PERICOLUL ASERVIRH POLITICE A VESNICELOR ADEVARURI

Scrisoare deschisa Presedintelui

Republicii Moldova Mircea Snegur

Am ascultat cu anumit h. surprindere, dar mai ales cu multa amäraciune, discursul Dvs., -tinut la 5
februarie curent la Congresul intitulat Casa noastra". Ne-a mirat insistenta cu care

.ati folosit niste date cu caracter istoric, dar ne-a dezgustat scopul pentru care acestea aufost
folosite, si mai ales maniera incorecta, sfidatoare de bun simt si de elementara, cultura

istorica, in care au fost manipulate. Ca oameni deprinsi s judece nu dupl cele auzite, ci pe temeiul
mkturiilor materializate in cuvantul scris, am asteptat publicarea discursului, pentrua verifica cele
auzite. Si ne-am convins ca, din pacate, am auzit bine.

Preocuparea de capetenie a cuvantarii Dvs. a fost sli dovedeasca ceea ce sute de ani la rand s-au
straduit zadarnic s-o realizeze multi altii, chiar dach spre deosebire de Dvs., acestia au manipulat de
regula cu indemanare de profesionisti, o informatie istorica pe care

statutul nostru de specialisti in domeniul istoriei nu ne permite s-o comparam cu cele cateva

argumente bicisnice si false ce se contin in cuvantare, culese in graba si fara pricepere de cine

stie ce sfetnic pripasit in umbra presedintiei. Istoria arata cat se poate de clar, ca toti acestiaau fost,
fie straini, fie cu simbrie de la straini. Numarul lor, din nefericire, n-a fost mic. Odathcu avintul
mischrii nationale de la sfarsitul anilor 80, numarul acesta s-a redus brusc. Dar

iath ca, gratie Dumnezeu stie caror metamorfoze politico, aceste lugubre vedenii ale trecutului, acest
blestem al neamului, este readus printre noi chiar de acela care are datoria si lestea in cale cu tot ce-
i sti in putinta, chiar cu pretul propriei vieti. Ceea ce vi cazniti Dvs. sa dovediti populatiei republicii,
chinuite de cu totul de altenecazuri decat acelea ale Dvs., e ch rornanii de dincoace de Prut nu sunt
de fapt romani, ci noi am fi doar moldoveni.

S-ar putea ca pornirea Dvs. si. aibh o explicatie rezonabilA dorinta ca si pe aceasth<ate sli contribuiti
la afirrnarea independentei i suveranititii Republicii Moldova. S-ar putea. Numai cli moldovenismul"
Dvs., pe ling& faptul cli e antitiintif mc, antinational i antiistoric, .este in esenta lui rominofob.
Aceasti boat& s-a mai cunoscut pe la noi, despre ea a vorbit foarte instructiv ilustrul nostru inainti:q
de breasli Radu Rosseti, care o numea moldove- nitl". Maladia, insi, a dispArut la vremea sa repede
§i irevocabil, aa cum orice organism sAnltos se elibereazi de tot ce diuneazA evolutiei sale normale.
De ea nu este imposibil a scipa, -deoarece i se cunoa.,te perfect diagnosticul: ignoranta, lipsa
desavAr0tA a sentimentului national

frica puzderiei de burtAverde, din locurile cu ca0ig wor i nernuncit din sistemul agroindustrial 0 din
cabinetele guvernAtnintului, de a-0 pierde aceste locuri. CAnd cunoavtem aceastArealitate ne mai
poate oare mira dementa agresivitate antinationalA a agrarienilor? $i isa avem<are temeiuri sli ne
ne1initirn, clad *tim foarte bine O. sfatul cu poporul" va fi de fapt sfatul Dvs. cu ace0ia i cu toti
ceilalti ca ei?

