De-a lungul Antichității și a Evului Mediu, economia nu a avut un obiect propriu de studiu, nu

reprezenta o realitate care să îmbrace întreaga societate, cu toate astea, am văzut că idei despre
economie au fost inserate în scrieri cu caracter filosofic, etic sau religios.

Începând cu secolul al XIV-lea, asistăm la un context economic cu un suflu nou, caracterizat de

dezvoltarea capitalismului comercial și apariția unei clase de comercianți, burghezia, protejată de
puterea regală. Acest context economic este însoțit și de un nou context intelectual marcat de ideile
renascentiste și care se opunea în oarecare măsură doctrinei religioase. Astfel, lumea care se supune
legilor naturale poate fi cunoscută de către toți oamenii pe baza rațiunii și a experiențelor, iar cel
care făcea negoț putea acum să acumuleze avuție, aceasta fiind considerată o binecuvântare divină.

Am ales sa scriu despre aceasta tema deoarece mi se pare esentiala in viata contemporana. Fara
aceasta doctrina agentii economici nu ar fi avut libertate de actiune si nu ar fi existat concurenta
libera.

Liberalismul economic este o doctrină care a apărut în Marea Britanie în secolul al XVIII-lea. Aspectul
politic al liberalismului își are originea în căutarea drepturilor împotriva claselor superioare ale
Vechiului Regim. În economie, principalul teoretician a fost Adam Smith.

Revoluția industrială schimbase structura socială și economică a Angliei la acea vreme, determinând
burghezia să câștige multă putere. Aceasta s-a ciocnit cu privilegiile de care se mai bucurau încă
clasele superioare și, prin extensie, statul reprezentat de rege. Deși au existat deja unele precedente
teoretice, liberalismul a fost doctrina cea mai consolidată. Acesta a declarat că nu ar trebui să existe
nicio reglementare de stat care să afecteze economia.Cel mai important agent a fost individul și,
pornind de la caracteristicile pe care i le-au atribuit liberalii, efortul său de a câștiga bani ar face ca
întreaga societate să beneficieze. Originea liberalismului economic se află în secolul al XVIII-lea.
Urmând postulatele liberalismului, a încercat să pună capăt multiplelor privilegii de care se mai
bucurau nobilimea, clerul și, desigur, monarhia.Pe de altă parte, doctrina s-a opus și uneia dintre
ideologiile economice la modă la acea vreme: mercantilismul. Aceasta a fost în favoarea intervenției
statului în subiectele economice.Deja în secolul al XVII-lea au apărut unii filosofi ale căror idei erau
apropiate de acest liberalism. John Locke este de obicei considerat una dintre influențele autorilor
ulteriori care au definit doctrina.

Adam Smith  a fost un economist, om politic și filozof scoțian. Lucrarea sa Avuția națiunilor, cercetare

asupra naturii și cauzelor ei a fost una din primele încercări de a studia dezvoltarea istorică a
industriei și comerțului în Europa. Această lucrare a ajutat la crearea economiei ca disciplină
academică modernă și a furnizat una dintre cele mai bune argumentări intelectuale pentru comerțul
liber și capitalism. A introdus în economie conceptul de mâna invizibilă.

Operele principake ale economistului au fost „Bogatia natiunilor” si „Teoria sentimentelor morale”.

Spre sfârșitul secolului al XVII-lea, doctrina mercantilistă este din ce în ce mai contestată.
Reglementările autorităților îngrădesc tot mai mult activitatea economică a noii clase – burghezia –
încurajată inițial de suveran, urmărind să-și consolideze poziția și să-și asigure sprijin financiar. Spre
mijlocul secolului al XVIII-lea, noul context intelectual este marcat de ideile filosofice (John Locke,
Montesquieu) care susțineau existența drepturilor naturale ale individului pe care societatea și, mai
ales, suveranul nu ar trebui ca să le încalce. Pentru filosofi, legea naturală era legea unui Dumnezeu
bun care dorea ca omul, pe care l-a lăsat liber, să fie fericit. Existența drepturilor naturale face ca
economia să fie ea însăși, guvernată de mecanisme naturale care ar trebui lăsate să funcționeze
libere, fără niciun amestec din partea statului. Aceasta este condiția ca o economie să funcționeze și
să prospere. Tot în această perioadă, burghezia devine o pătură socială tot mai puternică și nu mai
are nevoie de aceeași susținere și protecție din partea suveranului. În acest context apare doctrina
liberalismului economic care se opune oricărei forme de intervenție a statului în economie.

Laissez-faire-Liberalismul economic a plecat de la ideea că individul își caută întotdeauna propriul

beneficiu. Această căutare, împreună cu cea a restului populației, face ca societatea să ajungă să
beneficieze. Prin urmare, statul nu ar trebui să intervină în relațiile economice sau, în orice caz, că
această intervenție este minimă. Expresia folosită pentru a rezuma doctrina a fost laissez faire,
laissez passer, care în franceză înseamnă a da drumul, a da drumul. De fapt, deviza fusese deja
folosită de fiziocrați, dar liberalismul și-a însușit în cele din urmă.

Mâna invizibilă este un concept economic și de filozofie socială introdus de Adam Smith.Metafora

ilustrează cum, prin urmarea propriului interes, indivizii stimulează indirect economia. Smith
consideră că, în cazul societăților capitaliste, urmărirea propriului bine contribuie la binele societății.
În cadrul mecanismului pieței, guvernat de acest principiu, acțiunile cele mai eficiente și benefice vor
fi și cele mai profitabile.

Avantajul comparativ este o lege economică, care datează de la începutul anilor 1800, care
demonstrează modurile în care protecționismul (sau mercantilismul așa cum se numea la acea
vreme) nu este necesar în comerțul liber. 

Doctrina aleasa de mine este la baza economiei contemporane. Liberalismul economic a schimbat
viata si perceptia persoanelor in ultimele 3 secole.