Instalaţia fixă cu apă pulverizată pentru stingerea prin răcire a incendiilor în gospodăria de cabluri
Alimentarea cu apă se face conform „Normelor generale de protecţie împotriva incendiilor la
proiectarea şi realizarea construcţiilor şi instalaţiilor” şi STAS 1478, cu următoarele precizări: 1. Alegerea duzelor de pulverizare Se vor alege numai duze omologate în acest scop, cu participarea M.I. – Comandamentul pompierilor. 2. Montarea duzelor de pulverizare Înclinarea duzelor pe verticală va fi astfel aleasă, încât, de regulă, conul de stropire să cuprindă întregul şir de rastele sau console suprapuse ale unui flux de cabluri. Poziţia de montare a duzelor va fi astfel aleasă, încât direcţia de stropire să fie de sus în jos (înclinarea cuprinsă între 10-30°). Se va evita montarea cu direcţia de stropire de jos în sus, pentru a se feri de înfundare prin depuneri a orificiilor de stropire. 3. Debitul fi rezerva de apă Intensitatea minimă de stropire este 0,2 l/sm2 , în care suprafaţa de stropire se consideră suprafaţa laterală a şirului de rastele sau console suprapuse a unui flux de cabluri. Rezerva de apă necesară pentru stingerea incendiilor în încăperile de cabluri trebuie astfel calculată, încât să asigure stropirea timp de 20 minute (se consideră încăperea cea mai mare). La realizarea încăperilor de cabluri, respectiv a tronsoanelor de stropire, se va avea în vedere ca debitul rezultat pe o încăpere (tronson) să nu depăşească, de regulă, 50 l/s. În cazul în care există încăperi care necesită un debit total mai mare de 50 l/s, se admite împărţirea instalaţiei de stingere din aceste încăperi în două sau mai multe tronsoane de stropire, astfel încât debitul tronsonului celui mai marc din încăpere să nu depăşească 50 l/s. În cazul încăperilor de cabluri cu suprafeţe de peste 700 m2 (Art. 66, lit. b), se admite utilizarea unor debite de 200 l/s pe încăpere sau tronson. În acest caz, cantitatea de apă necesară va fi astfel calculată încât să asigure funcţionarea succesivă timp de câte 20 minute a două tronsoane alăturate. La limita fiecărui tronson de stropire trebuie să se prevadă separări transversale (dopuri) ignifuge pe fluxurile de cabluri din încăperea respectivă. 4. Conductele instalaţiei de stins incendii Conductele principale (inclusiv armăturile) de alimentare a reţelelor purtătoare de duze ale tronsoanelor de pulverizare (montate între vanele individuale de acţionare şi reţeaua care constituie sursa de alimentare cu apă a instalaţiei de stingere), fiind umplute în permanenţă cu apă, vor fi protejate împotriva îngheţării apei. Pagina 58 din 146 NTE 007/08/00 Reţeaua conductelor principale de alimentare a instalaţiilor de stingere va fi, de regulă, inelară. Conductele purtătoare de duze pulverizatoare vor fi din oţel galvanizat. Armăturile şi piesele fasonate vor fi, de asemenea, din oţel galvanizat sau din fontă maleabilă. Amplasarea organelor de comandă (ventile, vane etc.) se va face în locuri ferite de pericol de incendiu. Imediat după vanele de acţionare se va prevedea câte un manometru pe fiecare tronson de stropire, pentru a se putea verifica presiunea apei după deschiderea vanei. 5. Pompele pentru ridicarea presiunii Pompele pentru ridicarea presiunii în instalaţia fixă de stins incendiu în încăperile de cabluri vor fi acţionate, de regulă, cu motoare electrice. Se va prevedea şi o pompă de rezervă, egală cu cea mai mare pompă din grupul celor în funcţiune. Tabloul staţiei de pompe pentru instalaţia de stins incendiul cu apă pulverizată va avea dublă alimentare cu energie electrică, una de lucru şi una de rezervă, pe două trasee diferite, de exemplu, în două fluxuri separate de cabluri astfel stabilite, încât să nu poată fi afectate concomitent de un incendiu în gospodăria de cabluri pe care o deserveşte staţia de pompe respectivă. Presiunea reţelei de alimentare pentru instalaţia fixă de stins incendiu cu apă pulverizată se va determina prin calcul, ţinându-se seama de presiunea minimă necesară la duzele de pulverizare. Pornirea pompelor pentru alimentarea instalaţiei fixe de stingere a incendiului se va face automat, în funcţie de presiunea în circuitul de refulare. Pompele trebuie să poată fi acţionate şi prin: – comandă manuală de la distanţă din camera de comandă sau de dispecer, unde se va prevedea şi semnalizarea stării de funcţionare a pompelor de incendiu şi unde se amplasează şi tabloul de semnalizare centralizată a începuturilor de incendiu în încăperile de cabluri; – comandă locală individuală din încăperea staţiei de pompe. Alimentarea instalaţiilor de stingere din construcţiile de cabluri se face din reţeaua de apă de incendiu sau dintr-un castel de apă. În cazul în care în cadrul obiectivului există o reţea de apă tehnologică cu debit suficient şi de calitate corespunzătoare, se poate racorda instalaţia de stingere cu apă pulverizată la această reţea, cu respectarea următoarelor condiţii: – reţeaua să fie deservită de pompe ale căror motoare să fie alimentate cu energie electrică, conform celor arătate mai sus: – oprirea consumului tehnologic să fie posibilă, iar manevrele de oprire a acestuia şi de deschidere a vanelor instalaţiilor de stingere să se poală efectua în cel mult 5 minute.