape,
P e drumuri ce s'a ocolit şi-aveau să se 'ntâlniască;
Şi doar pe mine m'am avut când peste ape ANTON VLADIMIR FROLLO
Cu frică mi-am oprit privirile, să mă găsească.

ISPITA IN SOMN
Spre aceiaşi fermecată oglindă, privirile noastre,
Calme, s'au aşezat peste-aceleaşi căi nevăzute ; Pleoapele închise ţi le-am mângâiat
pe rând Un vraf de năluciri aşa la întâmplare
Imagina ni s'a 'ntristat, când fruntea şi-a strâns
Păru-i, în şuviţe, blond, iubita fi-a lăsat
prima cută
P e frunte... umbra trupului; în pleoapa zare.
Şi'n urma ce-a plutit a fost găsit acelaşi gând.

DEM. B ASS ARABE AN U Buzele-i le-ai simţit; umede şi albe

Şi trupu-i cald... Mâinile în umbre plane
Au alunecat spre tine, ca două salbe
PLOAIE MUZICALA
Ce ţi-au înlănţuit gâtul, diafane
Voind — capricioasă fantezie —
Să'mi readucă sufletul absent,
Azi noapte ploaia, cu prietenie Ai sorbit apoi din cupa nemurirei
In geamuri îmi bătu intermitent.
P e alei de parc, închipuiri de vise
In clipele sensuale ale întâlnirei
A v e a sonorităţi instrumentale Ţi-ai simţit trupul stăpânit de abise.
Suavă simfonie în minor
Că'n mine vagi асог/duri muzicale
Armonizau revelator.

Caldul razelor solare dimineaţa

Iar î n târziu, spre zori, insinuantă Deschis-aii pleoape 'năduşite. Zadarnic
Ca o femee cu instinct pervers,
Le mai strângi 'nchise, chemi amintirea
îmi puse'n mână, pana elegantă
S'o cânt pe file albe vers cu vers... Nopţ/ei duse nu-ţi mai dă semn zăbavnic.

URMĂRILE UNEI IDEI
Să v e d e ţ i !
N u a v e a m , pe v r e m e a a c e i a , nicio m e s e ­
rie. D e a l t m i n t e r i , n i c i o d a t ă n u a m a v u t
o m e s e r i e . Şi n i c i m ă c a r o o c u p a ţ i e se­
rioasă. P r i n u r m a r e , e r a m liber ca p ă ­
sările c e r u l u i . Şi tot ca ele t r ă i a m . N u
vă p u t e ţ i î n c h i p u i c â t este de f r u m o s
să n u fii n i c i s t ă p â n , n i c i s l u g ă . E d r e p t
că u n e o r i n e v o i l e m ă ' n g e n u n c h i a u , d a r
ce-are-aface ? N'a spus oare Plutarc
(drept v o r b i n d , n u ş t i u d a c ' a s p u s el
sau a l t u l , d a r n u m e l e l u i î m i v e n i în
minte) că e b i n e să d e p r i n z i s t o m a c u l
cu f o a m e a şi s u f l e t u l cu d u r e r e a ?..
A ş a d a r , e r a m liber. De d i m i n e a ţ ă m ă
trezisem cu o idee g e n i a l ă , cu o idee d i n
acelea c a r i s c a p ă r ă f o a r t e r a r în m i n t e
o m e n e a s c ă ! Şi pe l a p r â n z — ştiţi, c â n d
primesc autorităţile în a u d i e n ţ ă — m ă
înfiinţai, cu i d e e a m e a , î n a n t i c a m e r a
primarului. Uşierul m ă ' n t r e b ă politicos.
— Domnu' ?
— V r e a u s ă v o r b e s c cu d o m n u l p r i
mar.
— N u m e l e dv. ?
— Cutare !
— C u t a r e ?!
— Da, C u t a r e !
— Ocupaţia ?
— A s t a - i a c u m ! N u ţi se p a r e că e ş t i
curios ?! Ce-ţi p a s ă d-tale de o c u p a ţ i a
mea ? Şi p e n t r u c e t r e b u i e s ă a i b ă c i n e v a
n u m a i d e c â t o o c u p a ţ i e ?!
— M ă i e r t a ţ i , d a r a ş a e obiceiul. D o m ­
nul p r i m a r . . .
— E i b i n e , s p u n e a t u n c i tl-lui p r i m a r ,
că s u n t de ocupaţie... v a g a b o n d ! P r i ­
cepi ? V a - g a - b o n d !
U ş i e r u l , n u m ă crezu. D u p ă z â m b e t u l
lui n ă t â n d , b a g de s e a m ă că n u m ă c r e d e .
El c r e d e a , m a i d e g r a b ă , că g l u m e s c . Do­
bitocul !
I n s f â r ş i t , d-1 p r i m a r m ă „ p r i m e ş t e " ;
— dupăce, bine'nţeles, m ă făcu s'aştept
câteva m i n u t e , f i i n d c ă d o m n u l primar
trebuie s ă fie întotdeauna o c u p a t !...
II g ă s i i plimbându-se prin cabine­
tul dumisale, fluerâmd ! „ I n defi­
nitiv — g â n d i i — o m u l în c a s ă l a el,
liber e s ă f a c ă ce pofteşte !" Şi d-1 p r i ­
m a r , e r a l a el a c a s ă . D r ă g u ţ c a b i n e t !
Picturi, covoare, tabloul delegaţiei per­
m a n e n t e cu d-1 p r i m a r l a m i j l o c , p o r ­
t r e t u l m i n i s t r u l u i de i n t e r n e , c â t e v a fo­
tolii î m b r ă c a t e î n piele şi u n b i r o u stil
L u d o v i c al n u ş t i u c â t e s p r e z e c e l e a . . .
— E b i n e s ă fii p r i m a r , a i ?
Părintele oraşului m ă privi nedumerit
ca o oae r ă t ă c i t ă , a p o i î m p r u m u t ă o
a t i t u d i n e g r a v ă şi c u v â n t ă :
— D o m n u l e , î n a i n t e de a ş t i cu cine
a m o n o a r e a , te poftesc s ă n u fii o b r a z ­
nic, m ă ' n ţ e l e g i ?
Nu m ă simţii jicnit. P e n t r u c e , adică ?
M ă r o g , a s t a e r a p ă r e r e a l u i : că s u n t
obraznic. Foarte bine ! Eu respect păre­
rile oamenilor.
— M a i încet, d o m n u l e p r i m a r ! — îi
s p u n . N u te r e p e z i ca u n c â i n e în j o c u l
de popice. A v e m de d i s c u t a t lucruri
grave.
Si m ă ' n f u n d a i , comod, în b r a ţ e l e u n u i
fotoliu de piele.
— Ah, ce p l ă c u t e la d-ta ! — m a i
a d a u g , şi a p r i n d o ţ i g a r ă , o ţ i g a r ă fină,
p a r f u m a t ă , d i n t r ' o c u t i e pe c a r e d-1 p r i ­
m a r o a v e a pe m a s ă .
— D o m n u l e ! — se r e v o l t ă p ă r i n t e l e
c o m u n e i . S p u n e r e p e d e ce ai de s p u s , si
te poftesc î n c ' o d a t ă , . * ă fii c u v i i n c i o s şi
să n u u i ţ i u n d e te afli.
T ă c u i . A ş a se o b i ş n u e ş t e : c â n d ai de
s p u s l u c r u r i i m p o r t a n t e , t r e b u i e s ă te
g â n d e ş t i m u l t şi cu s o c o t e a l ă . E d r e p t
că d-1 p r i m a r n u m a i f l u e r a a c u m , şi
bă g a i de s e a m ă că a v e a p u m n i i î n c l e ş ­
taţi.
— A m v e n i t cu g â n d u r i p a ş n i c e , d-le
p r i m a r , fii l i n i ş t i t .
— Ce pofteşti, d o m n u l e ?
— Nu a m nicio ocupaţie, nicio mese­
rie....
— N ' a m p o s t u r i \ a . a n t e ! — se g r ă b i
să m ă î n t r e r u p ă .
— T r e a b a d-tale. Ce-mi p a s ă m i e d a c ă
sunt sau n u posturi vacante ? N ' a m venit
după slujbă !
— D o m n u l e !...
— Vezi ? Dece n u e ş t i l i n i ş t i t ?!
— D a r s p u n e o d a t ă , d o m n u l e , ce ai
de s p u s !
— D o m n u l e p r i m a r , eu s u n t v a g a b o n d
c u m s ' a r zice. N u a m pe n i m e n i şi n i ­
m i c : n i c i n e v a s t ă , n i c i casă... î n t r ' u n cu­
v â n t : s u n t s i n g u r şi p l i c t i s i t . Şi pe de­
a s u p r a , s u n t s ă r a c - l i p i t şi gol... p r e c u m
b i n e v o e ş t i a v e d e a . Şi m ' a m g â n d i t că
— în d e f i n i t i v — p e n t r u c e n ' a ş t r ă i şi
eu în b e l ş u g m ă c a r o s ă p t ă m â n ă ? S a u ,
d a c ă n u se poate... s ă p u n c a p a c m i ­
zeriei, c u r m â n d u - m i v i a ţ a !
— Ce tot v o r b e ş t i acolo, d o m n u l e ?! —
se m i n u n ă p ă r i n t e l e c o m u n e i , m a i do­
molit.
— Ş i - a m v e n i t l a d-ta, — c o n t i n u u ,
a p r i n z â n d înc'o ţ i g a r ă — să-ţi p r o p u n o
afacere.
P a u z ă şi f u m .
— Vorbeşte !
— V a g a b o n z i i s u n t î n m o r m â n t a ţ i pe
cheltuiala primăriei, nu-i aşa ?
— Da, pe c h e l t u i a l a p r i m ă r i e i ! — r ă s ­
p u n s e d-1 p r i m a r , f o a r t e n e d u m e r i t .
— Şi c a m l a ce s u m ă se r i d i c ă t o t a l u l
cheltuelilor p e n t r u î n m o r m â n t a r e a u n u i
a s t f e l de i n d i v i d ?
U N I V E R S U L L I T E R A R . — 769
MIRCEA DAMIAN
— Ce-ţi p a s ă d-tale ?!
— î m i p a s ă . L a ce s u m ă ?
P r i m a r u l îmi spuse o s u m ă fantastică
p e n t r u s ă r ă c i a m e a . Z â m b i i . S'ar fi p u ­
t u t t r ă i m i n u n a t cu b a n i i a c e ş t i a , u n
timp oarecare.
— Şi-acuma, s ă v e d e ţ i a f a c e r e a de
care vă vorbeam.
— Să vedem !
— D a c ă eu m i - a ş face s e a m a , v a -tre­
b u i să m ă î n m o r m â n t a ţ i pe c h e l t u i a l a
primăriei, nu-i aşa ?
P r i m a r u l se r e v o l t ă d i n n o u
— Isprăveşte odată, domnule !
— P ă i dacă n u vrei să-mi r ă s p u n z i !
A ş a e c'aş fi î n m o r m â n t a t pe c h e l t u i a l a
primăriei ?
— Domnule...
— R e p e t : s u n t s i n g u r , s u n t s ă r a c şi
n ' a m n i c i o meserie... A ş a e c'aş fi î n ­
m o r m â n t a t pe c h e l t u i a l a p r i m ă r i e i ?
— F i r e ş t e , d a c ă n u a i pe n i m e n i . . .
— B u n ! N e g u s t o r i a e a s t a : eu con­
simt să trăesc, dacă-mi achitaţi s u m a
pe c a r e a r t r e b u i s'o c h e l t u i ţ i cu î n m o r ­
m â n t a r e a u n u i v a g a b o n d de cl. I ! Căci
eu s u n t v a g a b o n d de elită !... L a r i g o a r e ,
v ' a ş face şi dv. p a r t e . . .
— Ce-ai s p u s ?! — şi t r e m u r a .
— G â n d i ţ i - v ă b i n e , d-le p r i m a r : d a c ă
m ' a ş o m o r î , veţi a v e a m a i m u l t de lu­
c r u : a c t e , cosciug, d r i c , f u r n i z o r i , d i s ­
c u r s u r i . . . Ori a ş a , e m a i s i m p l u : î m i a-
c h i t a ţ i s u m a pe c a r e a r t r e b u i s'o chel­
t u i ţ i cu t o a t e n i m i c u r i l e a s t e a , şi n u mă.
m a i o m o r !...
P r i m a r u l se c l ă t i n ă c a ş i c u m i-aş fi
d a t cu u n p a r î n c a p . Apoi î n v i n e ţ i , î n ­
cleşta p u m n i i , încruntă sprincenele...
însfârşit, avea toate „particularităţile"
u n u i o m scos d i n ţ â ţ â n i . Şi ' n c e p u s ă
urle :
— Domnule, eşti n e b u n ?! A f a r ă !...
Afa răă !! A FA TtAAA .'/.'
A u r m a t o scenă întunecoasă. Mărtu­
r i s e s c , a m o m e m o r i e ce n u ş c h i o p ă t e a z ă ;
însă nu-mi a d u c a m i n t e în r u p t u l capu­
l u i c u m a m a j u n s în s t r a d ă ! D a r de
a j u n s , a m a j u n s . Şi — d e s i g u r — f o a r t e
repede. Pe când u n binevoitor m ă scu­
t u r a de p r a f — căci, pe s e m n e , cobo-
r î s e m s c ă r i l e î n d i f e r i t e poziţii ! — m ă
p o m e n i i z i c â n d cu voce t a r e :
— A ş a s u n t o s e a m ă de o a m e n i : n e r ­
voşi...
770. — U N I V E R S U L LITERAR
MATEI B E Y
E r a de î n d e p ă r t a t ă o r i g i n ă g r e a c ă , ui­
t a s e î n s ă de t a r a p a l i k a r i l o r şi d e v e n i s e
r o m â n neaoş.
Ii p l ă c e a u a m a r n i c p a n a de s o m n , s ă r ­
m ă l u ţ e l e cu foi de viţă, m u s a c a l e l e cu
p ă t l ă g e l e v i n e t e , fuduliile de b e r b e c i a r
p e n t r u trei, p a t r u ţ o i u r i de ţ u i c ă l u a t e
i n a i n t e de m a s ă şi p e n t r u d o u ă , t r e i ba­
t e r i i de vin în t i m p u l m e s e i , se d a în
vânt.
Chefurile lui, la c a r e t o a t ă p r o t i p e n d a ­
d a B r ă i l e i e r a i n v i t a t ă , r ă m ă s e s e r ă de
p o m i n ă . Ce m a i icre m o i , ce m a i peşti şi
ce m a i v i n u r i , c â n d v e n e a l u m e la m o ş i a
lui d e l à S ă l c u ţ a şi ce m a i e x c u r s i i pe Du­
n ă r e , la E i l i p o i u . R ă s u n a t o a t ă b a l t a
B r ă i l e i de ţ a m b a l e l e b a r a g l a d i n e l o r şi de
c h i o t e l e chefliilor.
De a c e i a c h i a r fusese s u p r a n u m i t d u m ­
n e a l u i , de c ă t r e u n r e n u m i t o m de s p i r i t
a l B r ă i l e i , M a t e i Bey, a d i c ă B e y u l M a t e i
şi a c e s t fericit joc de c u v i n t e f ă c u s e fu­
r o r i în B r ă i l a d i n a i n t e a r ă z b o i u l u i .
T r e i p r e t e n ţ i i a v u s e s e c o n u M a t e i în
v i a ţ a d u m n e a l u i : că e s t r a ş n i c c ă l ă r e ţ ,
că se p r i c e p e în „ a r t a c u l i n a r ă " şi că-i
ăl m a i al d r a c u l u i j u c ă t o r de p i c h e t şi
de p a n ţ a r o l ă clin ţ a r a r o m â n e a s c ă .
Nici l a p o k e r n u se l ă s a d u m n e a l u i m a i
p r e j o s , d a r n ' a v e a c h i a r a ş a de m a r i p r e ­
t e n ţ i i ; pe c â n d l a p i c h e t şi l a p a n ţ a r o l ă ,
ferească Dumnezeu.
De aceia, f ă r ă s ă fie violent, c o n u Ma­
tei n u p r e a e r a m u l ţ u m i t c â n d p i e r d e a ,
m a i a l e s că toţi c a r e j u c a u cu d u m n e a ­
lui e r a u „ a g e a m u c l i i " .
Şi d a c ă se î n t â m p l a s ă p i a r d ă mai
mult decât o partidă, începea să azvârle
câte u n H r i s t o s , c â t e u n P a ş t e , s a u câte
o C r u c e . N u la a d r e s a c u i v a , ci a ş a la a-
d r e s a c ă r ţ i l o r , căci de altfel C o n u M a t e i
e r a o m s u b ţ i r e şi c r e s c u t cu m u l t e deli-
cateţuri.
L a p a n ţ a r o l ă se e n e r v a m a i d e s d-lui,
m a i ales c â n d a v e a de a face cu p a r t e ­
n e r i d i n cale a f a r ă de a g e a m i i .
P a n ţ a r o l ă e u n joc, c a r e a r e la b a z ă
u n p r i n c i p i u f u n d a m e n t a l , pe c a r e C o n u l
M a t e i îl r e p e t ă î n t r ' u n a : „ S ă loveşti în­
t o t d e a u n a în cel c a r e a r e m a i m u l t e " ,
( a d i c ă m a i m u l t e p u n c t e ) . Ei b i n e deşi
p r i n c i p i u l ăsta-1 a t â t de s i m p l u , s u n t o
m u l ţ i m e de p e r s o a n e c a r e fie d i n p r o s t i e ,
fie d i n r e a v o i n ţ ă n u v o r să-1 a p l i c e .
A t u n c i C o n u M a t e i se s u p ă r ă , a r u n c ă
u n „boule", u n „ i d i o t u l e " şi d a c ă l u c r u l
se r e p e t ă , i n t r ă l a b ă n u e l i şi î n c e p e s ă
răcnească: tâlharilor! hoţilor! bandiţi­
lor ! V ' a ţ i î n ţ e l e s să m ă f u r a ţ i ! ! etc
Vorbele a s t e a , n u p r e a e m o ţ i o n e a z ă pe
p a r t e n e r i i care-1 c u n o s c şi c a r e r â d de se
prăpădesc, necăjindu-1.
Co,nu M a t e i îşi ese a t u n c i cu t o t u l d i n
s ă r i t e , a z v â r l ă c ă r ţ i l e , s p u n e că a s t a n u - i
MIHAIL
p e r m i s si se i n s u l t ă s i n g u r z i c â n d : că-i
u n p r o s t că j o a c ă cu a s e m e n e a lichele.
D a c ă se î n t â m p l ă s ă c â ş t i g e , d u m n e a ­
lui, e vesel şi f o a r t e s p i r i t u a l . T o t u ş i n i c i
o d a t ă n u - i m u l ţ u m i t . C â n d face cinci
p u n c t e , a r v r e a să facă opt şi c â n d face
opt, a r v r e a să le facă pe t o a t e u n s p r e ­
zece. P a r t e n e r i i s ă i o b i ş n u i ţ i s u n t C o n u l
Ia neu, vechi şi b u n p r i e t e n şi C o a n a A-
l i n a , s o ţ i a d-lui.
C o a n a Alina este o femee cu m u l t e ca­
lităţi. Gospodină excelentă, nemţită, fran­
ţ u z i t ă , este în c u r e n t cu t o a t e n o u t ă ţ i l e
de l i b r ă r i e şi-ţi face p l ă c e r e să v o r b e ş t i
cu ea. Are însă si d u m n e a e i u n e l e m e ­
tehne.
C o a n a A l i n a e de p a t r u z e c i şi doi de
a n i , nici m a i m u l t , nici m a i p u ţ i n .
In fiecare an la 25 M a r t i e î m p l i n e ş t e
p a t r u z e c i şi doi de a n i fix.