Asa stand lucrurile, chiar daci ant vrea s5. VI ajutlin sl VI durneriti", cum ne cereti, n-am reu0, pentru
ca de fapt n-o doriti, pentru cli ne cereti, fin perdea, un singur lucru: falsificAm cronicele, si
rIstIlmicim opera scrisl a rnarilor precursori. Ne arAtati chiar qi -cuin Si o facem. Astfel, reproduceti
un fragment de traducere falsi a Cronicii moldo-polone" atunci cAnd ne spuneti ci Drago5 a descilicat
tara cu moldoveni", pe and in textul original at documentului rnoldoveni nici nu sunt mentionati,
pentru ci acolo e vorba de VO LOCHI VEGIERSKIEMY" volohi ungureni" ,adicl volohi sail rornini de pe
un teritoriu stipi- nit de Ungaria. Incercati, de asemenea, sli convingeti lumea necunoscAtoare ci
Miron Costinar fi vorbit numai despre numele de moldovan", pe cAnd in opera la care VA referiti,
earth- rarul mentioneazi in repetate rinduri, anurne pentru a sublinia importanta acestui fapt -a nu
lisa nici un fel de indoieli in aceastl privmnti, ci in Moldova, Muntenia i Ardeal, Numelevechi i cel mai
drept este ruman". Tot atat de false sunt celelalte mkturii istorice" dinRevista istoricA",4 tom V, nr.
7-8, P. 817 825, 1994

.14 c. 1173

nb

www.dacoromanica.ro

818 Viata stiintifica 2alocutiunea Dvs. Cum poate fi caracterizat, de pildl, marele istoric Nicolae Iorga
drept repre-zentant al moldovenismului", cand tocmai el, inca panA la Marea Unire din 1918, a
vorbitcel mai indrAznet si mai raspicat despre caractenil rornAnesc al Basarabiei si a
protestatvehement impotriva dominatiei tariste rusesti in tinut 0 a cotropirii acestuia de cAtre
sovietici, fn 1940? Este limpede, prin urmare, cA ceea ce doriti Dvs. nu este o eventuall clarificare
alucrurilor privind etnogeneza neamului i etnicitatea moldovenilor sau oricare altA problem&a
istoriei i spiritualitAtii neamului. La ce ar servi, atunci, sA Vit amintim poemele emines-ciene Doina",
Moldova", Musatin", articolele-studii despre Basarabia ale lui Eminescu,de care se pare at,
deocamdata, nu V-ati dezis si care spunea ea pamantul dintre NistruPrut este locuit de romani si cA
acesta este bucata din Romania"? Sau sa VA adu cern lacunostintA ca, in corespondenta sa de pana
la primul razboi mondial Alexei Mateevici spunea:sunt roman din Basarabia" (deci, Limba noastrA"
este imnul limbii romane si nu al alteia)?Dar, in afara de marii nostr i inainta0, care au statuat prin
numele lor, i au facut cunoscutpentru toti aceste vesnice adevAruri", nu au vorbit oare i atatia strAini
Marx, Engels,contele de Lanjeron, marii istorici ai sec. XIX, nenumarati autori rusi, intre care chiar si
nao-naliti de tipul lui Purischevici i Crusevan despre noi ca populatie romaneasca?Si la ce ar folosi sit
aflati toate marturiile acestea, de vreme ce nu VA intereseazA?

InsA pentru acel ce vrea sa invete istoria romanilor, deci 0 a moldovenilor, gasim nece-sar sA
atragem atentia la doll& momente esentiale.

Cel dintai se refera la conditiile istorice in care au apArut si au evoluat statele roma-nesti. Oricine are
cat de cat idee de istorie, stie ea, practic, toate tArile lumii au trecut dinrnomentul construirii pe
teritoriile lor a primelor formatiuni statale, printr-o foarte lunga peri-oada and fiecare popor era
impartit in mai multe stAtulete, desi in calea unirii lor nu existanici nn obstacol, in afar& de ambitiile
egoiste ale capeteniilor politice locale. Unele tAri, maiales tan nordice ea Anglia si Suedia, au realizat
consolidarea politica Inca in evul mediu tim-puriu, in Franta si Rusia aceasta a avut loc cAteva secole
mai tarziu, pe cand in altele, chiarin unele dintre cele mai dezvoltate, cum au fost Italia 0 Germania,
procesul acesta s-a termi-nat tocmai spre sfarsitul epocii moderne. Tot asa si la roma/1i, unificarea i
centralizareapolitica se va realiza foarte tarziu, desi la diferite etape in trecut au fost intreprinse
maimulte tentative de realizare a unitatii nationale romanesti, exemplul cel mai elocvent fiindunirea
de scurtA durata a Ardealului, Munteniei si Moldovei, realizata de Mihai Viteazul la1600. Dar, in
cazul romAnilor, pe lAngl ambitiile interne, un rol chiar mai mare decat acestea,in mentinerea
faramitArii feudale interne a tarii, a jucat vecinatatea marilot puteri Rusia,Turcia, Austria i amestecul
lor permanent in viata lguntricl a tarilor romane in scopulzadarnicirii oricarei tentative de
centralizare politica a lurnii romanesti. Astfel, Moldova a lostfortatA sa existe ca tart aparte, iar
aceastA realitate obiectivA 0-a gAsit cu timpul expresiain mentalitatea i limbajul uzual, conventional
al locuitorilor tArii i al acelora care contactaucu ei: limb& moldoveneasca, stat moldovenesc,
obiceiuri moldovenesti etc.

