Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
In
neastâmpărul călătoriei și aventurii au lăsat mostenire una dintre marile civilizații ale
lumii, inzestrandu-le cu principiile morale, estetice si esentialul instrumentar .
Două evenimente importante numită invazia dorică și migrația ionica constituie
fenomenul complex al formării civilizației elenice. În Insulele Ciclade din Marea Egee s-
a instalat o civilizație prosperă care vorbeau dialectul ionic, colonii, care se suprapuneau
peste vechea civilizație cicladica a mileniului al III-lea î.H , după cum peste civilizația
seculară a micenienilor din sudul Greciei și Creta s-au stabilit dorienii semnalați în
poemele homerice ca “Ahei” a căror existență datează din secolul XV-lea î.C.
Timp de cateva secole s-a inregistrat o expansiune a elinilor in intreg bazinul oriental al
Mediteranei pana la portile Orientului.
Organizarea sociala a societatilor din Grecia antica a avut ca principiu ierarhiile de tip
scalavagist, cele mai multe state aderand la democratie si cele mai putine la aristocratie.
In secolul V î.H. cetatenii liberi erau egali in fata legii, indiferent de avere. Ideea care ii
unea pe grecii de pretutindeni se baza pe respectul pentru persoana umana. În civilizatia
greaca omagierea însusirilor exceptionale ale omului stabilea reperele de conduita sociala
si etica, nici trufie nici umilinta injositoare.
Cultura greacă poate fi urmărită de a lungul celor douăsprezece secole de existență. Din
secolul al XII-lea îH pana in secolul I îH în cadrul evoluției artelor plastice se disting
cinci perioade: artă homerică în secolele XII îH, arta arhaică sec. VII îH, arta clasică-
perioada apogeului artei grecești, epoca de aur, epoca lui Pericle in secolul al cincilea îH,
arta clasicismului târziu in sec IV îH 4 și arta elenistică secolele III, II si I îH.
din cartea Acropole de Albert 37 templul Atenei cu ramura de mir între dinți zborul e
pentru noi surâsul de bun venit chiar pe marginea acropolei suspendat și Edy Talent
deasupra drumului care urcă templu al Mării spațiului și al îndoitul lui Azur. Viața și
îndrăzneală rațiunea și frumusețea se mișcau aici ca niște forme iar valurile înclinate
alunecau precum ideile sprintene. Se obișnuiește Să se compare acest templu atât de grea
chill și așezat pierzi și pe colțul unui Bastian pasăre oprită Doar o clipă din zbor. Parte a
celei mai fermecat dintre victoriile sculptate odinioară pe balustrada se trage de Copilă
care își leagă sandalele..... să cred oare că acestea sunt rodul fanteziei mele Iași gânduri
simple nu bbraun minte arhitectului armonizata tare frumusețe cu locul pe care se află.
Ca toți arhitecții acropolei și acesta a trebuit să își gândească monumentul sculptor boyd
prin însuși templul Victoriei să plăsmuiască o victorie mai mult decât cea de la
samotracia oprește din zbor dintre un capriciu nu dă buzna cu sorții întâmplări cu atât mai
puțin stă dreaptă și rigidă citate ca un apel la Justiție. Traduce în mișcare și atitudine ceea
ce întreb dorește prin discernerea cauzelor inteligența lui tucidide ia Victoria există grație
echilibrului dintre cele două aripi. Construcția însăși Acropole există mărturie....
din cartea intalnire cu capodopera de Virgil Bradateanu- pag 25
La parterul lucrului. Că este adăpostită în sala cariatidelor, a lui Henric al II-lea și. Odată
apartamentul Anne de Austria. Aici, victoria. I din samotracia. TU i RE a școli de
sculptură din. Creeată în amintirea victoriei navale a lui demetrios întâi. CET ul. Busola
lumina, 1863. Opere artistice de mare preț își face simțită existența avântată point. Menită
să celebreze o izbândă anume i se va spune întotdeauna victoria pentru ceea ce reprezintă.
Astfel, pentru că EO chemare un îndemn și o certitudine a biruinței. Point, compoziția
sculpturală. Sora unei corăbii. Victoriei. Descoperită în insula Samotracia din Marea
Egee e. Totuși, așa cum este astăzi. Și lipsită de brațe în act care cheamă se conturează în
acțiune impetuoasă și dârză, zveltă și puternică vie in semnificatii . Și desăvârșită artistic.
