Nicoleta Bugnar Liana Me ter

Tranzac ii Economice
Interna ionale

TESTE
GRILE
1.
mondiale sunt:
a.
b. perioada colonismului
c.
d. marile descoperiri geografice.

C=a+d

2.
a.

b. sp

c.
.

3. Relatiile economice internationale

a.
în cadrul schimbului de

b.

c.
.

4. Fluxurile economice sunt caracterizate prin:

a. volumul de ma
fluxurilor
 b.

c.
.

5. sunt:
a. fluxul managerial, fluxul fin
cooperare
b.
cooperare
c.
structural.

6.
sunt:
a.
b. ia unor crize economice la nivel mondial
c. adâncirea diviziunii mondiale a muncii
d. accentuarea caracterului agrar al economiei
mondiale
e. proliferarea fenomenului de ruralizare.

C=d+e

7. Fluxurile comerciale sunt caracterizate prin:

a.

b.
c. formarea celor trei mari blocuri economice
d. .
te: A = a + b, B = b + c,
C=a+c+d
8.

a. 20 %
b. 40 %
c. peste 70%.

9. Fluxurile financiar –
a. înaintea fluxului comercial
b. concomitent cu fluxul comercial
c. .

10. Fluxurile financiar – monetare cuprind:

a. – monetare
b.
c.
valutare.

11. Dezvoltarea economico- obal este

rezultatul:
a.
b. c
c.
i economici

d. .
Varianta core
C=a+b+c

12. Factorii care au

sunt:

b. marile descoperiri geografice

.
13. Cine au fost primii „oameni de afaceri”?
a. babilonienii
b. fenicienii
c. grecii.

14.
manufacturile apar în secolul:
a. XV
b. XVI
c. XVIII.

15.
mondiale sunt:
a.
b. div
c. .

C=a+c

16.
a. elementelor sistemului economiei mondiale
b.
c. diviziunii int .

C=a+b+c

17.
rezultat:
a. r la
circuitul economic mondial
b. ve în interiorul
 c.
circuitului economic mondial.

18.
este rezultatul:
a.
b. diviziunii mondiale a muncii
c. diviziunii sociale a muncii.

19.
a. rezultatul schimbului de tehnologie
b.
subansamble încorporate într-un produs
complex
c.
subramuri de activitate.

20. Spec
a. produ
b. înlocuirea tehnologiilor mari consumatoare de
i energie cu tehnologii moderne
c. consum de - .

C=a+c

21.
a. lire a unor
raporturi economice
b.
raporturile economice mondiale
c. a revol
tehnico- .
22.

a. r
b. e,

c. flux economic.

23. emei

a. fluxurilor financiar-monetare
b. fluxurilor comerciale
c. fluxurilor de cooperare.

24.

a. fluxurile monetare
b. fluxurile valutare
c. fluxurile financiar-monetare.

25.
de:
a.
b. e ale fluxurilor

c. .

26. P
a.
cu caracter juridic, administrativ, fiscal, bugetar,
financiar, bancar, valutar, etc. în scopul

economiei
 b.
cu caracter juridic, administrativ, fiscal, bugetar,
financiar, bancar, valutar, etc. în scopul

c.

27.
a. este comp

b.
c. .

28. obiectiv:
a.
schimb
b. rii

c.
.

29.
a. de promovare a r.e.i., de protejare a economiei

b. de promovare a importu

c.
ratei de schimb.
30. Obiectivele politicii comerciale sunt:
a. sporirea veniturilor bugetare
b.

c. acordare

d.
e. .

C=a+b+d+e

31.

a. GATT
b. OMC
c. FMI
d. UE
e. ONU
f. NAFTA.

C=a+b+c

32.
a.
autohtone
b.
concuren
c.
d. protejarea produselor indigene prin

A = b + d, B = a + b + c,
C = a + c.
33.
a.

b. sensul, întinderea, nivelul, durata, orientarea

c.

34.
este:
a. direct prop
b.
c. sunt independente una de alta.

35. La un nivel ridicat al taxei vamale este preferabil ca

a.
b.
c. mai mare.

36.

a. mai mi
b.
c. mai mare.

37.
a.
-se printr-o stare

b.

c. unor ramuri ale economiei cu ajutoare

de la stat.
38.
a. tarifului vamal de import
b. facturii comerciale
c. .

39.
a.
b. taxe vamale mari
c. elim
d. .

40.

a.
b.
c. conflict militar, politic
d. .
= b + c, B = a + b + c,
C = a + c, D = c + d

41.
a.
b. stimularea anumitor ramuri economice
c.
d. .

42. Practicarea unei politici de liber schimb presupune:

a.
b.
intern
c.
d.
e. .
 V , B = a + c + d,
C = a + c.

43.
a.
b.
c. pentru ramurile economice noi
d. pentru cazurile de specializare uni .

44.
ridicat pentru:
a. produsele agricole
b. produsele industriale
c. servicii.

45.
rezultatul:
a. rundelor de negocieri din cadrul GATT
b. din partea FMI
c.
d. acordurilor CEFTA.

46. Principalele instrumente ale politicii comerciale sunt:

a. pr
b.
stimulare a exporturilor
c.
importurilor.

47. Politicile cu caracter restrictiv sunt:

a.
b.
exporturilor
c. .
48.
a.
b. îndeplin
c.
d.
e.

C = a + c, D = c + d

49.
a.
b.
c.
d. func
e.

f. .
+ d,
C = a + c, D = b + c + d + e

50. Primele decenii ale secolului XX s-au caracterizat prin:

a.
b. taxe vamale
c.
d. realizarea unor zone de liber schimb.

51.
a. taxele vamale
b. tariful vamal
c. teritoriu vamal.

C=a+c+b
52. Taxele vamale sunt suportate de:
a. exportator
b. importator
c. consumatorul final

C=a+c+b

53.
a. importator
b. exportator
c. declarant vamal
d. consumatorul final.
= b + c, B = a + b,
C=a+c+b

54. Principalul rol al taxei vamale de import este:

a. de a aduce venituri la bugetul de stat
b. -

indigene
c. .

55. Taxele vamale, ca instrument al politicii comerciale:

a.
b. sunt suportate de consumatorul final
(exportator)
c.
exportator).

C=a+c+b

56.
astfel:
 a. taxe vamale de import, de export, de tranzit
b. taxe vamale de import, de export, ad-valorem
c. taxe vamale ad-valorem, specifice, mixte
d.
ionale, de retorsiune

57. Taxele de retorsiune:

a.

b.
comerciale, acordurile bi- sau multilaterale
încheiate
c. stat în mod independent,

58. Taxele vamale de import:

a.
frontiera va
b. se percep atunci când produsele trec frontirea

importator
c. .

59. Nivelul taxei vamale de export este redus:

a. pentru produsele cu un înalt grad de prelucrare
b. pentru exportul de materii prime
c.
reexportate în regim de lohn.

60.
 a.
olul la
produsul vizat
b. încurajarea exportului, mai ales la materii prime

c. limitarea exportului de produse finite,

încurajându-se astfel prelucrarea lor în teritoriul
.

61. Taxele vamale de tranzit apar:

a.
embargou economic
b.
unui teritoriu vamal
c.
.

62.
astfel:
a. taxe vamale de export, taxe vamale de import
b.
c. taxe vamale specifice, ad-
d.
retorsiune.

63. Taxele vamale ad-valorem s

a.
b.

c. unei cote procentuale aplicate asupra valorii în

d. unei cote procentuale aplicate pe un

de produs.
64. Pentru importator avantajele taxei ad-valorem sunt:
a.
b. sunt greu
c.

65. Dezavantajele taxei vamale ad-valorem sunt:

a.
b.

c.

mai mici.
este A = b + c, B = a + b,
C=a+c+b

66. Dezavantajele taxei vamale ad-valorem sunt:

a.

mici decât în realitate

b.

mai mici
c. lim .

C=a+c+b

67. -
a. la importul produselor prelucrate deoarece
 b.

c. numai la importul de materii prime.

