Sunteți pe pagina 1din 7

ANDREI OTETEA, DIRECTOR AL INSTITUTULUI DEISTORIE NICOLAE IORGA" ERBAN PAPACOSTEA In

desfastirarea carierei publice a istoricului Andrei Otetea, rostul saucel mai de seama i influenta sa
cea mai puternica asupra dezvoltarii istoriografiei romane au fost direct legate de functia de director
al Institutului de istorie Nicolae Iorga 1. Activitatea sa in aceasta calitate s-a rasfrant, fireste, in
primul rand, asupra insusi institutului pe care 1-a condus timpde patrusprezece ani (1956-1970); dar
locul de prim plan al acestui institut in ansamblul retelei centrelor de cercetare istorica din tara i
pozitia pecare A. Otetea a ocupat-o in acest rastimp in sferele conducatoare ale vietii stiintifice
romanesti au asigurat actiunii sale in campul istoriografiei o ariede afirmare mult mai larga, cu
insemnate implicatii stiintifice i politice. In fapt, prezenta lui A. Otetea la conducerea Institutului de
istorie N. Iorgaa coincis cu o etapa distincta din evolutia istoriografiei românesti in indelungatul
rastimp al regimului comunist, etapa care separa vremea totalitaris- mului stalinist al
internationalismului proletar" de faza comunismului national". In evolutia istoriografiei romane ca
dealtminteri in ansamblul vietii societatii romanesti, regimul instaurat de ocupatia sovietica a inscris
o tragicacezura. El a pus brutal capat unui secol de avant istoriografic, secol deschisde generatia
pasoptista, intre fruntasii careia s-au situat in scrisul istoricNicolae Balcescu si Mihail Kogalniceanu, i
incheiat de generatia descen- dentei intelectuale a lui Nicolae Iorga, in fruntea careia s-a aflat
GheorgheI. Bratianu; vreme de exceptionall inflorire a istoriografiei, care a insotit si, in mare masura,
a inspirat cursul ascendent al natiunii romane spre unitate, independenta si afirmare internationala.
Puternic sustinuta de ideeanationala, istoriografia romana a acestei vremi a evoluat tot mai hotarat
in ultimele decenii de existenta, prin reprezentantii ei cei mai de seama, spre problematica
europeana i universala. Anihilarea statului roman inde- * Autorul acestor rânduri a colaborat
indeaproape cu Andrei Otetea, al cárui student a fost la Universitatea din Bucuresti in anii 1947-
1949. Reintegrat in Institutul de istoriein anul 1957 din initiativa i cu straduinta insistentä a lui Andrei
Otetea, el a beneficiat constant de sprijinul sau i in situatiile cele mai dificile. Pe plan strict
profesional, castigul cel mai mare al acestei legaturi pentru fostul student al lui Andrei Otetea a
derivat dincontactul de lungt durata, cu un intelect superior, capabil s dornine materia cea mai
cornplexa, i sä extragt din ea firul conducttor al actiunii istorice. insernnärile de mai jos nu au si nu
pretind a avea un caracter sisternatic. 1 Institutul de istorie al Acaderniei RSR nu a adoptat cleat in
1965 numele fondatorului stn. Revista istoritt", tom V, nr. 7-8, p. 629 637, 1994
www.dacoromanica.ro 630 $erban Papacostea 2pendent de catre ocupatia ruso comunista a atras
de la sine si inabusireaextraordinarului produs al independentei romanesti care a
fost .istoriografiaromana moderna, tot astfel cum regimul inabusitor al ocupatiel turco-fana:riote in
secolul al XVIII-lea a pus capat extraordinarului avant al curentuluiistoriografie national boieresc,
care a inflorit in a doua jumatate a secoluluial XVII-lea si in primii ani ai secolului urmator, stimulat
de speranta elibera-rii de sub dominatia otomana. Prima etapa a istoriografiei din tara noastra
intrata .sub dominatiecomunista s-a caracterizat prin subordonarea totala fata de .dictatul
sovietic.Principalul exponent al politicii de sovietizare a istoriografiel române in primaetapa a
regimului comunist in Romania a fost Mihail Roller, omul de incre:dere al puterii ocupante care a
primit mandatul de a adapta cercetareapredarea istoriei romanesti la interesele i conceptiile
sovietice. Dictatorabsolut al istoriografiei din Romania timp de opt ani, puternic sustinutde
