Statele medievale în spaţiul românesc:

Transilvania, Ţara Românească, Moldova,

Dobrogea
Plan de idei

A. Dicţionar
comitat= formă de organizare administrativ-teritorială condusă de
un comite; a fost impus în Transilvania de maghiari
marcă de apărare= unitate teritorială, militară şi politică, specifică
statelor medievale occidentale, cu rol de apărare
suzeranitate= dreptul unui stat de a decide în problemele altui
stat, lipsit de independenţă
independenţă= dreptul unui stat de a nu depinde de nici o altă
putere politică externă; libertatea deplină a unui stat de a decide
singur în problemele sale interne şi externe
autonomia unui stat= dreptul unui stat vasal de a se conduce
singur; nu poate duce însă o politică externă proprie, drept anulat
de către puterea suzerană
domnie= instituţia politică centrală în Moldova şi Ţara
Românească, reprezentată de domnitor, care are
prerogative/împuternicire pentru decizie în problemele
administrative, legislative, militare şi judecătoreşti
descălecat= termen folosit de cronicarii români pentru a descrie
întemeierea unei ţări româneşti extracarpatice de către un
conducător venit din Transilvania
mitropolie= instituţie centrală a Bisericii ortodoxe care
coordonează activitatea ecleziastică/bisericească la nivelul unei
provincii
sfatul domnesc= instituţie politico-administrativă medievală în
Moldova şi Ţara Românească, care îl sprijină pe domnitor în
administrarea ţării; era format, de regulă, din marii boieri ai ţării

1
B. Factorii care au favorizat formarea statelor româneşti
factori interni:
 progresele economice înregistrate de populaţia românească
la sfârşitul mileniului I şi începutul mileniului II
 accentuarea diferenţierii sociale care a dus la apariţia
claselor sociale şi a categoriilor sociale
 ş.a.
factori externi:
 trecerea ultimilor migratori pe teritoriile locuite de români
(cumanii, pecenegii, tătarii ş.a.)
 existenţa unor puternice state care îşi disputau supremaţia
în spaţiul locuit de români: Regatul Ungariei, Imperiul
Bizantin ş.a.
 decăderea puterii tătarilor în secolul al XIV-lea
 criza dinastică din Ungaria, la sfârşitul sec. XIII şi începutul
sec. XIV (stingerea dinastiei arpadiene !)

C. Formarea statului medieval românesc Transilvania

1. Când s-a format ?
 la sfârşitul sec. XI şi începutul sec. XII
2. Unde ?
 în spaţiul intracarpatic/în interiorul arcului carpatic
3. Cum ?
 în secolele IX-X, voievozii români (Menumorut, Glad, Gelu)
au purtat mai multe lupte cu armate maghiare

 dar, cucerirea teritoriilor locuite de români de către

coroana maghiară s-a făcut în perioada secolelor XI-XIII, în
mod sistematic şi în etape;

voievodatele româneşti au fost anihilate, iar conducerea

Transilvaniei a fost preluată, conform izvoarelor istorice, la
1111, de către principele Mercurius, supus coroanei
maghiare

2
 (vezi Sursa 2. Etapele cuceririi Transilvaniei de către unguri, în
manual, pagina 55)

4. forme si mijloace folosite de regalitatea maghiară pentru

consolidarea stăpânirii în Transilvania:
a. colonizarea, în sec. XII-XIII, unor populaţii străine, de religie
catolică: secuii, saşii, cavalerii teutoni, cavalerii ioaniţi; toţi
aceştia, mai puţin saşii, aveau şi rolul de a apăra graniţele
de primejdia migratorilor
b. încercarea de a impune catolicismul
c. organizarea comitatelor (forme de organizare administrativ-
teritoriale specifice societăţii maghiare)
d. încercarea de a înlocui voievodatul cu principatul (formă de
organizare politică specifică statului maghiar); de altfel, în
momentul apariţiei sale ca stat, Transilvania era principat (şi
nu voievodat !)