68. Taxele vamale specifice sunt:

a.
cote procent
b.

c. taxe care se percep numai în cadrul unor

importuri specifice.

69. Avantajele taxei vamale specifice sunt:

a.

b.
-valorem mai ales la produsele

c.
.

70.
specifice în raport cu cele ad-valorem:
a.

b.

c. au un efect
taxelor vamale impuse.

71.
 a. -

b. -

produsului.
c.
.

C=a+c+b

72. Tariful vamal este:

a.

b. un catalog ce cuprinde produsele supuse

c. un catalog ce cuprinde nivelul prot .

73. Nomenclatorul vamal de la Bruxelles a fost elaborat din

a.
(1950)
b.
c. .

74. pturile de

a. .
b.
c.

75.
 a.
vamale
b.
Acordul General pentru Tarife
c.

d.
cheltuieli de transport, asigurare pe parcurs
intern.

76. i prime

import) atunci:
a.

b.
numai d
c.
.

77.
a.

b. este

c.
produsul finit.

C=a+c+b

78.
 a.
vamale
b.

c.
.

79. Teritoriul vamal poate fi:

a. egal cu teritor
b.
c. .

C=a+c+b

80.
a.
b. zona de liber schimb
c. antrepozit vamal
d. porto franco
e. .
A = a + c, B = a + b + d,
C = a + c + b, D = b + e, E = a + e

81.
sub forma:
a.
b. zona de liber schimb
c. antrepozit vamal
d. porto franco
e. .

C = a + c + b, D = a + c + d

82.
 a.
e

b.

c.

83. la

a.
b.
c. .

84.
vamale, care înlocuiesc sursele (de materii prime,
produse finite, servici
scumpe), cu surse mai eficiente (mai ieftine) din punct

a.
b.
c. .

85. e

a.
b.
 c.
d. antrepozit vamal.

86.
plata taxe

a.
b.
c. .

87.

a.
b.
c. .

88. Produsele depozitate într-un antrepozit vamal vor

suporta taxe vamale:
a.
b.
c.
.

89. Principalele tipuri de antrepozite vamale sunt:

a.
b. antrepozit real
c. antrepozit comercial
d. antrepozit nominal.

C=a+c+b

90.
vamale, impuse cu scopul de a limita sau deforma
 a.
b.
c.
d. .

91.

a.

b.

c.

92. Sumele de bani pe care lor care

produc pentru export, pentru a le acoperi o parte din

a. credite de export
b. prime de export
c. cte la export
d. .

93. Sumele de bani acordate de stat unor firme exportatoare

 a.
b.
c. prime directe de export.

94.

a.
b.

c.
d.
comercial.

95.
sunt:
a.
b.
c.
.

96.
sunt:
a.
exportate
b.
exportatoare
c. .

C=a+c

97. r-

a. prime valutare de export

b.
 c. creditele de export.

98.
cuprind:
a. prime valutare de export
b.
c. creditele de export.
ste A = b + c, B = a + b,
C=a+c+b

99.

a.
b. -
un ritm mai alert decât

c.

+ b,
C=a+b+c

100.

a.
b.

c.
importului.

C=a+b+c

101.
 a.
b.

c. portului.
+ c,
C=a+c

102. -
bilaterale, precizându-se în

importului sunt:
a.
b.
c. .

103. de stimulare a exporturilor, amintim:

a.

b.
c. primele valutare.

104.
a. n

b.
c.

105.
a. in
interiorul uniunii vamale cu altele mai eficiente tot
 b. înlocuirea unor fluxuri mai scumpe din interiorul
uniunii vamale cu fluxuri mai ieftine din afara
uniunii vamale
c. înlocuirea unor surse mai ieftine din afara uniunii
vamale cu surse mai scumpe din interiorul uniunii.

106. Zona de liber schimb presupune:

a.

b.

c. exceptarea de la regimul vamal al unei zone.

107.
alegerea unei alternative din suma variantelor

a.

b.

c.
afacer .

108.

contract în intervalul dintre momentul încheierii

a. riscul administrativ
b. riscul valutar
c. riscul de transfer valutar.

109.
 avantajul:
a. -

b. cheltuielile de

aceasta
c. .

110.

externe, se numesc:
a. firmele comisionare
b. reprezenta
c. .

111.

a. stabilirea mobilurilor de export sau import ale

partenerilor
b.

c. or afaceri
.

C=a+c+b

112.
caracteristici:
a.
b.
c. diversitatea elementelor implicate.

C=a+c
113.
externe sunt:
a.
b. riscul valutar
c. riscul politic
d. riscul de management
e. riscul natural
f. riscul administrativ.
Varianta corec d,
C = a + c + d, D = a + b + d + f

114.
a.

b. modificarea cursului valutar în intervalul

cuprins între încheiere

c.
.

115. Pentru importator riscul valutar apare când:

a.
moneda de contract
b.

c.
cu moneda de contract.

116. Pentru exportator riscul valutar apare când:

a.
moneda de contract
b. u
 c.
cu moneda de contract.

117.
a.

b. abilit în contract este mai mic decât cel

c.
cursului valutar.

118. Principalele dezavantaje ale schimburilor

comerciale directe sunt:
a.
b. cheltuieli mari de promovar

c.
d.
e. -

.
ste A = b + c, B = e + b,
C=a+c+b+d+e

119. Schimburile comerciale directe presupun:

a. crearea unor structuri organizatorice proprii în

b. încheierea unor contracte de comision

c.
.

120. Avantajele schimburilor indirecte sunt:

 a.

b.
c.

121. Caracterizarea

perspectivele pe care le are agentul economic pe

a.
b.
c. cercetarea de marketing

122. Mixul de marketing cuprinde:

a.

b.
c. .

123.
de

a.
b.
c. .

124.
contractuale, care stabilesc modul de fixare în viitor

a.
b.
 c. .

125.

a. drum critic
b.
c. .

126. Mixul promo

a.
b.
c.
.

127. Elementele acorporale ale unui produs, cu impact

a. marca de produs
b.
c. caracteristicile fizice
d. .

C= c+b+d

128. Principalele strategii de promovare a produsului pe

a. rea unui nou

produs
b. standardizarea produsului
c. .

129.

a.
 b.

c. incapacitatea firmei de a adapta produsul la

.

130.

a.
promovare mai mici
b.
c.
.

C=a+c+b

131.

a.
b. .

132.
categorii:
a.
b.
c.
d.
e.
f. .

C = a + c + b, D = a + b + d + e

133.
a.
b. acordurilor comerciale
 c. .

134.
a. OPEC
b. UE
c. NAFTA.

135.
a.
b. în strategia UE
c. în cadrul acordurilor GATT.

136.

a.

semnarea unui contract

b. proces de comunicare între doi sau mai mu

sa se materializeze în semnarea unui contract

c.

ri unilateral acceptate
care sa se materializeze în semnarea unui
contract.

137.
a. un consens într-
b. un consens într-
c. o concesie privind problemele comerciale.

138. Negocierea este:

a. un fenomen social
 b. un proces organizat
c. .

C=a+c+b

139.
presupune:
a.
b.
c.
.

140.
a.
b.

c. este un proces de armonizare a intereselor

comerciale prin realizarea unor acte de
cooperare.

C=a+c+b

141.
a.
b. le firmelor concurente;
c. -valutare

C=a+c+b

142.
a. ca un proces de comunicare între doi sau mai
 b. ca un ansamblu ve

c.
.

143.

a.
b.
c. negocierea este un proces cu finalitate
.
, B = a + b,
C=a+c+b

144.

a.
b.
c. .

145. egocierile pot fi

clasificate astfel:
a.
b.
c.
d.

C = a + c + b, D = a + c

146.
clasificate astfel:
a.
 b.
c.
d.

C=a+c+b

147. Principalele scopuri ale negocierilor comerciale

sunt:
a.
b.
comerciale anterioare
c. finalizarea unor contracte de export – import
d.

