RY

RA
LIB
Y
ACTE TURCEȘ TI PRIVITOARE LA HOTARELE

IT
DUNĂRENE ALE ȚĂRII ROMÂNEȘ TI

RS
i.

Lucrarea de fața nu este un studiu propriu zis, ci numai prezen­

VE
tarea unui modest material pentru aceia cari vor studia hotarele de altă
dată dintre țările române ș i Imperiul otoman.
Cele treisprezece documente pe care le dăm mai jos sunt luate
NI
toate din fondul turcesc dela Arhivele Statului din Bucureș ti ș i lămu­
resc într’o măsură apreciabilă raporturile între Principate ș i Poartă,
din punctul de vedere al frontierei, căci a existat ,,o frontieră” între ele.
LU

Se ș tie că Imperiul otoman era împărțit în două Beilerbeilicuri:

Beilerbeilicul din Anadolu ș i cel din Rumelia. Acesta din urmă cu­
prindea 7 provincii (eyalete) : Sofia, Bosna, Ozu, Ulah-Bughdan, Mora,
RA

Ghirid (Creta) ș i hotarele maritime ale lui Capudan Paș a.

Aceste eyalete erau împărțite în rândul lor în următoarele sangacuri :
I. Eyaletul Sofia în următoarele provincii (sangac) : Sofia.
NT

Salonic, Isciib, Okhri, Kostendil, Târhala (Tesalia), Delvine (Epir)>

Iskenderie (Scutari=Ș kodra), Avlonia (Valona), Elbasan, Berzerin,
Ducakin, Alaga Hisar, Velcetrin, Iania (Ianina) ș i Semendre.
CE

II. Eyaletul Bosna în următoarele provincii : Bosna, Hersek,

Izvornic ș i Kilis.
III. Eyaletul Mora în provinciile : Mora (Morea), Eghriboz
(Negroponte), Karli-Eli (Acarna) ș i Aynabakhti (Lepanto).
/

IV. Eyaletul Ghirid (Creta) în provinciile : Candia, Hania, Resmo

SI

ș i Midilli.
V. Eyaletul Insulelor în Insulele din Mediterana, Insulele din
IA

Arhipelag ș i Insulele din Marmara.

VI. Eyaletul Ulah-Bughdan (Valahia ș i Moldova).
VII. Eyaletul Ozu.
U

Aceasta din urmă conținea 7 sangacuri, cu următoarele cadîlîcun :

BC

Revista Arhivelor. 9
 RY
130 R E V IS T A A R H IV E L O R

RA
a) Sangacul Ozu sau O cceacov cu c e le 35 ju d e țe a le s a le :
S i l i s t r a , T e c f u r - g o l ii ( C o n s ta n ț a ) , A h y o l i, V a r n a , Y e n ib a z a r , P ra v a d ia ,
C a rd a k , U m u ri P 'â k î h , A id o s , K a rin a b a d , I s l im i e , B abadag, K a ra -

LIB
h â r m e n , B a l c i c , I s a c c e a , S a h i b e , M a n g a l ia , Y a n b o l i, H a g i O g l u - B a z a r î ,
Y e n ig e - K îz î l- a g h a g , N e v a h i e - i - Y a n b o li , M ă c in , T u l c e a , H â r ș o v a , M e s e v r i ,
I b r a i l ( B r ă il a ) , I s m a i l - g h e c i d i ( I s m a i l ) , B e n d e r ( T i g h i n a ) , C h i l ia , E k r a d -
g âk , A c k e rm a n ( C e ta t e a - A l b ă ) , C o z lu g a , T o m b a s a r , I a n îc - P a la n c a , s i,

Y
K îl- B u r u n .
b) Sangacul Nicopole cu j u d e ț e l e : N ic o p o le , E v ra c e, H u n a lig

IT
T â r n o v a , R a h o v a , Z i ș to v ( Ș i ș t o v ) , L o f g e , I z l a d i , R u s c i u c , Ș u m n i , A la -
k i li s ă , H e z a r g r a d ( R a z g r a d ) , E t r e b o l i , E s g h i - g u m ă ș i Y e r k b k i i ( G i u r g i u ) .