5. organizarea Transilvaniei de către regalitatea maghiară

a. organizarea politică
 Transilvania a fost organizată ca voievodat, cu excepţia
câtorva perioade când maghiarii au impus principatul
 voievodatul este instituţia politică centrală, este statul
 conducerea voievodatului: voievodul, vicevoievodul,
cancelarul (secretarul !)

b. organizarea socială se baza pe diferenţiere socială

 stările privilegiate, avantajate, favorizate: nobilimea
maghiară, clerul catolic, saşii şi secuii bogaţi
 restul populaţiei, care nu se bucura nici de drepturi,
fără a mai vorbi de privilegii; iar majoritatea
populaţiei era reprezentată de români

c. organizarea administrativ-teritorială
 maghiarii erau organizaţi în comitate (primul comitat
a fost Bihor, în anul 1111; alte comitate: Crasna,
Dăbâca, Cluj, Alba, Arad, Satu Mare)

3
 (vezi Sursa 1. Comitatele, în manual, pagina 55)

 secuii – organizaţi în 7 scaune autonome

 saşii – 7 scaune şi 2 districte, autonome
 românii erau organizaţi în districte/”ţări”, numite şi
„autonomii locale”: Ţara Maramureşului, Ţara
Haţegului, Ţara Făgăraşului ş.a.

(vezi Sursa 3. Ţara Maramureşului, în manual, pagina 55)

d. organizarea confesională/religioasă
 religia oficială era catolicismul
 ortodoxismul era doar religie tolerată, admisă
 Diplomele regelui Ludovic de Anjou din anul 1366
condiţionau titlul de nobil de apartenenţa la religia
catolică

6. concluzii:
a. Transilvania se afla sub suzeranitatea Regatului Maghiar,
dar şi-a păstrat o largă autonomie
b. în anul 1541, Transilvania a devenit principat autonom sub
suzeranitate otomană
c. în secolul XV, puterea politică/conducerea se afla în mâna
nobilimii maghiare, a saşilor şi secuilor bogaţi (stările
privilegiate);
d. românii, deşi erau majoritari, au fost, treptat, treptat
marginalizaţi, excluşi de la viaţa politică/de la conducere
e. românii erau marginalizaţi şi de la viaţa religioasă;
regalitatea maghiară ducea o politică de catolicizare

4
D. Formarea statului medieval Ţara Românească
1. Unde ? Când ? Cum ? Cine ?
unde ? la sud de Carpaţi, între Carpaţi şi Dunăre
când ? în prima jumătate a sec. al XIV-lea;
 probabil între anii 1320-1325; într-un document emis
de Carol Robert de Anjou, regele Ungariei, la 1324, este
pomenit Basarab - „voievodul nostru al Transalpiniei”
cum ? prin unificarea cnezatelor şi a voievodatelor existente
la sud de Carpaţi; o parte dintre acestea sunt atestate în
documentul maghiar „Diploma cavalerilor ioaniţi”, emisă la
1247 (cnezatele lui Ioan şi Farcaş, voievodatele lui Litovoi şi
Seneslau, Ţara Severinului/Banatul de Severin; toate cele 5
formaţiuni politice prestatale erau vasale/supuse coroanei
maghiare)
vezi harta2_Principalele formaţiuni politice prestatale din spaţiul
românesc
cine ? voievodul Basarab, fiul lui Tihomir (circa 1310-1352)
 nu avem informaţii complete despre etapele
unificării/luării sub autoritate de către Basarab a
acestor teritorii: Muntenia, Oltenia, Banatul de Severin
 Basarab I este Intemeietorul Ţării Româneşti
 numele iniţial al ţării: Valahia Nord-Dunăreană; în
documentele bizantine, numele ţării este Ungro-Vahia,
adică Vlahia de lângă Ungaria
 numele ulterior al ţării: Ţara Românească sau
Muntenia
 curtea domnească/capitala statului era la Argeş
 Basarab a iniţiat dinastia Basarabeştilor, care a condus
Ţara Românească circa un secol şi jumătate
 voievodul a dat şi numele Basarabiei (teritoriul de la
nord de gurile Dunării, unde Basarab îşi avea
proprietăţile, moşiile)
vezi videoclipul_Formarea Ţării Româneşti,
Link Lectia de istorie 4 - Formarea Tarii Romanesti - YouTube

5
2. Factorii externi care au favorizat apariţia statului
luptele pentru tron din Ungaria, dupa dispariţia dinastiei
arpadiene, în 1301, şi instalarea unei noi dinastii, de Anjou;
slăbirea Hoardei de Aur, din cauza luptelor pentru putere
între pretendenţii la tron

3. Legenda descălecatului lui Negru-Vodă (1290 sau 1291)

conform legendei, a tradiţiei populare, unificarea cnezatelor
şi a voievodatelor a fost făcută de Negru-Vodă (sau Radu
Negru), care a venit de peste munţi, din Făgăraş, împreună
cu întreaga sa curte, şi a „descălecat” la Câmpulung, în 1290
sau 1291. Acesta nu este însă atestat de documentele
istorice
 numele ţării, Muntenia, s-ar explica prin faptul că
Negru-Vodă, împreună cu oamenii săi, a venit de la
munte, din Ţara Făgăraşului
teoria „descălecatului”: a fost emisă de cronicarii
moldoveni Grigore Ureche şi Miron Costin; în limbajul
cronicarilor, „a descăleca” înseamnă a întemeia un stat !
 „descălecatul” pune în evidenţă că la formarea Ţării
Româneşti, şi a Moldovei, au contribuit şi românii din
Transilvania