C = a + c + b, D = a + b + c + d

148. Fazele negocierii sunt:

a. post – negocierea
b. prenegocierea
c. negocierea propriu –
d. proto – negocierea
e. finalizarea negocierilor.
+ e, B = a + b,
C = a + c + b, D = a + b + c + d

149. Post –

a.
b.
c.
al
acestuia.

150. Proto – negocierea presupune:

 a.

b.

momentul punerii în aplicare al acestuia

c. de

d.

le
ce pot fi considerate de parteneri semne pozitive

151.
forma de manifestare a acestora, este:
a.
ctivele partenerilor
b.

c.
elaborarea planului de negociere (documentelor
de negociere)

152. În orice tip de negociere, primul pas care trebuie

a.
negocierile
b. formarea echipei negociatori
c. elaborarea documentelor scrise aferente
negocierii.

153.
 a. stabilirea
obiectivelor paretenerului
b. analiza contextului economic, social în care se

c. formarea echipei de negociatori.

154.
obiectivelor proprii:
a.
obiectivele anticipate ale partenerului
b.

c.
negociatori.

155. Documentele scrise aferente negocierii sunt:

a. planul de negociere
b. dosarele negocierii
c. calendarul negocierii

C=a+c+b

156.
a. o propunere pentru încheierea unei afaceri de
import – export
b. un formular tipizat folosit în cad
de export
c.
exportator.

157.
a.
-a ofert-o pe un termen de
 b.
c.

c,
C=a+c+b

158.
a.
-a ofert-o pe un termen de

b.
c.

d.

C=c+d

159. D
clasificate astfel:
a. negocieri purtate la nivel înalt
b. negocieri purtate la nivel de guverne
c. negocieri purtate la nivel de firme sau

C=a+c+b

160.

a.
b. caietul de sarcini
c.

161.
 neg
pe care nu le-
a. strategia surprizei
b.
c. tacticile defensive.

162.
a.
cum
b.
exportatorului
c. -media privind lansarea unui nou
produs

163.
comerciale pot fi:
a. unilaterale
b. bilaterale
c. multilaterale
Varianta cor
C=a+c+b

164.
criteriile:
a.
b.
c. .

C=a+c+b

165.
a. protonegocierea, prenegocierea, negocierea
propriu-
 b. prenegocierea, negocierea propriu-
postnegocierea, protonegocierea
c. prenegocierea, negocierea propriu-
postnegocierea.

166. Protonegocierea presupune:

a. punerea în aplicare a prevederilor contractuale
b.
parteneri
c.

de vedere.

167. Succesul sau insuccesul unei negocieri depinde de:

a.

b.
c.
acestuia.

168. În orice tip de negociere, primul pas care trebuie

ste legat de:
a.
obiectivelor partenerului
b. analiza contextului
c.

169.
aferente negocierii sunt:
a. permi

b. nu permite devierea de la ideile originale

 c.
unic elaborat

170. Documentele scrise aferente negocierii sunt:

a. planul de negociere, calendarul nego

b. planul de negociere, dosarele de negociere,

c. contractul comercial.

171.
a.
b.
c.
Varianta c
C=a+c+b

172.
a.

b.
-a oferit-
c. ex
-a oferit-

173.
a.
export
b.

c. manifestarea de voin
174.
a.

b. strategiile negocierii
c. tacticile de negociere.

175.
a. schimbarea persoanelor aflate la nivele
decizionale diferite
b.
negociere
c.

resursele disponibile pentru realizarea lor.

176. Contractul
a. elementul definitoriu al unei vânzãri- cumpãrãri
ãrfuri, fiind acordul de
ã între doi parteneri, având sediile în ãri
diferite, acord prin care o parte se obligã sã
transfere celeilalte pãr
unui bun al sãu contra unui pre
b. formã de materializare a acordului de voin ã
între douã sau mai multe pãr
unor obiective
c. împuternicirea datã unei persoane juridice de a o

177. Contractul de mandat este:

a. -import
b. un contract de comision
c. un contract de concesiune
d.
178. Contractul de mandat presupune:
a. ca o persoanã fizicã sau juridicã sã se oblige fa ã
de o altã persoanã sã îndeplineascã sarcina
eia
b.
comerciant sau un producãtor prin care primul
se angajeazã sã vândã sau sã cumpere în nume
propriu, dar în contul celui de-al doilea o
cantitate determinatã de marfã, contra unui
comision
c. concesionarea dreptului de folosire a unei mãrci
de fabricã.

179.
mandatarului sunt:
a. de platã a remunera
b. despãgubirea partenerului
c. de executare a mandatului.

180. În cadrul contractului de man

mandantului sunt:
a. de executare a mandatului
b. de informare a mandantului
c. revocarea contractului.

181.
denumirea de:
a. contract de comision
b.
c. .

182. Mandatul comercial poate fi definit ca:

a.
 contul acestuia
b.

c.

cont propriu.

183.

a. contract de comision
b. contract de mandat
c. contract de concesiune.

184. În cazul contractului de comision, da

la depozitul comisionarului, acesta:
a.

b.
primite
c.

185. Contractul de comision

a.

numit comitent prin care comisionarul se

mpere în nume
 b.

numit comitent prin care comisionarul se

pe co
c.

numit comitent prin care comisionarul se

186.
comision sunt:
a.
comisionarului
b.
c.
.
ste A = b + c, B = a + b,
C=a+c+b

187. Delcrederea reprezintã:

a. decontarea sumelor încasate din valorificarea
mãrfurilor
b.
c.
marfa pe credit, preluând riscul ce decurge din
eventuala neplatã.

188.
a. sã caute cumpãrãtori sau vânzãtori
 b. sã rãspundã pentru neexecutarea obliga
contractuale
c. sã se conformeze instruc iunilor comitentului

C=a+c+b

189.
a. iei cãtre mandatar
b.
despãgubirile suportate de comisionar
c. sã se conformeze instruc

190. Pãr sunt:

a. i comisionar
b. ent
c. i concesionar.

191. Contractul de concesiune înceteazã în condi

a. în cazul rezilierii (fãrã preaviz)
b. la falimentul uneia dintre pãr i
c. din cauza incapacitã -
executa mandatul comercial.

C=a+c+b

192.
contractul de mandat sunt:
a. ioneazã în numele
concedentului
b. contractul de concesiune este pe o perioadã
determinatã, nu pe opera
c. ã în nume propriu.

C=c+b
193.
contractul de comision sunt:
a. concesionarul devine proprietarul mãrfii
b. riscurile sunt preluate de concesionar
c. exclusivitatea.

194. Principalele deosebiri care apar între contractul de

–

a.
produsul concedentului
b. integrarea concesionarului în sistemul de
comercializare
c. –
concesionar

C=a+c+b

195. Principalele deosebiri care apar între contractul de

t sunt:
a.
b.

c. riscurile sunt preluate de mandant.

C=a+b

196. În cazul contractului de franchising, una dintre

-ului este:
a.
toate elementele specifice
b. de
partener
 c.

care pot fi un procent din cifra de afaceri sau o

.

197. -ului sunt:

a.
partenerului
b. livrarea mãrcii de fabricã sau de comer
elementele specifice
c. îngãduin

C=a+c+b

198. -ului sunt:

a.
intelectuale a partenerului
b. sã acorde remunera ia partenerului
c. sã acorde un procent din cifra de afaceri sau o
cotã fixã partenerului

C=a+c+b

199. Contractul de vânzare-

a.

b.

c. nu este un act oneros

200. Principalele elemente ale unui contract de export –

import sunt:
 a.

b.

c.

contractului.

201. Caracteristicile contractului de vânzare-cumpãrare

i ã sunt:
a. act multilateral sau unilateral
b. act translativ de proprietate
c. act oneros.

