Curs 5

5.1. Divizibilitate

Definiția 5.1.1. Spunem că un număr natural a se divide cu un număr natural b, dacă există un
număr natural c care înmulţit cu b dă numărul a .

Fie a, b  N; ⇔ a.î. sau, b/a   c  a. î. a=b  c .

Se notează b/a, sau a ⋮ b. Citim: “b divide pe a (b/a)” sau “a se divide cu b (a ⋮ b)” sau “a este
divizibil cu b (a ⋮ b)” sau “b este un divizor al lui a” sau “a este un multiplu al lui b”.
Numărul mai mare (a) din a⋮b sau b/a se numește multiplu, iar numărul mai mic (b) din
a⋮b sau b/a se numește divizor.
Exemplul 5.1.1.
6⋮2 (6 este divizibil/se divide cu 2), deoarece există 3, număr natural, astfel încât 6=2 3 (A).
2/6 (2 divide pe 6), deoarece există 3, număr natural, astfel încât 6=2 3 (A).
0⋮0 (0 este divizibil cu 0) (A), deoarece există un număr natural (oricare) n, astfel încât 0=0 
n (A). Niciodată niciun număr nu se împarte la 0!!! (împărțirea la 0 este operație fără sens),
deci nici 0 nu se împarte la 0).
2/6 (2 divide pe 6), deoarece există 3, număr natural, astfel încât 6=23
6⋮2 (6 este divizibil cu 2), deoarece există 3, număr natural, astfel încât 6=23
6 este multiplul lui 2 și 2 este divizorul lui 6.
9 și 3 sau 16 și 64
Observația 5.1.1. Notăm cu Da mulţimea divizorilor lui a și cu M a mulţimea multiplilor lui a,
a  0.
Da = {d  N | a ⋮ d}; Ma = {m  N/m ⋮ a}. Dacă a  N, a  0, atunci Ma = {0, a, 2a, 3a, .... ka,
…} este o mulțime infinită.
Observația 5.1.2. Da este o mulţime finită pentru că orice divizor al lui a este mai mic sau
egal cu a; când a = 0, D0 este chiar N (0 se divide cu orice număr nenul).
Observația 5.1.3. Ma este o mulţime infinită numărabilă (poate fi pusă în corespondență
biunivocă cu N ); când a = 0, Ma este { 0 } (doar 0 este multiplul lui 0).
Exemplul 5.1.2.
D2={ 1,2 }, M2={ 0,2,4,6 … ..2 k … . }
D4={ 1,2,4 }, M2={ 0,4,8,12,16 , … ..4 k … . }
D5={ 1,5 } , M2={ 0,5,10 … ..5 k … . }
D6={ 1,2,3,6 } , M6={ 0,6,12,18 , … ..6 k … . }

D24={1,2,3,4,6, 8,12,24}

D36={1,2,3,4,6,9,12,18,36}

1
Definiția 5.1.2. Un număr care are exact doi divizori se numește număr prim (p prim  Dp =
{1, p}). Numerele care au mai mult de doi divizori se numesc numere compuse.

Singurul număr prim par este 2, pentru că are exact 2 divizori pe 1 și pe 2.

Observația 5.1.4. Pentru a verifica dacă un număr n este prim împărțim succesiv la numere
prime. Dacă n este unul din numerele prime, sau se împarte exact la unul din ele, atunci n nu
este număr prim. Dacă împărțirea nu este exactă, continuăm procedeul până când obținem un
cât mai mic decât împărțitorul. În acest moment ne oprim și tragem concluzia că n este număr
prim. Aceasta deoarece dacă numărul ar avea un divizor propriu, el ar fi fie împărțitorul, fie
câtul unei astfel de împărțiri. Observăm că dacă împărțitorul crește, atunci câtul scade, deci
dacă nu am găsit un divizor până în acest moment, altul nu mai există.
Definiția 5.1.2. Numărul 1 şi numărul însuşi se numesc divizori improprii ai numărului
respectiv. Ceilalți divizori se numesc divizori proprii ai numărului.
Observația 5.1.5. Numerele 0 şi 1 nu sunt numere prime, deoarece 0 are o infinitate de
divizori, iar 1 are un singur divizor. Un număr este prim dacă are numai divizori improprii (o
altă definiţie).
Proprietatea 5.1.1. Cel mai mare divizor comun (c.m.m.d.c.) al numerelor a și b este
produsul factorilor comuni la exponentul cel mai mic și se notează (a,b).
Definiția 5.1.4. Două numere care au cel mai mare divizor comun egal cu 1 (adică (a,b)=1)
se numesc numere prime între ele.
Proprietatea 5.1.2. Cel mai mic multiplu comun (c.m.m.m.c.) este produsul tuturor
factorilor în ordine crescătoare la exponentul cel mai mare și se notează [a,b].
Descompunem numerele penttru care aflăm c.m.m.d.c. și c.m.m.m.c., folosind
descompunerea în factori primi (în partea dreaptă a barei se scriu numai numere prime,
scrise în ordine crescătoare)
Exemplul 5.1.3.
144 = 24  32 144 2 56 2
56 = 23  7 72 2 28 2
(144, 56) = 23 =2 22=8 36 2 14 2
[144, 56] = 24  32  7=1697=1008 18 2 77
93 1
33
Exercițiul 5.1.1.
Aflați c.m.m.d.c. și c.m.m.m.c. pentru numerele 225 și 625.
225=3252
625=54
(225,625)=52=25
[225,625]= 3254=9625=5625.