Era ins& prea evident ca tot asa ca i in cazul altar popoare, interesul national al roma-nilor dezbinati
politiceste impunea necesitatea unirii Ior in cadrul unui singur stat. Procesul,ca vie expresie a unbi
largi miscAri nationale a inceput in anul 1859, prin unirea Muntenieicu Moldova (de dincolo de Prut),
dar s-a efectuat atunci in proportii foarte reduse, deoareceo parte a pAmantului romanesc fusese
luat cu hapca de cAtre imperiul rus (Basarabia, la 1812), 1 iar alta; 0 airtime Bucovina 0 Ardealul erau
stApanite de imperiul austro-ungar. Numai rezultatele, favorabile pentru romani, ale primului razboi
mondial au permis, in sfarsit, realizareadezideratului unitatii nationale a tuturor romanilot din cele
trei tan romanesti.

AceastA lectie a istoriei demonstreaza cit imperativul supravietuirii popoarelor a dictato lupta
necrutatoare cu particularismtl local i cu -eendintele de autoizolare a unor regiuniaparte ale
teritoriului national. Cand sarcina aceasta a fost neglijatA sau au existat piediciprea .mari in calea
realizArii ei, s-a produs faramitarea PoliticA a tarilor, cum a fost de atateaori in trecutul nostru i cum
a apArut in Republica Moldova, cativa ani in urma, separatismulteritorial-politic.

Este limpede, cit in lumina acestor realit4i istorice, care au intrat demult in cartile dereferintit ale
intregii lumi civilizate i, deci, nu mai pot fi puse la indoiala, glotonimul lim-ba moldoveneasa" nu
poate avea nici o confirmare. Este adevarat cit acelasi lucru se poatespune i despre stabil
moldovenesc", si ne-ar place sal. credern cit tocmai acesta este motivulpentru care V-ati hot5.rat sit
ne convingeti cit suntem moldoveni. Nu era deloc nevoie sito faceti. Noi stim fdarte bine a suntem
moldoveni, tot asa cum suntern chisinauieni, orheieni,lapusneni, balteni etc., sau eum sunt rusii
moscoviti, novgorodeni, siberieni, sau cum suntitalienii, milanezi, venetieni, piemontezi. Dar mai
avem datoria sfanta de a sti mai multdecdt at&t, i anume ca la fel Ca bucbvinenii, maramuresenii,
ardelenii, bAnAtenii, oltenii,sovini

www.dacoromanica.ro

3 Viata stiintifica 819moldovenii de peste Prut i dobrobenii, suntem si noi, moldovenii de dincoace,
romani, pentruca cu totii de la Rdm ne tragem", precum zice batrAnul cronicar, pe care il citati si Dvs.

Deci, nu e greu a pricepe ca numele de moldoveni" desemneaka nu un popor anume, ci doar o parte
a neamului romanesc. El vine de la toponimul Moldova si este, prin urmare, de esenta geografica, nu
de naturt etnich, tot asa cum sunt numele romAnilor asezati inalte parti ale teritoriului national.
Altfel spus, fiind moldoveni dupa regiunea unde ne-amntscut, noi suntem in acelasi timp romAni, ca
parte integranta a poporuhii roman, indiferent cA ne place aceasta sau nu.

Cel de-al doilea moment se refert la activitatea Sfatului Ttrii si la Unirea din 27martie (9 aprilie) 1918
a Basarabiei cu RomAnia. Se stie cA Unirea s-a facut atunci prinvointa activa a majoritatii deputatilor
din primul Parlament al tinutului, si aceasta s-a realizat liber, fart nici un fel de constrAngeri. E de la
sine inteles ca argumentul pentru careparlamentarii basarabeni au luat atare hotarase istorica a lost
ch, in puterea dreptului

istoric si a dreptului de neam", Basarabia este partea RomAniei, dupa cum se spune in De- claratia de
Unire. Acelasi argument il intilnim in numeroase documente ale Conferintei dePace de la Paris din
1919 1920, intre care memoriul din martie 1920 al Consiliului Su- prem al Conferintei trimis
Guvernului Romaniei i Tratatul din 28 octombrie 1920 dintreRomania pe de o parte si Mafile Puteri
Aliate, pe de alta parte. Letigimitatea acestui act cum se stie, a fost contestata doar de Rusia
bolsevica, permanent agresoare, si de agentii ei platiti.