C=a+c+b

202. Finalizarea contractului, ca etapã în realizarea

oricãrui contract comercial:
a. se materializeazã prin semnarea actului
contractual rezultat din negocierile purtate
b.
pãr ilor implicate
c. presupune realizarea proiectelor de contract pe

203. În contractele de export –

a. descrierea caracteristicilor tehnologice ale

produsului
b.
comerciale
c. prezentarea unor prospecte, cataloage, mostre cu
principalele caracteristici tehnice ale produsului.
204. În contractele de vânzare –

prezentate prin:
a. descrierea caracteristicilor tehnologice ale
produsului
b.
comerciale
c. prezentarea unor prospecte, cataloage, mostre cu
principalele caracteristici tehnice ale produsului.

C = a + c + b, D = a + c

205. Într-un contract de export – import clauza

a. exprimarea

b.
c.

precizie

C=a+c+b

206. -un contract de export –

import se face:
a.
b.
c.
d. într-

207.
constituie metoda prin care:
 a. importatorul examineaz înaintea
încheierii contractului, declarându-se de acord
cu calitatea ei
b.

c.
pentru încheierea contractului.

208.

-un anumit timp asupra

a.
b. e”
c.

209.
a. ã de
acceptarea calitã ãtre cumpãrãtor care
trebuie sã se pronun -un anumit timp
asupra mãrfii
b. importatorul a vãzut marfa înaintea încheierii
contra -o fãrã sã se impunã o
descriere calitativã a mãrfii
c. importatorul a vãzut marfa dupã încheierea

acesteia.

210.
a. semnarea
contractului
b.
 c.

211.

a. cu sau

b.

c.

212. l) presupune

a.

b.
c.
a

213. Determinarea calitã

uzuale presupune:
a. folosirea standardelor de calitate
b. folosirea mostrelor
c. folosirea unei game similare de produse.

214.
a. importatorul nu va accepta marfa chiar dacã

convenitã
 b. importatorul va accepta marfa chiar dacã aceasta

calitative
c. importatorul acceptã marfa fãrã vizionare chiar
deprecieri calitative.

215.

a.
contractuale
b.
transportatorului la termenul convenit în
contract
c.

impor

216.

a. balaj,

b.
c.

217. Clauza „ neto” presupune:

a. vânzãtorul nu pretinde nimic pentru ambalaj
b. vânzãtorul calculeazã separat p ul ambalajului
c.
al mãrfii.

218.

va stipula:
 a.
aferente
b.
acestuia
c. modalitatea în care se face returnarea.

219.
presupune:
a.

b. re importator în

c. marcarea se face cu însemnale importatorului.

220. - –
import poate fi:
a.
b.
c. determinabil

221. La înc

a.
b.
c.

222. Din punctul de vedere al decontãrii, în contractele

comerciale pr
a. determinat
b. determinabil
c. determinat sau determinabil.
223.
a.

la finalizarea lucrãrii sau la livrarea produsului

b. este stabilit în momentul încheierii contractului
c. poate fi fix sau mobil.

224. Scontul de reglementare este:

a. o boni ie
b. ã celor ce plãtesc
ã
c. ã
în prealabil, din ca
ale produsului.

225. Remiza este:

a. ie
b.
vândutã
c. o marjã asiguratorie de pre

226. Corelarea valorii contractului de export cu o

a.
b.
c. .

227.
a. -o

rtenerul este

b.
 c. -o

228.
a. riscul valutar
b.
c.

229. Clauza de impreviziune presupune:

a. acoperirea riscurilor în cazul unor evenimente
de orice naturã care fac imposibilã realizarea

b. posibilitatea exprimãrii sumei de platã în mai

multe valute
c. contracararea diferitelor riscuri conjuncturale
d. pãr ã sau par ã a
contractului.

230.

a. dec
b. dosar vamal
c.

231.
a.
exportator la importator
 b. transferul riscurilor legate de livrare de la
exportator la importator
c. transferul cheltuielilor legate de livrare de la
exportator la importator
d. de
, de la exportator la importator.

232.
a. ãspunderile pãr
i de riscurile suportate
b. precizãri legate de transmiterea dreptului de
proprietate
c.
mãrfurilor.

233.
a. vânzãtorul este obligat sã livreze marfa în

locul convenit, împreunã cu documentele

specifice, iar
plãteascã marfa la termenul convenit
b. cheltuielile de rambursare sunt suportate de
vânzãtor
c. cheltuielile privind controlul cantitã calitã
mãrfii sunt suportate de cumpãrãtor.

234. Conform regulilor din categoria D INCOTERMS:

a. vânzãtorul are obliga
ãrãtorului la poarta fabricii
b. vânzãtorul are obliga
pânã la frontierã
 c. vânzãtorul are obliga a suporta cheltuielile

235.
RAFTD sunt:
a.

b. INCOTERMS sunt specifice Europei, în timp ce

RAFTD sunt întâlnit
SUA
c.

236.
a
a.
b. patru litere
c. cinci litere
d.

237.
a. EXW, DES, DEQ
b. DES, DEQ, FCA
c. EXW.

238.
a. FCA, FAS
b. FCA, FAS, CFR, CIF, CPT
c. FCA, FAS, FOB.

239.

a.
asigurarea sunt separate de suportarea riscului
 b.

c.

acestui transport.

240. Categoria D din regulile INCOTERMS cuprinde

a. franco
b.
c. cost, asigurare, navlu.

241. FOB (free on board / franco la bord) presupune:

a.

b.

momentul în care marfa ajunge la bordul navei

c.

momentul în care marfa ajunge la bordul navei.

242. CIP (carriage and insurance p

a.

punctul convenit
b.
în punctul de
-
c.
vamale necesare la export.

C = a + c + b, D = a + c
243. DAF (delivered at frontier / franco la
presupune:
a.

-
b.

punctul convenit
c.

244.
a.
de transpo
-
b.

momentul în care marfa ajunge la bordul navei

c. pune marfa la

245.
a.
b. contractelor pe termen lung
c. contractelor pe termen scurt
d. ive
e. contractelor de cooperare.

C = a + c + b, D = b + d + e

246.
 a. Pe = Po (a M1/Mo + b L1 /Lo)
b. Pe = Po (a + b + c L1 /Lo)
c. Pe = Po (a + b M1 / Mo + c L1 /Lo)
d. Pe = Po + Po (a + b M1 / Mo + c L1 / Lo).

247.
denumirea de:
a.
beneficiarului
b. clauza de indexare
c. ilor.

248.
a.

b.

c. .

249. Clauza :
a.
b. clauza de indexare
c. clauza de rectificare.

250. În cazul contractelor buy-back, aplicarea clauzei de

a.
b. plata contractului se va face printr-o cantitate

c.
.

251.
 a.
b.
mondial
c.
contractante.

252.
a.
prin renegocierea acestuia
b.
c.
mondial.

253.

a.
b.
c. .

254. -a
depreciat în raport cu moneda etalon, potrivit

a. Sp = Si (1 + Kf )
b. Sp = Si (1 + / - Kf )
c. Sp = Si (1 - Kf ).

255. -a apreciat
în raport cu moneda etalon, potrivit clauzei valutare

a. Sp = Si (1 + Kf )
b. Sp = Si (1 + / - Kf )
c. Sp = Si (1 - Kf ).

256.
 a.
b.
c. .

C=a+c+b

257. Într-un contract de export – import termenul de

a. anticipat
b. la vedere
c. la termen
d. prompt.

C = a + c + b, D = a + c + d

258.
sunt:
a. factu
b. documentul de transport
c. certificat de origine
d. .

C=a+c+b

259.
care fac obiectul contractului, termenul de livrare
poate fi:
a. termen de livrare cert
b. termen de livrare anticipat
c. termen de livrare orientativ
d. termen de livrare determinabil.

C = a + c + b, D = a + c + d
260. e de
platã se referã la:
a. ã la destina
b. documentele necesare încasãrii facturii
c. moneda de decontare.

C=c+b

261. Termenul de platã prompt presupune:

a. rdate de cumpãrãtor prin plata unui
avans din care exportatorul va putea sã-
recupereze eventualele prejudicii
b. plã
ie a unui obiectiv complex
c. plata se realizeazã dupã efectuarea livrãrilor sau
prestarea serviciilor.

