Grecii, vechi locuitori ai Eladei erau numiti de către egipteni ca “popoarele mării”.

In
neastâmpărul călătoriei și aventurii au lăsat mostenire una dintre marile civilizații ale
lumii, inzestrandu-le cu principiile morale, estetice si esentialul instrumentar .
Două evenimente importante numită invazia dorică și migrația ionica constituie
fenomenul complex al formării civilizației elenice. În Insulele Ciclade din Marea Egee s-
a instalat o civilizație prosperă care vorbeau dialectul ionic, colonii, care se suprapuneau
peste vechea civilizație cicladica a mileniului al III-lea î.H , după cum peste civilizația
seculară a micenienilor din sudul Greciei și Creta s-au stabilit dorienii semnalați în
poemele homerice ca “Ahei” a căror existență datează din secolul XV-lea î.C.
Timp de cateva secole s-a inregistrat o expansiune a elinilor in intreg bazinul oriental al
Mediteranei pana la portile Orientului.
Organizarea sociala a societatilor din Grecia antica a avut ca principiu ierarhiile de tip
scalavagist, cele mai multe state aderand la democratie si cele mai putine la aristocratie.
In secolul V î.H. cetatenii liberi erau egali in fata legii, indiferent de avere. Ideea care ii
unea pe grecii de pretutindeni se baza pe respectul pentru persoana umana. În civilizatia
greaca omagierea însusirilor exceptionale ale omului stabilea reperele de conduita sociala
si etica, nici trufie nici umilinta injositoare.

Cultura greacă poate fi urmărită de a lungul celor douăsprezece secole de existență. Din
secolul al XII-lea îH pana in secolul I îH în cadrul evoluției artelor plastice se disting
cinci perioade: artă homerică în secolele XII îH, arta arhaică sec. VII îH, arta clasică-
perioada apogeului artei grecești, epoca de aur, epoca lui Pericle in secolul al cincilea îH,
arta clasicismului târziu in sec IV îH 4 și arta elenistică secolele III, II si I îH.

religia etica și estetică

Spre deosebire de mistică a popoarelor orientale, religiagrecilor din antichitate stabilea

relația dintre bine-rău, frumos-urât sub semnul intervenției zeilor și al liberului arbitru.
Având-ul pe Zeus cel ce hotărâ soarta muritorilor politeismul, grec avea ca principiu
supremația Justiției și Dreptății confor Mircea Eliade din istoria credințelor și ideilor
religioase lumul întâi pagina 259 miturile în concepția grecilor vechi latino Sofia cu
poezia și cu morala. Existența umană frumoase urâte ori rele cu dispozițiile și
manifestările object la sublim au constituit pentru greci reperele simbolice doar și
aspirația lor către idealul de om superior Dealul de erou zeul era zeul suprem teren al
tuturor olimpienilor și tuturor pământenilor

din cartea Acropole de Albert 37 templul Atenei cu ramura de mir între dinți zborul e
pentru noi surâsul de bun venit chiar pe marginea acropolei suspendat și Edy Talent
deasupra drumului care urcă templu al Mării spațiului și al îndoitul lui Azur. Viața și
îndrăzneală rațiunea și frumusețea se mișcau aici ca niște forme iar valurile înclinate
alunecau precum ideile sprintene. Se obișnuiește Să se compare acest templu atât de grea
chill și așezat pierzi și pe colțul unui Bastian pasăre oprită Doar o clipă din zbor. Parte a
celei mai fermecat dintre victoriile sculptate odinioară pe balustrada se trage de Copilă
care își leagă sandalele..... să cred oare că acestea sunt rodul fanteziei mele Iași gânduri
simple nu bbraun minte arhitectului armonizata tare frumusețe cu locul pe care se află.
Ca toți arhitecții acropolei și acesta a trebuit să își gândească monumentul sculptor boyd
prin însuși templul Victoriei să plăsmuiască o victorie mai mult decât cea de la
samotracia oprește din zbor dintre un capriciu nu dă buzna cu sorții întâmplări cu atât mai
puțin stă dreaptă și rigidă citate ca un apel la Justiție. Traduce în mișcare și atitudine ceea
ce întreb dorește prin discernerea cauzelor inteligența lui tucidide ia Victoria există grație
echilibrului dintre cele două aripi. Construcția însăși Acropole există mărturie....
din cartea intalnire cu capodopera de Virgil Bradateanu- pag 25
La parterul lucrului. Că este adăpostită în sala cariatidelor, a lui Henric al II-lea și. Odată
apartamentul Anne de Austria. Aici, victoria. I din samotracia. TU i RE a școli de
sculptură din. Creeată în amintirea victoriei navale a lui demetrios întâi. CET ul. Busola
lumina, 1863. Opere artistice de mare preț își face simțită existența avântată point. Menită
să celebreze o izbândă anume i se va spune întotdeauna victoria pentru ceea ce reprezintă.
Astfel, pentru că EO chemare un îndemn și o certitudine a biruinței. Point, compoziția
sculpturală. Sora unei corăbii. Victoriei. Descoperită în insula Samotracia din Marea
Egee e. Totuși, așa cum este astăzi. Și lipsită de brațe în act care cheamă se conturează în
acțiune impetuoasă și dârză, zveltă și puternică vie in semnificatii . Și desăvârșită artistic.
cu aripile Întinse nu spre zbor, ci parcă pentru a stăpâni forța Descătușată. Întruchipare în
marmura are puterea să dăinuiască. Peste secole prin virtutea de a păstra viu simbolul
uneia dintre cele mai omenești. Și nevoi aceea a certitudinii. Stații de a biru I. Autorul
sculpturii operă creată după unii prin preajma anilor 300, după alții prin 180, înainte de
era noastră, nu e cunoscut point. Este de altfel și situația altor producții de gen. Am o
Tracia. Din rodos a unui artist. Phidias și care a avut capacitatea să imprime valori cu
totul proprii plăsmuirii sale. Intre capodoperele tuturor timpurilor. În ampla compoziție
monumentală, ritmurile sunt extraordinar de vii, proporțiile perfecte, semnificația clară și
forța de sugestie excepțională. Tura simți vibrația. A marmurei rezultat al capacității
creatorului, atât de caracteristică totuși epocii. Simți minunea și Misterul antichității elene
revelate de statuile și firile. Celor de pe Acropole. Sigiliile lor privind această
nemuritoare frumusețe, numită victoria din Samotracia point. Victorie este o ființă cu
siluetă de desăvârșire feminină, minunat, pusă în valoare de acoperământul care se
mulează pe frumusețile zeiești point. Impresionează Corpul real palpabil sub
îmbrăcăminte, sugerând o coloană vie point. Din dreapta. Unor comentatori și istorici de
artă li se pare că descoperă mai cu seamă impetuozitatea, iar din stânga forța și în total
Pat poezia. Inefabilul capodoperei.