D a c ă vre-o p e r s o a n ă prost c r e s c u t ă o
î n t r e a b ă câţi a n i a r e , C o a n a Alina r ă s ­
p u n d e i n v a r i a b i l , cu acea i u b i r e de exac­
t i t a t e şi de a m ă n u n t pe- c a r e o au fe­
m e i l e : „ p a t r u z e c i si doi de a n i si două
l u n i ' ' s a u „ p a t r u z e c i şi doi de a n i f ă r ă
d o u ă l u n i " . De; i n d e de dispoziţie şi de
moment.
Ei b i n e , deşi de | a t r u z e c i şi doi de a n i .
C o a n a Alina şi-a t u n s p ă r u l şi la î m p o ­
trivirile membrilor familiei dumneaei
r ă s p u n d e a d â r z ă : „ a ş a v r e a u , a ş a fac" şi
aşa a făcut. * de acolo b u r d u f de c a r t e . Si a c u m din
S p r e deosebire de ceilalţi m e m b r i i ai
familiei pe C o n u l M a t e i f ă e r e a p ă r u l u i
1-a l ă s a t rece. D o t i i n i a s a a r e opinii libe­
r a l e şi o r e m a r c a b i l ă doză de s c e p t i c i s m .
C â n d n a u z i t că soţia sa vrea să-şi ra­
teze zulufii bălai.- s'a e x p r i m a t c a t e g o r i e
z i c â n d : „ D e s p r e p a r t e a m e a p o a t e să u m ­
ble si f ă r ă n ă d r a g i " . .
Cu t o a t e a c e s t e m i c i m e t e h n e . C o a n a
A l i n a este, d u p ă c u m a m s p u s m a i sus,
o femee p l i n ă de c a l i t ă ţ i şi C o n u l M a t e i e
primul care o apreciază.
T o t u ş i , cu t o a t ă i n t e l i g e n t a ei, p a n ţ a ­
r o l ă n ' o p r i c e p e şi p a c e ; m a i ales p r i n c i ­
p i u l f u n d a m e n t a l nu-1 p r i c e p e şi p a c e .
„Mă, fetiţo, m ă " , îi explică la orice p a r ­
t i d ă C o n u M a t e i , „ p r i c e p e şi tu o d a t ă că
la j o c u l ă s t a t r e b u e să loveşti în ăl c a r e
a r e m a i m u l t e " şi C o a n a A l i n a n u pri­
cepe.
Deci C o a n a Alina n u aplică p r i n c i p i u l
şi c â n d îl a p l i c ă , îl aplică pe dos, adică
loveşte în cel c a r e a r e m a i m u l t e , a t u n c i
c â n d C o n u Matei a r e m a i m u l t e .
Să te ţii c a t a s t r o f ă !
C o n u Matei r ă c n e ş t e f u r i o s : „ N u m a i la
alţii te c h i o r ă ş t i , da la m i n e n u " .
Ceiace n u p o a t e să sufere, p e n ( r u c ă - i
a d u c ghinion sunt „lieoştometcele".
Cine a j u c a t c ă r ţ i ştie că î n a i n t e de a
fi î m p ă r ţ i t e , d u p ă ce a u fost a m e s t e c a t e ,
trebue tăiate.
C ă r ţ i l e se tae la t o a t e j o c u r i l e : c o n ţ i n ă ,
t a b i n e t , p a n ţ a r o l ă , 1 reizeci şi u n u , .şaizeci
şi ş a s e , p o p a - p r o s t u , toci, m a c a , pichet,
é c a r t é , pocker, b r i d g e , m a u s , b a c a r a ,
c h e m i n - d e - f e r etc.
Ei bine, d a c ă în loc să tai n o r m a l , ceia­
ce î n s e a m n ă că d e s p a r ţ i pachetul (Іэ
c ă r ţ i în d o u ă , scoţi în mod delicat d e l à
m i j l o c u l p a c h e t u l u i câteva c ă r ţ i si le pui
d e a s u p r a , se c h e a m ă c'ai făcut u n ,,1'leoş-
t o m e t r u " şi c â n d ai făcut u n fleoşfome-
t r u î n s e a m n ă i n v a r i a b i l că, d-lui C o n u l
M a t e i a pierdut, p a r t i d a .
De aceia n u o r i c i n e p o a t e face fleoşfo-
m e t r e j u c â n d cu C o n u M a t e i , p e n t r u că
D u m n e a l u i se r e v o l t ă , ţ i p ă si face s c a n ­
POLIIIRONIADE
d a l , t r i m i ţ â n d , ca m ă s u r ă de precauţi-
u n e , la o r i g i n ă l i e o ş t o m e t r u l şi pe cal
care-1 va e x e c u t a .
D a c ă t o t u ş i n u ţii s e a m ă de amenin­
ţ ă r i , t r e c i peste o r i g i n ă şi ai d e s t u l ă au­
t o r i t a t e ca s ă e x e c u ţ i fleoştometrul, par­
t i d a d e v i n e t r a g i c ă . C o n u M a t e i se face
v â n ă t , s f â r ş i t u l e p o n c t u â t de energici
I l r i s t o s i şi D u m n e z e i i a r D u m n e a l u i a-
f i r m ă h o t ă r â t că fleoştometrele nu-s per­
m i s e i a r d a c ă - l c o n t r a z i c i s t r i g ă tare:
„Pe c o n ş t i i n ţ a m e a de o m ! "
Din cele câte a m povestit p â n ă acum,
aţi p u t e a s ă vă î n d o i ţ i de fineţa lui Conu
Matei. T o t u ş i vă rog să m ă credeţi că
D u m n e a l u i e o b r a z s u b ţ i r e şi crescut cu
m u l t e d e l i c a l e ţ u r i . Dealtfel, a făout şcoa­
la la „ B ă r b i e r i " delà I a ş i . S t r a ş n i c pen­
sion şi sever nevoe m a r e ! Şi a c u m se în­
t i n a r ă C o n u M a t e i c â n d vorbeşte de ce­
lebrul Lavrachi, teribilul subdirector.
Bre, bre, br.e ce om al d r a c u l u i , ce frică
si ce r e s p e c t a v e a u b ă e ţ i i de el. Asta însă
nu-1 î m p i e d i c a să m ă n â n c e o d a t ă pe tri­
m e s t r u câte o s f â n t ă de b ă t a e delà elevi.
N o t a ţ i bine, o d a t ă pe • t r i m e s t r u numai,
e r a u n record, la alte p e n s i o a n e subdi­
rectorii m â n c a u b ă t a e în fiecare zi.
S t r a ş n i c ă ş c o a l ă „ B ă r b i e r i " şi severă
nevoe m a r e !
Conu Matei era u n elev teribil. A eşit
c â n d în carul m a i recită c â t e v a fraze din
Nenofon s a u T u c i d i d e şi d u p ă recitare
îsi e x p r i m ă a d m i r a ţ i a z i c â n d : „O dan­
telă !"
Delà B ă r b i e r i a c ă p ă t a t Dumnealui
g u s t u l c i t i t u l u i , căci C o n u l Matei e lec­
t u r e s î n d r ă c i t . T o a t e r o m a n e l e franţu­
zeşti pe c a r e le citeşte C o a n a Alina trec
apoi p r i n m â n a lui.
De a c e i a c â n d v i n e v o r b a de câte o
c a r t e , C o n u M a t e i îşi a d u c e a m i n t e ime­
d i a t : „ A h a , ă l a c a r e s'a a m o r e z a t de sora
nevesti-si, c a r e i u b e a pe v ă r ' s u şi care
I-a î m p u ş c a t pe el".
C o n u M a t e i a v o i a j a t m u l t şi ce n'a
v ă z u t D u m n e a l u i ! I n fiecare i a r n ă , îna­
i n t e de r ă z b o i , d u p ă s f â r ş i t u l muncilor
c â m p u l u i , pleca cu C o a n a A l i n a la Pa­
ris, N i s s a , M o n t e - C a r l o , M i l a n o , Veneţia,
R o m a , N a p o l i s a u Abazzia, l a Corfu, Con­
sta n t i n o p o l e s a u A t e n a , la Viena, Berlin
sau München.
Şi c â n d v e n e a î n a p o i , r ă s p u n d e a prie-,
teniloi- care-1 î n t r e b a u de f r u m u s e ţ i l e vă­
zute şi a u z i t e : „ V e n e ţ i a o „ d a n t e l ă " , No­
tre-Dame o „dantelă", „Freischütze" o
„dantelă". Toate erau dantele !
f r u m o a s e t i m p u r i î n a i n t e de război!
Viaţa, era u ş o a r ă . C o n u M a t e i e r a mai
t â n ă r si b a n i i se c â ş t i g a u fără să-ţi dai
seama.
A c u m l u c r u r i l e s'au s c h i m b a t .
Viaţa-i grea, Conu Matei a îmbătrânit
si b a n i n u se m a i c â ş t i g ă de loc.
I s ' a u l u a t m o ş i i l e şi D u m n e a l u i la alt­
ceva n u se p r i c e p e . S'a m u t a t în Bucu­
r e ş t i ca s ă facă a f a c e r i , d a r nu-i merge
p e n t r u c ă a r e d o u ă c u s u r u r i : e lacom şi
se ' n c r e d e în t o a t ă l u m e a .
Pe C o n u M a t e i n u - 1 ' i n t e r e s e a z ă decât
a f a c e r i l e „ M a r i " . N u v i s e a z ă decât mi­
lioane şi zeci de m i l i o a n e şi p e n t r u a rea­
liza a s e m e n e a l o v i t u r i , n u s t ă la îndo­
ială să r i ş t e c â t e u n fleac de cincizeci,
şaizeci de m i i de lei.
S f â r ş i t u l e i n v a r i a b i l a c e l a ş , fleacul se
d u c e d r a c u l u i şi l o v i t u r a d e a s e m e n e a . Şi
d a c ă C o a n a A l i n a îi face v r e u n reproş,

Conu M a t e i îi r ă s p u n d e a u t o r i t a r : „N'o
Í mă î n v ă ţ a ţ i voi pe m i n e " .
Totuşi d e ş i e m a i s ă r a c , C o n u M a t e i
nu şi-a s c h i m b a t n ă r a v u r i l e . M ă n â n c ă
tot m â n c ă r u r i cu „soz"', b e a t o t ţ u i c ă de
prune, j o a c ă tot p a n ţ a r o l e şi se ' n f u r i e
a fleoştometre.
Din c â n d în c â n d î n s ă , l a m a s ă , cu
arfuria p l i n ă şi p a h a r u l golit se ' n t r i s -
tează şi d a c ă d î n t r e b i ce a r e îţi r ă s p u n d e
melancolic: „ N u m ă g â n d e s c l a m i n e ,
m g â n d e s c la v i i t o r u l copiilor".
Şi filozof, îşi u m p l e p a h a r u l ca s ă se
întristeze c â n d îl va fi golit.
Dumnezeu î n s ă nu-1 l a s ă şi d i n c â n d
in când, d a c ă n u c u r g e , p i c ă ; căci C o n u
Matei a fost t o a t ă v i a ţ a o m c i n s t i t şi a-
äesea om b u n . Ţ ă r a n i i d u p ă m o ş i i l e l u i
Ştiau că b o e r u - i n ă z d r ă v a n d a r că-i o m
cinstit. L a 1907 c o n a c u l lui d e l à T ă m â -
a a r ă m a s n e a t i n s ; il p ă z i s e r ă ţ ă r a ­
nii. P r i n t r e p r e t e n ţ i i l e C o n u l u i M a t e i ,
numărasem şi a c e i a de a fi m a r e c u n o s ­
cător în ale „ a r t e i c u l i n a r e " şi n ' a m ce
zice e m a r e ! C o n u M a t e i se p r i c e p e , n u
urnă; el n ' a r e nevoe să g u s t e ca s ă se
pronunţe. C u m vede o m â n c a r e îţi s p u n e
înainte ,,e t u r b a t ă " s a u „ r a h a t " .
Pepenii şi p e r e l e ţi le s p u n e d i n a i n t e
dacă-s m ă l ă e ţ e şi s t r u g u r i i d a c ă - s a c r i i ,
a veţi fi î n c h i p u i n d p r o b a b i l că-i cine
jtie ce filozofie s a u că D u m n e a l u i e v r ' u n
rrăjitor. Nici u n a nici a l t a . L u c r u r i l e - s
mult. m a i s i m p l e . O r i c i n e p o a t e a j u n g e
mnoscător în ale a r t e i c u l i n a r e , îţi t r e -
tae î n s ă e x p e r i e n ţ ă şi... s ă „ai idee de
natematică", a s t a î n s e a m n ă s ă posezi
ateva p r i n c i p i i solide.
Primul p r i n c i p i u e u r m ă t o r u l : „ N u s
iune decât m â n c ă r i l e cu „soz". Al d o i l e a
îrincipiu e u r m ă t o r u l : „ T o a t e s o z u r i l e
llrebue să fie cu d o m a d ă " , i a r al t r e i l e a
îrincipiu e : „ D o m a d a e r e g i n a z a r z a v a -
rilor". î n a r m a t cu a c e s t e p r i n c i p i i „ a i
ee de m a t e m a t i c ă " şi a v â n d idee de
latematică, devii m a e s t r u . Deci, d o m n i -
ir, care v r e ţ i s ă fiţi c u n o s c ă t o r i , în ale
irtei c u l i n a r e , l u a ţ i a m i n t e : „ S o z " şi
Domadă", „ D o m a d ă " şi „Soz". Ecce ve-
itas !
Dar, d u p ă c u m a m s p u s m a i s u s , ,,ma-
anatica" n u a j u n g e ; iţi m a i t r e b u e şi
iperienţă şi e x p e r i e n ţ a e m a i g r e a de
lobândit.
Ehe, ce o m e C o n u M a t e i - ş i ce expe-
ienţă v a s t ă ! D i n d e l i c a t e ţ ă , ca s ă n u
gnească a m o r u l p r o p r i u de g o s p o d i n ă
Coanei Alinei, d u m n e a l u i n u se p r o -
iunţă î n t o t d e a u n a . D a c ă n u - i p l a c e , d ă
irfuria l a o p a r t e şi n ü m ă n â n c ă şi
»că t o t u ş i C o a n a A l i n a îi cere s ă se
m u n t e , el r ă s p u n d e fin : „e b u n , d a r
ică sozul a v e a o „ i d e e " m a i m u l t ă do-
iadă, e r a şi m a i b u n " .
Gustul e u n s i m ţ f o a r t e s u b t i l , de a c e e a
tom M a t e i a g ă s i t t e r m e n u l t e h n i c c a r e
se p o t r i v e ş t e „ i d e i a " .
0 idee" m a i mult, o „idee" m a i pu-
n, ce fin şi ce e x p r e s i v !
Să n u c r e d e ţ i că D u m n e a l u i m ă n â n c ă
uit, nu, g u s t ă ca o p ă s ă r i c ă .
Ia m â n c a r e a pe f a r f u r i e , o r ă s p â n d e ş t e
r'direcţia celor p a t r u p u n c t e c a r d i n a l e
apoi, d u p ă ce a m â n c a t u n s i n g u r p u n c t
irdinal, s t r i g ă t a r e : „ia de a i c i " .
Şi la b ă u t u r ă o ia d o m o l . P â n ă s ă
и un p a h a r de v i n c u r g e m u l t ă a p ă
Dunăre. C o a n a A l i n a , care-i s p i r i t u a l ă
momentele ei p i e r d u t e , 1-a s u p r a n u m i t ,
in c a u z a a c e a s t a : „ c o m p t e - g o u t t e s " .
In r e a l i t a t e , D u m n e a l u i n u bea, ci s u g e ,
ige ca u n c o p i l a ş n e v i n o v a t . î ş i ţ u g u e
izele şi le a p r o p i e cu m u l t ă b ă g a r e
s e a m ă de l i c h i d ; în a c e s t e s o l e m n e
omente, cu t o a t ă m u s t a ţ a - i s t u f o a s ă ,
fura lui c a p ă t ă o e x p r e s i e c o p i l ă r e a s c ă .
Conu Matei are m a r e dispreţ pentru
s t r ă i n i , m a i a l e s p e n t r u F r a n c e z i , deşi
e francofil. „Nişte boi", s p u n e el cu o
voce t u n ă t o a r e , „ n ' a u n i c i o m â n c a r e cu
soz şi n ' a u idee de g e o g r a f i e " . D u m n e a -
' lui c u n o a ş t e f o a r t e b i n e g e o g r a f i a . „ B ă r ­
b i e r i " s ă r a c u l ! S t r a ş n i c ă ş c o a l ă şi ce
m a i subdirector L a v r a c h i ăla, ferească
D u m n e z e u , b ă g a s e s p a i m a î n t o a t ă şcolă-
rimea !
Zic, deci, C o n u l M a t e i se p r i c e p e t e r i ­
bil în g e o g r a f i e . A s t a - i p e r m i t e s ă a i b ă
idei c l a r e d e s p r e p o p o a r e şi ţ ă r i .
C o n u M a t e i n u - i u n egoist, n u u !
Ideile l u i s u n t p u b l i c e , le s p u n e l a t o a t ă
l u m e a şi f ă r ă s ă se j e n e z e .
D a c ă vede o c u c o a n ă m a i b ă t r â i o a r ă ,
că v r e a să f a c ă pe t i n e r i c a , îi s p u n e h o -
t ă r î t în p l i n ă l u m e :
„Ce f r u m o a s ă e r a i , c â n d e r a i t â n ă r ă ,
şi ce c u r t e t u r b a t ă - ţ i f ă c e a m . E u a v e a m
d o u ă z e c i şi cinci de a n i şi d u m n e a t a
aveai optsprezece".
Oare v â r s t a lui Conu Matei e cunos­
c u t ă de t o a t ă l u m e a : şaizeci şi cinci de
a n i , b ă t u ţ i pe m u c h i e .
C o n u M a t e i e o fire i n d e p e n d e n t ă şi
n u ştie s ă se c ă c i u l e a s c ă . Ce a r e do
s p u s ţi-o s p u n e în faţă, f ă r ă s ă se jeneze.
Nici n u - i p l a c e să fie c ă l c a t pe c o a d ă ,
şi cine-1 c a l c ă , v a i de m a m a l u i ! C o n u
M a t e i deşi e m i c şi s l a b , a r e m â n ă g r e a ,
.şi c â n d îi vin d r a c i i , b a t e cinci m a t a h a l e .
C h i a r la şaizeci şi cinci de a n i n u p r e a i
p o a t e s t a c i n e v a în cale şi lumea-1 ştie
de frică, d e l à b i r j a r p â n ă la prefect.
Cu t o a t e n ă r a v u r i l e lui, C o n u M a t e i
are mulţi prieteni, prieteni buni.
Ii a t r a g e firea l u i d e s c h i s ă şi c a s a l a i
p r i m i t o a r e . C â t ă l u m e n u i-a t r e c u t p r i n
c a s ă , n ' a m â n c a t şi n ' a b ă u t la m a s a lui,
şi ce m â n c ă r i şi ce b ă u t u r i !
Cine n ' a m â n c a t „ ş a l ă u « la greque",
g ă t i t de C o a n a A l i n a , n u ştie ce-i v i a ţ a .
Ş a l ă u ă la grequc cu „soz" de d o m a d ă ;
SĂ SE GENERALIZEZE !
D a r n u m a i î n l u m e a i n g i n e r e a s c ă se
î n t â l n e s c v â n ă t o r i de t i t l u r i ?
D e p a r t e de n o i o a s e m e n e a î n c h e e r e
pe c a r e p r a c t i c a z i l n i c ă o r e s p i n g e . Şi
i a t ă c â t e v a c a z u r i d i n a c e l e a pe c a r e n i
le f u r n i z e a z ă m a i ales o r ă ş e l e l e .şi su­
burbiile.