262. Legat de modalitatea de livrare, mãrfurile sau

serviciile ce fac obiectul contractului pot fi livrate:
a. numai global
b. e
c. e.

263. În cazul litigiilor contractuale, dreptul aplicabil

prevede:
a. ara vânzãtorului
b. ara cumpãrãtorului
c. ãtorului,
cumpãrãtorului sau a unui ter

264. Valabilitatea contractului se concretizeazã prin:

a.
 b. ã

contractuale
c. ã a perioadei de valabilitate a
contractului.

265.

a. alegerea rutei de transport

b. alegerea mijloacelor de transport
c. formarea partizilor optime

d. realizarea transporturilor multimodale.

C = a + c + b, D = a + b + d

266. lor de export-import este:

a. l contractului
de import-export
b.
c.

267.
a. alegerea formei
modalitate de transmitere a marfii de la
exportator la importator
b. alegerea mijlocului de transport adecvat
c. .

268. Serviciile oferite de exeditor sunt:

a. a
contractului de export-import
b. privind oferta de
starea mijlocului de transport
 c. .

C=a+c+b

269. Forwanding Agents Certificate of Receipt (FCR)

este:
a.
a
b. un document util
c. -a
ne

= a + b,
C = a + c + b, D = a + c

270. Cererea de tonaj este:

a. un document sub forma unui conosament direct
b. un document eliberat de expeditor când acesta a
preluat marfa în depozitele sale
c.
transmis firme

necesar.

271.
a. trimis

b.
exportat

c. un document de transport.

272. Avantajele transporturilor maritime sunt:

 a. a celorlalte forme de
transport
b. consum redus de combustibil pe unitatea de
produs
c. inde .

C=a+c

273. Dezavantajele transportului maritimsunt:

a.
b.
c.
continente.

274.
de transport a navei:
a.
3

b. cuprinde capa re se scade

c.
.

C=a+c

275. Tona deadweight (tdw):

a. este o unitate de m
greutate
b. es
2,83 m3
c. cuprinde capacita

276.
 a. regim tramp
b. regim special
c. regim temporal
d. regim de linie
e. regim independent.

C = a + c, D = a + d

277.
numesc:
a. nave independente
b. nave vagaboande
c. nave de deservire.

278.
tramp:
a. este l

b. satisface nevoile unui singur armator

c. iat

C=a+c

279.
a. n
b. conform unui
grafic prestabilit
c.
este gata de expediere.

280.
a.
b.
 c. marfa .

281.

a.

b. tabilit,

navei
c.
.

282.
a. nu este negociabil
b. respectivei linii de

c. respectivei linii de
.

C=a+c

283.
a.
care au ca obiect negocierea
contractului de transport maritim
b.
navlositorului nava, iar navlositorul se obl

c.
navlositorului nava, iar armatorul se obl

C=a+c
284.
transport maritim este:
a. proprietarul navei
b.
c. utilizatorul navei
d. beneficiarul transportului.
Variant
C=a+c

285.
maritim este:
a. proprietarul navei
b.
c. utilizatorul navei
d. beneficiarul transportului.

C = a + c, D = c + d

286.
a. charter-
b. navlu
c. .

287. Principalele tipuri de contracte de navlosire pentru

a.
co
b. voyage Charter-party, Charter by Demise
c. ul pe timp,
.

288. Time Charter Party este:

 a. un contract care are ca obiect închirierea navei

e timp
b.
c.

timp,
contra unei sume de bani.
c, B = a + b,
C=a+c

289.
a.

b.

c. un contract folosit în transpotul feroviar.

290.
a. single voyage charter, round trip voyage charter,
consecutive voyage charter
b. single voyage charter, round trip voyage charter
c. simplu, circular, consecutiv.

291. În cadrul contractului time charter party:

a.

armatorului
b. navlosi
al navei
 c.

controlul asupra navei.

292. În cadrul contractului charter by demise:

a. vei,

armatorului
b.
al navei
c.

controlul asupra navei.

293. :
a. timpul acordat de armator navlositorului pentru
–
b.
pentru timpul economisit
c.

294. St
a.
–
b.

c.

295. Stalia re
a.
b. timpul acordat global pentru
 c. dotarea navei

296. Contrastalia este:

a.
contract
b.
navlositor
dincolo de timpul alocat în contract
c.
stalii economisit.

C=a+c

297. „Lin
a. ,

b. -

c. ar .

298. Principalele avantaje ale transportului fluvial sunt:

a. capacitate mare de transport
b. cheltuieli
c. viteza mare de deplasare.

C=a+c

299.
rutier sunt:
a.
b.
c. .
 C=a+c

300.
a.

b. t anticipat în portul

c.

C=a+c

301. Navlu mort este:

a.
b.

c. .

302.
a. tariful de transport pe parcurs intern
b. tariful de transport plus toate taxele care intervin
pe parcursul transportului,calculate în
con
c. tariful de transport plus toate taxele care intervin
pe parcursul transportului,calculate în
.

303. Conosamentul poate fi definit ca:

a. documentul de transport specific transportului
feroviar
b. documentul de transport specific transportului
maritim
 c. documentul de transport specific transportului
aerian.

304. Conosamentul este:

a.
în mijlocul de transport aerian
b. un titlu de proprietate
c. un document de credit folosit pentru încasarea

C=a+c

305.

a. conosament curat
b. conosament la ordin
c.
d. conosament cu transbordare
e. conosament murdar
f. conosament nominativ.

C = a + c + f, D = b + c + f

306. Conosamentul murdar este:

a. conosamentul eliberat în cazul transporturilor

b. conosamentul care nu are stipulat numele

c. conosamentul în care apar

orme
cu contractul.

307. Conosamentul este:

 a.
b.

c. nu este o hârtie de valoare.

C=a+c

308. Scrisoarea de
a.
contract de transport fluvial
b. nu este o hârtie de valoare
c. .

C=a+c

309.
a.
b. pentru fiecare camion în parte
c.
gir sau andosare.

310. CMR –
a. scrisoarea de transport rutier
b. scrisoarea de transport feroviar
c. scrisoarea de transport fluvial.

311.
a.

b. dovada încheierii unui contract de transport

c.
lor vamale
 d.

TIR.

312. Scrisoarea de transport feroviar / CIM se poate

întocmi:
a. pentru fiecare vagon
b.
pentru un singur expeditor
c. .

C=a+c

313.
a.
b.
a salva nava sau echipajul
c. - .

314.
a. bunurile sunt distruse doar într-

b. bunul este abandonat din necesitatea de a salva

c. bunul este confiscat.

315. Obliga
a.
b. use în limitele sumei
asigurate
c.
dreptul de proprietate asupra bunului trece la
asigurator.
 Varianta core
C=a+c

316.
a. exportator
b. e

c. de importator.

317.
a. efectuarea controlului vama
vamale
b.
,

c.

318.
a.

b.
in
c.
a monedelor scripturale.

C=a+c

319.
a.
 care pot fi tezaurizate
b.

statelor suverane, pre

nu pot fi tezaurizate
c.

bancnote.

320.
a. hârtii de valoare
b. instrumente de pla
c.

bancnote.

C=a+c

321.
a.
b. e ale Bancii
Mondiale
c. .

C=a+c

322.
a.
b. sunt legate de un anumit emitent putând
externe
c. .
 C=a+c

323. Viramentul este:

a.
b.
c.
contul creditorului suma de
bani reprezentând contravaloarea marfii.

C=a+c

324.
a.
b. onedelor
scripturale pe plan extern
c. cartele metalice sau din plastic.

C=a+c

325.
a.

b. un

c. hârtie de valoare cu rol de instrument de credit.

C=a+c

326.
a.
b.
c.
.
 C=a+c

327.
a.

b.
c. .

328.
a. transmiterea cambiei prin gir
b.
c. .

329. Scontarea cambiei este:

a. re beneficiarul cambiei

b.
cambia bancii centrale
c.
specializate care preiau riscul de nepl .