conducerea partidului si de cei direct raspunzatori de dorneraul ideologielpropagandei Leonte
Rautu, Iosif Chisinevschi Mihail Roller si-aalcatuit dintru inceput un corp de colaboratori devotati
carora le-a incredintatin transe cronologice istoria romaneasca; altii, trirnisi la studii superioarein
URSS urmand sa consolideze la inapoiere echipa. Esenta ideologica a istoriografiei rolleriste s-a
manifestat prin catevateme propagandistice directoare, menite s dezradacineze din
constiintanationala valorile istorice traditionale; pe plan extern preamarirea UniuniiSovietice si a
conducatorului ei, I. V. Stalin, proclamati forte eliberatoareale tarii de sub jugul imperialismului
strain si al exploatarii burgheze, exaltarecare in plan retrospectiv s-a proiectat asupra rolului Rusiei
tariste, careiai-a fost descoperit de asemenea un rol liberator in trecutul nostru, si, maideparte in
timp, asupra migratorilor slavi; concomintenta infierare a influentelor strame, occidentale, care,
incepand cu ocupatia romana i trecand prinrolul genovezilor in evul mediu culmina cu condamnarea
puterilor occidentale in epoca contemporana; pe plan intern, istoriografia dominata de directivele lui
Mihail Roller s-a manifestat prin infierarea claselor dominante,prin stigmatizarea boierimii ca clasa
tradatoare" in raport cu agresiuneaotomana, prin minimalizarea rolului marilor personalitati istorice
romanesti,prin condamnarea razboiului de intregire nationala ca razboi imperialist si afortelor
politice care au infaptuit Marea Unire s.a.m.d. Aplicarea acestuiprogram istoriografic de negare
totala a valorilor istorice si a temelor tra-ditionale ale istoriografiei românesti a fost realizata de M.
Roller si de echipade activisti istoriografici formati in jurul sau, in curs de formare sub indru-marea sa
sau direct in URSS. Devastator sub raport stiintific a fost demersul lui M. Roller nu numaiin domemul
interpretarii trecutului românesc dar si in privinta alcatuiriibazei documentare a cercetarii, editiile de
izvoare. Declarand demagogicca muncitorn" nu citesc originalele slave, latine sau grecesti ale
surselormedievale ca si cum acestea ar fi fost destinate nespecialistilor, indiferentde gradul lor de
pregatire intelectuala Roller a impus editarea doar atraducerii in limba romana a actelor de
cancelarie si private medievale.Metoda" condamnabila, nestiintifica, care i-a lipsit pe istoricii de
profesiede posibilitatea de a verifica temeinicia traducerilor si mai ales de a interpreta corect sensul
izvoarelor. Documentele de istorie moderna au avut si, , www.dacoromanica.ro 3 Andrei Otetea 631
ele de suferit de pe urma aplicarii principiului editarii selective a izvoarelor, in fui-ictie de teza
agreata de puterea Revenit la conducerea Institutului de istorie Si cu autoritatea consolidata in urma
cooptarii sale in Academia R.P.R., Andrei Otetea, sprijinit la rândul sau de ceea ce era un inceput de
reactie oficiala impotriva exceselor echipei lui M. Roller, a deschis lupta pentru restaurarea valorilor i
principiilor stiintifice in istoriografie. Operatia nu era nici lesnicioasà, nici lipsitäde riscuri, date fiind
influenta considerabila a grupului in sferele conducatoareale partidului i legaturile sale in URSS. Tinta
prima i cea mai usoara a fost energumenul echipei lui M. Roller, un anume Solomon tirbu. Agitator
politic ratacit in campul istoriografiei romane nu se stie prea bine cum, repartizat" sa asume
cercetarea räscoalei lui Tudor Vladimirescu din 1821, S. Stirbu si-a dus la indeplinire
misiunearealizand o monografie asupra acestui moment insemnat de istorie roma.- neasca.
Amalgam de ignoranta crasa i elucubratii ridicole, lucrarea lui S.. *tirhu, Rdscoala din 1821 i
legdturile ei cu evenirnentele internationale, Bucu- resti, ESPLA, 1956, a format obiectul unei critici
nimicitoare din partealui A. Otetea, publicata sub titlul 0 noud istorie a rnigdrii din 1821 in Studii.