Mai g r e u veţi g ă s i t i t l u r i f u r a t e în lu­
m e a j u r i d i c ă — a i c i l e g i u i t o r u l a fost
drastic — lucru care s'ar p u t e a spune
şi d e s p r e l u m e a m e d i c a l ă , d a c ă n ' a r fi
c a t e g o r i a felcerilor şi m a i a l e s a d e n t i ş ­
tilor. Se c u n o a ş t e s c a n d a l u l , n e î n c h e i a t
î n c ă , d i n d e n t i s t i c a r o m â n e a s c ă . Refu­
g i a ţ i politici sau oportunişti, oameni
f ă r ă t i t l u r i , a v e r e şi m e s e r i e , indivizi
s u s p e c ţ i cu t r e c u t u l p e r d e l u i t cu cel m a l
n e g r u zăbranic, d a m e apetisante, s'au
pomenit, deodată, între graniţele m a r i i
R o m â n i i , s i n g u r i , izolaţi, m u r i t o r i de
f o a m e . N a t u r a l că t r e b u i a u s ă f a c ă şi
ei ceva. Ce ?
U n i i s'au f ă c u t s a m s a r i , a l ţ i i n e g u s ­
t o r i ; u n i i s ' a u a p u c a t de f u r a t , a l ţ i i de
d e n t i s t i c a . De-aici n u m ă r u l i m e n s al a-
c e l o r a c a r i , cu f i r m ă s a u f ă r ă , e x e r c i ­
tau această bănoasă meserie, alimentată
m a i a l e s de snobi, î m b o g ă ţ i ţ i de r ă s b o i u
şi c u c o a n e .
De-aici : v e r i f i c ă r i de t i t l u r i , p r o b e , e-
x a m e n e : e r a în joc d o a r s ă n ă t a t e a p u ­
b l i c ă ! Şi l u c r u r i l e s'au c a m t e r m i n a t —
U N I V E R S U L L I T E R A R . — 771
t u r b a t ă m â n c a r e , îţi l i n g i buzele şi de­
getele !
D a c i u l a m a u a de c i u p e r c i , d a „voi au,
r e n i " u r i l e à la lourangeoise", da plă­
c i n t a de d r o b , d a p i t a g r e c e a s c ă cu m i e l ,
d a ' p u l p ă de c ă p r i o a r ă ,,à la reine", da'
c i o r b a ţ i g ă n e a s c ă f ă c u t ă cu s â n g e de
iepure, da' becaţele m a r i n a t e , da' pi­
laful de p r e p e l i ţ e , d a ' s a l m i i l e de r a ţ ă ,
da' anghinarele „sautées".
Ce m â n c ă r i , ce b ă u t u r i , ce c a s ă p r i ­
m i t o a r e şi ce o a m e n i c u m s e c a d e !
P e n t r u c ă v e n i v o r b a de v â n a t , p o t s ă
vă s p u n că D u m n e a l u i , C o n u M a t e i , fu­
sese v â n ă t o r m a r e în t i n e r e ţ e . N u m a i că
a v e a u n m i c c u s u r , pe care-1 a r e şi a c u m ,
n u p o a t e s ă î n c h i d ă u n s i n g u r ochi, n u
p o a t e şi p a c e ! D i n c a u z a a s t a , c â n d p l e c a
la v â n ă t o a r e se l e g a l a ochi. A ş a l e g a t
Ia u n o c h i u v â n a C o n u M a t e i şi v â n a
b i n e . C â t e r a ţ e , c â ţ i i e p u r i şi c â t e be-
c a ţ e a î m p u ş c a t D u m n e a l u i , s ă a m eu,'
atâţia bani.
De c â t ă v a v r e m e , C o n u M a t e i n u se
s i m t e a ş a b i n e , s t ă î n c a s ă şi citeşte r o ­
m a n e f r a n ţ u z e ş t i , cu b a t e r i a l â n g ă el.
T u ş e ş t e şi-1 d o r p i c i o a r e l e . Ce v r e ţ i , g u t a
şi b ă t r â n e ţ e a .
D a r C o n u M a t e i n u se e m o ţ i o n e a z ă
de a t â t a l u c r u , n u u ! î ş i b e a î n c e t vi-
n i ş o r u l şi p r i e t e n i l o r c a r e v i n să-1 v a d ă ,
le s p u n e a g a l e : „Mă c u r ă ţ şi eu".
„Iţi m a i a d u c i a m i n t e , M a t e i " , îl î n ­
t r e a b ă câte u n p r i e t e n , „de e x c u r s i a c a r e
a m făcut-o î n 1905, d e l à N i s s a la G o r g e
d u L o u p ? F r u m o a s e poziţii, ai ?". „Mie-mi
s p u i , o d a n t e l ă !" r ă s p u n d e p r o m p t C o n u
Ma*! ei.
„Da p ă s t r ă v i i c a r e i - a m m â n c a t la ca­
b a r e t u l „Au porc-épic"? „ T u r b a ţ i " , r ă s ­
p u n d e Conu Matei. „Da' d a c ă e r a u o
idee m a i p r ă j i ţ i e r a u şi m a i t u r b a ţ i !".
M I H A I L F O L I I Í RON I AD E
IN R Ä S P Ä R,
spre satisfacerea generală. Falşii den­
tişti p a r e s ă se fi a p u c a t de a l t ă m e s e ­
rie, d a c ă n u v o r fi c o n t i n u â n d s ă p r a c ­
tice, p r i n cine ştie ce f u n d de m a h a l a ,
a l ă t u r i de doftorese şi s u b f i r ă g i .
I a t ă de ce c r e d e m că m ă s u r a t r e b u e -
şte g e n e r a l i z a t ă . I n s â n u l fiecărei b r e s l e
să se i n s t i t u e c o m i s i u n i s e r i o a s e c a r e s ă
î n t r e p r i n d ă — cu t o a t ă s c r u p u l o z i t a t e a — •
campania de v e r i f i c a r e a titlurilor,
s m u l g â n d f ă r ă m i l ă p e n e l e de î m p r u ­
m u t s a u b l a n a de leu de pe s p a t e l e li­
nei s i m p l e c i o a r e s a u a u n u i m ă g a r o-
bici n u i t .
E o d a t o r i e de c o n ş t i i n ţ ă p e n t r u u u
s t a t c a r e v r e a s ă p r o g r e s e z e cu a j u t o r u l
adevăratelor valori.
P A U L I. P A P A D O P O L
772. — U N I V E R S U L LITERAR
DIN D O C U M E N T E L E P O S T U M E
A L E C L U B U L U I PICKWICK
— POVESTEA BĂTRÂNULUI S E C R E T A R
F ă r ă s ă se s a t u r e c â t u ş i de p u ţ i n de
succes, implacabila d u ş m ă n i e a lui Hey-
l i n g p ă r e a că s p o r e ş t e cu r u i n a ce o
p u s e s e l a cale. F u r i a l u i fu f ă r ă m a r g i n i
când află fuga b ă t r â n u l u i . In turbare,
s c r â ş n i a d i n d i n ţ i , îşi s m u l g e a p ă r u l şi
blestema oribil oamenii, c ă r o r a încredin­
ţ a s e a r e s t a r e a . I n fine, n u - i se p u t u d a
o m â n g â e r e de l i n i ş t e de cât p r i n a s i g u ­
r ă r i r e p e t a t e c ă f u g a r u l v a fi cu s i g u ­
r a n ţ ă d e s c o p e r i t . Se t r i m i s e o a m e n i în
t o a t e d i r e c ţ i i l e , se r e c u r s e l a t o a t e s t r a ­
t a g e m e l e de î n c h i p u i t ca s ă se afle l o c u l
r e f u g i u l u i ; d a r fu î n z a d a r şi ş a s e l u n i
t r e c u r ă f ă r ă a fi p o s i b i l s ă se r e g ă ­
sească.
Intr'o seară, la o oră î n a i n t a t ă , Hey-
l i n g , de c a r e n u se a u z i s e v o r b i n d u - s e
de m a i m u l t e s ă p t ă m â n i , se d u s e l a lo
c u i n t a p a r t i c u l a r ă a a v o c a t u l u i s ă u şi-i
c o m u n i c ă c ă c i n e v a cere să-i v o r b e a s c ă
n u m a i de c â t . A v o c a t u l r e c u n o s c u s e vo-
vea din susul scării, d a r n a i n t e ca să
d e a o r d i n u l să-1 l a s e a i n t r a , H e y l i n g
u r c a s e t r e p t e l e şi i n t r ă , p a l i d , p a l p i t â n d
î n s a l o n . D u p e ce î n c h i s e u ş a , de frică
s ă n u fie a u z i t , c ă z u pe u n s c a u n şi zise
cu o voce j o a s ă :
— L ' a m g ă s i t , î n fine !
— Ce s p u i ? f ă c u a v o c a t u l . F o a r t e b i n e ,
d-le, f o a r t e b i n e .
— E ascuns într'o mizerabilă locuinţă
1
l a C a m d e n ) . P o a t e c ă fu m a i b i n e că-1
p i e r d u r ă m d i n v e d e r e , căci a t r ă i t s i n ­
g u r î n cea m a i a b j e c t ă m i z e r i e . E s ă ­
rac, prea sărac.
— F o a r t e b i n e , zise a v o c a t u l . Veti face
captura mâine, desigur.
— Da... a ş t e p t a ţ i . . . n u , p o i m â i n e . S u n ­
t e ţ i s u r p r i n s că d a u î n a p o i , a d a o g ă clien­
t u l cu u n s u r â s oribil, dar uitasem..
P o i m â i n e e o a n i v e r s a r e î n v i a ţ a s a . Să
fie p o i m â i n e .
— F o a r t e bine. Vreţi să scriţi instruc­
ţiunile gărzei.
1) O s u b u r b i e a L o n d r e i .
T R I G E M I
Testamentul prevedea un singur moş­
t e n i t o r , pe cel d i n t â i n e p o t n ă s c u t . I a r ei
e r a u t r e i g e m e n i şi m a m a le m u r i s e n ă s ­
când.
Voinţa unchiului bogat era neîndoelnicâ.
J u d e c ă t o r u l c ă u t ă z a d a r n i c să.-i d e a o i n ­
terpretare potrivită împrejurărilor. Nu
r e u ş i d e c â t s ă se î n c u r c e şi s ă d e s n ă d ă j
duiască.
D i s p e r a t îi c h e m ă l a s i n e pe cei t r e i
gemeni, întrebându-i răstit :
— C a r e d i n t r e voi e cel d i n t â i n ă s ­
cut ? •:
Cei t r e i r e p e t a r ă în cor cu o c r e d i n ţ ă
neprefăcută :
— Eu !
J u d e c ă t o r u l îşi î n f i p s e o c h e l a r i i pe
n a s , le p o r u n c i s ă facă de t r e i ori c e r c
î n j u r u l lor, îi p r i v i d i n f a ţ ă , îi e x a m i n a
d i n l ă t u r i şi n e d u m e r i t c a şi m a i î n a ­
i n t e îi î n t r e b ă d i n n o u :
— N u , s ă m ă i a de a c i l a opt c e a s u r i
s e a r a şi-1 voi î n s o ţ i c h i a r eu.
I n a d e v ă r , se î n t r u n i r ă l a o r a conve­
n i t ă şi l u â n d o t r ă s u r ă cu c h i r i e , s p u ­
s e r ă v i z i t i u l u i s ă o p r e a s c ă în colţul ve-
chei şosele, l â n g ă Work-Louse din Cam­
d e n . C â n d a j u n s e r ă , î n o p t a s e . U r m a r ă zi­
d u l s p i t a l u l u i v e t e r i n a r şi i n t r a r ă î n t r ' o
s t r ă d u ţ ă d e z o l a t ă , î n c o n j u r a t ă de ş a n ţ u r i
şi de c â m p .
D u p ă ce-şi î n d e s ă p ă l ă r i a pe ochi şi
se î n f ă ş u r ă î n m a n t a , H e y l i n g se o p r i
î n a i n t e a u n e i c a s e , cea m a i m i z e r a b i l ă
d i n a c e a u l i ţ ă , şi b ă t u î n c e t i ş o r l a u ş ă .
E a fu i m e d i a t d e s c h i s ă de o b ă t r â n ă c a r e
f ă c u u n s a l u t cu î n ţ e l e s . H e y l i n g zise
încetişor gardei să aştepte, u r c ă scara,
d e s c h i s e u ş a u n e i o d ă i şi i n t r ă r e p e d e .
Obiectul c e r c e t ă r i l o r s a l e n e î m b l â n z i t e ,
b ă t r â n u l baccelit a c u m , stătea la o ma­
s ă v e c h e de b r a d , pe c a r e n u e r a de c â t
o lumânare. La i n t r a r e a u n u i strein,
t r e s ă r i şi se r i d i c ă c u g r e u .
— Ce m a i este ? Ce m a i este ? î n t r e b ă
el cu o voce s p a r t ă . Ce n e m e r n i c i e n o u ă
m a i e şi a s t a ? Ce poftiţi ?
— U n c u v â n t cu dvs., r ă s p u n s e Hey­
l i n g . I n a c e l a ş t i m p se a ş e z ă l a celait,
c a p ă t de m a s ă şi a r u n c â n d m a n t a u a şi
p ă l ă r i a , îşi d e s c o p e r i t r ă s ă t u r i l e .
B ă t r â n u l , a t i n s de s u r p r i z ă , c ă z u pe
s c a u n u l s ă u şi s t r â n g â n d u - ş i m â i n e l e ,
c o n t e m p l ă a c e a s t ă a p a r i ţ i e cu o p r i v i r e
a m e s t e c a t ă de o r o a r e şi de frică.
— S u n t azi, ş a s e a n i , s p u s e H e y l i n g ,
de c â n d ţ i - a m p r e t i n s v i a ţ a ce-mi d a t o ­
r e z i p e n t r u copilul m e u . B ă t r â n e , l â n g ă
c a d a v r u l fiicei t a l e a m j u r a t s ă t â r ă s c
o v i a ţ ă de r ă z b u n a r e . De a t u n c i n u m i - a m
regretat o secundă jurământul ; dar dacă
a m fost c a p a b i l să-1 ţ i n în a m i n t i r e a u-
nei singure priviri a inocentei creaturi,
c â n d m u r e a f ă r ă s u s p i n , s u b ochii m e i ;
a m i n t i r e a feţei î n f o m e t a t e a n e n o r o c i t u ­
l u i n o s t r u copil, m ' a u î n t ă r i t s ă - m i în­
d e p l i n e s c s a r c i n a . I ţ i r e a m i n t e ş t i de p r i ­
m a mea revanşă ; asta e ultima.
N I I
— C a r e d i n t r e voi e cel d i n t â i n ă s ­
cut?
I a r ei r e p e t a r ă l i n i ş t i ţ i î n cor :
— Eu !
— S ă v ă i a d r a c u l — zise j u d e c ă t o r u l
şi îi t r i m i s e s ă se p l i m b e ' p â n ă a d o u a zi.
— Voiu î n e b u n i — îşi zise cu s i n c e r i ­
t a t e j u d e c ă t o r u l . N i m e n i în l u m e n u î m i
v a p u t e a s p u n e , c a r e d i n t r e ei e cel d i n ­
t â i n ă s c u t . V a i , d a c ă a r t r ă i m a m a lor,
p r o b l e m a a r fi m a i s i m p l ă .
J u d e c ă t o r u l n u d o r m i t o a t ă n o a p t e a şi
a l t e ş a s e n o p ţ i d e a r â n d u l . Citi f ă r ă î n ­
t r e r u p e r e t o a t e c ă r ţ i l e de legi, c o n s u l t ă
t o a t e a u t o r i t ă ţ i l e în m a t e r i e de juris-
p r u d e n ţ ă şi se t r e z i că e m a i n e h o t ă r î t
d e c â t î n a i n t e în a l u a v r e o h o t ă r î r e po­
t r i v i t ă cu d r e p t a t e a .
I n a ş a p t e a n o a p t e r ă s f o i opt v o l u m e
î n opt l i m b i ; î n v ă ţ ă d e a r o s t u l d r e p t u l
r o m a n şi î n u r m ă a d o r m i c h i n u i t .
D i n fericire a v u u n vis m â n t u i t o r . . . .
-
C H A R L E S DICKENS
B ă t r â n u l se c u t r e m u r ă ; mâinele îi a-
l u n e c a r ă f ă r ă nici o p u t e r e în lungul
coastelor.
— M â i n e p ă r ă s e s c A n g l i a , u r m ă Hey­
ling dupe o pauză de u n moment. In
n o a p t e a a s t a te î n c h i n m o r ţ i i de viu la
c a r e m ă c o n d a m n a s e ş i , o închisoare lip­
sită, de vre-o s p e r a n ţ ă !...
Acif f i x â n d ochii pe b ă t r â n , înceta să
m a i v o r b e a s c ă ; a p r o p i e l u m â n a r e a de
f a ţ a l u i d e s f i g u r a t ă , o p u s e încetişor pe
m a s ă şi p ă r ă s i c a m e r a .
— Ai face b i n e s ă te u r c i la bătrân,
c r e d că-i e r ă u , zise el femeei, deschl
z â n d u ş a d i n s t r a d ă şi f ă c â n d semn o-
m u l u i de g a r d ă , să-1 u r m e z e . Femeea
î n c h i s e u ş a , u r c ă cât m a i repede scara
şi g ă s i b ă t r â n u l . . . m o r t !
I a t ă u n a d i n cele m a i p l ă c u t e grădini
b r i t a n i c e , î n t r ' u n u l d i n cimitirele cole
m a i l i n i ş t i t e ale c o m i t a t u l u i Kent, unde
florile s ă l b a t e c e se î m p r e u n ă cu iarba,
u n d e p ă s ă r i l e c â n t ă f ă r ă încetare, sub
o p i a t r ă s i m p l ă şi l u s t r u i t ă , repauzează
î n p a c e m a m a şi copilul. D a r cenuşa ta­
t ă l u i n u e a m e s t e c a t ă cu a lor şi, dupe
u l t i m a s a e x p e d i ţ i e , a v o c a t u l n u mai avu
n i c i o n o u t a t e de l a c i u d a t u l său client.
C â n d b ă t r â n u l s e c r e t a r sfârşi poves­
t e a sa, se r i d i c ă , se a p r o p i e de una din
a c ă ţ ă t o a r e l e d i n p e r e t e şi luându-şi pă­
l ă r i a şi h a i n a şi-le p u s e liniştit; apoi,
f ă r ă să m a i a d a o g e u n c u v â n t , se înde­
p ă r t ă încet. D o m n u l cu butonii de mo­
zaic a d o r m i s e p r o f u n d şi în timp ce cea
m a i m a r e p a r t e d i n a s i s t e n ţ i erau grav
o c u p a ţ i cu m o ţ ă i a l a d e a s u p r a paharelor
de g r o y , d-1 P i c k w i c k se r e t r a s e fără s&
fie băgat, de s e a m ă . Işi p l ă t i partea lui
c â t şi a l u i S a m . şi câte-şi doi părăsiră
v r ă j i l e „Cioarci în var".
T r a d . de G. I. CRIVĂŢ
— SFÂRŞIT —
E r a p ă z i t o r u l p o r ţ i i r a i u l u i . Se juca
cu o d u z i n ă de chei, în t i m p ce cu mâna
s t â n g ă îşi m â n g â i a b a r b a a l b ă şi îşi zi­
cea, :
— M u l ţ u m e s c u - ţ i D o a m n e că m'ai luat
de pe p ă m â n t şi a i l ă s a t în s a r c i n a al­
tora, g r e a u a p r o b l e m ă a moştenirii ce­
lor t r e i g e m e n i .
Zise şi a p o i fu c u p r i n s de o spaimă
îngrozitoare.