RS
c. Sangacul Pelvine ( P le v n a ) îm p ă rțit în d o u ă : V id i n ș i F e th -
til- I s la m ț C la d o v o ) .
d. Sangacul Cirmen cu j u d e țe l e : C i r m e n , A c g a - K â z a n l îc , G isri-
M u s ta fă -P a ș ă ,
K h a sk o i, R o d o s g u c
Z a g a ra -î-g e d id
VE
(N o v o -Z a g o ra ),
(R o d o s to ) s a u T e c fu r-D a g h î.
U z u n g e -a b a d , E in e g ik ,

e) Sangacul Kîrk-Kilise cu ju d e țe le : K î r k - K il i s e (T e s e ra c o n ti
NI
E k lis ie ), A d a , M a id o s.
f) Sangacul Vize c u j u d e ț e l e : V i z e , S e r a i - V iz e , B a b a i - A t îc , K h a -
LU

v a s i-M a h m u d -P a ș ă , K h a ir e b o li, B u n a r - H is a r i , B e rg u s , C o rlu , K h a s la r ,

S iliv ri, C e k m e g e - i - K e b ir ( B o y u k - C e k m e g e ) , C e k m e g e - i - s a g h i r ( C i ic r i k -
C e k m e g e ) , T e r c o s , C a ta l g ă , E r e il i , M i d ie , R u s - K d ii i .
Sangacul Ghelibolu
RA

g) c u j u d e ț e l e : G h e li b o lu , E g e a b a d , I b r i , S e d d -
u l-B a h r, K i l i d - i il - B a h r , E v re ș e , M a lg a r a , K eș an, I p s a la , F e r e g ic ,
Ș a rk o i, E nos.
D u p ă c u m s e v e d e , c e tă țile c a r e în c o n ju r a u P r in c ip a te le R o m â n e
NT

c ă d e a u î n c e le t r e i p r o v i n c i i f ă c â n d p a r t e d e e y a l e t u l O z u ( O z u , N i c o ­
p o l e , P e l v in e ) .
a) O zu ( S ilis tra , B abadag, Isa c c e a , M ă c in , T u lc e a , H â rș o v a ,
CE

B r ă i l a , I s m a i l , T i g h i n a , C h i l ia , C e t a te a - A l b ă ) .
& ) N ic o p o le ( N i c o p o l e ș i Ș i ș to v ) .
c ) P e lv in e (V id in ș i C la d o v o ).
/

In c e p r i v e ș t e j u r is d i c ți u n e a t u r c e a s c ă d i n R u m e li a , a c e a s t a e r a
SI

com pusă d in :
«) J u d e c ă to r ii d e p r im u l r â n d , d u p ă cum e ra c e l d in R u s c iu c .
Z > ) J u d e c ă t o r i i d e p r i m a c a te g o r i e (uda).
IA

c ) J u d e c ă to r ii c e i m a i a p r o p ia ți d e p r e c e d e n ții (carib), cum e ra

c e l d in N ic o p o le .
d) (menasib-i-sanie),
U

J u d e c ă to rii d e a d o u a c a te g o r i e cum e ra u
c e i d in B a lc ic , S ilis tr a ș i V id in .
BC
 RY
ACTE TURCEȘ TI P R IV IT O A R E EA HOTARELE DUNĂRENE
131

e ) J u d e c ă to r i i d e a t r e ia c a t e g o r ie (menasib-i-salise), cu m e ra cel

RA
d i n M a n g a lia .
/) J u d e c ă t o r ii d i n c a te g o r ia c e lo r d i n I .e p a n to {menasib-i-Aina-
bakhti), c u m e r a c e l d i n B r ă il a .