2
5.2. Criteriile de divizibilitate
5.2.1. Criteriile de divizibilitate cu 10, 5, 2
Un număr se divide cu 10, dacă ultima sa cifră este zero.
Un număr este divizibil cu 5, dacă ultima sa cifră este 0 sau 5.
Un număr este divizibil cu 2, dacă ultima sa cifră este un număr par (0,2,4,6,8).
5.2.2. Criteriile de divizibilitate cu 9 și cu 3 Un număr este divizibil cu 9, sau cu 3, atunci
când suma cifrelor acelui număr se divide cu 9 (este multiplu de 9), respectiv cu 3 (este
multiplu de3).
Proprietatea 5.2.1. Dacă un număr se divide cu două numere prime între ele, atunci se divide
și cu produsul numerelor ( și și ).
5.3. Probleme rezolvate impar par

Problema 5.3.1. - prim; i- impar;

prim, i impar, 1390 = nr. par prim par .

impar

Problema 5.3.2. prime; ;

prim prim = impar prim =par .

Problema 5.3.3.

Pentru a demonstra că un număr este divizibil cu 18, trebuie să găsim două numere m, n cu
proprietățile:
-înmulțite să îmi dea 18 (m·n=18)
-numerele să fie prime între ele (m,n)=1

-primul număr trebuie să dividă pe m

-al doilea număr trebuie să dividă pe n

I. deci , x≠0
II. deci
1.
x+8+0 , deci x=1
2.
x+8+2
x=8

3
 3.
x+8+4 9
x=6
4.
x+8+6 9
x=4
5.
x+8+8 9
x=2

;
S={1350, 8352, 6354, 4356, 2358}

Problema 5.3.4. Numerele și nu au divizori comuni , adică

numărul nu are niciun divizor al lui 36. D . Deoarece toți
divizorii sunt multipli de 2 sau 3 și

I. 3 (A)
II. 3 (A)
III. 3 (F)
IV. a=7 3 (A)
V. a=9 3 (A)
a

Problema 5.3.5. Demonstrați că numerele și sunt prime între ele, .

Problema 5.3.6. Să se afle numerele naturale mai mici decât 500, de trei cifre care, împărțite
la 24, 36, 48 dau restul 17.

4
 (A)

(A)

(A)
Problema 5.3.7. Să se afle cel mai mare număr natural de 3 cifre cu proprietatea că numerele
113, 221, 329 împărțite la el dau restul 5.

c.m.m.d.c

5.4. Probleme propuse

Problema 5.4.1. Să se afle numerele n cuprinse între 20 și 30 cu proprietatea că 275, 425 și

325 dau restul 25 la împărțirea prin n.

Expresia „de la ... până la” include extremitățile.

Expresia „cuprins între” exclude extremitățile.
Problema 5.4.2. Să se afle numerele de la 300 la 500, care împărțite la 14, 21, 42 dau restul
11.

⇒ n−11 ∈ M 42 ⇒ n=42 k +11 ,

300<n< 500⇒ n∈ {305 ; 431 ;473 }.

5
 Operaţii cu numere naturale; proprietăţi.

6.1.Introducerea adunării numerelor naturale

Fie A și B două mulțimi nevide finite (card A = a, card B = b). Deoarece A și B sunt mulțimi finite,
atunci a și b sunt numere naturale, deci putem defini operațiile cu numere naturale plecând de la
operațiile cu cardinale.