P e p o t e c a ce c o n d u c e l a r a i , veneau
ţ i n â n n d u - s e de m â n ă , g e m e n i i moşteni­
t o r i . I a r î n c a r t e a vieţii lor, judecăto­
r u l p u t u s ă c i t e a s c ă : „ N u m a i cel din­
t â i n ă s c u t v a i n t r a î n î m p ă r ă ţ i a ceru­
rilor".
— C a r e d i n t r e voi e cel d i n t â i născut,
se r ă s t i j u d e c ă t o r u l .
—- E u , r ă c n i r ă g e m e n i i d e o d a t ă în cor.
J u d e c ă t o r u l îşi a d u s e a m i n t e că mama
g e m e n i l o r e în r a i . P o r u n c i s ă i se aducă

crificfililertirci
CRIZA CĂRŢII
Continuă tot m a i m u l t discuţia stâr­
nită în j u r u l problemei a t â t de acute a
c ă r ţ i i . T o a t ă l u m e a e de a c o r d că se ci­
teşte p u ţ i n , c ă n u a r e t r e c e r e v o l u m u l
de l i t e r a t u r ă , că r ă m â n î n ţ e s a t e cu c a p o ­
dopere magaziile editurilor.
C a u z e a u fost g ă s i t e d e s t u l e , d a r a fost
d i s c u t a t ă î n deosebi, c e a i n d i c a t ă de d.
E. L o v i n e s c u : f a p t u l c ă p r e s a nu dă
t o a t ă a t e n ţ i a c u v e n i t ă c ă r ţ i l o r de l i t e r a ­
t u r ă , c ă n i c i u n z i a r n u a r e u n foileton
de c r i t i c ă l i t e r a r ă r e g u l a t (cu o s i n g u r a
excepţie se p a r e ) . Că se d ă p r e f e r i n ţ ă a l ­
tor m a n i f e s t ă r i intelectuale.
M ă r t u r i s i m că reproşul e în p a r t e în­
dreptăţit. N u m a i în p a r t e .
C ă c i se p a r e că s u n t c a u z e m a i a d â n c i
cari provoacă această neatenţie a presei
f a t ă de s c r i i t o r i . Şi c e a d i n t â i u , c e a m a i
g r a v ă d i n t r e ele e c ă s c r i i t o r i i îşi a p l i c ă ,
u n i i f a ţ ă d e alţii, conspiraţia tăcerii.
Ani d e zile n u a m c r e z u t a s t a , a n i d e
zile m i s'a p ă r u t că e o poveste i n s i p i d ă
a c e a s t a „ c o n s p i r a ţ i e a t ă c e r i i " . D a r cu
t i m p u l m ' a m c o n v i n s d e t o t t r i s t u l ei
adevăr, care a r u p c ă o l u m i n ă ruşinoasă
asupra intelectualităţii scriitorului ro­
m â n . Căci a s e m e n i u n u i n e g r u a f r i c a n ,
acest i n t e l e c t u a l a l n o s t r u îşi î n c h i p u s
că p o a t e d e s f i i n ţ a o idee şi o p a g i n ă
frumoasă aplicându-le „conspiraţia tă­
cerii".
Se v a i t ă s c r i i t o r i i n o ş t r i c ă n u - i ci­
teşte p u b l i c u l ? D a r m a i î n t â i u n u se
citesc ei î n t r e ei. S a u c h i a r d a c ă o fac
, în a s c u n s a c a s ă , a f e c t e a z ă î n v o r b ă şi î n
scris c ă n i c i o d a t ă n ' a u r ă s f o i t m ă c a r
cărţile c o n f r a ţ i l o r lor. L i se p a r e c ă a s t ­
fel ş i - a r p i e r d e din... d e m n i t a t e . De 15
ani n u î n t â l n e s c de cât a s t a l a s c u m p i i
mei c o n f r a ţ i : „ r o m a n u l c u t ă r u i a ? N u
ştiu, n u l - a m citit"...
De altminteri de ce să acuzăm presa
' când n i c i u n a dintre revistele noastre,
voluminoase n u are o critică periodică
a cărţilor româneşti ? (Că u n a d i n t r e ele
•» * •»
î n a i n t e şi a r ă f â n d u - i copiii o întrebă
mieros :
— C a r e d i n t r e ei e cel d i n t â i n ă s c u t ?
M a m a g e m e n i l o r îi p r i v i cu d r a g , îi
m â n g â i e pe p ă r u l d e a u r şi î n t o r c â n d u -
se s p r e j u d e c ă t o r îi s p u s e c u h o t ă r i r e :
— Toţi t r e i s ' a u n ă s c u t d e o d a t ă , toţi
trei s ă i n t r e î n î m p ă r ă ţ i a c e r u r i l o r .
— S i m p l ă soluţie, d a r n e j u r i d i c ă —
oftă j u d e c ă t o r u l şi l u f l n d u - ş i i n i m a î n
dinţi se p r e z i n t ă în s t r a i e d e s ă r b ă t o a r e
în f a ţ a A t o t p u t e r n i c u l u i D u m n e z e u .
M ă r i t u l S t ă p â n i l o r a l g â n d u r i l o r şi t a i ­
nelor o m e n e ş t i , l u ă u n m ă r d e a u r î n m â ­
nă şi r o s t o g o l i n d u - 1 î n s p r e g e m e n i , ii
zise j u d e c ă t o r u l u i :
— î n a i n t e a celui c a r e se v a o p r i m ă ­
rul d e a u r , e cel d i n t â i n ă s c u t .
J u d e c ă t o r u l d e s c h i s e ochii m a r i , u r ­
mă cu i n i m a t r e m u r â n d ă d r u m u l m ă ­
rului şi îşi s ă p ă a d â n c î n i n i m ă d e s l e g a -
rea t a i n e i . Cel m a i a l b d i n t r e g e m e n i i
cu p ă r u l de a u r , e r a cel d i n t â i n ă s c u t . . .
Şi se t r e z i .
M u l ţ u m i t de s i n e şi de l u m e se g r ă b i
U N I V E R S U L L I T E R A R . — 773
n'a l u a t c u n o ş t i n ţ ă nici în cinsprezece
a n i m ă c a r de s c r i i t o r u l G â r l e a n u ?)
m i s a p o i de u n „ m a e s t r u " m i o p c a r e fi­
i n d î n c â n t a t d e s u n e t u l ce-1 f ă c e a u d i a ­
Din c â n d în c â n d a p a r în aceste re­ m a n t e l e ce c ă d e a u d i n m â n a l u i H e r e -
v i s t e a r t i c o l e î n c a r e c o l a b o r a t o r i i l o r se d i n a , d a r fiind s ă r a c , a c ă u t a t s ă se, î m ­
d e c l a r ă r e c i p r o c şi c u e x c l u s i v i t a t e g e ­ p a c e cu şlefuire de sticlă, t u l b u r a t ă şi a-
n i a l i . A t â t . I n colo r e c e n z i i d e s p r e c ă r ­ ceia de q u a r ţ u l î n c ă n u b i n e l e g a t .
ţile f r a n c e z e , g e r m a n e , a m e r i c a n e , a f g a -
n i s t a n e . „ C r i t i c i i " lor se o c u p ă de c ă r ţ i l e -#
de c h i m i e , de b r o ş u r i filologice, de b u l e ­
t i n e „ a n e x e " şi m o n i t o a r e cu o p r e f e r i n ţ ă D. G â l m a n r e u ş e ş t e s ă n e d e a p a t r u ­
d i n t r e cele m a i s u s p e c t e . sprezece versuri, fără să treacă o silabă
mai mult.
Singura revistă literară care are o
cronică s ă p t ă m â n a l ă a cărţilor româ­
n e ş t i este „ U n i v e r s u l Literar". între­
In rama'n care-ţi odihneşti portretul
r u p t ă pe t i m p u l v e r i i d i n c a u z ă c ă e d i t u ­
Iubita mea, — plâng razele de lună
r i l e ş i - a u î n t r e r u p t şi ele a c t i v i t a t e a , e a
v a s p o r i pe m ă s u r ă ce a c e s t e e d i t u r i t e r ­ Şi ca un paj tăcut te încunună
m i n â n d cu c ă r ţ i l e d i d a c t i c e , v o r r e î n c e p e Cu floarea suferinţelor, — regretul...
publicarea operelor literare.
Aşa d a r iată, d u p ă opinia noastră, u n a
Şi-aşa cum stau şi-mi dăltuesc (!) sonetul
d i n t r e c a u z e l e r e a l e şi r u ş i n o a s e a l e cri­
In ceasul trist de vis şi de minciună
zei p r i n c a r e t r e c e c a r t e a . S c r i i t o r i i n o ş ­
In juru-mi amintirile se-adună
t r i se i g n o r e a z ă î n t r e ei şi p u b l i c u l îi
i g n o r e a z ă pe toţi. Şi se distramă 'ncetul cu un încetul...
CAMIL PETRESCU
Din vechile poceşti îmi cânta focul
lJuios şi blând, cu (?) glasul rugăciunii
DEM. GÂLMAN: Şi zâmbitor mi-apare'nvis norocul...
Descătuşare Iar când târziu de tot mă 'nvinge dorul
— Sonete — Tot deşirând păenjenisul lunii
Pe obos4u-mi suflet trag zăvorul.
Sonetul la origina sa petrarchiană
î n s e m n a c o m p r i m a r e a u n u i m o t i v sen­
t i m e n t a l şi — d e s i g u r c a r a c t e r i s t i c i t a ­ Cu p u n c t e de s u s p e n s i e î n t r e v i s şi
lian — sculptarea lui în statuete de pia­ m i n c i u n ă s t â n d l a focul ce-1 „ d u c e " cu
tră. Sonetul p e t r a r e h i a n n u e lipsit de v e c h i p o v e ş t i d. D e m . G â l m a n rezolvă
p r o b l e m a s o n e t u l u i r o m â n e s c . Le a d u n ă
savoare a r h a i c ă a chipurilor paleolitice
s c h e m a t i c e şi a s p r e , d a r p r o f u n d u m a n e . a p o i p e t o a t e î n v o l u m (ce p r o c e d e u b a ­
n a l v e ţ i s p u n e ) şi s c r i e pe a l b u l i m a c u l a t
Heredia, m a i apoi, a s c u l p t a t în m a r m o ­
r ă m i c i m e d a l i o a n e şi a şlefuit dia­ al u n e i b a n d e r o l e c u v i n t e i m p r e s i o n a n t
de n e g r e : „ I n a c e a s t ă c a r t e s u n t s t r â n ­
mante.
se o p a r t e d i n m i n u n a t e l e s o n e t e d a t o ­
L a n o i s o n e t u l î m p ă m â n t e n i t de E m i -
r i t e t â n ă r u l u i şi t a l e n t a t u l u i p o e t Dem.
n e s c u c a r e i-a p ă s t r a t p r e a p l i n u l r o m a n ­
Gâlman, sonete, cari p r i n l a p i d a r i t a t e a
tic p e care-1 c ă p ă t a s e î n t r e c e r e p r i n p ă r ­
f o r m e i p r e c i z i u n e a v e r b u l u i şi p u t e r e a
ţile n e m ţ e ş t i şi c a r e i-a d a t a m p l o a r e d-;
f o n d u l u i ( m a i a l e s !) p o t fi c o n s i d e r a t e
c o m p o z i ţ i e r o m â n e a s c ă , a fost c o m p r o -
ca cele m a i f r u m o a s e s o n e t e s c r i s e î n
literatura română"... Perfidă ocupaţie
• •• s ă s c r i i d e s p r e poezie.
#
s p r e j u d e c ă t o r i e . S'aşeză l i n i ş t i t î n s c a u ­
n u l d r e p t ă ţ i i şi t r i m i s e d u p ă g e m e n i .
O lovitură în uşe, două, trei. Cultură şi învăţământ, de Em. Panai-
— Intraţi, răspunse judecătorul. tescu. ( C a r t e a r o m â n e a s c ă , Cluj). I n a-
U ş a se d e s c h i s e şi i n t r ă : u n u l , d o i . Al cest v o l u m c a r e n u e d e c â t o r e u n i r e d e
t r e i l e a l i p s e a . Cel m a i a l b d i n v i s u l j u ­ c u v â n t ă r i p a r l a m e n t a r e şi o c a z i o n a l e d.
decătorului n u venise. E m . P a n a i t e s c u se d o v e d e ş t e p r e o c u p a t
— U n d e e fratele vostru ? r ă c n i b ă t r â ­ de p r o b l e m e l e î n v ă ţ ă m â n t u l u i n o s t r u se­
c u n d a r l a a c ă r u i n o u ă lege a d u c e co­
nul jude.
m e n t a r i i e c h i l i b r a t e şi j u s t e . D-sa e
Cei d o i g e m e n i îşi a p l e c a r ă c a p u l , r o s ­
p e n t r u c l a s i c i s m u l u m a n i s t . Şi deşi p o n ­
tind îndureraţi :
d e r e a z ă î n t r u c â t v a d e f e c t u l a c e s t e i con­
— A m u r i t azi d i m i n e a ţ ă .
cepţii p e d a g o g i c e c a r e e „ f o r m a l i s m u l "
J u d e c ă t o r u l îşi d u s e m â n a l a inimă.
S i m ţ i o d u r e r e a s c u ţ i t ă , se c u t r e m u r ă d i n cu c â t e v a r e c t i f i c ă r i de n a t u r ă e t n i c ă :
t o t c o r p u l şi cu u n g e s t obosit îi conce- o î n t r e b a r e t o t u ş i se i m p u n e . Ce se face
die pe cei d o i g e m e n i . cu liceul u n i t a r şi f o r m a l i s t copilul de
— N u voi m a i a j u n g e n i c i o d a t ă l a c a ­ ţ ă r a n c a r e p l e a c ă la c a r t e c a să-şi f a c ă
p ă t u l p r o b l e m e i . A m c r e z u t c ă a m rezoi- c a r i e r ă şi s ă s c a p e de s ă r ă c i e ?
v a t - o şi o m â n ă n e v ă z u t ă m i - a î n c u r c a t
socotelile... D a r î n c e r u r i o voi p u t e a d e s - CONST. PÂCLE
lega...
D i m i n e a ţ a ziarele publicau cu litere
g r o a s e m o a r t e a c e l u i m a i c i n s t i t şi n e -
rorupt magistrat din întreaga ţară.
ION MUNTEANU
 774. — U N I V E R S U L LITERAR
p I
EXPOZIŢIILE
1) D E S P R E CRITICA
A î n v i n u i a r t i s t u l că face i a r b a prea
v e r d e s a u c a r n e a prea. r o ş i e , este ca şi
c u m a i s p u n e u n u i t a t ă că face copii
u r a ţ i . C h i a r de vor r e c u n o a ş t e a d e v ă r u l ,
n u vor p u t e a s c h i m b a l u c r u r i l e si n u vor
î n c e t a să-şi a d o r e o p e r a .
S u n t u n i i s â c â i ţ i c a r i o b l ş n u e s c să f a c ă
o b s e r v a ţ i i de a c e s t e a .
Alţii s u n t v i o l e n ţ i şi i n t r ă în expoziţii
cu i a t a g a n u l în m â n ă .
T a e p â n z e l e , fac cu ele s c u t e c e s a u m u ­
letière si d a c ă n u o m o a r ă şi a r t i s t u l , se
p o m e n e s c d u p ă c â t ă v a v r e m e cu altele la
fel în loc.
Cei b l â n z i r o a g ă f r u m o s să n u se m e s ­
tece p r e a t a r e culorile s a u să se spele d i n
c â n d în c â n d p a l e t a . C a p ă t ă i m e d i a t r ă s ­
puns :
— L u , a r t i s t , cu m ă t u r a de-oi m â n j i u n
u â r e t e , tot o p e r ă de a r t ă fac.
Expoziţiile a u u n e o r i a s p e c t u l halelor
de z a r z a v a t .
Le p r i v e ş t i ca u n e r h i v o r , le î n g h i ţ i în
silă .şi d u p ă ce le r u m e g i vezi că a fost
UO la. s u t ă a p ă . A r t i s t u l îţi r e p l i c ă :
— E ş t i bou, n u te p r i c e p i ce e a r f a .
Vrei n u m a i d e c â t să te s a t u r i .
O d a t ă , u n c r i t i c s'a î m b r ă c a t . în h a i n e
p r e o ţ e ş t i şi i n t r â n d cu b u s u i o c u l în m â n ă
î n t r ' o expoziţie a î n c e p u t s ă p r e d i c e :
— P ă c a t fiule ! Ai c ă z u t în s p u r c ă c i u n e .
Ţ i n e post, fă m ă t ă n i i l e a p ă d ă - t e , de sa­
t a n a şi p l ă t e ş t e c â t e - o l i t u r g h i e . O să te
e r t e D u m n e z e u şi pe u r m ă să te ţii de
dânsul.
— T a c i p o p ă ! se r ă s t i la el a r t i s t u l .
D u m n e z e u s u n t eu. Ăla de care-mi
s p u i te-a f ă c u t a ş a c u m eşti. Mie n u - m i
p l a c i . Te pot face altfel, c u m v r e a u eu. —
Mai mulţi artişti d ă d u r ă afirmativ din
cap.
N u le fu î n s ă d a t să r ă m â n ă cu b u c u r i a
a c e a s t a căci u n a l t c r i t i c le zise :
— I ţ i fi voi D u m n e z e i d a r m a i D u m n e ­
zeu s u n t eu. L a tot ce faceţi v ă g ă s e s c cu­
s u r şi pot să vă s p u n c u m a r fi fost m a t
bine.
F u c e a r t ă cu p o p a . Şi i n t e r v e n i u n a l
t r e i l e a c r i t i c să-i j u d e c e . L u ă interoga­
t o r i i , a s c u l t ă m a r t o r i , c h i b z u i şi p r o n u n ţ ă :
— In n u m e l e legii h o t ă r â m :
„ C o n d a m n ă m pe a r t i ş t i i c a r i a u făcut.
p â n ă azi a ş a c u m a u f ă c u t şi d i s p u n e m
ca pe v i i t o r să f a c ă d u p ă l e g e " .
— Dece j u d e c i c â n d n ' a i s a n c ţ i u n e , zise
al p a t r u l e a critic. î n t â i trebue educa­
ţie : c u m să ţ i n ă p a l e t a , c u m s ă s t o a r c ă
t u b u l , c u m să u m b l e cu p e n s u l a
— Mai bine ţi-ai î n v ă ţ a vaca să facă
e c h i l i b r u )ie p i c i o a r e l e d i n d ă r ă t ca s'o poţi
m u l g e d e fot l a p t e l e , îi r ă s p u n d e u n a r ­
tist t â n ă r .
D u p ă c u m vedeţi e m a r e c o n t r o v e r s ă
în m a t e r i e de c r i t i c ă . Noi a m h o t ă r â t s ă
le a d u n ă m p e t o a t e şi s ă le î m p ă r ţ î m
p r i n n u m ă r u l lor.
F a c e m astfel, d i n ce esă, u n s e r v i c i u
publicului.
E x p o z i ţ i i l e s u n t , p e n t r u l u m e , ca c
g s I • c
F
ACTUALE
l i b r ă r i e . Toţi v ă d c ă r ţ i d a r n u toţi ş t i u
ce scrie în ele.
Noi c i t i m şi s p u n e m pe s c u r t . M a i
b i n e a r fi să c i t e a c ă fiecare, b i n e în­
ţeles...
2) A T E N E U
Serero Rurada. — E x p u n e in p r i m a
sală d e la A t e n e u . Se r ă s b o e ş t e cu s i n e
î n s ă ş i . F u n a clin cele m a i b u n e expoziţii
ale a n u l u i a c e s t a .
Stă la p â n d ă cu p a s t a p a r ' e ă p r e g ă t i t ă .
C u m p r i n d e o idee, o lipeşte. N u - i d i n a-
ceia care-şi î n g h i t clipele, le d i g e r ă , apoi
le c o n t u r e a z ă şi în u r m ă le d ă c u l o a r e .