LIB
g ) J u d e c ă to r i i d in c a te g o r ia c e lo r d in E rla u (menasb-i-Egri) ,
c u m e r a u c e i d i n H â r ș o v a , h s a c c e a , R a h o v a , I s m a i l, M is iv r i, K o z lid ja
( S i li s tr a ) , S e r v i ( N ic o p o le ) , I s l a d i = S l a t in a ( N ic o p o le ) , F e t h - u l- I s la m =
C la d o v a și O rș o v a ( N ic o p o le ) , E s k ig u m a ( N ic o p o le ) , O sm a n -B a z arî

Y
( S ilis tr a ) , B u l u n r j e ș i K a r a lu m ( N ic o p o le ) .

IT
h) J u d e c ă to r i i d i n c a t e g o r i a c e lo r d i n C e le b i- P a z a r i (menasib-
i-Celebi-Pazar[), c u m e r a u c e i d i n M ă c in ș i G iu r g iu .

RS
i) J u d e c ă to r i i d i n c a t e g o r i a ^ j ^ o r d i n C a n a d (menasib-i-Canad),
cum e ra c e l d in U m u r-F a k ih .
M o lla le le ( M o n la = M o l la = M e v l a n a ) , după cum se ș tie , e ra u
j u d e c ă t o r ii m a r i lo r o r a ș e , VE
î m p ă r ți t e în 4 c a te g o r ii : 1 . J u d e c ă t o r ii d in
p r i m a c a t e g o r i e e r a u c e i d i n M e c c a ș i M e d in a ; 2 . C e i d in a d o u a e r a u
j u d e c ă t o r i i d i n A d r ia n o p o l, B r u s a , E g i p t ș i D a m a s c ; 3 . C e i d in a t r e i a
NI
c a te g o r ie , j u d e c ă t o r i i d i n Y e n iș e h ir , S a lo n ic , S m ir n a , A le p , I e r u s a lim ,
Eyub ; 4 . C e i d i n a p a t r a e r a u j u d e c ă t o r i i c e lo r 1 2 o r a ș e : F ilip o p o l,
S o f ia , B osna, B e lg r a d , K i it a h i ă , C e sa re a, A in ta b , D i a r b e k i r , K o n ia ,
LU

M a r a ș , E r z e r u m ș i C ip r u .
D ar j u d e c ă t o r ii țin u tu rilo r c e t ă ț i lo r d u n ă re n e e r a u d e o b ic e iu
c « < 7 ? -u r i, — s u b a c e a s tă d e n u m i r e e r a u d e s e m n a ți d e o b ic e iu j u d e c ă t o r ii 1 ?
RA

m ic ilo r o r a ș e , — s a u naib-i, d e n u m i r e d a t ă j u d e c ă to r i l o r d in l o c a l i t ă ț i *■
m a i m ic i.
S p re a a p ă r a g r a n ițe le l o r e u r o p e n e î m p o t r i v a n ă v ă li r ii g h ia u -
NT

r i l o r ș i s p r e a s u p r a v e g h e a p e c o n d u c ă t o r ii ț ă r il o r î n c o n ju r ă t o a r e c a r e
e r a u s u b s u z e r a n i ta t e a t u r c e a s c ă , T u r c i i c o n s t r u is e r ă la h o ta r e le lo r
apusene u n e le c e tă ț i. C e tă țile a c e ste a e ra u b in e î n t ă r i te , p r e v ă z u te
CE

c u m a te r i a l ș i p r o v i s i i p e n tru u n a s e d iu m a i î n d e lu n g a t ș i lo r li s ’ a
m a i a d ă o g a t ș i t e r it o r iu l d i n p r e j u r , „ H in t e r la n d ” , p e n t r u î n tr e ț in e r e a
t r u p e l o r ș i a c o m a n d a n t u lu i , p e t u r c e ș te , „raia” 1).
A c e s te r a ie le s e m a i z ic e a u ș i serhaturi, n u m e d a t ș i a l t o r c e t ă ți
/

d i n m a r g in e a î m p ă r ă ț i i, c e e a c e în s e m n e a z ă mărci d e g r a n iț ă . E l e în s ă
SI

n u e r a u d e c â t n iș te haș uri s a u d i s t r i c t e t u r c e ș ti . D e la serhadd = g r a ­

n i ț ă , s o l d a ți i d i n tr 'î n s e l e s e c h e m a u „serhatlii.2')
IA

1 . M ih . P o p e s c u , Cetățile turceș ti din prejurul principatelor române, î n „ B u l e ti n u l