6.2.Proprietățile adunării numerelor naturale:

1. Comutativitatea: (similar comutativității reuniunii

A  B = B  A)

2. Asociativitatea: (similar asociativității reuniunii (A 

B)  C = A  (B  C)).
3. 0 este element neutru la „+”: (similar reuniunii cu mulțimea vidă
A   =   A = A)
Exemplul 6.2.1. Demonstrarea intuitivă a proprietățior adunării:

talerul stâng = membrul stâng

talerul drept = membrul drept
2 seturi (câte unul pentru fiecare membru)

balanță a b c
Comutativitatea: Așezăm cubul a pe talerul din stânga și cubul b pe celălalt taler și observăm că
balanța se dezechilibrează. Așezăm pe talerul din dreapta întâi cubul b și apoi cubul a și observăm că
balanța se echilibrează.
Elementele adunării (termenii adunării T1 și T2): T1 + T2 = S (suma)

6.3.Scăderea numerelor naturale

Scăderea este o operație aritmetică (dar nu algebrică) și se introduce pe baza adunării, este
procesul matematic invers adunării, prin care se determină diferenţa a două numere. Este
notată folosind semnul minus: ” ”. Numerele cu care se operează se numesc termenii
scăderii, (primul descăzut și al doilea scăzător), iar rezultatul se numește rest sau diferență.
Scăderea este operația inversă adunării întrucât diferenţa adunată cu scăzătorul trebuie să dea
un număr egal cu descăzutul.
a+b=xx–a=b
D–S=RS+R=D

6
Această legătură între adunare și scădere ne permite să facem proba adunării prin scădere și
proba scăderii prin adunare.
Suportul intuitiv care este folosit în introducerea scăderii este diferența între o mulțime și o
submulțime a sa: A  X, B = CXA (X \ A = B)  card (X \ A) = card B  x – a = b.
X

A CXA
După predarea noțiunii de scădere, se explică aflarea termenului necunoscut prin operația de
scădere: T1 = S-T2.
Probele adunării:
1. Prin adunare, folosind comutativitatea: T 1 + T2 = S
2. Prin scădere: T1 = S - T2 sau T2 = S - T1

Scăderea: D – S = R (D – descăzut, S-scăzător, R-rest/diferență)

Probele scăderii:
1. Prin adunare: D = S + R
2. Prin scădere: S = D – R
Problema 6.3.1.

Fie numerele n1 =1a 5 b , n2 =41 c 7 , n3 =6 d 86, astfel încât n1 +n 2=n3 . Aflați numerele .

Rezolvare:

Se scriu unele sub altele, astfel :

1 a 5 b+¿
41 c 7
6 d 86
și se calculează cu algoritmul adunării cunoscut.

Observația 6.3.1. În textul unei probleme, expresia „cu atât mai mult” poate să aibă semnificație de
a) adunare; b) scădere. Pentru a stabili care este operația ce trebuie făcută, comparăm cele două
informații și concluzionăm dacă informația pe care trebuie să o aflăm este mai mare sau mai mică. În
cazul în care este mai mare, facem operația de adunare, în cazul în care este mai mică, facem
scădere.

Exemplul 6.3.1.

a) Maria și Irina au timbre. Maria are 10 timbre, adică cu 7 mai multe decât Irina. Câte are Irina?

Rezolvare :10-7=3 timbre are Irina.

7
b) Matei are 15 mașini. Dacă el are cu 7 mașini mai multe decât Doru, află câte mașini are Doru?

c) Maria are 4 timbre, Ana are 10 timbre. Cu câte timbre are Ana mai multe decât Maria?

d) Maria are cu 7 timbre mai multe decât Ana. Știind că Maria are 10 timbre, află câte are Ana.

e) Numărul 10 este cu 5 mai mare decât al număr. Află al doilea număr.

Problema 6.3.1. Compuneți probleme asemănătoare exemplului 6.3.1.

Exercițiul 6.3.2. Determinați cifrele lipsă:

Rezolvare:

Exercițiul 6.3.3. Determinați cifrele lipsă:

Soluție:

Exercițiul 6.3.4. Suma a două numere de 2 cifre este 161. Suma răsturnatelor lor este 125. Aflați cel
mai mic prim număr, respectiv cel mai mare al doilea număr.

Rezolvare :

ab+ cd=161 ; ba+ dc=125; ab minim și cd maxim.

I.

8
II.

Soluție: ab =62, cd =99.

Exercițiul 6.3.5. Se știe că suma numerelor xxx 1; yy¯00 ; z 000 și3009 este minimă

și cifrele sunt distincte ( ). Aflați numerele.

Rezolvare :

Suma minimă

Verificare:1111+2200+3000+3009 = 9320

Exercițiul 6.3.6. Aflați cifrele necunoscute din relația:

Rezolvare:

Exercițiul 6.3.7. Aflați cifrele necunoscute din relația:

Rezolvare:

Exercițiul 6.3.8. Se știe că suma dintre un număr și răsturnatul său este pătrat perfect. Să se afle cel
mai mic număr cu această proprietate.