Revista de istorie", X, 1957, nr. 2, p. 201-212. Rand pe rand, autorul criticii dezvaluie erorile de fapt,
interpretarilefanteziste, anacronismul aplicarii la realitatile românesti din secolele XVIII XIX a unora
din consideratiile lui Karl Marx referitoare la Anglia secolului XVI, lipsa de pregatire de specialitate
care il facea inapt pe autor sa inteleaga corect sensul surselor folosite, aberatiile actualizante cum ar
fi tezalichidarii lui Tudor VladimireScu de catre spionajul englez (aceasta pentrua concordanta cu
procesele intentate in epoca stalinistà, la ordinele puterii ocupante, presupusilor agenti ai
spionajului britanic)! Simpla semnalare afaptuhii cä pentru autorul voluminoasei lucrari despre
miscarea din 1821, Bra Ov si Kronstadt, respectiv Sibiu si Hermannstadt, erau orase diferite, a pus in
lumina gradul de nepregatire a lui S. Stirbu, unul din stalpii echipei rolleriste. Incheierea recenziei a
fost o condamnare sumara Si definitiva: In coucluzie scria A. Otetea , cartea lui S. Stirbu nu e decat
operahaotica a unui diletant lipsit de pregatire stiintifica, de cultura generalasi de probitate
intelectuala. 0 asemenea lucrare nu poate decat sa creezeconfuzie i sà sugereze o idee falsa despre
stiinta istorica". . Era prima oara de la instaurarea dictaturii rolleriste asupra istoriografiei rornane
dud unul din membrii echipei care au terorizat ani de-a rândul istoricimea romana a fost stigmatizat
public si demascat ca ignorant si falsi- ficator. In ciuda replicii organizate de grupul rollerist, care s-a
simtit vizat in ausamblul sau, critica lui A. Otetea produs efectul si a marcat inceputul eliminarii lui S.
*tirbu din viata tiintifica, spre marea satisfactie a istoricilor adevarati. A urmat condamnarea
stiintifica a lui Mihail Roller insusi. Cadrul alespentru infaptuirea acestui act salutar pentru
istoriografia romana a fost sesiunea comisiei mixte a istoricilor români si sovietici ale carei lucrari s-
audesfasurat la Bucuresti in zilele de 9-12 runie 1958. belegatia romana era condusa de Andrei
Otetea, cea sovietica decunoscutul medievist L. V. Cerepnin. Sala de conferinte a Institutului
deistorie al carui director era acum din nou A. Otetea, era plina pana la refuz. In asistenta se afla si
M. Roller, un Roller scazut fizic de boala care aveafi.in si-a www.dacoromanica.ro 632 Serban
Papacostea sa-i curme viata nu mult timp mai tarziu i depasit sub raportul pozitieisale politice si al
metodelor" sale istoriografice de evolutia evenimentelor, care facea din el un personaj anacronic. In
aceeasi sala in care se dezlantui-sera. in trecut furiile sale acuzatoare la adresa istoricilor romani, se
instalaseacum modest un M. Roller redus la defensiva fata de inevitabilele reactiiprovocate de
prepotenta i aroganta sa din trecut. In acest cadru stiintific si psihologic modificat si-a indreptat A.
Oteteaatacul fatis impotriva lui Roller pe terenul compet'entei sau mai exact alincompetentei sale
stiintifice. Obiectul imediat al invinuirii a fost metoda"de editare a izvoarelor in cadrul colectiei
Documente firivind istoria Romdniei. Intr-adevar, impotriva opiniei aproape unanime a specialistilor
si a intregiitraditii istoriografice din tara si din strdinatate, Roller irnpusese editareadoar a
traducerilor textelor ale caror originale in limbile slava, latinagreaca ramâneau astfel inaccesibile
cercetatorilor. Incapabil sa inteleagainsemnatatea recursului la original pentru a determina stnntific
semnificatiafiecarui termen si a sensului general al izvorului, asadar necesitatea permanentei
verificari a traducerilor si eventual a rectificarii lor, Roller si-a impusarbitrar hotararea invocand
argumente inconsistente, lipsite de orice temeistiintific; Si colectia de documente a aparut asa cum
decretase el. In cuvantarea sa, A. Otetea a denuntat diletantismul hotararii luiRoller si imensele
prejudicii stiintifice i materiale pe care acesta le-a adusistoriografiei române, anuntand in acelasi
timp hotararea adoptata de a serelua de la capat colectia prin editarea simultana a originalelor si a
traducerilorlor in limba romana. 0 executie sumara, peremtorie, care nu läsa loc explicatiilor si
incercarilor de justificare. Cu atat mai penibila a fost tentativa inculpatului" de a-si apara cauza, de a
respinge acuzatiile care i se adusesera.Cu glas tanguitor, cu privirea indreptata spre membrii
delegatiei sovieticede la care se credea indreptatit sa astepte protectie, ca in trecut, Roller aschitat o
aparare confuza. Apelul sat' la protectia sovietica a ramas insäPara raspuns. Tacerea absoluta lui I. V.