C o m i s i u n e i M o n u m e n t e l o r i s to r i c e ” , 1927, A p r i l ie — I u l i e , p . 76.
2 . N . A . C o n s t a n ti n e s c u , întinderea raielelor cu deosebită privire la raiaua Giur­
U

giului, în „ A n u a r d e G e o g ra fie ” , A n u l I I (1 9 1 0 — 1 9 1 1 ), p . 2 3 — 8 6 .
BC
 RY
132 REV ISTA A RHIV ELOR

RA
Unele din aceste cetăți, situate pe țărm u stâng al D unării, nu
erau localități propriu zise turceș ti, ci erau considerate ca raialele
țărilor rom âne, puse sub jurisdicția unui muhafîz, fiind cele m ai impor ­

LIB
tante puncte strategice ș i econom ice : Severinul cu Orș ova, Turnu,
Giurgiu, Brăila, Chilia, după cum , la hotarul N istrului, erau Cetatea-
Albă (Akkerman), Tighina (Bender) ș i H otin (Khotin).
Supraveghietori ai Țării Rom âneș ti erau Paș ii de la Orș ova,

Y
Vidin, Dom, Nicopole, Rusciuc, Silistra, Hârș ova ,ș i Brăila, iar ai
M oldovei, Paș ii dela Ism ail, Chilia, Cetatea-Albă, Tighina ș i Hotin.

IT
Cei din urm ă m ai aveau, prim ul, însărcinarea să supraveghieze pe m âr-
zacii Tătarilor, iar cel de al doilea pe Poloni ș i Cazaci x ).

RS
I I.

VE
Prim ele ș apte docum ente care urm ează această introducere, privesc
un litigiu între locuitorii din Giurgiu ș i cei din Țara Românească, pe
chestia hotarelor între raiaua din Giurgiu ș i Țara Rom ânească.
NI
Am rezervat pentru un studiu viitor legăturile între cetățile tur ­
ceș ti de pe țărm ul Dunării ș i țările rom âne, ș i în prim ul rând acelea
LU

dintre raiaua din Giurgiu ș i Țara Rom ânească. Aici dăm num ai câteva
lămuriri despre num ele oraș ului Giurgiu, după indicațiunile docum en ­
telor turceș ti.
In documentele turceș ti Giurgiu este num it I erkbki, denum ire
RA

care însemnează în limba turcă „rădăcină de păm ânt. ”

„Bucureș ti are ca avan-post, spune Hamm er, pe țârm ul stâng
al Dunării, Yerkoeki, num e care însem nează „rădăcină ” , ș i pe care
NT

Valahii au făcut-o Giurgewo ș i Ruș ii Shoursha” 23 ).

Ahm ed Vefik Paș a spune în Dicționarul său: „Yerkdki,—care
însem nează câmp de m orcov, — este un oraș pe Dunăre, centrul jude ­
CE

țului Vlaș ca din Țara Rom ânească ” 1 ).

V estitul călător turc Evlia Celebi, care a trecut ș i prin Giurgiu,
spune că acest oraș „deș i se găseș te pe teritoriul valah, depinde de
/

sangacul Nicopole ” 4 5 ) , iar în altă parte arată că raialele din această

localitate toți sunt valahi s ). Aceste cuvinte ale lui Evlia Celebi sunt
SI

dem ne de relevat. Ele aduc o dovadă prețioasă despre rom anitatea

raialelor.
IA

1. Cf. ș i M ih. Popescu, op. cit., p. 76.

2. H am m er, X V I, 292.
U

3. Lehge-i-Osmani, 1306 (1890), p. 898.

4. Evlia Celebi, Călătorie, Voi. V II, p. 463.
5. Idem , p. 314.
BC
 RY
ACTE TURCEȘ TI PRIVITOARE LA HOTARELE DUNĂRENE 133