D. S e v e r o B u r a d a . p r i n d e din s b o r i m a ­
g i n a şi o e t e r n i z e a z ă i n s t a n t a n e u cu for­
m o l u l i n s p i r a ţ i e i de m o m e n t . N u d i s e c a ,
nu analizează, nu cântăreşte : Constru­
eşte cu ce-i c a d e la î n d e m â n ă şi cât ţ i n e
scânteia creaţiunei artistice. Spontanei­
t a t e a t a l e n t u l u i s ă u n u - i d ă r ă g a z s ă a-
l e a g ă şi să claseze s u b i e c t e l e s a u m i j l o a ­
cele. F i x a r e a i m p r e s i e i , a t â t a tot, f ă r ă r e ­
veniri. Admirabil pentru un a d e v ă r a t ar­
tist. Ca d . B u r a d a să a j u n g ă t r e b u e f o a r t e
p u ţ i n t i m p . In l u p t ă cu el î n s ă ş i se v a
î n ă b u ş i p u ţ i n , v a p u n e la r e s p e c t a n u m i t e
a l b a s t r u r i şi r o s u r i , v a p ă r ă s i u n e l e g r ă ­
biri de c o n s t r u c ţ i e f ă r ă ca p r i n a c e s t e a
să-şi p i a r d ă r a p i d i t a t e a .
Geo Cardas. — E x p u n e în s a l a a d o u a ,
p e i s a g i i din Baloic, T u l c e a , etc., flori şi
natură moartă.
E în c ă u t a r e a unei formule plastice, a
u n e i r e ţ e t e c o l o r i s t i c e : c o n v e n a b i l ă şi o-
p o r t u n ă . Şi în Ioc s ă şi-o c a u t e în el o
c a u t ă la a l ţ i i . I n p r i m u l r â n d , c â n d a i
t a l e n t u l d-lui Geo C a r d a ş , n u t r e b u e for­
m u l ă . G ă s i t ă a i u r e a e ca o r e c e t ă în c a r e
m e d i c a m e n t e l e n ' a u fost d o z a t e p e n t r u
o r g a n i s m u l t ă u . D. C a r d a ş e x i s t ă a r t i s t i c ,
cu m u l t s b u c i u m s u f l e t e s c în l u c r ă r i l e
sale.
Acest s b u c i u m in r e a l i z a r e a f r u m o s u l u i
se p o a t e m a n i f e s t a f o a r t e fericit cu m i j ­
loace s i m p l e d a r proprii... o r i g i n a l e .
Teudorescu-Romanaţi. — E un păti­
m a ş al m o n u m e n t e l o r n a ţ i o n a l e . M ă n ă s ­
tirile, b i s e r i c i l e pe d i n a f a r ă şi pe d i n ă ­
u n t r u îl h i p n o t i z e a z ă şi-i i m p u n u n falş
s i s t e m de j u d e c a t ă .
S u b s t i t u e u n i d e a l u t i l i t a r i s t celui ar­
tistic.
Şi-atunci, descinde din t u r n u l fante­
ziei, a l i m a g i n a ţ i e i , şi c o b o a r ă pe c a l d a ­
r â m u l realismului.-
Devine u n arheolog, u n ctitor, u n a r h i ­
v a r , u n a c h i z i o n a r de piese p e n t r u m u ­
zeul n a ţ i o n a l , u n d o j e n i t o r al i n g r a t i t u -
d i n e i oficiale f a ţ ă d e o p e r a t r e c u t u l u i şi
pierde calitatea de pictor.
D u i o ş i a s e n t i m e n t a l ă îl f e m i n i z e a z ă :
s c h i m b ă efectele p i c t u r a l e cu cele a r h i ­
tectonice, confundă galbenul cu l u m i n a ,
n u d e o s e b e ş t e p e r s p e c t i v a d e s e n u l u i de
r e a l i z a r e a m o t i v u l u i în s p a ţ i u p r i n g r a ­
d a r e a c u l o r i l o r ş i de d r a g u l m ă n ă s t i r i ­
lor, u i t ă de p i c t u r ă .
O gravă eroare.
ta
I n rest, d. T e o d o r e s c u - R o m a n a ţ i , se pre­
z i n t ă i n c o l o r şi e d o n i s t .
3) S A L A I L E A N A
A c e a s t ă s a l ă ou o a r e c a r e t r a d i ţ i e ' do
preţ, s'a r e n o v a t f ă c â n d u - i - s e u ş a prin
partea cealaltă.
E v e n i m e n t u l r e n o v ă r i i , în Ioc să fie •
s ă r b ă t o r i t c u m se c a d e : cu ş p r i ţ u r i , cu
chifteluţe calde şi cu fox-trot la patefon,
a fost î n c h i r i a t — b ă n u i m , p r e a eftin —
d o a m n e i B i c a S t a n o v i c i , c a r e şi-a întins
expoziţia s a de... p i c t u r ă .
Ca g e n şi m a n i e r ă , d - n a Bica e în­
r u d i t ă cu p i c t o r i i d i n e p o c a azotului,
a v â n d pe l â n g ă a c e a s t ă v a l o a r e artistică
i n c o n t e s t a b i l ă , şi pe a c e e a de a ne face
c u n o s c u t e f o a r t e m u l t e m i n u n i . De pildă,
î i i t r ' u n a d i n p â n z e , o a m e n i i de azi, pot.
vedea u n cocoş cloşcă la, r a ţ e pe a n ă şi
pe u s c a t , în a c e l a ş t i m p . I n a l t a , un
m ă g a r (la p r o p r i u ) îşi c a u t ă pe o s t r a d ă
o c a m e r ă m o b i l a t ă . D e a s e m e n e a , se poa­
te v e d e a c u m u n p e s c a r r e f u z ă să cadă
în' a p ă , cu t o a t e că u n p e ş t i ş o r , la prins
de u n d i ţ ă şi-1 t r a g e cu p u t e r e .
S p e r ă m că la v i i t o a r e a s t a g i u n e din
Moşi, v o m r e v e d e a pe d - n a Bica Sta­
n o v i c i in cea m a i i n d i c a t ă ocazie pen­
tru... p i c t u r a d o m n i e i s a l e .
4) MOZART
Sălile dein M o z a r t — excepţiile confir­
m ă — p a r consacrate ororilor.
I n a n u l t r e c u t , Zeii s ' a u milostivit —
t r i m i ţ â n d pe i n c e n d i a t o r u l V u l c a n , care
ne-a a d u s o d a t ă cu f l ă c ă r i l e m i s t u i t o a r e ,
o a d e v ă r a t ă u ş u r a r e sufletească.
Zeii de j o s î n s ă , a u r e c l ă d i t edificiul
şi s e c t a c o l u l o r g i a c a r e î n c e p u t . Bine
î n ţ e l e s , cu m a i m u l t ă f a n t e z i e şi cu mai
m u l t efect.
„ A r d e r e a pe r u g " , „ s c o a t e r e a ochilor',
„ f e c i o a r a de oţel" s a u „ l i n s u l c a p r e l o r la
tălpi", p a r a l i n t ă r i î n f a ţ a „florilor"
d o a m n e i D e n i s e I o r d ă n e s c u s a u în faţa
„?" p i c t o r u l u i M o l d a .
Nouile sisteme inchizitoriale, inaugu­
r a t e de s u s c i t a ţ i i „ a r t i ş t i " , î n t r e c şi se
d e o s e b e s c de t i m p u r i l e l u i T o r q u e m a d a ,
p r i n a c e e a că, pe l â n g ă c r u z i m e , au
s c h i m b a t e l e m e n t u l e s t e t i c cu al „mur­
d ă r i e i " . I n t r ' a d e v ă r : P e p e n i i şi s t r u g u r i i
d - n e i D e n i s e , în loc s ă l a s e u m b r ă , se
s c u r g p e c e a r c e a f u r i ; v â z d o a g e l e sunt
b u b e p u r u l e n t e ; i a r c r i s a n t e m e l e , meşe
de tifon şi v a t ă .
D. M o l d a , e x h i b ă ceva. i n d e f i n i b i l : Găuri
cu z d r e n ţ e , m â z g o s c u a s p r u amestecat
cu v e r d e p l u s m u c e g a i şi hoit... Ce-o fi
p u t â n d să f i e ?
O, Zeilor ! A r u n c a ţ i - v ă i a r ă ş ochii a-
s u p r a s ă l i l o r „ M o z a r t " şi faceţi ceeace
pe n o i n e o p r e ş t e l e g e a şi m a i a l e s bunul
simţ.
V o m s t r i g a : „ m e r c i " şi v o m sacrifica
u n b o u în c i n s t e a v o a s t r ă .
ION SAVA

c I ii e I I I €i Io o rutul
EMIL JANNINGS
S'n n ă s c u t in 18*t> In B r u k l y n . T a t ă l
său, g e r m a n , e r a f a b r i c a n t şi a s t r â n s
In d e c u r s u l a n i l o r o a v e r e b u n i c i c ă . C â n d
Emil n u avea d e c â t 10 l u n i , f a b r i c a fu
vândută şi f a m i l i a se m u t ă l a Z ü r i c h ,
unde r ă m a s e 10 a n i şi de u n d e se m u t ă
Emil Iannings
apoi la Gfírliz. Acolo îşi făcu E m i l c â ţ i v a
ani de s t u d i u p â n ă ce d o r i n ţ a de a v e n ­
turi p u s e ^ s t ă p â n i r e pe el. I n t r ' o zi fugi
de a c a s ă ca să plece pe m a r e . In p o r t u l
Hamburg, fu p r i m i t ca a j u t o r b u c ă t a r
pe un v a s de c o m e r ţ . A s t a n u e r a i d e a l u l
visat. L a L o n d r a fugi de pe bord, h o i ­
SEVERO
UNIVERSUL LITERAR.
n ă r i c â t e v a zile f ă r ă nicio o c u p a ţ i e p â n ă m o u n t film" în Ilolyvvood. P r i m u l iui film
c â n d d o r u l de c a s ă îl r e a d u s e l â n g ă ai s ă i . m a r e c a r e s'a t u r n a t acolo s u b regia
U n t i m p r ă m a s e l â n g ă ei î n s ă do­ Iui Victor F l e m m i i i g s este „ D r u m u l c ă r -
r i n ţ a de a v e n t u r i p u s e d i n n o u s t ă p â n i r e n u r i l o r " în c a r e J a n n i n g s a r e o c r e a ţ i e
pe el. De a s t ă d a t ă îşi î n d r e p t ă p a ş i i magistrală.
spre teatru.
Ani d e a r â n d u l r ă t ă c i p r i n t o a t e t r u ­
pele p â n ă ce o î n t â m p l a r e îi a d u s e u n
a n g a j a m e n t s t a b i l , şi d e a i c i î n c e p e a s ­
c e n s i u n e a lui. L a B e r l i n , a j u n s e la film
unde juca roluri mici. Dar regizorul
E r n s t I . u b i t s c h în f i l m u l „M-me D u b a r -
r y " a l ă t u r i de o a l t ă d e b u t a n t ă , Rola
N e g r i , r e u ş i să a t r a g ă a t e n ţ i a l u m i i a s u ­
p r a lor. Cel m a i m a r e s u c c e s î n s ă al lui
E m i l J a n n i n g s fu în r o l u l lui Ros d i n
„ V a r i é t é " c a r e îl c o n s a c r ă , ca ce! m a i
m a r e a c t o r al G e r m a n i e i " .
A a v u t a p o i , s u c c e s e d u p ă succese, de­
v e n i n d u n u l d i n t r e cei m a i m a r i a r t i ş t i
de c i n e m a t o g r a f . Cine a v ă z u t filmul
„Quo V a d i s " , n u va u i t a , d e s i g u r , c r e a ţ i a
c o v â r ş i t o a r e a lui J a n n i n g s , în „ N e r o u e " .
î n z e s t r a t cu i n f i n i t e c a l i t ă ţ i p e n t r u tea­
t r u şi cu o r a r ă p u t e r e de e x t e r i o r i z a r e
m a i ales în r o l u r i l e de d r a m ă şi t r a g e d i e ,
E m i l J a n n i n g s , n u se p o a t e c o m p a r a de
c â t cu H e n r i K r a u s , d i n t e a t r u l f r a n c e z .
De c â t v a t i m p a p ă r ă s i i E u r o p a pen­ Actriţa v i e n e z ă Luly, B a r o a n ă
t r u u n s t r ă l u c i t a n g a j a m e n t cu „ P a r a - de H o h e n b e r g
BURADA
1
^Чк.
N U D U P. I
776. — U N I V E R S U L LITERAR

Gazetari
afasi-ata... P R O V I N C I A
9 9 9 F R A N C O I S M \URIAC
Epigramă
— P a r i s u l este o s i n g u r ă t a t e p o p u l a t ă , — Nici u n a l t e v e n i m e n t în zilele de
ü-rului Demelrescu-B răila u n o r a ş de p r o v i n c i e este u n d e ş e r t f ă r ă p r o v i n c i ? decât, m a s a . B u c ă t ă r i a este
care-a făcut cunoscutele bus- singurătate. o d a i a p r i n c i p a l ă a casei. I n familiile
luri ale lui Tache Ionescu şi b u n e exista a p r o a p e t o t d e a u n a , două bu­
; Ioan I. C. Brălianu. c ă t ă r i i ; u n a u n d e s t ă d o a m n a şi îşi
— T r e b u e s ă fii p r o v i n c i a l c a să ştii p r e p a r ă s i n g u r ă , p r ă j i t u r i l e ; alta unde
G â n d i n d l a doctorul Brăila, că s i n g u r ă t a t e a — s i n g u r a v r e d n i c ă d e b u c ă t ă r e a s a î ş i p r e p a r ă s o s u r i l e incom­
Orice reflecţie m i ' n g h i a ţ ă : d o r i t — n u se g u s t ă d e c â t l a P a r i s . Do­ parabile.
C ă c i el p e cei vii îi o m o a r ă r i m d e s i g u r o celulă, d a r c u o u ş e des­ V i a ţ a d o m e s t i c ă se c o n c e n t r e a z ă in
I a r m o r ţ i l o r le d ă v i a ţ ă . chisă. Iubim tăcerea, d a r n u m a i dacă p j r u l f o c u l u i s a c r u a l b u c ă t ă r i e i . Toată
ştim că există o mie de locuri pline de copilăria, m e a p r o v i n c i a l ă , o a r o m ă de
N. CR EV E D I A gălăgie, u n d e în câteva m i n u t e , u n a u ­ b u c ă t ă r i e o evoacă.
tomobil n e poate duce.

FIGURILE ACTUALITĂŢII —• O, c a l m a l c u v â n t u l u i . E u l a ţară

— L a a l ş a s e l e a etaj a l u n e i c a s e n o u i ,
la P a r i s , d e a s u p r a u n u i v a c a r m de
t r o m p e , îi g ă s i m l i n i ş t i i n o a s t r e p r e c a r e
f a r m e c u l d e a fi a m e n i n ţ a t ă . Ş t i m c ă
soneria telefonului poate, dintr'o clipă
într'alta, s ă o distrugă.
L a P a r i s , r e c u l e g e r e a , n e este o victo­
rie. N u ne-o i m p u n e c â m p i a d i n a f a r ă .
Chiar î n t r ' u n oraş m a r e de provincie,
v i a ţ a se o p r e ş t e l a m i e z u l n o p ţ i i . Acel
c a r e a r a v e a f a n t e z i a de a n u d o r m i , n u
are nici u n refugiu.
# împotriva cărora
— Chiar fără a o trăi, n e gândim cu
m a r e satisfacţie l a viaţa n o c t u r n ă a P a ­
risului. Somnul nostru e o alegere : P a ­
r i s u l este l o c u l d i n l u m e , u n d e n e s i m ­
ţim l a e x t r e m a libertăţii şi u n d e p u t e m
t o t d e a u n a făcea a l t c e v a d e c â t ceeace
facem. I n P r o v i n c i e o n e m i l o a s ă n e c e s i ­
t a t e ne m â n ă d e l à m a s ă l a l u c r u şi d e l à
I. GR. P E R I E Ţ E A N U
lucru l a pat.
— P r o v i n c i a l e c o n d a m n ă p e femei l a
v i r t u t e . C â t e d i n ele n u a u v o c a ţ i e p e n ­
tru asta !
* a lucrat, n u m a i a s u p r a l u c r u r i l o r moar­
— Provincia, s u p r a v e g h e a z ă p e vădu­
ve. E a m ă s o a r ă t i m p u l în c a r e v ă d u v e l e
p o a r t ă „vălul din faţă". E a judecă d u ­
rerea după lungimea crepului. Nenoro­
cire aceleia c a r e — î n t r ' o zi c ă l d u r o a s ă —
şi-a r i d i c a t v ă l u l s ă r e s p i r e . A fost vă­
z u t ă si s e v a s p u n e : „ I a t ă , u n a c a r e s ' a
c o n s o l a t repede..."
I n f a m i l i i l e b u n e din o r a ş e l e d e pro­
vincie, u n doliu îl î n t â l n e ş t e p e a l t u l ş i
n i c i o d a t ă n u se m a i iese d i n î n t u n e ­
cimi. E t o t d e a u n a vre-un doliu d u p ă u n
u n c h i u , p e n t r u a s e face p o d î n t r e do-
S A B I N DRAGOI iiuri m a i importante. Plăcerile, dineuri
sau baluri, depind aproape totdeauna
de p e r i p e ţ i i l e u n e i a g o n i i .
# — Ce p r i m e j d i e p e n t r u u n om inteli­
—' I n t r ' o b u n ă casă. d e p r o v i n c i e o în­
m o r m â n t a r e valorează m a i mult decât
o nuntă.
— P a r i s u l este P r o v i n c i a , c a r e p r i n d e
conştiinţă de sine. P a r i s u l : acest i m e n s
foc pe c a r e îl î n t r e ţ i n e m n o i p r o v i n c i a l i i .
N i m i c a d m i r a b i l î n nici uiî p l a n c a r e s ă
fie n u m a i p a r i z i a n .
IONEL TEODOREANU
î m i d a u s e a m a c ă e p e s t e p u t e r i l e mele
să n u v o r b e s c d e c â t cu m i n e însumi.
Tot ce a m s c r i s m a i s u s a r p u t e a să fie
î m p r u m u t a t n o t e l o r s e c r e t e ale Doamnei
B o v a r y . E m m e B o v a r y n ' a m u r i t decât
în r o m a n u l lui F l a u b e r t : fiecare scriitor
venit d i n t â r g u l l u i d e provincie este o
Emma Bovary.
— P r o v i n c i a n e învaţă, s ă cunoaştem
o a m e n i i . N u c u n o ş t i b i n e decât pe acei
t r e b u e s ă te aperi.
j
r r o v i n c i a c r e a z ă tipuri. L u a ţ i din opera
l u i B a l z a c t o t ce 1-a î n v ă ţ a t p e el pro­
vincia şi v a r ă m â n e p a r t e a cea mai
p u ţ i n b u n ă . N u p r i n d u c e s e l e lui, e Bal­
z a c e t e r n ci p r i n G r a n d e t .
— U n a r t i s t f ă r ă c o m u n i c a ţ i e cu Pro­
v i n c i a este p r i n a c e a s t e f ă r ă comuni­
c a ţ i e c u o m e n i r e a . O p e r a l u i Anatole
F r a n c e este a c e e a a u n u i bibliotecar, a
u n u i a n t i c a r . Acest p a r i s i a n din Paris
n ' a a t i n s n i c i o d a t ă sufletul o m u l u i direct
te. Si d e s i g u r a izbutit, d i n când în
când s ă reînsufleţească cenuşa.