Cerepnin in cursul dezbateriiA. Otetea M. Roller echivala cu o condamnare fara drept de apel a celui
dinurma 2. Satisfactia istoricilor romani prezenti in sala, care au avut ,,asadarprivilegiul de a asista la
sfarsitul jalnic al carierei aceluia care timp indelungat terorizase si umilise istoriografia romana, a fost
imensa. Una dinpiedicile principale din calea activitatii normale in domeniul istoriografiei2 Pentru
cine cunoa§te stilul epocii nu surprinde omisiunea mistificatoare din dareade seam& asupra
comunicarii lui A. Otetea in cadrul sesiunii comisiei mixte romand-ovietice: Acad. Andrei Otetea in
comunicarea Problema editdrii textelor vechi s-a ocupat de problemede metodologie in legatura cu
editarea documentelor. Stabilirea unor norme identice in publicarea de documente prezinta astazi
un deosebit interes, deoarece istoricii sovietici i romani sunt angajati in momentul de fata intr-o
opera comuna. e vorba de strangerea i publicareadocurnentelor relative la relatiile romano-ruse din
timpurile cele mai vechi pima in secolulal XVII-lea"; Sesiunea comund a istoricilor roincini sovietici, in
Studii. Revista de. istorie", XI, 1958, nr. 3, p. 127. si 4si www.dacoromanica.ro 5 Andrei Otetea 633
noastre era astfel inlaturata. Principalul pervertitor al istoriei i istoriografiei române in epoca
stalinismului parasea scena in chip umilitor 3. A treia figura nefasta a echipei rolleriste la inlaturarea
careia din pozitiile de comanda ale istoriografiei române A. Otetea a avut un rol insemnat, a fost
Aurel Roman. Numit director adjunct la Institutul de istorie invara anului 1952, cand teroarea
stalinista se apropia de punctul culminant, A. Roman a fost imputernicit de mandatarul sail, M.
Roller, sa efectuezeoperatia de inlaturare a elementelor politic indezirabile din activitatea stiintifica.
Si, intr-adevar, sub autoritatea nominala a lui P. ConstantinescuIasi, la acea data inca director al
institutului, A. Roman a indeplinit necrutator mandatul care ii fusese incredintat, indepartând din
rândurile cercetatorilor tiintifici si ale colaboratorilor stiintifici pe unii din cei mai valorosi mernbri ai
institutului, avand in acelasi timp grijä ca cei exclusi sa nu ii poata gasi alt mijloc de subzistenta decAt
direct in productie" ; tel atins prin mijlocirea calificativelor de segregare aplicate celor eliminati din
institut cu ocazia inlaturarii din functie. Cazut in dizgratie odata cu M. Roller, mentorul sau, A. Roman
si-agasit un timp refugiu stiintific la Universitatea din Craiova. Cu concursul unuia din colaboratorii
sai, A. Otetea a reusit insa sa demonstreze actul de impostura care era lucrarea sa de doctorat,
consacrata unei teme de istor iea miscarii muncitoresti, fricand astfel imposibila incercarea
impostorului de a-si consolida cariera universitara prin obtinerea titlului de doctor. Pe masura ce
manifestarile cele mai virulente ale stalinismului au pierdut din intensitate Si ratiunea critica si-a
recastigat, macar in parte, drepturile, au scazut si insemnatatea si rolul de ghid ideologic istoriografic
al gruparii rolleriste. Nu insa inainte ca noul val de teroare dezlantuit de GheorgheGheorghiu-Dej in
1958 teroare preventiva de data aceasta provocat de retragerea trupelor ruse din tara s5. fi marcat
puternic i sectorul ideologic, inclusiv domeniul istoriografiei. Una din manifestarile de seama ale
acestei a doua glaciatiuni" pentru a relua caracterizarea aplicata de Petru Dumitriu acestui nou val
terorist care s-a abatut timp de cativa ani asupra Orli a fost condamnarea tezei caracterului just al