Rezolvare :

9
 a=2, b=9

ab =29.
Exercițiul 6.3.9. Să se arate că 5n + 3 și 3n + 2 sunt prime între ele.

Fie d un divizor al lor:

numerele sunt prime între ele.

Exercițiul 6.3.10.

=?

Exercițiul 6.3.11. Calculați suma (folosind metoda lui Gauss)

42 + 43 + 44 + … + 193

Rezolvare

S = 42 + 43 + … + 192 + 193

S = 193 + 192 + … + 43 + 42 (+)

S = 235 ‧ 76

6.7.Exerciții propuse:
1. Calculați:

a) 20 + 21 + … + 100 =

10
 b) 14 + 15 + … + 1000 =

c) 1 + 3 + 5 + … + 999 =

2. a) abcd + dcb 4 = ccc 0; a, b, c, d = ?

b) abba + baab = 6666 ; a, b, c, d = ?

3.  xyz + xxy + xyy = 3 xz .x = ? y=?

4. 2 abcd + abcd 3 = 83781; a, b, c, d = ?

5. 5x + 6y = 70. x=? y=?

6. Aflaţi numerele n = aabc cu a, b, c consecutive şi cu suma cifrelor egală cu 11.

7. abc + bca + bac = 900 cu a < b < c. a, b, c = ?

8. abc 24 + 24 abc + 4 abc 2 = 77679. a, b, c = ?

9.Aflaţi numerele 2 abcd 3 dacă 2 abcd + abcd 3 = 83781.

10. Calculați sumele (folosind metoda lui Gauss)

a) 16 + 18 + 20 + … + 184

b) 25 + 27 + 29 + … + 149

c) 16 + 19 + 22 + … + 301

11. Rezolvați sistemul:

8.3.4. Probleme propuse

1.Arătaţi că oricare două numere naturale consecutive sunt prime între ele.
2.Găsiţi cifra a astfel încât perechile de numere să fie prime între ele:
3. 43 a şi 2; a 18 şi 3; 5 a 2 şi 5; 425 a şi 5; 79 a şi 36; 8 a 4 şi 18.
4.Aflaţi x şi y astfel încât: a) 6 | 2 x 3 y ; b) 15 | 45 xy ; c) 45 | 70 x 2 y ; d) 30 | 2 x 3 yy ;
5.e) 36 | 4 x 91 y ; f) 18 | x 35 y
6.Determinaţi x şi y astfel încât:
7.a) 9 | 2 x 7 y b) 3 | 2 x 74 c) 5 | 3 y 4 x d) 3 | 3 y 4 x
8.e) 6 |9 xy f) 2 | xy 3 g) 10 | 9 xy 4 h) 3 | 4 y 02

11
9.Demonstraţi că ( 2n + 3 ; 3n + 4 ) = 1, oricare ar fi n număr natural.
10. Demonstraţi că dacă suma a două numere este număr prim rezultă că numerele sunt prime între
ele.
11. Aflaţi a, b, c astfel încât ab ∙ bc ∙ ca = 10 368.
12. Găsiţi x astfel încât 32 x şi 12 să fie relativ prime.
13. Determinaţi x astfel încât 1 x 4 şi 4 x 1 să aibă cel puţin un divizor comun diferit de 1.
14. Determinaţi abca astfel încât 15 | abca şi a + b = 12.
15. Determinaţi numerele abba , astfel încât 7 | abba .
16. Determinaţi numerele abcd astfel încât 4 | abcd , a<b şi a, b, c, d, consecutive.
17. Aflaţi a, b, c astfel încât aa , bc , cb sunt numere prime şi aa + bc + cb = aa 2.
18. Găsiţi numerele prime abc ştiind că a ∙ b ∙ c = 8.
19. Aflaţi numerele abc care împărţite pe rând la 24, 36, 48 dau restul 17.
20. 16. Aflați (prin două metode) c.m.m.d.c. şi c.m.m.m.c. al numerelor 168 şi 540.
21. Aflați numerele de forma 43 x divizibile cu: a) 2; b) 6; c) 18.
22. Determinați numerele de forma abba divizibile cu 15.
23. Determinați numerele de patru cifre care împărţite la 34 x să dea câtul 10 şi restul 12, ştiind că
34 x se divide cu 6.
24. Demonstraţi că:
a.suma a oricare două numere naturale consecutive este impară.

b.suma oricăror trei numere naturale consecutive este divizibilă cu 3.

12