— R o l u l p e c a r e p r o v i n c i a îl joacă în
d e s t i n u l a l t o r o a m e n i , î n destinul lui
P r o u s t 1-a î n d e p l i n i t b o a l a . Boala 1-a
izolat p r e c u m a r fi f ă c u t u n timp de
viaţăt a s c u n s ă î n p r o v i n c i e . Frecventarea
d e l i c i o a s ă ş i c r i m i n a l ă a l u m e i , de care
v o r b e ş t e P a s c a l , d ă n a ş t e r e l a mai pu­
ţ i n e o p e r e m a r i d e c â t / l i p s a a m a r ă a lu­
m i i î n t r ' o c a m e r ă d e b o l n a v sau întfo
c a s ă m o a r t ă d e p r o v i n c i e franţuzească.
#
gent, a b s e n ţ a m a r t o r i l o r . O m u l cel mai
a t e n t n u s e vede b i n e , d e c â t în ochii al­
t o r a . I n p r o v i n c i e u n o m cultivat ştie
că l u m e a îşi b a t e joc t o c m a i de ce are
el s u p e r i o r ; d a r n i m i c nu-i vesteşte
p ă r ţ i l e s a l e a d e v ă r a t r i d i c u l e şi nimeni
nu i le denunţă.
— Automobilele violează provincia,
î n t r e ţ i n î n s p i r i t u l celor ce le văd tre­
când, nostalgia călătoriilor.

lilercirci
o *<Miiii€i d e
€ :if > i n l o
î n t r ' o zi, u n m o r a l i s t s e v e r îşi a r ă t ă
toată r e v o l t a sa, în f a ţ a lui Létourcli,
pentru c e l i b a t a r i , a c e ş t i e g o i ş t i c a r i t r ă -
esc în d a u n a s o c i e t ă ţ e i , p r o f i t â n d d e legi
indulgente, f ă r ă nici o g r i j e şi n i c i o
sarcină.
„ C e l i b a t a r i i " , zise el, „ t r e b u e s c n e a p ă ­
rat p e d e p s i ţ i " .
„Ei b i n e !" r ă s p u n s e L é t o u r d i , „n'a-
vem d e c â t să-i î n s u r ă m " .
La o r e u n i u n e m o n d e n ă , u n d e se vor-
bia de t r e c e r e a t i m p u l u i şi a zilelor fru­
moase, o t r a g e d i a n ă p a r i z i a n ă , d e s t u l d e
cunoscută d e c l a r ă :
„ T i m p u l m e u cel m a i f r u m o s a fost pe
când s t u d i a m la c o n s e r v a t o r " .
„Eu", a d a o g ă o s p o r t i v ă , „ n u r e g r e t
decât c ă l ă t o r i a ce a m f ă c u t î n I n d i a " .
„Oh ! eu !" r ă s p u n s e f o a r t e s i n c e r m i ­
ca b a r o a n ă d e P..., „cea m a i f r u m o a s ă
amintire a m e a s u n t p r i m i i c i n c i a n i d i n
vremea c â n d a v e a m d o u ă z e c i de a n i " .
î n t r ' u n s a l o n , u n p a l a v r a g i u ţ i n e a de
vorbă pe u n b i e t i n v i t a t c a r e s i m ţ e a că
nu m a i p o a t e r e z i s t a . T r e c â n d s t ă p â n a
casei, s p r e a le oferi c a f e a u a , p a l a v r a g i u l
refuză :
„ M u l ţ u m e s c " , zise el, „ c â n d b e a u cafea,
nu m a i pot s ă d o r m " .
„Daţi-mi o c e a ş c ă " , se r u g ă victima
flecarului, „ c ă c i a m a t â t a n e v o e !"
Dl. N i t t i , f o s t u l m i n i s t r u i t a l i a n , n u
putea s ă s u f e r e f a m i l i a G a r i b a l d i şi
avea o b i c e i u l s ă s p u n ă t o t d e a u n a , v o r -
.bind d e s p r e e a :
„ G a r i b a l d i s u n t ca şi c a r t o f i i ; n u a u
bun d e c â t a c e e a ce se a f l ă în p ă m â n t " .
î n t r ' o s e a r ă a i e r n e i 1791 t r e i t i n e r i
locotenenţi p a t i n a u în ş a n ţ u r i l e fortifi­
caţiilor o r ă ş e l u l u i A u x o n n e . C â n d sosi
ora p r â n z u l u i , u n u l d i n ei p l e c ă şi-şi
scoase p a t i n e l e .
„Vino, s ă m a i f a c e m u n t o u r " , îi zice
unul d i n c a m a r a z i , „şi pe u r m ă m e r g e m
Împreună".
C e l ă l a l t fu g a t a s ă cedeze ; d a r se
răsgândi.
„Nu", zise el, „e o r a c â n d t r e b u e s ă
plec ; u n s o l d a t t r e b u e s ă d e a e x e m p l u
de e x a c t i t u d i n e .
In a c e e a ş i s e a r ă află că d u p ă c â t e v a
minute d e l à p l e c a r e a s a , g h i a ţ a s e r u p ­
sese s u b g r e u t a t e a celor doi c a m a r a z i
şi că a c e ş t i a m u r i s e r ă î n e c a ţ i .
„Iată" ce e d e s t i n u l ! " zicea el m a i t â r ­
ziu.
Căci t â n ă r u l l o c o t e n e n t n u e r a a l t u l
decât N a p o l e o n B o n a p a r t e şi d a c ă a r fi
mai p a t i n a t , o c l i p ă , n ' a r fi m a i fost î m ­
părat ; i a r f a ţ a l u m e i a r fi fost p o a t e
schimbată.
ZOE LECCA
UNIVERSUL LITERAR. — 777
c a r i c a t u r a ziiel
Kt u z ca wr CÂND G O S P O D I N A E BOLN AVÄ
E X P O R T U L DE L E M N E AI. P O L O N I E I
I a t ă , d u p ă o s t a t i s t i c ă d i n 27 O c t o m ­
b r i e 1928, e x p o r t u l de l e m n e al P o l o n i e i :
1922 3000 tone 85.932 zloţi
1925 3175 tone 251.321 zloţi
1926 4900 tone 365.965 zloţi
1927 63b'ş tone 648.965 zloţi
Cea m a i m a r e c a n t i t a t e , este f u r n i z a t ă
G e r m a n i e i şi A n g l i e i .
A C T I V I T A T E A U Z I N E L O R SKODA IN
C U R S U L U L T I M I L O R Z E C E ANI
U z i n e l e S k o d a p o s e d ă în C e h o s l o v a c i a
Bărbatul (cu c e a s o r n i c u l de n i s i p î n
11 s t a b i l i m e n t e , în diferite o r a ş e . M a i
mână):
p o s e d ă t r e i m i n e de c ă r b u n i , c a r i e r e de
p i a t r ă c a l c a r o a s ă , etc. I n S e p t . 1928, n u ­ — S c u m p a m e a m i - a i s p u s să i a u ă s t a
m ă r u l l u c r ă t o r i l o r folosiţi, e r a de 32.000 ca să fierb o u ă l e , d a r n u i z b u t e s c să, in­
S u p r a f a ţ a o c u p a t ă de cele 11 u z i n e , este t r o d u c n i c i u n u l in el. (Bassing Show)
de 5.500.000 m . p . A t e l i e r e l e s u n t d e s e r ­
vite de 82 k m . l i n i i f e r a t e n o r m a l e , pe
c o r i se î n t r e b u i n ţ e a z ă 18 l o c o m o t i v e şi
175 v a g o a n e p e n t r u t r a n s p o r t u r i l e nor­
m a l e , p l u s u n m a r e n u m ă r de v a g o a n e
s p e c i a l e c a r i p o a r t ă p â n ă l a 88 t o n e .
C e n t r a l e l e de v a p o r i ale s t a b i l i m e n t e l o r
S k o d a c a r i s u n t în n u m ă r de 7, p r o d u c
a n u a l p â n ă l a 750 m i l i o a n e k g r . v a p o r i .
F o r ţ e l e m o t r i c e , a t i n g 50.000 I I . P . S t a ­
b i l i m e n t e l e a u 5.200 m o t o a r e e l e c t r i c e .
Uzinele S k o d a c o n s u m ă a n u a l 300.000
tone c ă r b u n i , din care o m a r e p a r t e e
t r a n s f o r m a t în g a z în 44 g e n e r a t o a r e ,
de o c a p a c i t a t e t o t a l ă de 1.500.000 m de 3
g a z în 24 o r e ; 270 p r e s s e de d i v e r s e g r o ­
simi furnizează o presiune t o t a l ă de
65.000 t o n e .
C u r i e r u l d i r e c ţ i u n i i d i n Р г а ц а s'a ci­
f r a t în D e c e m b r i e 1922 la 11.000 s c r i ­
s o r i ; în M a r t i e 1928, el s'a r i d i c a t la
109.000. S t a b i l i m e n t e l e S k o d a p o s e d ă 400
i m o b i l e în 25 c o m u n e . Ele p o s e d ă în Ce­
h o s l o v a c i a 16 b i r o u r i de i n g i n e r i şi
e l e c t r o - t e c h n i c i e n i , 30 m a g a z i n e s a u de-
p o u r i . 17 a t e l i e r e p e n t r u r e p a r a t u l a u ­
t o m o b i l e l o r şi 200 de a g e n ţ i i şi s u b - a g e n -
ţii p e n t r u d i f e r i t e c a t e g o r i i de p r o d u s e
pe c a r i le f a b r i c ă . I n s t r ă i n ă t a t e , s t a b i ­
l i m e n t e l e S k o d a a u a g e n ţ i i s a u vepre
z e n t a n ţ e în m a i t o a t e ţ ă r i l e .
Vizitatorul. — „Si de aici a v e ţ i o v e d e r e
f r u m o a s ă ?"
FEMEE MODERNA
Avocatul. — Si a c u m de v r e m e ce a ţ i
d i v o r ţ a t , ce a v e ţ i de g â n d s ă faceţi"? V ă
remăritaţi ?
Clienta. — D e s i g u r , d a c ă voi a v e a d*
g â n d să divorţez iar. (Life)
778. — U N I V E R S U L LITERAR
cârti retltife in ежТга$е
VIATA PRINŢESEI MATHILDA T 1
Ferdinand Bac.
Prinţesa Mathilda, nepoata marelui Napoleon,
remarcabile figuri care au dominat societatea franceză
doilea Imperiu şi celei de a treia
Saloanele prinţesei cuprindea
superior pe tărâmul literelor şi artelor. Sainte-Beuve,
passant şi alţi mari scriitori au fost obişnuiţii marelui
TINEREŢEA SA
I n 1820, a n u l n a ş t e r e i sale, t a t ă l ei,
detronatul rege Jérôme, abia scăpase
de s u b c o n t r o l u l a l i a ţ i l o r .
D u p ă c ă d e r e a sa, el p e r e g r i n ă cu co­
p i l u l s ă u , s u p r a v e g h i a t de a l i a ţ i ş i se
i n s t a l a la c a s t e l u l d i n E l h v a n g e n . N i c ă -
eri n u se s i m ţ i a în s i g u r a n ţ ă . R ă m â n e
u n t i m p la T r i e s t d a r şi aci este s u p r a ­
v e g h i a t de a p r o a p e .
Duce o v i a ţ ă r ă t ă c i t o a r e , o e x i s t e n ţ ă
înspăimântătoare.
F i i n d nevoiţi să p ă r ă s e a s c ă I t a l i a , r e ­
gele W ü r t e m b e r g u l u i oferă o s p i t a l i t a t e
familiei J é r ô m e . Soţii t r ă e s c în n e c u n o s ­
cut. C a t e r i n a s o ţ i a s a n u fu de loc o-
n o r a t ă de d r a g o s t e a s o ţ u l u i , pe c a r e ea
îl i u b e ş t e o r b e ş t e . D a r el o s t i m e a z ă
m u l t şi r e v i n e l a ea, fericit şi î n d u i o ­
şat... în zilele l u i rele. El se a p r o p i a de
c ă m i n u l c o n j u g a l m i ş c a t de a t â t a fide­
litate.
Caterina era u n viu exemplu prin
v i r t u ţ i l e s a l e . N u m e l e de B o n a p a r t e i n ­
spira Europei întregi o suspiciune care
m e r g e a p â n ă la d e s g u s t ; F r a n ţ a si a l t e
s t a t e a u a l u n g a t s u c c e s i v f a m i l i a de
pe t e r i t o r i i l e lor, c h i a r R o m a , F l o r e n ţ a ,
T r i e s t , îi e r a u i n t e r z i s e şi a c u m , a c e a ­
stă, mică ţ a r ă a ei, se d e s c h i d e a a c e s t o r
parias, resninşi pretutindeni.
Regele W ü r t e m b e r g u l u i este s i n g u r u l
s u v e r a n clin E u r o p a care-i oferă ospi­
talitate.
este una dintre cele mai
în timpul celui de al
Republici.
tot ce societatea franceză avea nai
Renan, Flaubert, Mau­
salon.
P e n t r u p r i m a d a t ă , M a t i l d a , c a r e se
n u m e ş t e d - ş o a r a de M o n t f o r t , se s i m t e
mare, înaintea galanterilor unchiului
W i l h e l m c a r e o t r a t e a z ă ca pe o m a r e
p e r s o a n ă . E l îi oferă, u n loc de o n o a r e
în t r ă s u r a r e g a l ă şi o copleşeşte cu d a ­
r u r i . M a t i l d a este r ă s f ă ţ a t ă de t o a t ă l u ­
m e a . N i m e n i n u - i v o r b e ş t e de N a p o l e o n ,
d i n d e l i c a t e ţ ă f a ţ ă de ea.
Regele este a t â t de î n c â n t a t de n e ­
p o a t a sa, î n c â t la 13 a n i îi d ă „ r a n g u l
de d o m n i ş o a r ă " .
, Delà î n c e p u t îi p l a c e s ă i se s u p u n ă ,
astfel că M a t i l d a c a p ă t ă u n s e n t i m e n t
p r e c o c e a s u p r a p e r s o n a l i t ă ţ i i sale. Acest
l u c r u î n c â n t a pe r e g e l e W i l h e l m , d a r
m â h n e ş t e pe m a m a s a .
La această mică curte viaţa Matildéi
este n e s p u s de d u l c e .
M a t i l d a se h o t ă r î să-şi s c h i m b e coafu­
r a , n e v o i n d s ă a ş t e p t e v â r s t a care-i v a
d a a c e s t d r e p t . Şi n a t u r a l p e n t r u a p l a c e .
Este p r i m u l pas spre emancipare. După
a c e a s t ă p r i m ă c u c e r i r e v r e a s ă o b ţ i n ă şi
u n alt d r e p t şi m a i i m p o r t a n t .
E a p u r t a î n c ă r o c h i a s c u r t ă a fetelor
de v â r s t a ei. A c u m ea g ă s e a c o a f u r a s a
n e p o t r i v i t ă cu a c e a s t ă ţ i n u t ă de fetiţă.
Si p r i m a vizită pe c a r e o făcu, e a a p ă r u
cu c o a f u r a s a cea n o u ă şi în rochie
lungă.
Matilda n u era religioasă. M a m a s a .
devenise catolică p r i n căsătorie ş i n u
practica decât a m o r u l conjugal. M a m a
sa e r a m o d e l u l femeilor, soţie f ă r ă pe­
reche. Caterina din cauza oarbei sale
d r a g o s t e p e n t r u s o ţ u l ei, v e d e a cu o t a i ­
n i c ă g r o a z ă d i s p ă r â n d î n c e t u l cu î n c e ­
t u l t i n e r e ţ e a s a , pe m ă s u r ă ce fiica s a ,
o m i c ă femee de 14 a n i , o e c l i p s a î n o-
chii t u t u r o r a . S o s i r e a M a t i l d é i Ia c u r t e a
din S t u t t g a r d a m a r c a t p e n t r u m a m a
sa acest p u n c t critic.
Şi fratele ei, regele W i l h e l m c a r e fă­
cea de t i m p u r i u o n o r u r i l e n e p o a t e i s a l e ,
r e m a r c a s e cu o c h i u l s ă u e x p e r t , a c e a s t ă
s t a r e de d e c ă d e r e c a r e v e n e a cu p a ş i
repezi a s u p r a a c e s t e i m a m e , a m o r e z a t ă
l a d e s p e r a r e de u n p r i n ţ c o n t i n u u v â n -
t u r a t i c . Această, i n d i s p o z i ţ i e se r e l e v a î n
m o d vizibil î n t r e g e i c u r ţ i .
Ea n u m a i p l ă c e a ; e r a fiica s a care-
î n c e p e a să p l a c ă .
Şi M a t i l d a s u s ţ i n u t ă de u n c h i u l W i l ­
h e l m se decise s ă c u c e r e a s c ă .
Acesta fu r e g i m u l d e e x i s t e n ţ ă a l
prinţesei Matilda ; viaţa sa era u n pro­
v i z o r a t ; se s c h i m b a m e r e u locul fără,
ca ea s ă ştie n i c i o d a t ă p e n t r u c e . De aci
îi v e n i şi a v e r s i u n e a ce o a v e a p e n t r u
c ă l ă t o r i i . E a d e v e n i s e d e n t a r ă , î n d a t ă ce
p u t u să d i s p u n ă în l i b e r t a t e de v i a ţ a sa.
Regele W i l h e l m r e c l a m ă pe n e p o a t a
s a M a t i l d a p e n t r u a-şi t e r m i n a e d u c a ­
ţ i a sa, d e o a r e c e v i a ţ a t a t ă l u i ei e s t a
cu a d e v ă r a t p l i n ă de a g r e m e n t e şi este
s u s c e p t i b i l de a p r e z e n t a fiicei sale o
m a r e v a r i e t a t e de m a m e vitrege morga­
n a t i c e . De a l t m i n t e r i J é r ô m e , delà moar­
t e a fenieei sala, se g â n d e ş t e Ia acest
s a l t b r u s c în n e c u n o s c u t , şi la felul cu
c a r e v a p u t e a î m p ă c a l i b e r t a t e a sa cu
grelele sale o b l i g a ţ i i de p ă r i n t e . Şi ajun­
ge în s f â r ş i t l a i d e e a de a o m ă r i t a . Deşi
ea n u a r e d e c â t 15 a n i , n u vede o solu­
ţie m a i e l e g a n t ă p e n t r u a î m p ă c a pro-
p r i a - i v i a ţ ă cu a c e e a a fiicei sale. Şi se
g â n d e ş t e la v ă r u l ei Ludovîc-N'apoleon.
CĂSĂTORIA R U S A
î n t o a r c e r e a , l a c u r t e a d i n Wurtemberg,
u n d e familia, J é r ô m e c o n t i n u a să poarte
n u m e l e de M o n t f o r t , se s e m n a l e a z ă prin
a c e l e a ş i a m a b i l i t ă ţ i , a t e n ţ i u n i şi răsfăţ.
D u p ă c â t e v a zile J é r ô m e , cuprins tle
n o s t a l g i e p e n t r u F l o r e n ţ a undo îşi lă­
s a s e o p a r t e a i n i m e i sale, pleacă.
A c u m p r o e c t e l e de c ă s ă t o r i e cu vărul
ei L u d o v i c - N a p o l e o n a u r ă m a s o ches­
tie de f a m i l i e c a r e se t r a t e a z ă la dis­
t a n ţ ă , i a r n i c i de c u m o chestie de i-
nimă.
R e v e n i t a Ia S t u t t g a r t , M a t i l d a nu se
.mai g â n d e ş t e la c ă s ă t o r i e ; ea începe să
d e v i n ă c o c h e t ă . E s t e .o m i c ă regină care
a r e a c u m c u r t e a s a . Are 10 a n i şi pare
o femee. E a ştie s ă c o m a n d e , să dispună
c u m v r e a de a n t u r a g i u l ei. L a Crăciun
îşi a r e b r a d u l ei — î n a l t p â n ă - n tavan.