RA
„Se ș tie sigur că populația tuturor raialelor n’a încetat niciodată
-de a fi românească. In raiaua Giurgiului se dovedeș te ș i prin numirea
curat românească a multor localități ca : Scântee, Dulgherul, Ciungul,

LIB
Slobozia, Turbatul, Cristea Vameș ul, Malu, Vai-de-ei.”]j Afară de
cele însemnate de d. Prof. N. A. Constantinescu, unele cuvinte între­
buințate chiar în documentele cari urmează, dovedesc acest fapt. De-
exemplu, cuvântul Calea-Ban[ului], pe care îl întâlnim în documentele
care urmează.

Y
Vorbind despre cea dintâiu hotărnicie conoscută, aceea de pe

IT
vremea lui Mircea Ciobanul, d. Prof. N. A. Constantinescu observa că
„în mod vag ni se păstrează de atunci amintirea „drumului Banului”,

RS
care înseamnă hotarul tras de o comisiune, în care, din partea Voe-
vodului român, eră ș i un mare Ban”.
III.VE
Unele din documentele date acum la lumină sunt folosite de
Mihai Constacuzino (ed. Tunusli). Am crezut necesar să le dăm
NI
aici într’o traducere mai fidelă, deoarece cele publicate în ediția Tunuslr
sunt redate într’o formă cu totul denaturată. Ne referim la traducerea
LU

lui Sion. Astfel într’o notă traducătorul lor scrie : „Mehchemezi : cu acest
cuvânt de bună seamă voeș te să numească autoritățile”. Pe când ș tim
că cuvântul „mahcheme” însemnează pur ș i simplu „tribunal”. Dintr’o
altă notă „Diaschele : acesta de bună seamă este un termin geometric
RA

turcesc pe care nu-1 putem traduce.” In textul turcesc găsim între­

buințat cuvântul „khatve” care însemnează -pas. O altă notă : ,,Vali-
licul lui Ozu : aceș ti termini neputându-i traducere, i-am pus astfel
NT

ca în original.” Ozu era unul din cele 7 eyalete (provincii) ale Beiler-
beilicului din Rumelia, unde erau cuprinse sangacurile turceș ti din jurul
Principatelor Române, cu cetățile lor respective : Silistra, Babadag,
CE

Isaccea, Măcin, Tulcea, Hârș ova, Brăila, Ismail, Tighina, Chilia, Cetatea-
Albă. In textele traduse mai găsim alte cuvinte denaturate : „Gembegi-
baș a” ; este cuvântul turcesc ,,gebegt-baș î” care însemnează „intendentul
/

pulberăriei ș i arsenalelor militare.” „Bumbaș ir” ; este cuvântul turcesc

„mubaș ir” care însemnează „demnitar însărcinat cu omisiune”. Zapa
SI

(recte : Za&fZ), Muvela (recte : Mevla), caid ș i terkenar (recte : derkenar)

sunt reproduse la Tunusli cu un semn de întrebare.
IA

Documentul IV din anexe îl găsim tradus ș i în Studii ș i Documente,

V, p. 475—478, publicat de N. Iorga după condica Mănăstirii Pante-
U

1. N. A. Constant nescu, întinderea vaietelor, în ,,Anuarul de Geografie”, II, p. 81.

BC
 RY
134 R E V IS T A A R H IV E L O R

RA
lim o n (F 2 7 3 -— 4 ). A m c r e z u t d e c u v iin ță s ă - l d ă m a ic i î n t r ’o t r a d u c e r e
m a i c r e d in c io a s ă , p e n tr u că cel re p ro d u s a re u n e le v ic ii d e tra d u c e re
e x e m p l u : Bahchet Huda ( r e c t e
ș i c â te v a c u v in te s a u n u m e a lte r a te , d e :

LIB
Alichet Huda ( r e c t e : A i i C h e t h u d a ) ; Sicurnamea ( r e c t e
B a li C h e th u d a ) ; :
sinorname) ; Muhăiudin ( r e c t e : M e h m e d e d d i n ) .