4. Dobândirea independenţei Ţării Româneşti faţă de regalitatea

maghiară
Prin victoria obţinută în lupta de la Posada, în anul 1330,
împotriva lui Carol Robert de Anjou, Basarab a dobândit
independenţa Ţării Româneşti faţă de Regatul Ungariei
 în Cronica pictată de la Viena, lucrare apărută în
1358, avem informaţii, şi două miniaturi, despre
confruntarea de la Posada

vezi_Link_Bătălia de la Posada
vezi Sursa 4. Lupta de la Posada, în manual, pagina 55

6
5. Urmaşii lui Basarab I
Nicolae Alexandru (1352-1364)
 şi-a luat titlul de „domn singur stăpânitor”
 în anul 1359 a întemeiat Mitropolia Ţării Româneşti,
la Argeş, recunoscută, şi dependentă, de Patriarhia de
la Constantinopol; aceasta însemna respingerea
oricăror pretenţii de dominaţie din partea Regatului
Ungariei
Vladislav Vlaicu (1364-1377)
 este primul domnitor român care emite monedă,
bani, de argint (ducat, dinar, ban)
Mircea cel Bătrân (1386-1418)

7
E. Formarea statului medieval Moldova
1. Unde ? Când ? Cum ? Cine ?
unde ? la est de Carpaţi, între Carpaţi şi râul Nistru
când ? la ½ sec. XIV; 1359 !
cum ? prin unirea formaţiunilor politice prestatale existente
aici în sec. XII-XIII (Ţara Românilor, Ţara Bolohovenilor, Ţara
Berladnicilor, Ţara Brodnicilor ş.a.)
un timp, teritoriul acestor ţări a fost controlat de tătari !
 Moldova s-a format prin „descălecat”, care a fost
decisiv
 s-a constituit în mai multe etape (3 !)
vezi harta2_Principalele formaţiuni politice prestatale din
spaţiul românesc

cine ?
 Dragoş – voievod român din Maramureş – primul
„descălecat”
 Bogdan – voievod român din Maramureş – al doilea
„descălecat”; Bogdan este socotit întemeietorul
Moldovei

2. Prima etapa a formării Moldovei – „primul descălecat”

în anii 1352-1353, regele maghiar Ludovic I a organizat la est
de Carpaţi o „marcă de apărare” împotriva atacurilor
tătarilor, condusă de voievodul român din Maramureş,
Dragoş
acest mic stătuleţ poate fi considerat…Moldova Mică
(cuprindea doar nord-vestul Moldovei)
 centrul politic/capitala era cetatea Baia
 numele ţării vine, probabil, de la numele râului
Moldova – al cărui nume poate să vină de la molid,
copaci care creşteau pe ambele maluri ale sale;

în „Letopiseţul Ţării Moldovei”, cronicarul Grigore

Ureche ne oferă o frumoasă legendă despre
întemeierea şi numele Moldovei

8
 (vezi fişa „Grigore Ureche – Descălecatul lui Dragoş”)

Dragoş şi urmaşii acestuia, Sas şi Balc erau supuşi coroanei

maghiare; ei au încercat să aplice politica regelui de
catolicizare, ceea ce a nemulţumit populaţia locală

3. A doua etapă – „al doilea descălecat”

în anul 1359, Bogdan, voievod român din Maramureş,
nemulţumit de abuzurile regelui maghiar, a trecut la est de
Carpaţi împreună cu curtenii săi; aici, i-a alungat pe urmaşii
lui Dragoş, Sas şi Balc, şi a pus bazele unei domnii – „a
descălecat” în marca Moldovei; a fost ajutat şi de populaţia
locală, care era nemulţumită de politica de catolicizare dusă
de urmaşii lui Dragoş
vezi fisa_cronicarul Ioan de Tarnave
reşedinţa/capitala este stabilită de Bogdan la Siret
în 1364-1365 obţine independenţa Moldovei în urma
victoriilor obţinute în luptele cu oştile maghiare