Or, daca asfazi se ridica cineva dintre noi i declara ca nu suntem romAni, pentru cit se doreste din
anumite motive, sa fim altcineva, atunci acest cineva pune implicit la indoiala vointa membrilor
Sfatului Tarii, adica acea a lui Ion Peliyan, Ion Inculet, Ion Buz- dugan, Pan Halipa, Anton Crihan,
Elena Alistar, Nicolae Alexandri, Daniel Ciugureanu si a celorlalti, precum si altora care, fie cit n-au
facut parte din Sfatul Tarii, fie ca n-au ajuns

la data deschiderii lui, dar au gAndit si au actionat la fel: Alexei Mateevici, Andrei Hodo- rogea, Vasile
Stroescu, Simion Murafa, Stefan Ciobanu, Gurie Grosu... Punerea sub semnul intrebarii, a constiintei
romAnesti a acestor premergatori de seamaai nostri, loveste dublu in interesul nostru national: o
data, orientAnd spre anul 1812 si incer- cand sa legitimeze cotropirea, atunci de catre tarism a
tinutului, si a doua cart, spre anul 1940, anulAnd necesitatea lichidarii consecintelor pactului
Ribbentrop-Molotov, de vreme ceBasarabia nu este pamant romAnesc. lath unde pot duce stimate
Dle Presedinte, echivocurile, farAmele de cunostinta si

interpretarile strambe ale mArturfilor si faptelor istorice. Dact aceasta este optiune Dvs. macar sa o
spuneti raspicat sa stie toatti lumea ce doriti de fapt. Vorba venerabilului eroual lui Caragiale:
Tradare? Fie, dar incaltea s-o stim i noi".

La urma, ne vedem datori a vorbi inch dout lucruri care ni se par demne de atentiaDvs 0 a cititorilor
acestei scrisori.

Primul, ar putea sa part tragicomic, dacit n-ar fi periculos. Ati folosit repetat incuvAntarea Dvs.
sintagma neamurile din Romania", si aceasta nu e o intamplare pentruca tot despre neamuri" ati
vorbit si in Parlamentul RomAniei, cu ocazia vizitei Dvs. dincoIode prut, in februarie 1991. Si intrucat
in limbajul obisnuit la noi, neam" este identic cupoppr", atunci, dupa Dvs., in Romania ar trai mai
multe popoare, ceea ce este confirmat si de felul cum intelegefi corelatia fernienilor ..roinfin" i
moldovean':. Altfel spus, de vremece Romania este un Stat multinational, ar putea fi acreditata Si
ideea divizarii acestei tari in tot atatea state, cate popoare" locuiesc in ea. Asta pe de o parte. Pe de
alta parte, facAnd trimiteri prea mult i prea des realitatile din Moldova istorich. 0, mai ales, ochindcu
jind mosia maritului Stefan, va pomeniti la un moment dat speram cit fart sit o vreti si va dati seama
in situatia aceluia care ar vrta sit refact frumoasa mosioard voievodalh.

De altfel, special pentru Congresul la care ati facut toate demonstratiile acestea, a fost pre- gatita si
difuzata tuturor doritorilor o scarboasa scriere cu pretentii de opera istorica, exe- cutata in cea mai
respingatoare maniera pla§teigrafica (se simt e 'Juana profesionistului), care purta titlul Moldovenii
in istorie'4 si care nu este altceva decAt o tentativa de argumentarea ideilor istorice" din discursul
Dvs. Mai este oare nevoie sit preciztm ch., conform datelor Departamentului pentru edituri si
poligrafie; josnica scriitura a nemernicului autor anonima fost executata la comanda speciala a
Partidului Agrar ? Si atunci vit intrebam: cum le putempretinde fratilor nostri de dincolo de Prut st ne
tinem de neamuri", cAnd conducerea si o serie de oameni politici de dincoace au manifestat i
manifest& fara echivoc tendinta de destramare i distrugere a RomAniei? Asa cum a avut sa fie,
discursul Dvs. n-a putut evita perioada anilor 1918 1940, cAnd Basarabia a fiist parte componenta a
Romaniei, conform hotararii Sfatului Tarii, dupacum am mentionat mai sus. Dar manipulAn d in
maniera obiectivista o vorba rostita de cirla,