ANEXE

Y
I.

IT
L itig iu în tre lo c u ito rii G iu r g iu lu i ș i a i Ț ă r ii R o m â n e ș ti.

RS
[ca 1 8 0 6 ] , Adresa capuchehaialei din Constantinopol a Domnului '
Țării Romaneș ti către înalta Poartă cerând aplicarea dispoziliunilor
vechilor orândueli în privința hotarelor între raiaria din Giurgiu ș i Țara
Românească, fiind iscate unele litigii între locuitorii din Giurgiu ș i cei
din Țara Românească.
VE
NI
A d re sa nu p o a rtă n ic i s e m n ă tu ră , n ic i d a tă ; d a r în ea fiin d o a lu z ie d e sp re un
firm a n p ro m u lg a t „ a c u m 38 a n i” , ș i firm a n u l la c are se re fe ră a lu z ia fiin d d in am 1
1768, a d resa tr e b u e s ă fie s c ris ă în 1806, sub C o n s ta n tin I p s ila n ti V o d ă , D o m n u l Ț ă r ii
LU

R o m â n e ș ti (1 8 0 2 — 1 8 0 6 ).

U m ila a d re să (tacrir') a s e r v ito r u lu i v o s tru c a p u c h e h a ia u a T ă rii

R o m â n e ș ti.
RA

D e ș i p rin în a lte o rd in e s ’a în c u v iin ța t îm p ie d ic a r e a a c e lo ra c a ri

c a lc ă h o ta r e le s e r h a tu r ilo r îm p ă r ă te ș ti a f la te p e m a lu l c e lă la lt a l D u n ă r ii,
a d ic ă p e s o lu l Ț ă r ii R o m â n e ș ti, ș i în c e a r c ă a g r e s iu n i îm p o tr iv a lo c u i­
NT

to r ilo r a c e s te i ț ă r i ș i p r e tin d o c u p a r e a m o ș iilo r lo r , to tu ș i în m o m e n tu l

d e f a ță u n ii d in lo c u ito rii G iu rg iu lu i d in p ro p ria lo r in iția tiv ă , c a lc ă
f r u n ta r iile d e s e m n a te a le c e tă ții' d in G u irg iu ș i în c e a rc ă s ă u z u rp e p ă ­
CE

m â n tu l Ț ă rii R o m â n e ș ti, ceeace aduce d e s ig u r p re ju d ic ii ra ia le lo r și

p r o p r ie ta r ilo r d e m o ș ii a i Ț ă r ii R o m â n e ș ti.
E s te u n lu c ru c e rt că c h ia r d a c ă v o r fi p ro m u lg a te și de acum
în a in te în a lte o rd in e în a c e a s tă p r iv in ță fă ră a f i s e m n a la te h o ta r e le
/

în tre G iu r g iu ș i Ț a r a R o m â n e a s c ă , litig iile t o t n u v o r în c e ta .

SI

D e s p re a c e s te h o ta re fiin d p r o m u lg a tă acum 38 de ani o în a ltă

p o ru n c ă , v ă ro g să d is p u n e ți p ro m u lg a re a u n u i în a lt o rd in p o m e n in d
IA

c o n țin u tu l z is e i p o ru n c i după r e g is tr e le d e la A r h iv e le îm p ă ră te ș ti
(Defler-i-Khakani).
In a c e a s tă p r iv in ță d e p in d e de în a lta v o in ță îm p ă ră te a s c ă o ric e
U

o rd in ș i p o ru n c ă . [L ip s e ș te d a ta ș i s e m n ă tu r a ] .
BC

A rh iv e le S ta tu lu i, Documente turceș ti, N o. 173. (V . p l. I).

 RY
pl a n ș a
H. Dj. Siruni, Hotarele dunărene.