participarii României la Primul ri:boi mondial, in opozitie cu teza kominternista a imperialismului
roma- nese in anii 1916-1918 (teza al carei scop principal era destramarea Roma- niei i legitimarea
ocupatiei ruse in Basarabia si Bucovina). Intre cei caresi-au asigurat un merit deosebit fata de partid
si de Uniunea Sovietica prinafirmarea acestei pozitii internationaliste" s-a aflat, la loc de frunte,
VasileLiveanu, alt membru al grupului rollerist. Cei care au sustinut teza contrarie si care in
consecinta se facuseravinovati de o gravä abatere de la linia ideologica a partidului, in aceasta3 Cu
atat mai surprinzAtoare este caracterizarea obiectivistA" a activitAtii lui Mihail Roller cuprins5. in
Enciclopedia istoriografiei ronninesti, Bucuresti, Editura stiintifica sienciclo- pedia, 1978, p. 282:
Publicist, militant pe tArAm social-politic, istoric. A fost in primul dece- niu dupl 23 August 1944 unul
din principalii prornotori ai aplicArii marxist-leniniste in cercetarea istoriei initiind o vastA campanie
de sApAturi arheologice i editAri de documente instrumente de lucru privind istoria RomAniei,
referitoare la revolutia din 1848, rázboiul de independenta, rAscoalele din 1888 si 1907. Studii
privind istoria miscArii muncitoresti din R omAnia si istoria P.C.R. Autor de manuale scolare." Asadar
nimic din activitatea sa de falsificator al istoriei si de siluitor al istoriografiei romAnesti! $i aceasta in
plinA epocA a comunismului national" al lui Nicolae Ceausescu. Cazul oferA materie de reflexie pe
multiple planuri. oi www.dacoromanica.ro 634 $erban Papacostea etapa a evolutiei sale, au avut
parte de diverse sanctiuni de partid; intreacestia se afla si A. Otetea. Sanctiuni la aplicarea carora un
rol insemnata avut si V. Liveanu, identificat pana la capat cu teza sovietica a caracterului imperialist
al desavarsirii statului national românesc. Pe langa sanctiunea de partid care i-a fost aplicata, A.
Otetea a maiavut de indurat i o alta sanctiune, mai subtila; intr-adevar, ideologul su-prern al tarii, la
acea data, Leonte Rautu, a hotarat sa trimita in institutulde istorie dupa propria-i exprimare, un
tovaras de nadejde" care urma sävegheze la puritatea ideologica a activitatil de cercetare in institut
impiedice noi devieri" ideologice de felul celeia de curand condamnate.Dar tovarasul de nadejde"
ales cu grija de Leonte Rautu pentru supra-vegherea liniei ideologice a institutului s a dovedit a-tat
de pur", in spirituleticei comuniste", incat a sfarsit prin a fi implicat intr-un proces de dela-pidare a
avutului obstesc, proces din care nu 1-a putut salva dealt solidaritatea breslei" atotputernice de tip
mafiot careia Ii apartinea. Perseverentade care a dat dovada A. Otetea si in acest caz ca si in atatea
altele asfaisit prin a obtine inlaturarea in cele din urrna din institut a acestuipersonaj nefast Inca
inainte ca afacerile sale certate cu legea sä fi fost adusein vileag. In climatul de destindere care a
coincis, nu intamplator, cum s-a vazut,cu revenirea lui A. Otetea la directia institutului, au fost
reintegrati in cercetarea stiintifica o parte din cercetatorii inlaturati din functii in anii
teroareistaliniste. Activitatea kr, rod al unei vaste competente, a contlibuit esentialla readucerea
cercetarii stiintifice pe fagasul normalitatii de la care fusesegray deviata de aberatiile rollerismului. 0
mentiune speciala intre cercetatoriicu veche formatie care au largit in acesti ani cercetarea stiintifica
in institutmerita Aurel Decei care, dupil ani grei de detentie, a putut fi recuperatpentru stiinta.