www.dacoromanica.ro
820 Viata atiintifica 4neva la necaz in vremea aceea, Dvs. nu faceti.alta cleat sa afirmati c moldovenii
n-ar fi

fost, atunci, stapani in propria lor casa". In anii totalitarismului komunist am intalnitmolt prea des
atare afirmatii, care veneau direct din arsenalul stalinist de propaganda ai dininfernala maaina
diversionista a Komintern-ului. E mare pleat s auzim astfel de infamiitocmai de la *dui politic al
acelui teritoriu national, sufletul caruia mai sangereaza Inca ai va fi Inca multä vreme bolnav de pe
urma ranilor grave cauzate de propaganda bolaevicakorninternista. Noi, istoricii, avem inca datoria
sa o spunem in deplina conatiinta decauth, ca fara convietuirea cu fratii de dincolo, in perioada
dintre cele don& razboaie mondi-ale, cu toate nedreptatile inerente acelor vremuri, moldovenii de
dincoace de Prut s-ar afla astazi in pragul disparitiei, aaa incit nu i-ar mai supara pe nimeni cu
pretentiilekr privind istoria, limba, grafia i celelalte mofturi" nationale.

Ca istorici, dar mai ales ca fii ai fiice de tarani cum suntem majoritatea dintre noi, am ramas, de
asemenea, indignati ai de faptul ca Congresul la care s-au promovat atit deinsistent o propaganda
nationala, deci ai o propaganda indreptata, in ultima instanta, im-potriva taranilor care alcatuiesc
inca majoritatea populatiei republicii, s-a numit Casa noastra". Pentru ca. de acest nume este legata
cea mai luminoasa si mai incurajatoare amintirea taranimii basarabene. Casa noastra" a fost
institutia publica organizatä de statul romanspecial pentru a expropria manic proprietati ai a da
pamantul la tarani. Anume Casa noastra", ai nu Lenin, cum au fost mintiti copiii i tineretul atAta
vreme, a dat muncitorilor dinBasarabia in proprietate privata peste un milion ai cinci sute de mii de
hectare de terencultivabil. Iata de ce folosirea in scopuripropagandistice dubioase a acestui nume
atht de scumpsufletului táranului moldovean dintre Prut ai Nistru este un sacrilegiu.

incheind, ne exprimarn cu sinceritate regretul ca am fost pusi in situatia penibila dea polemiza cu
Dvs. asupra preocuparilor ce tin doar de activitatea de cercetare in domeniul istoriei 0. de interesul
profesional al istoricilor ai care, in mod normal, nu solicit& atentiaspecial& i participarea cea mai
interesata a conducerii de stat, oriunde s-ar afla statul acesta.

Cu whim respect si sincere urdri de bine.

Sernnectad istoricii cercetdtori stiintifici si cadre didactice in fnvf4rnântul superior:

Mihai Adauge, Alexei Agachi, Valeriu Banaru, Tudor Bantoa, Ilie Borziac, Ion Buga, Cernenco, Ion
Chirtoaga, Silvia Ciubotaru, Pavel Cocirlä, Ion Contescu, Ion Eremia, Andrei Esanu, Gheorghe Gonta,
Andrei Groza, Eugenia Istrati, Ion Mimi, Valeriu Matei, Vladimir Mischevca, Nicolae Moldovanu, Lidia
Moldovanu, Anton Moraru, Valeriu Mutruc, Ion Negrei, Gheorghe Negru, Ion Niculita, Gheorghe
Nimlaev, Ion Nicolaeseu, Igor Ojog, Giutorghe Pa lade, Pavel Parasca, Anatol Petrencu, Vitalii Pleaca,
Cornelia Popovici, ValerinPopovshci, Gheorghe Postica, Alexandru Roman, Eugeniu Sava, Iurie
Semeniuc, VictorSolochin, Igor Sarov, Ion Siacanu, Vladimir Tcaci, Valentin Tomulet, Nicolae
Tudoreanu, IonTureanu, Ion Varta, Vita lie Varatic.

(Text publicat in ,,Mesagerist", febrnarie 1994)