RA
LIB
Y
IT
RS
VE
NI
LU
RA
NT
/ CE
SI
IA
U
BC

ca. 1806*
(o. Anexe Nr. !)■
 RY
ACTE TU RCEȘ TI P R IV IT O A R E LA H O TARELE D U NĂ RENE
135

RA
II.

Litigiu de hotar între nazîrul Silistrei ș i domnul Țării Româneș ti.

LIB
1764 Iulie 14 ( 1 3 Muharrem 1 1 7 8 ) . Transcris pe adresa
capuchehaialei Țării Româneș ti, documentul de mai jos, copiat după
registrele Arhivelor împărăteș ti, relatează litigiul între nazîrul din Silistra
ș i Domnul Țării Româneș ti în privința locurilor într’o depărtare de 40

Y
paș i de la punctele unde se revarsă Dunărea ș i în privința lacurilor,

IT
bălților ș i a altora aflate acolo, litigiu care cercetat în diferite rânduri,
se rezolvă printr’un firman împărătesc ș i printr’o ordonanță a defter-

RS
darului cu data de 13 Muharrem 1178 {1764 Iulie 14), în favoarea
Țării Româneș ti, urmând ca în schimb contribuția Silistrei către fisc
să fie scăzută cu 3000 de piaș tri, sporind cu această sumă guzie-ul
Țării Româneș ti. VE
S p r e a s o lu țio n a litig iu l în tr e nazîrul d in S ilis tra ș i D o m n u l Ț ă rii
NI
R o m â n e ș ti în p r iv in ța lo c u r ilo r la o d e p ă r ta r e d e 4 0 p a ș i d e la p u n c te le
u n d e se re v a rsă D u n ă re a ș i în p r iv in ța la c u r ilo r , b ă lțilo r ș i a a lto r a
a f l a te a c o lo , s ’a u î n s ă r c i n a t i n t e n d e n t u l ș e f a l a r s e n a le lo r
LU

E lh a g M ehm ed, — ca să fie s p o r ită g lo ria s a , — n u m it îm p u te r n ic it

p e n tru o rd in e a (nizam) Ț ă rii R o m â n e ș ti, și M o lla u a A hm ed [d e fe l]
d in C r e ta , — c a s ă fie s p o r ită v ir tu te a s a , — d e s e m n a t c a ju d e c ă to r,
RA

c a r i a u c e r c e ta t [ litig iu l] p r in lo c u ito r ii d in îm p r e ju r , ș i c u a c e s t p r ile j

a d e v ă r a ții m u s u lm a n i (sikat-î-muslimin) au d e c la ra t c ă în c e p â n d d e la
G iu r g iu p â n ă la B r ă ila m a lu r ile d u n ă r e n e a le Ț ă r ii R o m â n e ș ti ș i b ă lțile
NT

ș i r a ia le le (riayat) ș i d ijm e le (aș ar) ș i d ă r i l e (resm) a f l a t e a c o l o a r f i

o c u p a te ( s tă p â n ite ) d e la în c e p u t (oteden berii) d e v o i v o d u l Ț ă r i i R o ­
m â n e ș ti ș i d e p r o p r ie ta r ii m o ș iilo r .
CE

A fa ră d e a c e a s ta în a n u l 1 0 8 2 [1 6 7 1 ] s ’a lic h id a t (încâtâ) litig iu l

p o m e n it în f a ța tr ib u n a lu lu i d in S ilis tr a , ia r c u p r ile ju l litig iilo r d in
anul 1131 [ 1 7 1 8 ] , s ’a n u m it in s p e c to r (miibaș îr) ș i ju d e c ă to r (molia)
d in [ p a r te a a u to rită țilo r d in ] S ta m b u l și s ’a d a t s e n tin ța le g a lă [în
/

a c e a s ta p r iv in ță ] h o tă r în d u - s e c ă nazîrii n ’a u d r e p t la n ic i o le g ă tu r ă
SI

ș i la n ic iu n a m e s te c în lo c u r ile ș i la c u r ile p o m e n ite ș i p r o m u lg â n d u - s e

c h ia r un în a lt o rd in în acest sens, d u p ă cum e s te în r e g is tr a t.
IA