4. Consolidarea statului sub urmaşii lui Bogdan I

Laţcu, 1365-1375
 a stabilit legături cu papalitatea (!)
Petru I Muşat, 1375-1391
 a înfiinţat mitropolia Moldovei, în 1386-1387, care însă
va fi recunoscută de Patriarhia de la Constantinopol abia
în anul 1401
 a emis primii bani de argint – groşi
 a mutat capitala la Suceava
 a construit cetatea Neamţului şi mănăstirea Neamţului
Roman I, 1391-1394
 desăvârşeşte unitatea teritorială a Moldovei, prin unirea
Ţării de Sus cu Ţara de Jos; se intitula „domn de la
munte până la mare”

9
F. Formarea statului medieval Dobrogea
1. Unde ? Când ? Cum ? Cine ?
unde ? între Dunăre şi Marea Neagră
când ? la ½ sec. XIV
cum ? prin unirea formaţiunilor prestatale existente în jurul
Ţării Cavarnei (Cărvunei)
vezi harta 1_Statele medievale româneşti_sec. XIV

cine ?
 la 1346 este menţionat Balica, cu titlul de despot, care
conducea Ţara Cavarnei
 Dobrotici sau Dobrotiţă, urmaşul lui Balica, a unificat
teritoriul dintre Dunăre şi Marea Neagră
 Ivanco, fiul lui Dobrotici, este ucis într-o luptă cu turcii
din anul 1388;

în anul 1388 sau 1389, Dobrogea este integrată Ţării

Româneşti conduse de Mircea cel Bătrân

G.Instituţii ale statului medieval românesc

1. Termenul de „instituţie”:
organizaţie de stat care desfăşoară activităţi, de interes
naţional sau local, din domeniul conducerii statului sau al
serviciilor publice;
exemple de categorii de instituţii:
 instituţii de educaţie
 instituţii de sănătate
 instituţii culturale
 instituţii administrative

10
  instituţii politice – desfăşoară activităţi politice/de
conducere
 ş.a.

2. Instituţii centrale în Ţările Române

Domnia
 este instituţia politică centrală, cea care conduce statul;
(asta în Moldova şi în Ţara Românească; în Transilvania, instituţia
politică centrală era voievodatul !)
 domnul sau domnitorul este cea mai înaltă funcţie în
stat
 titulatura: „domn şi mare voievod”
 „domn”= stăpânul ţării, stăpân asupra
întregului teritoriu, al pământului; „singur
stăpânitorul”;

sursa puterii domneşti este una divină (aşa

se considera, aşa era mentalitatea epocii);
„Io” însemna „cele ales de Dumnezeu”

 „mare voievod” = şeful întregii armate

vezi fişa Titulatura lui Mircea cel Bătrân din 1406

 atribuţiile domnului:
 executive: asigură ordinea internă, numeşte
şi revocă dregătorii, acordă privilegii şi
ranguri boiereşti
 legislative: emite porunci/legi
 judecătoreşti: este judecător suprem,
pronunţă pedeapsa cu moartea, graţiază
 politica externă: încheie tratate, declară
război, încheie pace
 financiare: stabileşte dările/impozitele,
acordă scutiri de dări
 bisericeşti: hotărăşte înfiinţarea
mitropoliilor, a episcopiilor, numeşte şi
revocă pe episcopi
11
 observaţie: domnul este un monarh
absolutist

Sfatul domnesc şi dregătoriile/funcţiile

 Sfatul domnesc este organismul/instituţia politico-
administrativă cu ajutorul căreia domnitorul
conducea/administra/gospodărea ţara.
La început, Sfatul domnesc era format din toţi marii
boieri ai ţării, apoi, din sec. XV, numai din boierii cu
dregătorii/funcţii
 principalele dregătorii:
 portarul Sucevei – cea mai înaltă dregătorie în
Moldova
 banul Olteniei - cea mai înaltă dregătorie în Ţara
Românească
 logofătul – şeful cancelariei
 paharnicul – şeful pivniţelor domneşti
 vistiernicul – şeful visteriei domneşti
 pitarul – cel care procura pâinea pentru domnitor şi
slujitorii de la curtea domnească
 ş.a.

Biserica – Mitropolia
 înfiinţarea mitropoliilor:
 în Ţara Românească, în anul 1359, de către Nicolae
Alexandru, la Curtea de Argeş
 în Moldova, la 1386-1387, de către Petru Muşat, la
Suceava; va fi recunoscută de Patriarhia de la
Constantinopol abia în anul 1401, în timpul domniei
lui Alexandru cel Bun
 rolul mitropoliei
 mitropolitul era considerat al doilea om/demnitar
în stat; era întâiul sfătuitor al domnitorului; era
membru de drept al Sfatului domnesc

12
  participa la alegerea domnului: îl încorona şi îl
ungea cu mir
 mitropolitul era ales de episcopi şi de marii boieri ai
ţării şi confirmat de domnitor, de la care primea
cârja – ca simbol al investiturii

Întemeierea mitropoliilor a întărit ortodoxismul;

acest aspect devine şi mai important în condiţiile
politicii de catolicizare pe care o încearcă
regalitatea maghiară la sud şi la est de Carpaţi.
Întemeierea mitropoliilor a întărit statul, care are
în biserică un sprijin puternic.

