Mihai Viteazul

(1593 – 1601)

Marile puteri ale sec. al XVII lea: - Imperiul Otoman

- Polonia
- Imperiul Habsburgic
- Rusia
Născut în familia Basarabilor, fiul lui Pătraşcu cel Bun şi frate cu Petru Cercel, Mihai
Viteazul va urca din ianuarie 1588 până în oct. 1593, constant în dregătorii.
În oct. 1593 devine domnul Ţării Româneşti.

Domnia sa a coincis cu lansarea de către Papa Clement al VIII lea a Ligii Sfinte, alianţă la
care au aderat: - Sigismund Bathory – Principele Transilvaniei
- Aron Vodă – Domnul Moldovei
- Mihai Viteazul – Domnul Tării Româneşti

Integrarea Ţărilor Române în alianţa creştină a dus la răscoala antiotomană care a izbucnit
la 13 noiembrie 1594, la Bucureşti prin suprimarea creditorilor levantini şi a garnizoanei
otomane.
Victoria obţinută la Bucureşti trebuia consolidată prin atacuri împotriva cetăţilor de
graniţă (dec.1594 Giurgiu, 10 dec. 1594 Gura Ialomiţei, 1 ian. 1595 Hârşova, 8 ian. 1595
Silistra).
La 14 şi 15 ian. 1595 o oaste tătară şi otomană a fost înfrântă la Putineiu, Stăneşti şi
Şerpăteşti. Atacarea cetăţilor de pe linia Dunării a declanşat ostilităţile cu turcii.

În aceste condiţii, Mihai a încheiat la Alba Iulia, prin delegaţia marilor boieri condusă
de Mitroploitul Eftimie la 20 mai 1595, un tratat cu Sigismund Bathory, prin care aceştia
subordonează ţara principelui Ardealului, iar pe domnitor boierilor. Potrivit tratatului,
domnul este degradat la calitatea de locţiitor al lui Sigismund, iar Ţara Românească urma
să fie guvernată de un sfat restrâns alcătuit din 12 boieri.

Sigismund intervine în Moldova, îl înlocuieşte pe Aron Vodă cu Ştefan Răzvan.

La 3 iunie 1595 , la Alba Iulia, el a încheiat şi cu aceasta un tratat asemănător celui din 20
mai, astfel principele Transilvaniei a devenit suveranul Ţărilor Române extracarpatice.

Campania antiotomană din 1595

Între 14 – 17 august 1595 oastea otomană condusă de Sinan –paşa a trecut Dunărea la
Giurgiu. Confruntarea decisivă pregătită de turci a avut loc la Călugăreni la 13/ 23 august
1595, încheindu-se cu o victorie românească de prestigiu.
Campania otomană urmărea transformarea Principatelor în paşalâcuri, aceasta a provocat o
categorică opoziţie a tuturor păturilor sociale. La începutul lunii octombrie a fost cucerită
Târgoviştea şi apoi turcii au fost atacaţi la Giurgiu şi alungaţi peste Dunăre.
 Otomanii au reluat ofensiva în Ungaria, unde habsburgii au fost învinşi. În aceste
condiţii, Mihai a încheiat pace cu sultanul în (1597), iar pentru consolidarea poziţiei ţării a
încheiat un tratat de alianţă cu Imperiul Habsburgic( 1598). Prin această dublă suzeranitate
otomană şi habsburgică, Mihai se emancipează de consecinţele tratatului cu Sigismund
Bathory.

Unirea Ţărilor Române sub conducerea lui Mihai Viteazul

Mihai ca şi împăratul Rudolf dorea înlăturarea lui Andrei Bathory şi scoaterea

Transilvaniei din sistemul politic polono- turc.
Mihai are meritul istoric de a fi luat singur hotărârea înlăturării lui Andrei Bathory. În
fruntea unei armate Mihai trece prin Pasul Buzăului ( 14 oct. 1599) pătrunzând în Braşov.
A doua coloană adusă din Oltenia de boierii Buzeşti a pătruns în Transilvania prin pasul
Turnu Roşu. Cele două armate au făcut joncţiunea la Tălmaciu, lângă Sibiu.
Bătălia cu Andrei Bathory s-a dat la Şelimbăr, ( 28 oct. 1599). Lupta s-a sfârşit cu o
strălucită victorie a lui Mihai.
La 1 noiembrie domnul este primit cu mare alai în Alba Iulia, capitala Transilvaniei. După
ce Dieta l-a recunoscut ca principe, Mihai a luat măsuri menite să consolideze unirea celor
două ţări.

Pentru crearea frontului comun antiotoman al celor trei ţări române trebuia înlăturat
Ieremia Movilă, supus polonilor, tributar turcilor şi duşman al lui Mihai. În primăvara
anului 1600, o armată condusă de Mihai a trecut prin pasul Oituz înaintând pe Trotuş, iar
alta prin pasul Rodna, sub conducerea lui Baba Novac. Din sud, din Ţara Românească,
înainta oastea condusă de Nicolae Pătraşcu, fiul lui Mihai. Oştile moldovene au trecut de
partea gloriosului domn. Cele trei ţări române se aflau sub conducerea aceluiaşi
conducător.
Victoria lui Mihai a stârnit nemulţumirea duşmanilor interni şi externi.
În lipsa lui Mihai din Transilvania, nobilimea s-a răzvrătit şi a trecut de partea generalului
imperial Gheorghe Basta.
În faţa acestei situaţii, Mihai înfruntă oastea nobilimii şi a lui Basta la Mirăslău, lângă Aiud
( 18 sept.1600). Înfrânt se retrage spre Făgăraş.
În Moldova, polonezii îl readuseră pe Ieremia Movilă, continuându-şi apoi înaintarea în
Ţara Românească pentru instalarea lui Simion Movilă. Mihai a trecut munţii, dar a fost
înfrânt. În aceste condiţii, domnul domnul se îndreaptă spre Curtea Imperială. Mihai ajunge
foarte curând la înţelegere cu împăratul, deoarece nobilimea se răsculase proclamându-l
principe pe Sigismund Bathory.
Astfel, oaste lui Mihai şi oastea lui Basta pornesc la înlăturarea lui Sigismund.
Lupta cu Sigismund s-a dat la Gurăslău ( 3 august 1601), lângă Zalău. Mihai era din nou
domn , dar Basta dominat de ambiţii proprii , fiind convins şi de adeziunea curţii imperiale
care dorea Transilvania a pus la cale asasinarea lui Mihai, săvârşită la 19 august 1601,
lângă Turda.
Mihai Viteazul a fost una din marile personlităţi ale istoriei noastre din toate timpurile.