PREOTUL I MILITARII Coborfind filed indoial5 dintr-un stramo; comun care primise o mo;ic inzestratà

cu privilegii feudale, cateva familii de boicri ;i de mopeni träiau la Pleviu, In judetul Romanati, cAtre
sfrnitul se?iolului XVI. Domeniul cuprinzãnd satele Plewiu CAine;ti acoperea o suprafatii de aproape
1500ha . Drepturile lor asupra ocinilor erau bine stabilite i in ciuda vicisitudinilor ulterioare ale
familiei, de nu vor fi niciodatA contestate. NAscut cAtre 1585, preotul CiochinA pästorea in regiune,
celebrand slujbele in biserica dinsatul s5u, o cl5dire de carAmidà ziditA in 1615 de care Ilie din
Plepiu. Aceast5 bisericA, ale cArei urme sunt IncA vizibile, inlocuia, dupA o traditie localA, o bisericA
mai modestA de lemn construit5cAtre sffigitul secolului XV, la o sutA de metri sud de noul edificiu9.
Mo;tenitor al unei mo;ii stramo;e;ti i prin urmare membru al micii boierimi rurale, preotul Ciochin5
era respectat de enorimii Amintirea sa va ramane multA vreme in memoria oamenilor ;i a toponimiei
locale. Un zapis ii 5 D.I.R., B, sec. XVI, vol. I, P. 78-82, vol. II, P. 96-99, 133-136. 6 D.R.H., B, vol. XXIII,
doc. 273. 7 B, sec. XVI, vol. I, P. 78-82; Dinu C. Giurescu, op. cit., p. 109; Gh. C. Morariu op.cit.,p. 25-
26. Estimatie bazatA pe o lungime de 3000 m o lAtime medie de 5000 m, intre drumul Craiovei" ;i Olt
care curgea in aceast5 vreme la o distantA de cel putin 1500 m de cursul srm actual. 9 G. I. Lahovari,
Marele diclionar geografic al Romdniei, Bucure;ti, 1898-1902, p. 762; C. I. Locusteanu, Dictionar
geografic al judepilui Romanafi, Bucure;ti, 1889, p. 160; Gh. C. Morariu, Istoricul Bisericii Sfinjii
Voievozi, monument istoric, comuna judeful Olt, mss., 1976, p. 3-4. Folosirea patronimicului
Plepianu pare suspectA la inceputul sccolului XVII. Locusteanu urmat apoi de Lahovari a cules
informatia de la locuitorii satului atunci crindnumele era bine stabilit. p grub. si si si sat. aLR., si
Plefoiu. www.dacoromanica.ro 138 Dan V. Plcshoyano 4menOoneaill numcle inca la inceputul
secolului XVIII §i dealul lui Ciochina, afiat in prelungircacolinelor de la Streje§ti, aminte§te de acest
prcot10. Lucrator curajos, popa Ciochind reu§c§te, in cMda dificultkilor cpocii, sa-§i sporcascil
averearolunjeasca mo§ia. in 1613 el cumpara pentru 6000 aspri moiiIe §i viile lui Constantinlzvoranu
dc la lzvor §i Dranovat, §i vanzkorul. in semn de recuno§tintri pentru o saracusta marecelebratil in
memoria tatalui saii, profita de ocazic pentru a-i clarui dourt razoare" de viesuplimentare. in 1630 el
achizitioneazil ocina lui Dragan, fiul lui Manea din Carlogani, sat aflat intreBeica §i dealurile dc la
Streje§ti. Vanzarea, intarita de logofatul Pantazi, fratcle sau Barbu §i Siina dinPle§oiu ca martori, se
ridica la 1200 bani. Ea cuprindea a patra parte de peste tot hotand §i din canpudin padure §i din
sali§tie §i din dealul viilor". Terminanduli misiunca pamant, popa Ciochinamoare lasand un fiu, Vlad,
care va trill in timpul domniei lui Matei Basarab . Radu Vodã intarind drepturile logofatului Parvu