R e g e l e l-a î n c ă r c a t cu bijuterii, brose,
b r ă ţ ă r i , cercei. A s u p r a u n c h i u l u i ei Wil­
h e l m ea a r e o p u t e r e m a g i c ă , îi disci­
p l i n e a z ă b r u s c h e r i i l e sale, îl mustră,
c â n d , la m a s ă se s u p ă r ă c o n t r a prin­
ţ u l u i de c o r o a n ă , u n b ă i a t d r ă g u ţ , de­
l i c a t , şi m e r e u t e r o r i z a t .
D u p ă a c e a s t ă p e r i o a d ă de educaţie,
c h e s t i u n e a m a r i a j u l u i cu v ă r u l Ludo­
v i c - N a p o l e o n , o a g i t a ca o necesitate de
f a m i l i e . M ă t u ş a H o r t a n s a o a t r a s e din
n o u l a ea u n d e t â n ă r u l p r e t e n d e n t o
a ş t e p t a cu m u l t ă p l ă c e r e . El se plictisea
de m o a r t e l â n g ă m a m a s a pe care o a-
dora.
î n t â r z i a î n s ă c o n s i m ţ i m â n t u l regelui
L u d o v i c c a r e se g ă s e a l a Florenţa. Jé­
r ô m e se h o t ă r î să-i a d u c ă pe fiica sa.
M a t i l d a p l e a c ă c u t a t ă l ei, înfruntă pe
i r a s c i b i l u l r e g e L u d o v i c , c a r e văzând pe
n e p o a t a sa, şi p u s la c u r e n t cu proectele
d e c ă s ă t o r i e , el face d e s t ă i n u i r i bizare.
î n a i n t e a M a t i l d é i e l î n ş i r ă toate se­
c r e t e l e vieţei sale c o n j u g a l e , incrimină­
rile sale, p r o b e l e c o p l e ş i t o a r e ale trădă­
rii soţiei sale. „ S o ţ i a sa este o Mesalină
t a r e n a ş t e " . Şi e n u m ă r ă a m i c i i , siguri şi
p r o b a b i l i , şi c h i a r c â ţ i v a inocenţi...
M a t i l d a c a r e a r e s e n t i m e n t u l presti-'

g i u l u i de f a m i l i e , este j i g n i t ă de a c e s t
s c a n d a l . E a îşi i u b e ş t e m ă t u ş a a ş a c u m
a văzut-o în cocheta decenţă a vârstei
sale înaintate.
I n s f â r ş i t el c e d e a z ă şi-şi d ă c o n s i m -
ţ i m â n t u l . D a r l u c r u r i l e t ă r ă g ă n e a z ă . Şi
M a t i l d a cu r a ţ i u n e a ei s o l i d ă , u r m ă r e ­
şte a c e a s t ă t ă c e r e i n e x p l i c a b i l ă , şi n u
înţelege cauzele obstacolelor. M a t i l d a ne­
r ă b d ă t o a r e si f ă r ă n o u t ă ţ i , î n c e p u s ă se
neliniştească.
I n t i m p u l a c e s t a se p e t r e c e a v e n t u r a
r i d i c u l ă d e l à S t r a s s b u r g . Regele L u d o ­
vic, f ă r ă p r e s t i g i u , f ă r ă b a n i , f ă r ă a j u ­
tor, î n c e r c ă să o c u p e F r a n ţ a .
Toţi B o n a p a r ţ i i s u n t furioşi p e n t r u c a
a c e s t b ă d ă r a n le-a c o m p r o m i s n u m e l e .
J é r ô m e r u p e orice l e g ă t u r ă şi i n t e r ­
zice fiicei sale de a m a i s c r i e c h i a r b u ­
nei I l o r t a n s a .
P r o i e c t u l de c ă s ă t o r i e , a ş a d a r , se
p r ă b u ş i în m i j l o c u l u n e i v e r i t a b i l e fur­
t u n i în f a m i l i e , u n i t ă c o n t r a a c e s t u i n e ­
norocit care a cutezat această nebu­
n i e s t u p i d ă : să o c u p e F r a n ţ a ! El este
e x i l a t în A m e r i c a şi J é r ô m e r u p e defi­
n i t i v cu f a m i l i a a c e a s t a .
A ş t e p t â n d alte p r o i e c t e M a t i l d a t r ă e ­
şte l a F l o r e n ţ a . M ă t u ş a l u l i a , femeea
r e g e l u i Iosef o copleşeşte cu a t e n ţ i i l e
sale n e o b o s i t e . M a t i l d a este c o c h e t ă şi
se g â n d e ş t e a d e s e a l a d r a g o s t e .
In j u r u l ei, o a m e n i de t o a t e v â r s t e l e ;
ea îi s u r p r i n d e î n t r ' o s t a r e de e x t a s i t a ­
lian î n a i n t e a t i n e r e ţ e i s a l e . T o a t e a c e s t e
f â n t â n i de l a c r i m i s u n t p e n t r u ea o dis­
tracţie comică. Respingând mariajuri
(lestul de o n o r a b i l e , ea se a r a t ă dificilă.
Holul ei social se m ă r i d e l à , m o a r t e a
m a m e i sale C a t e r i n a . E a c o n d u c e c a s a
t a t ă l u i s ă u cu m u l t ă a u t o r i t a t e ; şi Jé­
r ô m e d u c e o e x i s t e n ţ ă d u b l ă î n t r e fiica
sa şi m e t r e s e l e s a l e , cu o d e l i c a t e ţ ă şi
diplomaţie desăvârşită.
De t i m p u r i u află M a t i l d a , în c o n t a c t
cu t a t ă l ei, a c o p e r i t de d a t o r i i ca de o
h e r m i n ă , că o m a r e a v e r e este o s i t u a ­
ţie r e s p e c t a b i l ă . Şi c â n d v i i t o r u l ţ a r A-
l e x a n d r u I I , pe a t u n c i ţ a r e v i c i . în voiaj
p r i n Italia,- soseşte la p a l a t u l l u i J é r ô m e
p e n t r u a-i face o vizită, a c e s t a se gră.-
1
beşte să-i p r e z i n t e „ m i n u n e a sa '. El s u ­
g e r e a z ă Matildéi ideea de a c a p t a g r a ­
ţiile m o s c o v i t u l u i . M a t i l d a p r e m a t u r a-
v e r t i z a t ă de t o a t e pericolele vieţei s a l e
p r e c a r e , î n ţ e l e g e d e s t u l de b i n e aceste
s u g e s t i u n i . E a s i m t e d e j a că p r e s t i g i u l
n u m e l u i s ă u n u a r p u t e a fi s u s ţ i n u t
decât p r i n t r ' u n p r e s t i g i u e c h i v a l e n t . D a r
această întrevedere n u are nici o ur­
m a r e . V i i t o r u l ţ a r n u se g â n d i l a a c e a ­
stă u n i u n e şi plecă, n e a r ă t â n d decât
un interes p a r t i c u l a r p e n t r u vitrinele
cari c o n ţ i n a m i n t i r i n a p o l e o n i e n e .
L a v â r s t a de 16 a n i , M a t i l d a , de o
s ă n ă t a t e p e r f e c t ă , a v e a o d e s v o l t a r e fi­
zică p r e c o c e . I n t i m p u l a c e s t a a p a r e la
Jérôme u n scriitor renumit, Jules Janis,
voiajor şi e r u d i t , c a r e d e v e n i s e u n fel
de c i c e r o n e al s e n i o r i l o r s t r ă i n i în I t a ­
lia.
M a t i l d a c a r e r e f u z a s e pe v i i t o r u l ţ a r ,
cum s p u n e en, p e n t r u a n u - ş i s c h i m b a
religia, se v a c ă s ă t o r i cu u n p r o p r i e t a r
de m i n e d i n U r a l . I a n i n se a n g a j a a-1
aduce l â n g ă M a t i l d a . El este n ă s c u t
agent m a t r i m o n i a l . J é r ô m e află (le ave-
іеа f a b u l o a s ă a l u i Demidoff şi M a t i l d a
care n u v i s a d e c â t să, j o a c e u n r o l l a
P a r i s , să. t r ă i a s c ă , s c ă p â n d de j e n a con­
tinuă şi de a t â t e a c o m p r o m i s u r i ce o
copleşeau, se l ă s ă u ş o r c o n v i n s ă .
Acum principalul era : să convingă
„ p r e t e n d e n t u l " . J a n i n , e l o c v e n t şi a b i l
se î n s ă r c i n a cu a c e a s t ă g r e a m i s i u n e .
Ceeace e r a i n t e r e s a n t l a J a n i n , e r a că
el î n s u ş i e r a a m o r e z a t de M a t i l d a , şi
cum n u se p u t e a g â n d i s'o i a în c ă s ă ­
torie, el p u n e a a t â t a a r d o a r e a o m ă ­
r i t a cu u n a l t u l , cu a m i c u l s ă u , m o s c o ­
vitul, a t â t de f r u m o s , a t â t de b r u n şi
a t â t de b o g a t ! Şi v a d o b â n d i m a i t â r z i u
beneficii o n o r a b i l e d e l à a m â n d o i .
O d a t ă J é r ô m e c o n s i m ţ i n d , r ă m â n e a su
fie c o n v i n s c o n t e l e Demidoff de n e c e s i ­
t a t e a de a î n ă l ţ a n u m e l e s ă u p r i n t r ' u n
Bonaparte.
Contele r e f l e c t e a z ă , se s u p u n e s u g e s ­
tiei, a c c e p t ă , se e n t u z i a s m e a z ă . Apoi e-
zită. El îşi a m i n t e ş t e că. este a m a n t u l
u n e i femei pe c a r e o i u b e ş t e . Ii e t e a m ă
să r u p ă legăturile. J a n i n nu disperă şi'n
s f â r ş i t r u p t u r a se p r o d u c e . D a r t r e b u i e
l ă s a t c o n t e l u i t i m p u l de a-şi r ă c i d r a ­
g o s t e a î n c e t u l cu î n c e t u l . Ori, a c e s t p r o ­
ces v a d u r a doi a n i .
Jérôme, considerând din p u n c t u l său
de v e d e r e a c e s t p r o e c t de c ă s ă t o r i e , p u ­
sese d o u ă c o n d i ţ i u n i : d o t a r e a şi r e c u ­
noaşterea u n e i rente considerabile.
El făcu c u n o s c u t M a t i l d é i s c r i s o a r e a
de r u p t u r ă , cu m e t r e s a sa. V i i t o r u l se a-
n u n ţ a strălucit.
Acest m a r i a j de b a n i , c a r e t r e c e a m a i
târziu drept o mesalianţă, era foarte
i n v i d i a t ă de B o n a p a r ţ i i în exil.
I n t i m p ce J é r ô m e , fericit şi în s f â r ş i t
liber, r e d e v e n i t b o g a t g r a ţ i e g i n e r e l u i
s ă u , şi-a r e l u a t v i a ţ a sa şi polite[ele sale,
m e n a j u l Demidoff sosi la R o m a u n d e
î â c u s e n z a ţ i e . D a r , d i n p r i m e l e zile s o ţ u !
se a r a t ă n e c u m p ă t a t , g â l c e v i t o r şi inso­
lent. De c â n d este p r i n ţ i t a l i a n , g i n e r e l e
u n u i r e g e d e t r o n a t , este n e b u n de o r g o
liul s ă u . El c r e d e că l u m e a îi a p a r ţ i n e
şi că-i d a t o r e a z ă s u p u n e r e .
P e n t r u u n l u c r u de n i m i c el a t a c ă
pe a m b a s a d o r u l P o t e m k i n , se a r u n c ă a-
s u p r a lui ca u n t a u r şi f ă r ă i n t e r v e n ţ i a
a s i s t e n ţ e i , acest d e m n i t a r a r fi fost c r u d
m a l t r a t a t . Ţ a r u l N i c o l a e I a f l â n d de a-
cest l u c r u , r e c h e m ă pe Demidoff î n R u ­
sia, s u b a m e n i n ţ a r e a de a-i confisca t o a t e
bunurile. Această lovitură de tea­
t r u c ă z u în a d o u a s ă p t ă m â n ă a l u n e i
de m i e r e şi n e n o r o c i t a M a t i l d a c a r e p r e ­
văzuse o lungă existenţă înfloritoare,
c r e z u s e să i n t r e în R u s i a s u b a r c u r i de
triumf.
A ş a dar- t o t u l d e v i n e n e s i g u r , c h i a r vo
ia.jul la P a r i s . P e de a s u p r a m a i e r a şi
o b l i g a t ă ca în p l i n ă i a r n ă şi în c o n d i ­
ţ i u n i u m i l i t o a r e s ă se d u c ă în R u s i a , s ă
v a d ă pe s o ţ u l ei a p ă r â n d ca a c u z a t .
Acest c i u d a t v o i a j de n u n t ă se c o n t i n u a
p â n ă la P e t e r s b u r g î n t r ' o c e a ţ ă g l a c i a l ă .
L i p s a de c o n f o r t este a t â t de m a r e î n
c â t este s u r p r i n z ă t o r a v e d e a u n r u s
f a n t a s t i c de b o g a t , c u l c â n d u - ş i tânăra
soţie p r i n h a n u r i l e m i z e r a b i l e , de a o
face să s u f e r e tot d r u m u l de frig. T o t u l
este g r o a z n i c în a c e s t v o i a j , şi de n e c r e ­
zut. Şi pe o t e m p e r a t u r ă s i b e r i a n a , a c e s t
g a l a n t soţ ia u n i c a b l a n ă de pe u m e r i i
femeii s a l e , pe j u m ă t a t e î n g h e ţ a t ă , pen­
t r u a se î n f ă ş u r ă cu ea. U n g e s t a c ă r u i
e n o r m i t a t e este de n e î n ţ e l e s .
D u p ă ce s ' a u l u p t a t cu zăpezile şi a u
r i s c a t m i i de p e r i c o l e îşi fac în s f â r ş i t
i n t r a r e a în c a p i t a l a R u s i e i ; aci află, că
m â n i a Ţ a r u l u i îl f o r ţ e a z ă s ă s t e a a s c u n s ,
s ă n u se a r a t e n i c ă e r i , î n a i n t e de j u d e ­
cată.
A priori n u m e l e de B o n a p a r t e face s ă
fugă t o a t ă l u m e a . D a r d u p ă a c e a s t ă r ă ­
ceală, se p r e g ă t e ş t e şi p r e z e n t a r e a î n a ­
intea Ţarului. La aceasta, două lucruri
s u n t de t e m u t , ca M a t i l d a s ă n u dis­
placă sau să placă prea mult.
I n a c e a s t ă a l t e r n a t i v ă s i t u a ţ i a ei e&te
m a i p r e c a r ă de cât a s o ţ u l u i d e l i c v e n t .
Ceeace v a s a l v a î n s ă situaţia, este
g r a ţ i a M a t i l d é i . E a c u c e r e ş t e t o a t ă hi
m e a şi c h i a r pe ţ a r i n ă pe c a r e M a t i l d a
o n u m e ş t e o femee excelentă.
U N I V E R S U L L I T E R A R . — 779
D u p ă p r i m a j e n ă , r e l a ţ i u n i l e d e v i n re­
pede foarte c o r d i a l e .
L a Petersburg, situaţia Matildéi, era.
c o m p ă t i m i t ă , şi ea e r a i u b i t ă p e n t r u c a
o ştiu d e z a r m a t ă , singură, faţă de a-
ceastă curte, u n d e toţi se p r o s t e r n a u
î n a i n t e a unei voinţi unice, u n u i a m a t o r
de femei...
N i c o l a e I, se mulţumea săi sărute
u m e r i i M a t i l d é i şi să d e t e s t e tot ceeace
ea i u b i a , pe N a p o l e o n şi t o a t ă F r a n ţ a .
Ceeace-i făcea s i t u a ţ i a primejdioasă,
e r a o b l i g a ţ i a de a se d u c e peste tot s i n ­
g u r ă în l u m e .
Demidoff, p â n ă la j u d e c a t ă n u a v e a
d r e p t u l să se a r a t e n i c ă i e r i şi a c e a s t ă
izolare lăsa poarta deschisă a t â t o r ten-
t a ţ i u n i . T o t u ş i se p r e g ă t e a g r a ţ i e r e a so­
ţ u l u i şi c l e m e n ţ a Ţ a r u l u i . L a u n con­
cert Ţ a r u l făcu M a t i l d é i m i i de f a v o r u r i
v e r b a l e . Şi a l t e g e s t u r i i m p e r i a l e şi m a i
decisive. Ţ a r u l o î n s o ţ e ş t e în cursele
sale.
Căsătoria ţareviciului se apropie.
P r i n ţ e s a M a t i l d a refuză să ia p a r t e la.
c e r e m o n i e . Ţ i n u t a de r i g o a r e fiind cos­
t u m u l n a ţ i o n a l , ea o B o n a p a r t e n u se
va s u p u n e a c e s t u i rit de m a s c a r a d ă . A-
cest l u c r u p r o d u c e s e n z a ţ i e . Se c ă u t a a
o c o n v i n g e să r e s p e c t e tradiţia ţârii.
D a r cine o c u n o a ş t e ştie cât e de hotă-
i a t ă . A se î m b r ă c a în felul a c e s t a e m a i
p r e s u s de d e m n i t a t e a sa. Ea mărturi­
seşte d e s g u s t u l s ă u u n u i a m i c de Ho­
henlohe, m i n i s t r u l unchiului s ă u , re­
gele de W u r t e m b e r g . A c e s t a se a l a r m e a ­
ză de a t â t a î n d r ă s n e a l ă . D a r prinţesa
îl c o n v i n g e că ea a r e ţie ţ a r in manşo­
nul ei.
La c e r e r e a ei Ţ a r u l îi a c o r d ă favoa­
rea să n u a p a r ă la c e r e m o n i e , va v e d e a
cortegiul delà o fereastră a Kremli­
nului.
C ă l ă t o r i a la Moscova se face în t r ă ­
s u r ă de p o ş t ă s t r ă b ă t â n d „peisajurile
s i n i s t r e şi i n s e c t e l e i n i m a g i n a b i l e " . I n
o r a ş , n u este d e c â t v i z i u n e a u n u i lux
n e m a i p o m e n i t ; s u n t pline s t r ă z i l e de
a t e l a j e la ş e a s e cai, c a t e d r a l e l e a u r i t e ,
cupolele în e m a i l v e r d e . S e a r a b a l u r i şi
s e r b ă r i . N i c o l a e se d e c l a r ă „ m â n d r u dc
a a r ă t a p o p o r u l u i s ă u pe n e p o a t a lui
Napoleon".
E a se g â n d e ş t e a c u m s ă p a r t i c i p e la
t o a t e a c e s t e s e r b ă r i , în b i s e r i c ă , f ă r ă să.
se s u p u n ă r i t u l u i r u s e s c . D a r de d a t a
a c e a s t a Ţ a r u l . îi cere s ă n u a p a r ă .
E s ă t u l ă de R u s i a . Se g â n d e ş t e să
plece — la P a r i s , p e n t r u a se elibera de
a c e a s t ă m a n t a de p l u m b care-i a t â r n ă
lie u m e r i , f ă r ă a se g â n d i că este mai
uşor unui bo/jal să. treacă prin urechile
unui ac decât unui rus să iasă din
tara. sa.