Eliberat din inchisoare in anul 1964, in urma amnistiei gene-rale acordate de regim in acest an, A.
Decei nu a putut fi reintegrat deindata in institut din cauza opozitiei lui Constantin Daicovici, la acea
datapresedinte al Sectiei istorice a Academiei RPR, pe care cunoscutul orientalist roman il atacase in
presa emigratiei intr un articol intitulat Cameleonul.Abia in urma preluarii conducerii sectiei istorice
de catre A. Otetea, a fostposibila trecerea lui A. Decei de la Arhivele Statului din Bucuresti la
institut,in munca de cercetare, unde si a putut desfasura larg exceptionala sa competenta istorica i
filologica. Eficace a fost si apararea de dare A. Otetea a celor vizati de nou/val de epurari" lansat
odata cu asaltul terorist dezlantuit de Gh. Gheorghm-De; in 1958-1959, dar a caror excludere din
institut a putut fi in cele dinurma evitata ca urmare a insistentelor conducerii institutului pe langa
forurilepolitice carora le apartinea ultimul cuvant in aceasta privinta. Demn de semnalat e si faptul
ca in aceasta vreme criteriul principalla recrutarea tinerilor cercetatori dintre proaspetii .absolventi
ai Facultatnde Istorie a fost cel al vocatiei, nu cel al dosarultu", care prevalase anterior. Optiunea
noua a facut posibila formarea unei noi generatii de specialistiin diverse domenii ale istoriografiei.
Criteriile diferite care au prezidat de-a lungul anilor la recrutareapersonalului in institut explica i
inegalitatea de pregatire, de aptitudirasi de activitate a celor aflati pe statele de personal.
Personalitati stiintificede prim plan coexistau in institut cu activisti sau propagandisti de partidsi
sa.www.dacoromanica.ro '7 Andrei Otetea 635 al caror rost exclusiv era de natura politica, anume
asigurarea primatului _politic in raport cu valorile autentice ale stiintei. Constient de aceasta ine-
galitate de pregatire si de calitate stiintifica, A. Otetea proceda in clipelesale de ragaz la impartirea
membrilor institutului pe categorii: valori, utilità i mutilitati, cu constatarea ca numarul celor din
urma Ii depasea pecel din primele doua categorii. Dogmatismul marxist-leninist i exaltarea rolului
istoric al Rusiei .al Uniunn Sovietice, doua.' imperative propagandistice care apasasera greuasupra
investigatiei istorice in anii fidelitatii nelimitate a regimului comunist din Romania fata de Moscova,
si-au pierdut din intensitate pe masura atenuaiii servilisrnului guvernantilor romani fata de puterea
suzerana, devenita_reformatoare in vremealui N. S. Hrusciov i deci primejdioasa pentru con-
ducerea de la Bucuresti. Una din cele mai raspicate manifestari ale acestei evolutn pe plan ideologic
a fost publicarea, sub ingrijirea lui A. Otetea, a unei scrieri ramase pana atunci inedita a lui Karl Marx,
Insemndri desfireyomeini (manuscrise inedite), Bucuresti, 1964, puternic pamflet antirus al
intemeietorului socialismului In acelasi an a aparut volumul al treilea din Istoria Romdniei sub
redactia lui Andrei Otetea. Spiritul nou, detasat in masura insemnata de servitutile ideologice
anterioare, a asigurat .acestui volum un considerabil grad de independenta fatä de cenzura, atot- -
puternica pana atunci. Ceea ce nu inseamna cä autorii volumului au fost scutiti de presiunile si
ingerintele in text ale supraveghetorului" impus_lucrarii de catre Editura Academiei si, prin
intermediul sau, al organelor de supraveghere a presei. Diminuarea presiunii ideologice nu a atras
insa i disparitia ei. Putereapolitica a continuat sa vegheze direct asupra scrisului istoric chiar dacamai
putin exclusivist cleat in trecut. Sensibil la felul in care era conceputaistoria României, Comitetul
Central al P.C.R. a delegat pe unul din membrii aparatnlui sau pe 1.5.riga redactia tratatului cu
misiunea de a supravegheaelaborarea lucrärii. Interventia acestuia in desfasurarea lucrarilor a fost,
ce e drept, destul de discreta, discretie facilitata de saracia mijloacelor intelectuale ale celui