cu aripile Întinse nu spre zbor, ci parcă pentru a stăpâni forța Descătușată. Întruchipare în
marmura are puterea să dăinuiască. Peste secole prin virtutea de a păstra viu simbolul
uneia dintre cele mai omenești. Și nevoi aceea a certitudinii. Stații de a biru I. Autorul
sculpturii operă creată după unii prin preajma anilor 300, după alții prin 180, înainte de
era noastră, nu e cunoscut point. Este de altfel și situația altor producții de gen. Am o
Tracia. Din rodos a unui artist. Phidias și care a avut capacitatea să imprime valori cu
totul proprii plăsmuirii sale. Intre capodoperele tuturor timpurilor. În ampla compoziție
monumentală, ritmurile sunt extraordinar de vii, proporțiile perfecte, semnificația clară și
forța de sugestie excepțională. Tura simți vibrația. A marmurei rezultat al capacității
creatorului, atât de caracteristică totuși epocii. Simți minunea și Misterul antichității elene
revelate de statuile și firile. Celor de pe Acropole. Sigiliile lor privind această
nemuritoare frumusețe, numită victoria din Samotracia point. Victorie este o ființă cu
siluetă de desăvârșire feminină, minunat, pusă în valoare de acoperământul care se
mulează pe frumusețile zeiești point. Impresionează Corpul real palpabil sub
îmbrăcăminte, sugerând o coloană vie point. Din dreapta. Unor comentatori și istorici de
artă li se pare că descoperă mai cu seamă impetuozitatea, iar din stânga forța și în total
Pat poezia. Inefabilul capodoperei.
Μουσια του κοσμου – Λουβρο εκδοτηκος εικος Mondatori Φυτρακης 1985 σελ 66-67
Din cartea din cartea de o valoare rara a renumitului arhitect arheolog – o carte tehnica –
Manolis Korres - dela Penteli la Partenona , editura Melissa 1993, pag 57 si 113
μανωλης Κορρες Απο Την Πεντελη στον Παρθενωνα , εκδοτικος εικος Μελλισα 1993,
σελ 57-113
Din cartea, sculptura. Rudolf olph. Wittkower Pagina 23. Problema transpunerii.
Sau model în marmură. Stadii. Încă dintr-o perioadă relativ timpurie în Grecia și
în orice caz, în secolul al 5-lea înaintea ei noastre point. Programe sculpturale de
pe templele grecești din perioada clasica precum Olympia și partenonul, trebuie
să admitem existența unei planificări atente și a unui spirit conducător. Veghezi
apoi execuția coordonată a multor mâini. Putem presupune că acest lucru se
putea face în mare parte prin viu grai și prin supraveghere directă și neslăbită,
dar mă îndoiesc că era de ajuns atâta trebuie să presupunem că încă de pe atunci
se făceau modele. Mai întâi pentru a clarifica planul general, iar apoi pentru
îndrumarea executanților. Odată cu câtva timp înainte de a se fi făcut încercări de
transpunere de pe model pe marmură.
din cartea istoria artei antice j j winckelmann pag 160 – face parte din miscarea generala
a secolului al 18
Pagina 175. Filozofii care au cugetat asupra cauzele frumosului general. Și încercând să
se ridice până la izvorul frumosului suprem. Efectul acord între creatură și finalitatea sa
din raportul Armonic al părților dintre ele și al întregului cu părțile. Și cum creatorul a dat
această perfecțiune tuturor făpturilor, pe măsura potrivită fiecăruia, iar pe de altă parte,
orice concept are o cauză care trebuie căutată în afara lui însuși. Alții nu poate fi găsită în
afara ei. Lucrurile create. Tocmai de aceea și, pentru că toate cunoștințele noastre sunt
noțiuni comparative. Iar frumusețea nu se poate compara cu nimic mai presus de ea. Aici
se dea o definiție. Generală și clară. E în Dumnezeu. E frumos uman se dă sa. Pe măsură
ce poate fi concepută mai conform și mai în armonie cu ființa supremă pe care ideea de
unitate și individualitate ne o deosebește de materie. Această idee de frumos este.
Dobândită din materie prin foc. Trebuie să fie simple și omogene, dar și în această unitate
totuși, variate și prin variație vor fi armonice. Prin unitate și simplicitate, orice frumusețe
se înalță, după cum tot datorită lor, se înalță tot ceea ce facem și ceea ce grăim. Ceea ce e
mare prin sine însuși câștigă și mai mult în măreție, dacă executat și dus la împlinire cu
simplitate. Lucru nu se micșorează și nu își pierde din măreție. Îl poate parcurge și
măsură. Cu privire sau îl poate îmbrățișa? Într-o singură idee, ci tocmai prin această
inteligibilitate. Șează în toată măreția lui. Nostru înțelegându-l crește și se înalță în
aceeași. Tot ceea ce suntem obligati a privit divizat în părți sau fără ai putea cuprinde
dintr-o dată părțile componente pierde din măreție, așa cum un drum lung mi se pare a fi
scurt, prin varietatea de peisaje.