Din fericire M a t i l d a , în contact cu
v i a ţ a , c â ş t i g ă u n aplomb care deconcen
t r a . E a n u ştia. că t r e b u i a p e r m i s i u n e
d e l à Ţ a r p e n t r u a face tot ce vrei, c h i a r
în a f a r ă de R u s i a . S i s t e m u l de d e n u n ­
ţ ă r i şi de s u p r a v e g h e r e a s u p u ş i l o r lor-
n i a o p â n z ă de p ă i a n j e n î n t i n s ă în ui­
m e a î n t r e a g ă . T r e b u i a de c â ş t i g a t oa­
m e n i i , cu b a n i , şi la nevoe, cu ochii, s e
decisese s ă c â ş t i g e pe ţ a r p e n t r u a ob­
ţ i n e c h e i a p o r ţ i l o r R u s i e i , pe c a r e el o
d e ţ i n e . Ţ a r u l îi a c o r d ă t o t u l , d a r n u şt
pe soţul ei, pe c a r e v r e a să-1 păstreze
s u b s u p r a v e g h e r e a sa. E a n u cedează,
şi în c u r â n d m e n a j u l Demidoff pleacă
în E u r o p a .
Cu tot r ă u l t r a t a m e n t , ea se a t a ş e a z ă
de s o ţ u l ei. Ceeace este s i g u r , este că a
cest m a r i a j de i n t e r e s s f â r ş i p r i n iu­
b i r e . El e r a „ s c u m p u l ei A n a t o l " , p e n ­
t r u t o a t ă viaţa...
D a r P a r i s u l este m a r e a ei s p e r a n ţ ă ,
710. — U N I V E R S U L LITERAR
v o l u p t a t e a cea n o u ă şi-1 d o r e ş t e ca pc
un amant.
In cartierul Saint-Germain, berlina
p r i n ţ u l u i de Sari D o n a t o se o p r i în f a ţ a
u n u i m i c hotel, pe c a r e b ă t r â n u l Péri-
g o r d i-1 î n c h i r i a s e , p l i n de opere, a r t ă .
M a t i l d a i n t r â n d , g ă s i pe toţi v a l e ţ i i în
m a r e ţ i n u t ă şi p r o s t e r n a ţ i d u p ă m o d a
r u s e a s c ă . Abia r e f ă c u t ă de l u n g u l ei vo­
iaj şi p l e a c ă d i n c u i b u l ei de a u r p e n t r u
a face o p l i m b a r e pe j o s p â n ă l a C a t e ­
drala Invalizilor care servea pentru a
glorifica f a m i l i a s a . S a n c t u a r u l e r a în­
chis, d a r e a îşi v a a m i n t i î n t o t d e a u n a
de p l i m b a r e a a c e a s t a .
De a d o u a zi e a g ă s i pe u n u n c h i al
ei, p r i n ţ u l P a u l de W u r t e m b e r g , care
e r a de m u l t i n s t a l a t l a P a r i s şi t r ă i a
m o r g a n a t i c cu o f o a r t e f r u m o a s ă e n g l e ­
zoaică.
A c e s t a p r i m i pe M a t i l d a ca pe o r u d ă .
De c â n d p r i n ţ e s a n o a s t r ă fu martora
frivolităţilor paterne, iregularităţile
c o n j u g a l e n u - i m a i p r o d u c t e a m ă şi ea
g ă s e ş t e pe a c e a s t ă m ă t u ş e f o a r t e pri
mitoare.
C â t p r i v e ş t e u n c h i u l P a u l , el este a l i ­
a t u l r e g e l u i L u d o v i c - F i l i p , şi el v a a j u ­
t a pe. n o u a v e n i t ă , şi-i v a u ş u r a p r i m i i
p a ş i î n P a r i s . U n c h i u l P a u l p r e z i n t ă pe
M a t i l d a la N e u i l l y f a m i l i e i r e g a l e . L u ­
d o v i c - F i l i p , r e g i n a A m a l i a şi fiul r e g e ­
l u i s u n t în j u r u l p r i n ţ e s e i cu m i i de g a ­
lanterii.
M e n a j u l Demidoff a l t e r n a î n t r e ser­
b ă r i f a s t u o a s e şi s c e n e c o n j u g a l e , cu
i r i t ă r i c o n t i n u e ; astfel că t â n ă r a p r i n ­
ţesă ajunse într'o stare interolabilâ.
P r i n ţ e s a se g â n d i s ă l i q u i d e z e s i t u a ţ i -
u n e a . Şi î n t r ' o zi s c r i s e Ţ a r u l u i , c e r â n -
du-i p r o t e c ţ i a sa, p e n t r u p e r s o a n a şt
v i i t o r u l ei. N i c o l a e I p r e v ă z u s e acest
d e s n o d ă m â n t , fiind la P a l e r m o , v e n i în
F l o r e n ţ a u n d e se g ă s e a u soţii Demidoff.
Si f ă r ă n i c i u n m e n a j a m e n t p e n t r u soţ
îi o r d o n ă s ă r e d e a l i b e r t a t e a soţiei s a l e .
CUCERIREA PARISULUI
L a P a r i s , p o v e s t e ş t e u n c h i u l ei P a u l
de Retragerea sa din Rusia, e a a r voi
s ă r ă m â n ă la el, d a r s i t u a ţ i a este je
n a n t ă . L a d y W e t t e n g h a m n u este, p e n ­
t r u i n t r a r e a sa în l u m e a m a r e , o pro­
t e c t o a r e d e s t u l de l e g i t i m ă .
I n s ă v i i t o r u l ei, e a şi-1 a r a n j a s e la
F l o r e n ţ a , p r i n d-l de N i e u w e r k e r k e . l a t o
i n s t a l a t ă l a P a r i s şi v a p u t e a p r i m i .
A c e a s t ă u n i u n e se s t a b i l e ş t e î n m a j e s t a -
tea pe c a r e o d ă i n d e p e n d e n ţ a .
P r i n ţ e s a , r u p s e cu c o n c e p ţ i u n i l e so­
ciale, c a r e o f ă c e a u s ă o c o n d a m n e cei
20 de a m î n t r ' o a u s t e r i t a t e c o n t i n u ă .
V e n i r e a s a la P a r i s m a r c h e a z ă o n o u ă
e r ă . L a v â r s t a de 20 de a n i a r e deviza :
„ E u s u n t ceeace s u n t " .
D a r a l e g e r e a ce o făcu cu i n t i m i i s ă i ,
poeţii s ă i , şi „ c a m a r a z i i s ă i de a t e l i e r '
se făcu f ă r ă nicio r u p t u r ă casta sa
regală. Din copilărie ea a v u o înclinare
pentru artele frumoase. La Curtea din
W u r t e m b e r g ea l u a s e lecţii de a c u a r e l ă .
I n t i m p u l prezidenţiei Republicei lui
L u d o v i c - N a p o i e o n , e a s t a r e z e r v a t ă . Apoi
d e o d a t ă a p a r e l a Elysée, a l ă t u r i de vă.-
r u l ei, în r o l u l ei de rudă severană.
D a r el n u se g â n d e ş t e a se c ă s ă t o r i cu
M a t i l d a , a сатеі l e g ă t u r ă cu Nienwer-
k e r k e este c u n o s c u t ă de t o a t ă l u m e a .
Şi e a n u se g â n d e ş t e d e c â t s ă v e g h e z e
a s u p r a T r o n u l u i şi s ă î m p i e d i c e o m e -
salianţă.
M a t i l d a află că R a c h e l este î n g r a ­
ţiile p r i n ţ u l u i . L e g ă t u r a a r p u t e a d u r a
m u l t t i m p p e n t r u c ă a c e a s t ă femee po­
sedă filtrul geniului. S e d u c ţ i u n e a orien­
t a l ă n u se u z e a z ă a t â t de r e p e d e .
TIP. ZIARULUI
i n a n i i a c e ş t i a n e s i g u r i , M a t i l d a cu­
ceri u n loc i m p o r t a n t . D u p ă p l e b i s c i t u l
d i n N o e m b r i e 1852 I m p e r i u l este de­
c l a r a t . A c e a s t ă zi m a r e , a t â t de a ş t e p ­
tată, aduce Matildéi o satisfacţie i m e n s ă .
E a p o r n e ş t e a l ă t u r i de î m p ă r a t ; este
p r i m a femee a i m p e r i u l u i . P e n t r u m u l ţ i ,
u n fel de î m p ă r ă t e a s ă . E a p r e z i d a t o a t e
s e r b ă r i l e , d i n e u r i l e oficiale, c e r e m o n i i l e
i n a u g u r a l e , cu o g r a ţ i e n e s f â r ş i t ă .
î m p ă r a t u l îi d ă r u i u n p a l a t pe c a r e
-şi-1 î m p o d o b i d u p ă g u s t u l ei. I n a c e s t
palat, prinţesa, devenită Alteţă Impe­
r i a l ă , d ă d i n e u r i l e sale, u n d e e a p o a t e
u r m ă r i pe i n v i t a t u l p r i n c i p a l , i m p e r i a l u l
ei v ă r , în accesele sale a m o r o a s e . P r i n ­
t r e n o u i i v e n i ţ i se g ă s e ş t e şi c o n t e s a de
M o n t i j o cu fica s a E u g e n i a . M é r i m é e fu
a c e l a c a r e le p r e z i n t ă M a t i l d é i şi l a
r â n d u l ei, le p r e z i n t ă l a T u i l l e r i e s . î m ­
p ă r a t u l îi p l ă c e a a c e a s t ă t â n ă r ă s t r ă i n ă .
Dar c â n d o ceru în căsătorie, catas­
t r o f a se a r ă t ă î n t o a t ă i m e n s i t a t e a s a
şi m â n i a B o n a p a r ţ i l o r n u m a i c u n o ş t e a
margini. Sub a u g u s t u l acoperiş al Tuil-
l e r i l o r „o astfel de p r o s t i e se p u t u s ă ­
vârşi"; f ă r ă ca M a t i l d a s ă fie c o n s u l t a t ă .
Şi c â n d a c e s t e femei se prezentară
a c u m u n a în f a ţ a celeilalte se d ă d u o
m a r e r e c e p ţ i e . T o a t ă l u m e a a ş t e n t a cu
încordare sosirea prinţesei care apare
în s a l o n cu a e r u l s ă u r e g a l . Invitaţii
s u n t î n ş i r u i ţ i pe d o u ă r â n d u r i . E u g e n i a
înaintează spre familia regelui Jérôme
cu cel m a i s e d u c ă t o r s u r â s . D a r M a t i l d a
n u vede m â n a c a r e i se î n t i n d e . E a m e r ­
ge d r e p t î n a i n t e a ei şi s a l u t ă i n v i t a ţ i i
e ş a l o n a ţ i . E u g e n i a j i g n i t ă de m o a r t e , se
î n d e p ă r t ă şi se p i e r d u î n m u l ţ i m e .
I n s f â r ş i t m a r e a zi sosi, şi t o t u l se pe­
t r e c u cu d e m n i t a t e ; Şi l a c e r e m o n i a de
la Notre-Dame, Matiida i n a u g u r a fai­
m o a s a s a r o c h i e de m ă t a s e v e r d e .
Şi o d a t ă l a m p i o a n e l e s t i n s e , p r i n ţ e s a
dezertând dela prerogativele sale inte­
r i m a r e , se r e t r a s e î n o a l m u l e x i s t e n ţ e i
sale p r i v a t e . E a p ă r ă s i t o a t e s i t u a ţ i u n i l e
false în c a r e s o a r t a B o n a p a r ţ i l o r o r ă ­
t ă c i s e . E a n u m a i este e x i l a t a f l o r e n t i n ă ,
n i c i m o s c o v i t a n e a c l i m a t i z a t ă , n i c i îm­
p ă r ă t e a s a în partibus.
Ceeace face s u c c e s u l M a t i l d é i , o p e r ­
s o n a l i t a t e u n i c ă este de a n u fi c a t o a t ă
l u m e a , e a este o f i g u r ă c o m p u s ă d i n ve­
chile r a s e , s o l i d ă şi f ă r ă r a f i n a m e n t e .
L a M a t i l d a t o t u l este c u r a t , vizibil, des­
chis. E a este d i n t r ' o b u c a t ă , c a o s ă ­
g e a t ă . Orice d u p l i c i t a t e , orice a r t i f i c i u
îi p r o d u c e o r o a r e .
A c e a s t a n u o î m p i e d i c ă de a a v e a o
ţ i n u t ă r e g a l ă , l i b e r t a t e a a u t o r i t a r ă . To­
t u l se c o n c i l i a z ă î n a c e s t s â n g e a m e s t e ­
cat, a m o r u l p e n t r u c ă m i n şi p e n t r u
(iemiithlichkeit.
S A L O N U L P R I N Ţ E S E I MATILDA
S a l o a n e l e se c r e i a z ă p r i n s t a b i l i t a t e .
Aci este şi s e c r e t u l s a l o n u l u i s ă u . P r i n ­
ţ e s a d e t e s t ă v o i a j u r i l e . E a se a s e a m ă n ă
s t a t u i l o r d i n p i a ţ a C o n c o r d i e i , şi este
aşezată pentru eternitate.
I n s a l o n u l ei t r o n a b u s t u l l u i N a p o ­
leon de C a n o v a . E a îşi c r e i a s e u n p ă ­
r i n t e ; e r a c o p i l u l g l o r i e i . Aci e r a f o n d u l
orgoliului său.
Naşterea prinţului imperial bucură
m u l t p r i n ţ e s a c a r e n e a v â n d copii, a d o r a
copii a l t o r a .
O a p r o p i e r e se f ă c u cu t â n ă r a l e h u z ă
c a r e s u f e r i s e a t â t de m u l t . M a t i l d a i u b e a
p r i n ţ u l ca o m a m ă şi E u g e n i a îl i u b e a
ca o î m p ă r ă t e a s ă . „Noi s u n t e m t r e i c a r i
i u b i m a c e s t copil", s p u n e a ea, d o i cu
i n i m a lor şi al treilea cu datoria sa".
S a l o n u l p r i n ţ e s e i M a t i l d a , p â n ă l a că­
„UNIVERSUL", STR. BREZOIANU
s ă t o r i a î m p ă r a t u l u i a v e a o clientelă po­
l i t i c ă . P r i m a s a d a t o r i e fu de a grupa
în j u r u l v ă r u l u i ei, t o a t e e l e m e n t e l e vie­
ţei p u b l i c e , s u s c e p t i b i l e a deveni un
s p r i j i n p e n t r u a c e s t t r o n . A c u m n u mai
e r a loc î n c a s a s a p e n t r u p a r a d ă . Ea
îşi a l e g e „ s u p u ş i i " s ă i p r i n t r e oamenii
de litere, ş t i i n ţ ă şi a r t ă , d e c i s ă să se în­
d e p ă r t e z e de o r i c e i n f l u e n ţ ă politică.
P r i n t r e g e n i i , c â ţ i v a c a u s e u r i strălu­
ciţi, a p o i s a v a n ţ i i , t r u b a d u r i i , bufonii,
o a m e n i cari ştiau toate dar care nu fă­
ceau nimic şi acei c a r i făceau toate şi
nu ştiau' nimic. Artişti, cu capacităţi
m u l t i p l e , lectori benevoli, s e c r e t a r i fără
leafă. Acei, c a r i î n v i a ţ a b u r g h e z ă , fac
c o m i s i o a n e , v e r s u r i de c i r c u m s t a n ţ ă , ci­
z e l e a z ă m a d r i g a l u r i l e , s o n e t e l e cu ocazia
a n u l u i nou, acei cari a r a n j e a z ă ghir­
l a n d e l e , p u r t ă t o r i i de p a c h e t e , d e l a cari
se p o a t e cere orice, a n i m a l e familiare,
c a r i n u p l e c d e c â t c â n d li se s p u n . Apoi
f i g u r i c a r i u i m e a u p r i n mediocritatea
şi i n t r i g e l e lor. N i m e n i n u ştie cum
a u v e n i t şi p r i n ce m i r a c o l a u rămas.
Exista o lume întreagă, î n t r e Sainte-
B e u v e şi F l a u b e r t , î n t r e G a u t i e r şi fraţii
Concourt.
P r i n ţ e s a cu u n aer cezarian, t r ă i a ca
0 femeie o r d o n a t ă i u b i n d u - ş i prietenii,
casa, vorba deschisă, „trandafiri săi",
m i c i i ei c â i n i .
A c e a s t ă s o c i e t a t e l a î n c e p u t forma o
A c a d e m i e , pe c a r e u n i i îi d ă d e a u numele
de „ C u r t e a R e n a ş t e r i i " .
Desele vizite p r i n c i a r e d ă d e a u socie-
1 aţei un aer m a i ceremonios. Regina
V i c t o r i a v e n i de m a i m u l t e o r i . Despre
regină, ea istorisea m i i de anecdote
t r ă i t e . U n a d i n cele m a i n o s t i m e este
a c e a s t a : U n o m d i n p o p o r v ă z u trecând
s u v e r a n a p r i n t r ' o g a l e r i e a Expoziţiei
U n i v e r s a l e . E l o a r ă t ă u n u i c a m a r a d şi
p r i n ţ e s a îl a u z i s p u n â n d : „ l a t o !" Dar
c a m a r a d u l d u p ă ce p r i v i s e pe regină,
îi d ă d u u n p u m n şi s p u s e a c e s t singur
c u v â n t : M i n c i n o s u l e !...
O a c t u a l i t a t e e m o ţ i o n a n t ă e r a Abed-
e l - K a d e r , g r a ţ i a t de c u r â n d de împărat.
P r i n ţ e s a se e n t u z i a s m a de nobleţea şi
l o i a l i t a t e a a c e s t u i r e z e r v i s t . D u p ă elibe­
r a r e a sa, e m i r u l d e v e n i c â t e v a zile fa­
v o r i t u l s a l o n u l u i . M a t i l d a i u b e a în el pe
şeful a d e v ă r a t g e n e r o s , la p u t e r e ca
şi in m a r e a l u i n e n o r o c i r e . E a îl a d m i r a
şi n u v o i a să-I i n t r o d u c ă î n l u m e a aceea
c a r e n u a v e a „ s i m ţ u l I s l a m u l u i " . Şi ea
c r e i ă p e n t r u el u n c o m p a r t i m e n t separat
în s a l o n u l s ă u .
U n p e r s o n a j o r i g i n a l al t i m p u l u i era
V i c t o r E m á n u e l I I . Acest r e g e Galan-
t u o m o e r a f o a r t e a t r a s de M a t i l d a şi se
g r ă b i a i face c u n o s c u t c ă a r e să-i comu­
nice m u l t e l u c r u r i i m p o r t a n t e . P r i n ţ e s a
îl p r i m i în m i j l o c u l m i c e i sale curţi,
ceeace d i s p l ă c u r e g e l u i . î ş i r ă s u c e a ner­
vos e n o r m a - i m u s t a ţ ă , şi v ă z â n d c ă nu-i
r e u ş e ş t e a r ă m â n e în sfârşit singur cu
ea, îi v o r b i în i t a l i e n e ş t e , a r ă t â n d u - s e
a m o r e z a t cu p a s i u n e .
P r i n ţ e s a M a t i l d a s a t i s f ă c u t ă c'a scă­
p a t de el, f ă c u m u l t h a z de a c e a s t ă vi­
z i t ă şi se felicită c ă a v u s e s e la înde­
m â n ă e v a n t a i u l şi t o a t e m ă s u r i l e de a-
p ă r a r e , p r i n p r e z e n ţ a g a r d e i s a l e pa­
latine.
V i z i t a r e g i n e i de O l a n d a , s c u m p e i sale
Sofia, t o v a r ă ş a c o p i l ă r i e i s a l e , e r a pentru
ea o s ă r b ă t o a r e de c o n f i d e n ţ e . Niciodată
n u - i p r i c i n u i s e vre-o s u p ă r a r e , d a r nici­
o d a t ă n u o v ă z u altfel a p ă r â n d , decât
cu a c e e a ş r o c h i e . Ş t i a î n s ă c ă - i victima
u n u i soţ a v a r . M a t i l d a a t â t c â t putea,
v e g h i a a s u p r a a c e s t e i s ă r m a n e garde­
robe, p e n t r u a o c o r i j a şi amplifica.
(Sfârşitul în n-rul viitor)
Nr. 1 1