330.
a.

b.

prezentarea beneficiarului
c. va

C=a+c
331.
a.
b.

pr
a fost lansat împrumutul
c. -
certificat de depozit.

C=a+c

332.
a.
b.
c.
bancare, inclusiv viramentul documentelor, care
.

C=a+c

333.
a.

b.

c.
contul clientul

334.
a.
 b. umentele

c.

335.
a.
b. termenul de valabilitate, termenul de livrar

c. termenul de predare a documentelor la banca

.

336.
a. datele contractuale
b.
c. .

337.
a. cu plata la vedere
b.
c.
d.
e. cu plata prin negociere.

C=a+c+e

338.
sunt:
a. deschiderea acreditivului la ordinul

de export
 b. expedierea

export
c.

export.

339. În cazul acreditivului, banca în care este domiciliat

a.
exportator
b.
corespund cu datele din contract
c.
corespund cu datele din acreditiv.

340.
a. numai la banca exportatorului
b. numai la banca importatorului
c.
importator de comun acord
d. numai la banca în care este domiciliat
acreditivul.

341.
a. irevocabil sau revocabil
b.
prin acceptare
c. e.

342. Acreditivul documentar revocabil este:

 a.
prealabil
b.

c. acreditivul în care suma

în prealabil.

343. Acreditivul documentar irevocabil este:

a.

în prealabil
b. acreditivul

c.

importator.

344.
a. plata
anumit termen de la depunerea documentelor

b.

c.
ter
contract.

345. -

beneficiari secundari este:

a.
 b. acreditiv cu plata prin negociere
c. ac
d. acreditiv transferabil.

346.
a.

b.

c. atunci când contrac

.

347.
a.
b. este deschis numai pentru valoarea unei singure

c.

348.
a. a acreditivului transferabil
b.
c. .

349. Acreditivul utilizat în cazul unui contract c

-l reîncarce
automat este:
a.
b. acreditivul transferabil
c. acreditivul reînnoibil.

350.
 baza unui acreditiv extern pe care l-a primit este:
a. acreditivul transferabil
b. acreditivul subsidiar
c. acreditivul back to back.

351. Acreditivul back to back este:

a. acreditivul utilizat în cazul unui contract cu
schis numai pentru valoarea
-l
reîncarce automat
b.

importator
c. acreditivul de import deschis pe baza unui
acreditiv de export.

352. Acreditvul back to back este avantajos pentru:

a. –

diferite
b.

c. .
Varianta corec
C=a+c

353. Acreditivul back-to-back este:

a. acreditiv de import deschis pe baza unui
acreditiv de export
b. acreditiv de import deschis pe baza unui
acreditiv de export folosit de firmele care
-
 c.

354. Scrisoarea de credit comerci

a.

scrisoare
b.

c.

355. Scrisoarea de credit come

a.
importatorului
b.
c. .

356. Incasso documentar:

a.
b.
c. i decât acreditivul
.

357. Incaso-
 a. numai importatorului
b. numai exportatorului
c. .

358. Principala deosebire dintre acreditivul documentar

-ul documentar apare din:
a.
b.
– import
c.
d. .

359. Principalul dezavantaj al incasso-ului documentar

este dat de:
a. termenul mare d
decontare
b.
încasa banii
c.
exportatorului.

360. -ului

etape:
a. deschiderea la ordinul importatorului a unui

export
b.
 importatorului
c.
la ordinul importatorului,

export.

361.
a.

vederea
b.

c. .

362.
a.

debitorului
b.

c. modalitate de garantare prin care bunurile se

împrumut debitorului

363.
a.
 b. document emis de banca importatorului, la

pe care-
asupra sa
c.

C=a+c

364.
a.
-
b.
c. ipiul
- .

365. Avantajele care au determinat extinderea

a.

b.
intense
c. te.

C=a+c

366.
a. eforturi inve ari
b.
greoaie
c. i de schimb.

C=a+c

367.
 sunt:
a. escaladarea unor bariere comerciale
discriminatorii
b.
c. valorificarea unor stocuri de marf
vandabile.

C=a+c

368. Avantajele contrapartidei sunt:

a.
b.
c.
este A = b + c, B = a + b,
C=a+c

369.
a.

b.
importatorului
c.
.

370.
a.
b.

c. se poate

cantitate.
 C=a+b+c

371.

a.
b.
multilaterale
c.
.

372.
dintre care:
a.

b.
gradul de compensare
c.
.

373.

a.
b.
combinate
c.
comerciale.

374.

a.
b.
c. .
375.

a. n
b.
c. gradul de implicare a statului.

C=a+c

376.
a.
-

b.

.
c.
.

377.
mai multe variante:
a.
b.
c. .
= b + c, B = a + b,
C=a+c

378.
a.
b.
c. excluderea monedei ca mijloc de schimb.

379.
 a. participarea a minimum 3 firme din mai multe
state
b.
-

c.

380. Compensarea în care partici

proprii este:
a.
b.
c. .

381. Barterul este:

a.
de grupe de firme
b.
termen lung
c.
cuprindere.

382. Clearing-
inrguvernamental care:
a. este încheiat de obicei pe termen scurt
b.
stabilirea oficiului de clearing, deschiderea

c.
monedei de clearing.
 C=a+c

383.
a. -

b.
clearing
c.

384. Clauza switch apare atunci când:

a.
creditului tehnic
b.
monedei de cont
c. se înreg
.

C=a+c

385.
a.
participante este egal, valoarea partizilor de

b.

c.
.

386.

termen de schimb este:

a.
 b.
c. .

387.
a.

b. contravalorile cel

c.
.

C=a+c

388.
a.
b. produselor cu un înalt grad de prelucrare
c. serviciilor.

389.
a.
b.
avans pentru a importa tehnologie
c. pentru a stinge datoriile existente între parteneri.

390.
sunt:
a.
b.
separat
c.
peste 10 ani.
= b + c, B = a + b,
C=a+c
391.
a.
b.
c.

392. - -back este

a. un acord-cadru
b. un contract de vânzare/export
c. .

C=a+b+c

393. –
a.

proprii
b.

produse finite realizate cu tehn

de la beneficiarul acesteia
c.

394. – obicei :
a. – sud
b.

c. .
 C=a+c

395. Avantajele cu
a.

b.
pentru exportatorul de echipamente
c. intervalul mic de timp pentru derularea

396.
reexportul este:
a.
b.
exportului
c. reexport pentru depistarea .

397.

a.
b.
c. .

398.
marfa care face obiectul reexportului, acesta se
clasific
a. reexport direct, reexport indirect
b.
prelucrare
c. reexport simplu, reexport dublu.

399.
a.
 b.

c.

400.

a.

b. re parteneri are

c.
.

401.
importului din punct de vedere vamal este cunoscut
sub denumirea de:
a. o
b.
c.
d. .

402.
mecanism:
a.

b. trece de la produ
 c.
.

403.
a. -
b. asocierea mai multor parteneri
c. obligativitatea reexportatorului de a aduce
.
+ c,
C=a+c

404. Dintre avantajele reexportului amintim:

a.
b.
c. o mai
acordurilor de clearing.

C=a+c

405.
sunt:
a.
b. nerespectarea o
unul dintre parteneri
c. .

C=a+b

406.
a. ale
care au încorporate în ele diverse produse de
import
b.
 c.
.

C = a + b + c, D = b + c

407. Ce presup
a. practicarea unui management rigid
b.
externe
c.

C=a+c+b

408. Lohn-ul mai es

a. -back
b.
c. .

409.

modelele partenerului, încorporând în produsul finit

a.
b.
c.

C=a+c

410.
clasice de export-import prin:
a.
prelucrarea materiilor prime
b.
c. .
411. Dintre avantajele executantului/exportatorului din
contractul de lohn amintim:
a.
b. utilizarea surplusului de materii prime
c. .

C=a+c+b

412. Principalele avantaje ale ordonatorului /

importatorului în contractul de lohn sunt:
a. ofitului
b.
c.
.