Μουσια του κοσμου – Λουβρο εκδοτηκος εικος Mondatori Φυτρακης 1985 σελ 66-67
Din cartea din cartea de o valoare rara a renumitului arhitect arheolog – o carte tehnica –
Manolis Korres - dela Penteli la Partenona , editura Melissa 1993, pag 57 si 113
μανωλης Κορρες Απο Την Πεντελη στον Παρθενωνα , εκδοτικος εικος Μελλισα 1993,
σελ 57-113
Din cartea, sculptura. Rudolf olph. Wittkower Pagina 23. Problema transpunerii.
Sau model în marmură. Stadii. Încă dintr-o perioadă relativ timpurie în Grecia și
în orice caz, în secolul al 5-lea înaintea ei noastre point. Programe sculpturale de
pe templele grecești din perioada clasica precum Olympia și partenonul, trebuie
să admitem existența unei planificări atente și a unui spirit conducător. Veghezi
apoi execuția coordonată a multor mâini. Putem presupune că acest lucru se
putea face în mare parte prin viu grai și prin supraveghere directă și neslăbită,
dar mă îndoiesc că era de ajuns atâta trebuie să presupunem că încă de pe atunci
se făceau modele. Mai întâi pentru a clarifica planul general, iar apoi pentru
îndrumarea executanților. Odată cu câtva timp înainte de a se fi făcut încercări de
transpunere de pe model pe marmură.

din cartea istoria artei antice j j winckelmann pag 160 – face parte din miscarea generala
a secolului al 18

Păstrată într-o infinitate de monumente și demnă de cel mai. Obiect de contemplație.