asupra mo§iei lui Constantin lzvoranu, nepotii popii Ciochinal§i continua ascensiunea in ierarhia
sociaià §i iau in serios obligatiile clasei lor. Tot in aceasta epoca, familia incepe sh foloseasca
patronimicul Ple§oianu. Parvu §i fratele ski Radusunt foarte activi, impartind mo§teniri, participand
la vanzari, hotarnicind mo§ii §i judecand conflicteintre vecini. Constantin Brancoveanu face adesea
apel la serviciilc lor chiar pentru tranzactiile salepersonale. Astfel, dach Parvu participli la 23 aprilie
1684 la vanzarea unei mo§ii la Coteana, apartinand lui Vartolomei din Falcoi, §i iscale§te impreung
cu o pleiada de inalti dreglitori dintrecare mai multi sunt inruditi cu cumparatorul actul redactat in
acest scop, Radu semneaza ca martorcateva luni mai tarziu, achizitionarea altei mo§ii in aceemi
regiune de cdtre viitorul voievod al Thrii Romane§ti". 0 preocupare constanta a lui Matei Basarab a
fost reconstituirea unei o§tiri puternice capabil5sh apere libertatile traditionale ale Orli. Urma§ii lui
vor profita de instrumentul creat sub egida sa. Dach Grigore Ghica §i Gheorghe Duca vor trebui sa
lupte alaturi de armatele sultanului impotrivapolonezilor, intre 1672-1676, erban Cantacuzino §i
Constantin Brancoveanu vor fi obligati saparticipe, mai degrabh impotriva vointei lor, la conflictul
care ii va opune pe turci austriecilor sprestar§itul secolului. Numiti cdpitani, Parvu, Radu §i Dragu§in
Ple§oianu participa la anumite operatiuni militare ale timpului §i, ca räsplata pentru slujbele
savar§ite, Parvu va prinli dregiltoria de sluger14. Toti ofiterii din secolul XVII erau recrutati din
randurile boierimii; nici un slujitor &Mara§sau dorobant nu este mentionat intr-un post de comanda.
Cariera militara era o foarte buna §coalàpentru tinerii care invatau meseria armelor §i administrarea
treburilor publice. Ofiteri in timp derazboi, administratori in timp de pace, documentele nu
precizeaza in general categoriile de slugi, ro§ii sau slujitori pe care le conduceau, dar intr-o vreme in
care responsabilitatile erau inch vag definite, capitanii se bucurau de o autoritate considerabila
asupra locuitorilor regiunii lor'5. Duph restabilirea pacii, Ple§oienii ij reiau activitatile normale, dar au
imbatranit. Obositi, bolnavi, ei se sting din viata unul dupil altul. La 21 august 1702, Parvu este inch
insarcinat de &aremarde ban Cornea sh cerceteze o pricing in legatura cu un litigiu la Oboga §i un
furt comis de ni§toligani'6 Apoi el dispare. Mort fail posteritate, fratii shi Radu §i Dumitru, precum §i
nepotii shi Ii I. Iona§cu, Documentele mofiilor Schitului ,erheinevi-Morunglavu din Valcea, in
ArhiveleOlteniei", XX, nr. 113-118, 1941, p. 103; C. I. Locusteanu, op. cit., comuna Cepari. 11 Slujbe
oficiate timp de patruzeci de zile pentru bolnavi §i pentru morti, 12 Arhivele Statului Bucure§ti
(A.S.B.),fond M-rea Bistrita, XVI/2; D.R.H., B, vol. XXIII, p.155; LIona§cu, op. cit., XVII, nr. 97-100,
1938, p. 302, 305. 13 A.S.B fond M-rea Bistrila, XVI/2; I. lonascu, op. cit., XIX, nr. 107-112, 1940, p.