C=a+b+c

413. Dintre riscurile la care este supus executantul în

contractul de lohn amintim:
a. riscul de a pierde afaceri economice importante
b.
c.
.

C=a+c

414. S de lohn
într- sunt:
a. modernizarea tehnologiilor exportatorului
b.

c. exportatorul are surplus de capacitate.

 C=a+c

415. -a extins pe plan mondial

a.
finite
b.

c. ntre costul manoperei din diferite

.

C = a + c, D = a + b + c

416.

a. pe perioade scurte de timp

b. pe perioade lungi de timp
c. .

417. Practicarea lohn-

poate avea efecte negative pentru:
a. executant
b. ordonator
c. .

418.
a.
diferite, în car
modelele partenerului, încorporând în produsul

b.
 situat pe o

respectiv) livrând în schimb marfa sa unei alte

c.
baza

419.
doi exportatori:
a.
de altul
b.

c.
.

420.
este:
a. asigurare

b.
produse
c. economisirea costului transportului.

421.
a.
reexportului
b.
financiar-valutare
 c. forme de comercializare cu elemente ale
clearingului.

422.

a.
b.
c. switch.

423.
în:
a.
b.
switch valutar
c.
switch financiar.

424.
a. când doresc cei doi parteneri
b.
de clearing
c.
implicate.

425.
a. s- l
de clearing
b.

aceasta are nevoie

c. -
clearing într- cu transformarea
 rezerve de devize.

C=a+c

426.
a.
de clearing
b. -
de clearing
c.
.

427.
de:
a. - pasiv în
acordul de clearing
b. -
de clearing
c.
.

428. -

a.
b.
c. .

429. În cadrul acordului d -

 a.
b. switch
c. .

430.

a. un grad înalt de concentrare

b.
mai mare decât al importatorilor
c. i greu de
cunoscut.

431.
a. de transfer a dreptului de proprietate asupra

b. de comercializare a bunurilor realizate pe baza

c. de informare asupra stadiului atins în cercetarea

.
Varianta
C=a+b+c

432.
a. cesiunea brevetului
b.
c. .
a + b,
C=a+b+c

433. Cesiunea poate fi:

a.
b.
 c. .

434.
cesiune a brevetului sunt:
a.
b.
c. minim.

435.
a.
-a folosit brevetul în

b.

c. transmiterea documentelor, procedeelor,

C=a+c

436. :
a.
b.
c. .

437.
presupune:
a.

b. dreptul de

c.
.
438.
presupune:
a. ste transmis

b.

c.
.

439. know-
how-ului sunt:
a.
b.
c. -how.

C=a+b+c

440. tele de know-

how pot fi:
a. know-how pur, combinat sau complementar
b. know-

c. know-how simplu, complet sau multiplu.

441. Contractul de know-how pur presupune:

a. transmiterea know-how-
i
b. transmiterea know-how-ului independent de

c. transmiterea know-how-
elementele altor afaceri.
442. -engeneering sunt:
a. analizele prealabile între parteneri
b.
lor în aplicare
c.
.

C=a+c

443.

a. sporirea gradului de valorificare a resurselor

b.
consumului de materii prime
c. .
= a + b,
C=a+c

444. Principalele avantaje oferite de programele comune

de cercetare sunt:
a. reducerea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare
b.
c. .

445. Formele programelor comune de dezvoltare-

cercetare sunt:
a. - ifice
b. -
c. .

C=a+c+b

446.
 a.
od
b.

c.
proprie.

447. -

a.

b.
c.
bilateral.

448.
a.
b.
c.
+ c, B = a + b,
C=a+b+c

449.
a. firmele implicate produc în mod independent

produsului finit
b. legere privind
partajarea gamei de produse, fiecare cooperant
fabricând un anume nomenclator
c.
specialitate.

450.
 a. firmele implicate produc în mod independent
componente, s

produsului finit
b.
partajarea gamei de produse, fiecare cooperant
fabricând un anume nomenclator
c.
specialitate.

451.
a. diviziunea de tip intraramura
b.
subansamble pentru produsul finit
c. implicarea unor organisme specializate

452.
a. a
b.
c.

C=a+c

453.

a.
b.
c.

454. amintim sunt:

a.
b.
c. .
455.
a. lipsa de specializare a ordonatorului
b.
ordonatorului
c. acordurile guvernamentale care preved acest
lucru.

456.
ordonator sunt:
a. poate satisface mai

b.
c.
.

C=a+c

457.
sp
vor fi integrate în produsul finit la ordonator este:
a.
b.
c. .

458.
a.
b. ameliorarea asimetriei în repartizarea factorilor

c.

C=a+b+c
459.
cooperare sunt:
a. neparticiparea executant

b.
ale executantului
c.
pentru executant.

C=a+c

460. Elementele de

intern sunt:
a.

b.

c. surse atrase.

C=a+c

461. Formele creditului de export sunt:

a.
b.
c. .

C=a+c

462.
variante:
a. în favoarea exportatorului
b. în favoarea importatorului
 c. .

C=a+c

463.

a. creditul de accept
b. creditul furnizor
c. .

C=a+c

464.
a. acordarea de cãtre o bancã a unui împrumut în
valutã firmei exportatoare în baza crean ei
ã de clientul sãu din strãinãtate,
ã valorificatã în monedã na ã
b. acordarea de cãtre o bancã a unui avans
exportatorilor pentru reîntregirea fondurilor
e mãrfuri pe
credit pe termen scurt, prin cesionarea
ãini
c. credit acordat de cãtre o bancã unui exportator
pe baza unor documente care atestã existen
mãrfii pregãtite pentru export.

465. În cazul creditului furnizo

a. de exportator
b. de importator
c. .

466. Creditul furnizor reprezintã:

 a.
care acesta va acorda partenerului sãu de
contract o amânare pentru plata mãrfii livrate
b. ã a importatorului de cãtre o
bancã din
c. ã a importatorului de cãtre o
bancã din .

467.
mobilizarea fondurilor revin:
a. exportatorului
b.
c. importatorului.

468.
a.
-

b. unul cu

c.
.

469. Forfetarea reprezintã:

a. formã de mobilizare a creditelor pe termen scurt
prin vânzarea unui titlu de credit unei bãnci
î ã
b. formã de finan
anvergurã
c. -o
-import efectuatã pe credit
 urmând a recupera contravaloarea la ã de
la importator.

470.
a.
b.
c.

C=a+c

471.
a.
forfetarii
b.

c.
cont.

C=a+c

472. Factoring-ul poate fi definit astfel:

a.

b. n

c.
.

C=a+c

473.
a. importatorul
 b. exportatorul
c. .

474.
a. creditare pe termen scurt
b.
sume înainte de termen
c. creditare pe termen lung.
+ b,
C=a+c

475.

a. forfetare
b. scontare
c. leasing
d. factoring.

476. Facto

a.

b.

c. societatea de

facturilor.

477. Caracteristicile leasing-ului sunt:

a. afacerea se încheie pe un timp nedeterminat
b.
c. .
 Var
C=a+c

478.

beneficiari anumite bunuri mobile sau imobile

contra unei taxe de leasing este:
a. iune de leasing
b.
c. .

479.
de leasing, sunt:
a.
b.
c. .
ste A = b + c, B = a + b,
C=a+c

480.
închiriere sunt:
a.
leasing utilizatorul poate deveni proprietarul
bunului contra unei valori reziduale
b. în ti

c.

tre
.

C=a+c
481.

a.
b. t
c. .

482.
mai multe tipuri de leasing
a.
b.
c. .

483.
se disting mai multe tipuri de leasing:
a.
b.
c.
d. lease- .

484. Leasingul care presupune

-un contract de leasing este:

a. leasing financiar
b.
c. lease-back.

485.
multor firme beneficiare pe perioade diferite în

a.
b. lease-back
 c. time-sharing.

486.

-
contra unei sume fixe sau procent din cifra de

a. leasing
b. factoring
c. franchising.