desemnat pentru implinirea acestei misiuni, condamnat sa se confrunte cu personalitati intelectuale
de prima insemnatate. Mai agresivs-au manifestat ceilalti agenti alesi de putere pentru a asigura
aplicarealiniei partidului in prezentarea trecutului tarii (ne ref erim in speta la volumul al treilea al
tratatului care cuprinde intervalul dintre sarsitul domniei lui Mihai Viteazul si rascoala lui Tudor
Vladimirescu). Unul dintre acestia, desemnat secretar al volumului al treilea, a fost numit din oficiu,
fara asentimentul lui A. Otetea caruia Ii revenea raspunderea suprema a acestui volum; secretarul nu
era altul decat persoana desemnata de marele pontif al ideologiei regimului comunist pentru a
insanatosi atmosf era in institut in vremeacand asupra tarii se abiltuse al doilea val al terorii de tip
stalinist. A. Oteteaa stiut insa sà limiteze influenta nociva a acestui missus dominicus", pede o parte
numindu i o dublura" la sccretariatul volumului al treilea, avândraspunderea efectiva a lucrarilor; pe
de alta parte, relevând perseverent ignoranta crasa i incompetenta totala a agentului lui Leonte
Rautu (o datai-a cerut sä fixeze cronologic pacile de la Carlovitz i Passarovitz, dezbatutein volumul al
carui secretar era, ceea ce acesta nu a fost in stare sa faca). Ilna in cele' din urma, el a reusit sa-1
elimine de la dezbaterea capitolelor si stiintific". www.dacoromanica.ro 636 Serban Papacostea
8tratatului, nu insa si de pe foaia de titlu a volurnului unde prezenta, desiparazitara, a numelui sau i
a fost asigurata de calitatea oficiala cu carefusese investit. Mai perseverente si insinuante au fost
presiunile exercitate asupraautorilor volumului de catre reprezentantul Editurii Academiei care se
credeaindreptatit sau indatorat sa detecteze erorile ideologice sau abaterile de lalinia partidului
comise de autori a cdror optica istoriografica se simtea chematsa o corecteze. Inarmat cu un
repertoriu de citate din clasicii marxism-leni-nismului, universal aplicabile situatiilor istorice celor
mai variate, el exercitapresiuni asupra autorilor pentru a-i determina sa-si modifice unele din afir-
matiile esentiale, rezultat al cercetdrilor lor, dar pe care inchizitorul numitde Editura Academiei le
considera neconforme cu exigentele ideologice sicu linia partidului, asa cum o intelegea el. Uneori
insistentele sale reuseausa smulga asentimentul autorului, alteori nu, in functie de
personalitateacelui din urma si de darzenia cu care stia sa-si apere convingerile. Acestaa fost cazul lui
David Prodan, caruia inchizitorul Editurii Academiei a incercatsa-i impuna sa-si modifice viziunea
asupra reformismului habsburgic si aconsecintelor sale in Transilvania, indeosebi asupra evolutiei
situatiei roma-nilor. A fost necesara intransigenta neabatuta a lui David Prodan in a-siapara
convingerile, rezultat al unor ani indelungati de cercetari tenace, pentrua-I abate pe supraveghetorul
volumului de la insistentele sale. Faza finala a elaborarii volumului a prilejuit si o serioasa
infruntareintre A. Otetea si D. Prodan care altminteri intretineau legaturi cordiale ,infruntare
provocata de considerente nu ideologice ci stilistice. ocat de stilulfoarte particular, regional, al
textelor lui D. Prodan, A Otetea, in calitateasa de redactor responsabil, a inceput sa-i stilizeze textele,
pentru a asiguraun minim de unitate stilistica volumului. Initiativa a provocat un conflictacut intre cei
doi membri ai Academiei RPR, sursa a principalei crize carea afectat intocmirea volumului al treilea al
tratatului. In cele din unna,neintelegerea a fost aplanata prin acceptarea textelor lui D. Prodan in
formalor originara si originalà, texte excelente sub raportul continutului dar sensibildiferite de
celelalte contributii cuprinse in volum sub raport formal. Definitivarea textului volumului s-a realizat
in mare parte la vilaAcademiei de la Caciulati, unde la acea data nu se putea banui ca in curteainsasi