158-174; XX, nr. 113-118, 1941, p. 94-99, 102; idem, Biserici, chipuri si documente din Olt, Craiova,
1934, vol. I, p. 108-109; Nicolae lorga, Studii ri documente cu privire la istoria romdnilor, vol. V,
Bucuresti, 1903, p. 189-190, 309 §i Arhivele M-rii Hurezi, doc. Cazanescu §i Stoinescu. Constantin C.
Giurescu §.a., Chronological History of Romania, Bucure§ti, 1972, p. 118, 125-126, 128-133;
LIona§cu, Documentele ..., XIX, nr. 107-112, 1940, p. 116; XX, nr. 113-118, 1941,1)1.5102; Nicolae
op.cit., vol. V, p. 190 §i M-rea Hurezi, doc. Caztinescu §i Stoinescu. Nicolac Stoicescu, Curteni i
slujitori. Bu cure§ti, 1968. IS I. lonascu, op. cit., XX, nr. 113-118, 1941, p. 99. %a-4i si lo Iora, si to . ° 5
www.dacoromanica.ro 5 Plewienii de Romanati I 39impart bunurile lui §i cum slugcrul a l5sat 4i
datorii, la 24 noicmbrie 1707 mo§tcnitorii sunt nevoiti s5vAnd5 C5r1oganii diacului Dumitra§co
Morânglavul, o rud5 a familici, pentru a plai creditoriii . Profitand de golul liisat de moartea
majoritätii nepotilor popii Ciochinà, unii moiineni dinimprejurimi contestrA tranzactia sub pretext ca'
aceste p5mânturi le apartin. Chestiunca provoacii zgomot. Diacul se pliinge autoritilor §i marele ban
Constantin tirbei trebuic sA intervinii pcntru arestabili ordinea §i a calma spiritcle. La 25 februarie el
confirmA validitatea tranzactiei, poruncindmovenilor sà respecte drepturile noului proprietar,
precum §i hotarele mo§iei sale, astfel cum existaupe vremea Plepienilor celor biartini"18. PREOTUL I
MILITARII Coborfind filed indoial5 dintr-un stramo; comun care primise o mo;ic inzestratà cu
privilegii feudale, cateva familii de boicri ;i de mopeni träiau la Pleviu, In judetul Romanati, cAtre
sfrnitul se?iolului XVI. Domeniul cuprinzãnd satele Plewiu CAine;ti acoperea o suprafatii de aproape
1500ha . Drepturile lor asupra ocinilor erau bine stabilite i in ciuda vicisitudinilor ulterioare ale
familiei, de nu vor fi niciodatA contestate. NAscut cAtre 1585, preotul CiochinA pästorea in regiune,
celebrand slujbele in biserica dinsatul s5u, o cl5dire de carAmidà ziditA in 1615 de care Ilie din
Plepiu. Aceast5 bisericA, ale cArei urme sunt IncA vizibile, inlocuia, dupA o traditie localA, o bisericA
mai modestA de lemn construit5cAtre sffigitul secolului XV, la o sutA de metri sud de noul edificiu9.