Imitație această artă a grecilor cere din partea noastră o cercetare amănunțită care să nu se
mărginească la o însușire a trăsăturilor nedesăvârșite și la explicarea celor formate, ci să
dezvăluie. Să nu ofere doar sim. Ci și învățături practice. Point. Față de egiptene, trust și
alte popoare. Poate lărgi înțelegerea noastră și să ne învețe să judecăm corect. Arta greacă
are drept scop să modeleze înțelegerea și judecata noastră după adevărul unic. De
judecată și acțiune. Sub influența climei a încolțit sămânța din care a răsărit arta, iar
pământul sortit să fie ales. Pentru aceasta a fost cel al Greciei. O infinitate de lucruri pe
care noi ni le reprezentăm, că ideale erau naturale pentru greci. După ce a străbătut
treptat, frigul și căldura și-a făcut loc în Grecia. Știu climă temperată între vară și iarnă.
Acolo unde natura se învăluie mai puțin în ceață. Aceasta dă trupului omenesc de
timpuriu o formă mai matură, ea se manifestă. În statul puternice, mai cu seamă în cele
feminine, Grecia fiind țara în care natura trebuie că și-a desăvârșit în cel mai înalt grad
creatura favorită omul. Precum. Spune. Nicăieri frumusețea nu s-a bucurat de mai multă
prețuire ca la greci. Se ia nimic dar a rămas ascuns. Putea scoate în evidență frumusețea.
Frumusețea devenise chiar un merit în dobândirea gloriei. Și istoria greacă menționează
pe oa. An. Referitor la factorii sociali politici. În ce privește constituția și modul de
guvernare la greci. Libertatea este principala cauză a supremației artei lor. Căci Iași a
avut sălașul în Grecia din totdeauna, menținându-se chiar în preajma regilor care
guvernau părintește înainte că supușii să fi ajuns la. Rațiunii și să gustăm dulceața
libertăți depline. Arta a fost folosită foarte de timpuriu pentru a imortaliza. Firea cuiva,
păstrându-i figura. Cristea în această privință, drumul deschis. Datorită libertății, gândirea
întregului popor s-a ridicat ca un vlăstar nobil dintr-o tulpină sănătoasă, căci, după cum
spiritul unui om obișnuit, a gândi se înalță mai sus în cîmp deschis pe o cărare liberă sau
într-un fain edificiu decât într-o colibă joasă, ori într-un loc strâmtorat. Singură libertate a
fost temelia puterii. Care a ajuns Atena? Bio rad de focul tinereții și susținut de un trup
viguros. Tatea din plin. Noi îi hrănim pe al nostru cu lucru. Până la vârsta când începe a
se ofili. Cetățeanului înțelept i se aducea cea mai mare cinste și era cunoscut în cetate
cum e cunoscut la noi, omul cel mai bogat. Chiar împăratul Marc aurelius a învățat în
țelepciunea. Testul său, diogene tus. Grecii, artistul putea deveni legislator. El putea
conduce oști. Socrate decalara pe artiști drept singuri, înțelepți. Sunt cu adevărat înțelepți
și nu par a fi. Bun. În țelepciunea vechilor mai ești in ce privește expresia iese și mai mult
în lumină când o punem operele lor celor ale celor mai mulți dintre artiștii moderni. Fi
fost în stare arăta mult cu. Ci mai degrabă puțin cu mult. În ce privește acțiunea figurile
artiștilor modern. Actorilor comici de pe scena teatrelor antice care pentru a se face
înțeleși în plină. Ultimele rânduri erau obligați să exagereze gesturile și să. Pentru a
semăna cu măștile din antichitate. Cine erau diforme această expresie exagerată se învață
ca teorie într-un tratat despre pasiuni a lui Charles le brun. Știri începe tori. Desenele care
însoțesc Tratatul dau numai fizionomiilor. Ultimul grad al pasiunii, dar expresia e
împinsă uneori la nebunie se crede că expresia se învață după felul în care trăia diogene.
Fac spunea el. Pentru a prinde tonul just. Ionescu un glas foarte ridicat. Tineretul înclină
mai mult către extreme decât către calea. Greu astfel se prinde tonul just. Deoarece îi va
fi greu să-l mențină. Pagina 198. Părțile trupului. Și despre frumusețea părților întâi.
Omenesc observă că structura acestuia are la bază numărul 3, care este primul număr
impar și primul număr proporțional, căci el cuprinde în sine primul număr par și un altul
care le unește pe amândouă. 2 lucruri spunea Platon nu pot subzista fără un al 3-lea. De
aceea care stabilește unitatea cea mai perfectă dintre sine și partea legată. Fel ca primul să
fie față de al 2-lea. De aici faptul că în acest număr există început mijloc și sfârșit. Cum
spun Pitagora i sunt determinate toate lucrurile. Atât trupul, cât și membrele principale au
3 părți. Trunchiul coapsele și picioarele.

Pagina 175. Filozofii care au cugetat asupra cauzele frumosului general. Și încercând să
se ridice până la izvorul frumosului suprem. Efectul acord între creatură și finalitatea sa
din raportul Armonic al părților dintre ele și al întregului cu părțile. Și cum creatorul a dat
această perfecțiune tuturor făpturilor, pe măsura potrivită fiecăruia, iar pe de altă parte,
orice concept are o cauză care trebuie căutată în afara lui însuși. Alții nu poate fi găsită în
afara ei. Lucrurile create. Tocmai de aceea și, pentru că toate cunoștințele noastre sunt
noțiuni comparative. Iar frumusețea nu se poate compara cu nimic mai presus de ea. Aici
se dea o definiție. Generală și clară. E în Dumnezeu. E frumos uman se dă sa. Pe măsură
ce poate fi concepută mai conform și mai în armonie cu ființa supremă pe care ideea de
unitate și individualitate ne o deosebește de materie. Această idee de frumos este.
Dobândită din materie prin foc. Trebuie să fie simple și omogene, dar și în această unitate
totuși, variate și prin variație vor fi armonice. Prin unitate și simplicitate, orice frumusețe
se înalță, după cum tot datorită lor, se înalță tot ceea ce facem și ceea ce grăim. Ceea ce e
mare prin sine însuși câștigă și mai mult în măreție, dacă executat și dus la împlinire cu
simplitate. Lucru nu se micșorează și nu își pierde din măreție. Îl poate parcurge și
măsură. Cu privire sau îl poate îmbrățișa? Într-o singură idee, ci tocmai prin această
inteligibilitate. Șează în toată măreția lui. Nostru înțelegându-l crește și se înalță în
aceeași. Tot ceea ce suntem obligati a privit divizat în părți sau fără ai putea cuprinde
dintr-o dată părțile componente pierde din măreție, așa cum un drum lung mi se pare a fi
scurt, prin varietatea de peisaje.