a conacului boieresc se afla un cimitir cu victime ale teroarei staliniste. Au participat la definitivarea
textelor pe langa Andrei Otetea siMihai Berza si colaboratorii lor principali din generatia elevilor lor,
dintrecare unul era Florin Constantiniu, iar celälalt autorul randurilor de fata.Ultimii ani ai
directoratului lui Andrei Otetea au fost dominati deefortul intocmirii unei sinteze de dimensiuni
restranse de istorie româneasca, solicitat5. sau sugerata de noul secretar general al PCR, Nicolae
Ceausescu,aflat la inceputurile guvernarii sale. Marele tratat se incheiase cu un esectocmai pentru ca
nu se incheiase. Intr adevdr, dupa aparitia primelor patruvolume, opera a fost intrerupta, iar cauza
intreruperii a fost imposibilitateain care se aflau propagandistii regimului de a oferi o prezentare cat
de catcredibila a istoriei contemporane, mai ales a istoriei partidului comunist,acum cand acesta
incerca sa-si fixeze in tenneni istorici individualitatea inraport cu fortele comuniste internationaliste
conduse de la Moscova. Desi mult mai modesta ca dimensiuni decat tratatul, noua sintezanu a fost
usor de realizat. In primul rand pentru ca dificultatile intampinatewww.dacoromanica.ro 9 Andrei
Otetea 637 in eursul lucrarilor la tratat facusera refractari pe unii istorici la incercareade elaborare a
unor noi sinteze; D. Prodan a respins categoric solicitarea dea participa la noua lucrare. In al doilea
rand, pentru cä efortul de a asiguraunitatea volumului s-a dovedit mai anevoioasa in acest cadru
restrans, carescotea mai puternic in evidenta deosebirile de conceptie i stil de la un autor la altul.
Dar, din nou perseverenta redactorului responsabil al lucrarii, A. Otttea, a 4AI-sit prin a depasi
variatele dificultati care i-au stat in cale. Si, contrar asteptarilor unora, volumul a fost o reusita, in
conditiile i limitele Succesul s-a datorat in primul rand calitatii excelente a unora din
capitoleleincredintate unor eminenti specialisti; in al doilea rand, faptului cä istoria contemporana,
partea cea mai spinoasä a sintezelor de istorie intr-un regim totalitar, intrucat implicä tratarea epocii
in care a actionat partidul la putere, a avut parte de o prezentare moderata, falsa neindoielnic, dar
cu tonalitati moderate. In vremea intocmirii sintezei, relativul dezghet ideologic inceput cu ani
innrma continua sa-si reverse benefic manifestarile asupra culturii române. In asemenea masura
incat, antrenat de spiritul de relativa tolerantä a puterii, la una din intalnirile cu grupul de autori ai
volumului, secretarul cu propa- ganda al Cornitetului Central al PCR, Ilie Radulescu, a declarat ritos:
Eultima oara cand partidul mai intervine in dezbaterile istorice: de acuminainte istoricii se vor
descurca singuri". Profetia, din nefericire, avea sa sedovedeasca falsa; ea avea sa fie curand
dezmintita de istorie. Un an mai tarziu, in 1971, revolutia culturalà" lansata de Nicolae Ceausescu
avea sadezlantuie un nou val de intoleranta i prigoana impotriva intelectualitatii, val care a afectat in
chip deosebit studiul istoriei. Epoca de dezghet ideologicinaugurata de Gheorghiu-Dej in ultimii ani ai
guvernarii sale si continuatade N. Ceausescu in primii ani ai regimului sau s-a incheiat in vara anului
1971. La aceasta data insä, directoratul lin A. Otetea se incheiase si el, ca dealtminteri si rostul sail in
fruntea istoriografiei române. Produs al pauzei ideologice de refacere pe care si-a of erit-o regimul
comunist intre stalinisrnul internationalist si cel cu fata nationala", pauza care a oferit un
rdgazsalutar si istoriografiei, rolul sau de restaurator fie si numai partial al valorilor unei autentice
istoriografii era condamnat de noua evolutie a regimului comunist din tara. Inca din 1970, Andrei
Otetea a fost pensionat pentrulimita de varsta de la conducerea institutului de istorie.

S-ar putea să vă placă și