Mo;tenitor al unei mo;ii stramo;e;ti i prin urmare membru al micii boierimi rurale, preotul Ciochin5
era respectat de enorimii Amintirea sa va ramane multA vreme in memoria oamenilor ;i a toponimiei
locale. Un zapis ii 5 D.I.R., B, sec. XVI, vol. I, P. 78-82, vol. II, P. 96-99, 133-136. 6 D.R.H., B, vol. XXIII,
doc. 273. 7 B, sec. XVI, vol. I, P. 78-82; Dinu C. Giurescu, op. cit., p. 109; Gh. C. Morariu op.cit.,p. 25-
26. Estimatie bazatA pe o lungime de 3000 m o lAtime medie de 5000 m, intre drumul Craiovei" ;i Olt
care curgea in aceast5 vreme la o distantA de cel putin 1500 m de cursul srm actual. 9 G. I. Lahovari,
Marele diclionar geografic al Romdniei, Bucure;ti, 1898-1902, p. 762; C. I. Locusteanu, Dictionar
geografic al judepilui Romanafi, Bucure;ti, 1889, p. 160; Gh. C. Morariu, Istoricul Bisericii Sfinjii
Voievozi, monument istoric, comuna judeful Olt, mss., 1976, p. 3-4. Folosirea patronimicului
Plepianu pare suspectA la inceputul sccolului XVII. Locusteanu urmat apoi de Lahovari a cules
informatia de la locuitorii satului atunci crindnumele era bine stabilit. p grub. si si si sat. aLR., si
Plefoiu. www.dacoromanica.ro 138 Dan V. Plcshoyano 4menOoneaill numcle inca la inceputul
secolului XVIII §i dealul lui Ciochina, afiat in prelungircacolinelor de la Streje§ti, aminte§te de acest
prcot10. Lucrator curajos, popa Ciochind reu§c§te, in cMda dificultkilor cpocii, sa-§i sporcascil
averearolunjeasca mo§ia. in 1613 el cumpara pentru 6000 aspri moiiIe §i viile lui Constantinlzvoranu
dc la lzvor §i Dranovat, §i vanzkorul. in semn de recuno§tintri pentru o saracusta marecelebratil in
memoria tatalui saii, profita de ocazic pentru a-i clarui dourt razoare" de viesuplimentare. in 1630 el
achizitioneazil ocina lui Dragan, fiul lui Manea din Carlogani, sat aflat intreBeica §i dealurile dc la
Streje§ti. Vanzarea, intarita de logofatul Pantazi, fratcle sau Barbu §i Siina dinPle§oiu ca martori, se
ridica la 1200 bani. Ea cuprindea a patra parte de peste tot hotand §i din canpudin padure §i din
sali§tie §i din dealul viilor". Terminanduli misiunca pamant, popa Ciochinamoare lasand un fiu, Vlad,
care va trill in timpul domniei lui Matei Basarab . Radu Vodã intarind drepturile logofatului Parvu
asupra mo§iei lui Constantin lzvoranu, nepotii popii Ciochinal§i continua ascensiunea in ierarhia
sociaià §i iau in serios obligatiile clasei lor. Tot in aceasta epoca, familia incepe sh foloseasca
patronimicul Ple§oianu. Parvu §i fratele ski Radusunt foarte activi, impartind mo§teniri, participand
la vanzari, hotarnicind mo§ii §i judecand conflicteintre vecini. Constantin Brancoveanu face adesea
apel la serviciilc lor chiar pentru tranzactiile salepersonale. Astfel, dach Parvu participli la 23 aprilie
1684 la vanzarea unei mo§ii la Coteana, apartinand lui Vartolomei din Falcoi, §i iscale§te impreung
cu o pleiada de inalti dreglitori dintrecare mai multi sunt inruditi cu cumparatorul actul redactat in
acest scop, Radu semneaza ca martorcateva luni mai tarziu, achizitionarea altei mo§ii in aceemi
regiune de cdtre viitorul voievod al Thrii Romane§ti". 0 preocupare constanta a lui Matei Basarab a
fost reconstituirea unei o§tiri puternice capabil5sh apere libertatile traditionale ale Orli. Urma§ii lui
vor profita de instrumentul creat sub egida sa. Dach Grigore Ghica §i Gheorghe Duca vor trebui sa
lupte alaturi de armatele sultanului impotrivapolonezilor, intre 1672-1676, erban Cantacuzino §i
Constantin Brancoveanu vor fi obligati saparticipe, mai degrabh impotriva vointei lor, la conflictul
care ii va opune pe turci austriecilor sprestar§itul secolului. Numiti cdpitani, Parvu, Radu §i Dragu§in
Ple§oianu participa la anumite operatiuni militare ale timpului §i, ca räsplata pentru slujbele
savar§ite, Parvu va prinli dregiltoria de sluger14. Toti ofiterii din secolul XVII erau recrutati din
randurile boierimii; nici un slujitor &Mara§sau dorobant nu este mentionat intr-un post de comanda.