Adunarea Ţării
 instituţie politică, alcătuită din reprezentanţii stărilor
privilegiate
 atribuţii: alegerea domnilor, ratificarea tratatelor etc.

Armata
 „oastea cea mică” – armata permanentă, formată din
cetele boiereşti (în Moldova şi Muntenia) sau steagurile
nobiliare şi episcopale (în Transilvania)
 „oastea cea mare” – nepermanentă, alcătuită din toţi
bărbaţii apţi să mânuiască arme – era convocată în caz
de mare primejdie
 trupe de mercenari (folosite de Iancu de Hunedoara,
Vlad Ţepeş, Mihai Viteazul ş.a.)
ş.a.

13
 Statul Asăneştilor/Ţaratul Vlaho-Bulgar
În afara celor 4 state medievale româneşti întemeiate în perioada
secolelor XII-XIV (Transilvania, Ţara Românească, Moldova şi Dobrogea),
românii de la sud de Dunăre au contribuit la formarea Statului Asăneştilor sau
Ţaratul Vlaho-Bulgar, condus de dinastia boierilor români Asăneştii. Era un
stat multietnic, locuit de vlahi/români, bulgari ş.a.

1. Unde ? Când ? Cum ? Cine ?

Unde ? la sudul Dunării, pe actualul teritoriu al Bulgariei
vezi harta 3_Ţaratul Vlaho-Bulgar
Când ? s-a format la sfârşitul sec. XII (a avut o existenţă scurtă,
de circa un secol (!))
Cum ?
La începutul Evului Mediu, în sud-estul Europei exista o
numeroasă populaţie romanică, ca rezultat al romanizării. Ea se
întindea atât la nordul Dunării, cât şi la sudul Dunării, în
Peninsula Balcanică. Numim această populaţie romanitatea
orientală.
Românii din Peninsula Balcanică, cunoscuţi sub numele de vlahi,
se ocupau, în mod deosebit, cu cărăuşia şi cu păstoritul; brânza
de oi valahă era vestită în întreaga peninsulă.

În perioada 1185-1187, vlahii s-au răsculat împotriva Imperiului

Bizantin. Împăratul Isac al II-lea pusese noi taxe/dări care loveau
în primul rând pe cei cu turme de oi şi cirezi de vite.

Răscoala, care a avut mai multe bătălii, a fost condusă de fraţii

Petru şi Asan, boieri vlahi/români. La răscoală au participat şi
bulgarii, dar şi românii de la nordul Dunării, precum şi cumanii.
Răsculaţii i-au bătut pe bizantini şi au format un stat, Statul
Asăneştilor/Ţaratul Vlaho-Bulgar, stat recunoscut de Imperiul
Bizantin. Petru s-a încoronat ca rege. Capitala statului era la
Târnovo, în Munţii Balcani.

14
 Cine ?
 Petru şi Asan - întemeietorii statului, au domnit circa un
deceniu; au fost asasinați de boierii lor, în 1196 și 1197
 Ioniţă Caloian (cel Frumos), 1197-1207
A fost recunoscut „ca rege al bulgarilor şi vlahilor”, atât
de împăratul bizantin, cât şi de Papa Inochenţiu al III-lea.
A avut aceeaşi soartă ca şi fraţii săi, a fost ucis.
 Ioan Asan al II-lea, 1218-1241
În vremea domniei acestuia, statul vlaho-bulgar a atins
culmea puterii sale: se întindea de la Marea Neagră la
Marea Adriatică şi de la Dunăre la Adrianopol.

2. Cauze al dispariţiei acestui stat

încă în timpul domniei lui Ioan Asan al II-lea, a crescut rolul
bulgarilor în stat şi a scăzut rolul vlahilor. Statul devine bulgar !
Explicaţii:
 românii erau o minoritate, comparativ cu bulgarii
 statul Vlaho-Bulgar a apărut în cadrul Ţaratului Bulgar,
care fusese cucerit de Imperiul Bizantin, la începutul sec.
al XI-lea

Concluzie: Pentru noi, românii, Statul Asăneştilor este important

pentru că întemeietorii, Petru şi Asan, şi urmaşii lor, au
fost din neamul nostru !

15