487.
a.
b.
c. ga .

C=a+c

488. Leasingul time-sharing presupune:

a. închirierea de bunuri pe perioade scurte i
foarte scurte de timp, cuprinzând închirieri cu
ziua sau cu ora
b. vinderea produsului unei societã i de leasing
apoi închirierea lui printr-un contract de leasing
c. închirierea aceluia i bun mai multor firme
beneficiare pe perioade diferite în decursul unui
an.

489. iile reprezintã:

a. e ale unor mãrfuri cu caracteristici proprii,
i regulamente
 i
oferta
b. e ale unor mãrfuri cu caracteristici proprii,
i regulamente
i
oferta
c. e ale unor mãrfuri cu caracteristici proprii,
ionând per i
regulamente precise, concentrând în t iu
i oferta.

490. ii este:
a. sã realizeze o valorificare mai bunã a mãrfurilor
la export
b. sã achizi ã unele
bunuri din import
c. sã realizeze obiective pe baza creditelor primate
.

C=a+b+c

491. Trãsãturile licita iei sunt:

a. se deruleazã fãrã regulamente precise
b. reduc rolul negociatorului
c. sunt afaceri prompte.

C=a+b+c

492.
iile sunt:
a. en-gros, cu ridicata
b.
c. i inchise.
493. Etapa de bazã a unei licita
a.

b. publicarea catalogului cu mãrfurile licitate

c. -media.

494. Li
a.
b. adjudecare
c. .

C=a+c

495. Avantajele unei adjudecãri / licita

a. stimuleazã activitatea economicã internã pentru
firmele care devin subfurnizori
b. realizeazã concuren ã efectivã între ofertan
c.

C=a+b+c

496.
nuite prin:
a. formeazã o pia ã la vedere
b. formeazã o pia ã a opera
c. dematerializarea produselor.

C=a+c

497. iilor bursiere este:

a. comercializarea unor mãrfuri
b. comercializarea hârtiilor de valoare, a unor

c. .
 C=a+c

498.
a. e
b. „barometru” a -financiare
c. a
valorii firmelor.

C=a+c

499. Consiliul bursei este:

a.
modificã statutul bursei
b.
c. organ de decizie permanentã.

500. i de bursã:
a.
b.
c. casele de brokeraj.

C=a+c

501. Dupã modul de realizare a tranzac iilor bursiere,

iile sunt:
a. efective sau nominale
b. medii, limitã sau de lichidare
c. oficiale sau neoficiale.

502. Opera iunile la termen forward sunt caracterizate

prin:
 a. transmiterea dreptului de proprietate asupra
mãrfurilor vândute se face concomitent cu plata
acestora
b.

momentul contractãrii
c. valoarea contractului fluctueazã zilnic pânã la

livrare efectivã, ci doar prin decontarea

503. iunile de hedging sunt:

a. ã
b. modalitã
c.
dreptul de a opta pânã la o anumitã datã pentru
cumpãrarea sau vânzarea unei anumite mãrfi

ce va fi plãtitã partenerului.

504. iiloe economice

a. ora
b.
c.
acestora.

505. Efectele asupra acumulãrii se datoreazã:

a.

ocazionate de

b. valorificãrii poten ãri

 c. transformãrii structurii materiale a produsului

506. Efectele REI

modificarea structurii fizice a rezultatelor
– import
-

a. efectele structurale
b. efectele de rentabilitate
c. efectele de antrenare.

507. Raportul de schimb reprezintã:

a. puterea de cumpãrare a unei ãri din perspective
urilor practicate cu strãinãtatea
b.
c. numãrul unitã ilor fizice sau monetare exportate
care acoperã o unitate de import.
= a + b,
C=a+b+c

508. l

a. indicele raportului de schimb brut este mai

mare decât 1
b. indicele raportului de schimb brut este mai mic
decât 1
c. indicele raportului de schimb brut este egal cu
1.

509. Indicele gradului de acoperire al importului prin

ine prin:
 a.
la import
b. raportarea indicelui valorii exportului la cel al
e
bazã
c. evolu ia raportului dintre încasãrile în valutã

de importul de mãrfuri fa ã de anul de bazã.

C=a+c

510. Cursul de revenire la export aratã:

a. cheltuiala internã fãcutã pentru a ob
unitate valutarã
b. ã a importului fãcut
în urma exportului
c.
veniturile din import.

511. Exportul este mai avantajos cu cât:

a. este mai mare
b. cursul de revenire la export este mai mic
c. profitul în valutã este mai mare.
Varianta corec ,
C=a+c

512. ã
ã
prioritar în domeniul:
a.
b. comercializãrii
c. consumului.

513.
 în iei sunt:
a.
b. optimizarea capacitã
c. ãrilor
partenerilor de afaceri.

514.
domeniul
comercializãrii sunt:
a. diversificarea tehnicilor de derulare a afacerilor
comerciale
b.
c. terea calitã i
i ã,
care poate asigura o înaltã competitivitate pe
ele externe.

515.

a. intensif
b.

c.
mai eficiente.
a + b + c, B = a + b,
C=a+c
Bibliografie
1. Albu, Alexandru

2. Belu, Mihaela
Jolde 2003

3. Bogdan, Nicoleta
din Oradea, 2000
4. Boyd, Harper W.; Marketing management, Harcourt Brace
Massy, William F. Jovanovich Inc., New York, 1972
5. Bran, Paul (coord.)
Ed.
1980
6. Bruhn, Manfred Handbuch des marketing, C.H. Beck
Verlag, Munchen, 1989
7. Burnete, Sorin -teorii, modele,
politici, Ed.
8. Cosma Dorin;
Olariu Carmen
9. Danciu, Victor Marketing Strategic Competitiv – O

10. Danciu, Victor

global
2001
11. Daniels, John D.; International Business, 7th edition,
Radebaugh, Lee H. Addison-Wesley Publishing Co., 1995
12. Dumitrescu,
Sterian
13. Floricel, -
Constantin Ed.
14. Georgescu, Toma Negocierea afacerilor, Ed. Porto Franco,

15. Grigorescu,
Adriana
16. Ilinca, Gheoorghe
Constantin, Jianu
Ion, Stoian

17. Ilinca, Gheorghe –

18. Ionescu, Gh. Gh. Dimensiunile culturale ale

managementului, Ed.

19. Keegan, Warren J. –

Englewwood Cliffs, Prentice Hall, 1989
20. Kerzuer,Harold Project / Matrix Management Policy and
David, P. D. Strategy, New York, 1985
21. King, Philip International Economics and International
Economic Policy, McGraw – Hill, Inc.
1995
22.

23. Kotler, Philip Managementul Marketingului, Ed. Teora,

24. Krugman, Paul International Trade and Trade Policy,
Massachusetts Institute of Technology,
1991
25. Lazoc Roman,
Alex. Jivan, Nero-
Miruna Mirica
26.

27. Mihai, Ilie Trade Finance –

Mihai, Tiberiu –
Ionu
28. Mortensen, David Comunication: The Study of Human
C. Interaction, McGraw-Hill N.Y. 1972
29. Munteanu, Costea rint
1995

30. Neavy, Peter Export Subsidies and Price Competition,

Massachusetts Institute of Technology,
1991
31. -

32.
Academiei R.S.R.,

33. Olah, Gheorghe

Oradea 2000
34. Paraschiv, Dorel
 Mihai
35. Patriche, Dumitru

2003
36. Popa, Ioan

37. Popa, Ioan – Negociere

– Contracte – Derulare, Editura

38. Puiu, Alexandru Management în afacerile economice

39. Puiu, Alexandru

(coord.) exterior, Ed.
B
40. Roven Introducere în Forfetare & Factoring –

41.
(coord) României în perioada de tran

42. Verzariu P. Countertrade, Barter, Offset: New

Strategies for Profit, McGraw-Hill Book
Company N.Y. 1985
43. Wallerstein, Sistemul mondial modern, Ed. Meridiane,
Emmanuel
44. *** D