Cariera militara era o foarte buna §coalàpentru tinerii care invatau meseria armelor §i administrarea
treburilor publice. Ofiteri in timp derazboi, administratori in timp de pace, documentele nu
precizeaza in general categoriile de slugi, ro§ii sau slujitori pe care le conduceau, dar intr-o vreme in
care responsabilitatile erau inch vag definite, capitanii se bucurau de o autoritate considerabila
asupra locuitorilor regiunii lor'5. Duph restabilirea pacii, Ple§oienii ij reiau activitatile normale, dar au
imbatranit. Obositi, bolnavi, ei se sting din viata unul dupil altul. La 21 august 1702, Parvu este inch
insarcinat de &aremarde ban Cornea sh cerceteze o pricing in legatura cu un litigiu la Oboga §i un
furt comis de ni§toligani'6 Apoi el dispare. Mort fail posteritate, fratii shi Radu §i Dumitru, precum §i
nepotii shi Ii I. Iona§cu, Documentele mofiilor Schitului ,erheinevi-Morunglavu din Valcea, in
ArhiveleOlteniei", XX, nr. 113-118, 1941, p. 103; C. I. Locusteanu, op. cit., comuna Cepari. 11 Slujbe
oficiate timp de patruzeci de zile pentru bolnavi §i pentru morti, 12 Arhivele Statului Bucure§ti
(A.S.B.),fond M-rea Bistrita, XVI/2; D.R.H., B, vol. XXIII, p.155; LIona§cu, op. cit., XVII, nr. 97-100,
1938, p. 302, 305. 13 A.S.B fond M-rea Bistrila, XVI/2; I. lonascu, op. cit., XIX, nr. 107-112, 1940, p.
158-174; XX, nr. 113-118, 1941, p. 94-99, 102; idem, Biserici, chipuri si documente din Olt, Craiova,
1934, vol. I, p. 108-109; Nicolae lorga, Studii ri documente cu privire la istoria romdnilor, vol. V,
Bucuresti, 1903, p. 189-190, 309 §i Arhivele M-rii Hurezi, doc. Cazanescu §i Stoinescu. Constantin C.
Giurescu §.a., Chronological History of Romania, Bucure§ti, 1972, p. 118, 125-126, 128-133;
LIona§cu, Documentele ..., XIX, nr. 107-112, 1940, p. 116; XX, nr. 113-118, 1941,1)1.5102; Nicolae
op.cit., vol. V, p. 190 §i M-rea Hurezi, doc. Caztinescu §i Stoinescu. Nicolac Stoicescu, Curteni i
slujitori. Bu cure§ti, 1968. IS I. lonascu, op. cit., XX, nr. 113-118, 1941, p. 99. %a-4i si lo Iora, si to . ° 5
www.dacoromanica.ro 5 Plewienii de Romanati I 39impart bunurile lui §i cum slugcrul a l5sat 4i
datorii, la 24 noicmbrie 1707 mo§tcnitorii sunt nevoiti s5vAnd5 C5r1oganii diacului Dumitra§co
Morânglavul, o rud5 a familici, pentru a plai creditoriii . Profitand de golul liisat de moartea
majoritätii nepotilor popii Ciochinà, unii moiineni dinimprejurimi contestrA tranzactia sub pretext ca'
aceste p5mânturi le apartin. Chestiunca provoacii zgomot. Diacul se pliinge autoritilor §i marele ban
Constantin tirbei trebuic sA intervinii pcntru arestabili ordinea §i a calma spiritcle. La 25 februarie el
confirmA validitatea tranzactiei, poruncindmovenilor sà respecte drepturile noului proprietar,
precum §i hotarele mo§iei sale, astfel cum existaupe vremea Plepienilor celor biartini"18.