T ot aș a cu p rile ju l a p e lu lu i fă c u t d e n u m itu l nazîr s ’a d o v e d it

c ă în c e p â n d d in v r e m u r ile c e le m a i v e c h i s u n t s t ă p â n i te ș i e x p lo a ta te
d e îm p u te r n ic iții (mutevelli) m ă n ă s tir ilo r ș i d e b o e r ii Ț ă r ii R o m â n e ș ti
U

b ă lțile a fla te în m o ș iile C a d ra ro sa n (= C ă ld ă ru ș a n i), M ilh o s iu l

BC
 RY
R E V IS T A A R H IV E L O R
136

RA
( = M ilh o r s c u l) , C a c a m i ( = C a c a m e iu l) , U rsa r, G a la c o i ( = G a la țu iu l) ,
M a rg n a n ( = M ă r g in e n i), C io c h e ș ti ( = C io c ă n e ș ti) și N ic o rin e , c a ri
se fo rm e a z ă d in îm p r ă ș tir e a r ă n r ilo r M o s tiș te a , G a lă țu iu l ș i R a le t( ? ) ,

LIB
iz v o r îte d in m u n ții de pe m a lu l ro m â n esc al D u n ă r ii, s tă p â n in d
to to d a tă ș i ta x e le de p e s c u it în la c u r ile a fla te a c o lo ; d e asem enea
e i s tă p â n e s c î n tr ’o p ro p rie ta te în tă r ită p rin s e n e tu ri v e rita b ile două
b ă l ți m a r i c o n țin â n d 2 3 d e m o ș ii c u n o s c u te pe num e și fo rm a te p rin

Y
ru p e rea m a r e lu i r â u B o c e a (? ) c a re [în r â n d u l s ă u ] s e n a ș te p r in a d u ­
n a r e a ș i s p a r g e re a c e lo r tr e i r â u r i p o m e n ite ; ei p e rc e p ta x e le a s u p ra

IT
p e ș tilo r p e s c u iți în a c e s te la c u r i ș i c e le la lte ta x e , ia r d a r u r ile r a ia le lo r
a f la te a c o lo s e p e r c e p p r in f u n c țio n a r i s p e c ia li îm p u te r n ic iți d e V o e v o z ii

RS
Ț ă rii R o m â n e ș ti, nazîrul neavând n ic i un d re p t de a m e s te c și
in te rv e n țiu n i.
S ’a u în to c m it s e n e tu r i v a la b ile c o n fo rm d is p o z ițiu n ilo r în a ltu lu i
o r d in (emr-î-ș erif)
VE
p ro m u lg a t în lu n a R e b i-u l-a h e r d in a n u l 1 1 7 4 [N o v .
1760] pe baza a z z -u lu i în to c m it de ju d e c ă to ru l (mevlana) m e n țio n a t
îm p re u n ă c u ju d e le (cad.) S ilis tr e i ș i p e b a z a r a p o r tu lu i s u s z is u lu i in ­
NI
s p e c to r (miibaș îr), ș i sp re a în tă ri c o n țin u tu l a c e s to r s e n e tu r i s ’a p r o ­
m u lg a t u n a lt în a lt o rd in (emr-î-ș erif) în u ltim a decadă (evakhir) a
LU

lu n e i Ș a b a n d in anul 1177 [F e b r. 1 7 6 4 ] d is p u n â n d o c u p a re a d e c ă tre

v o e v o d u lu i Ț ă r ii R o m â n e ș ti a lo c u r ilo r , b ă lțilo r și m o ș iilo r p â n ă la
p a tru z e c i p a ș i [ d e la m a lu l D u n ă r ii] ș i in te r z ic â n d nazîrilor d e a s e m ă n a
RA

s a u d e a s e a m e s te c a s a m a v o ln ic (fizuli) î n h o t a r e l e Ț ă r i i . R o m â n e ș t i ;
î n a c e s t s e n s s ’ a p r o m u l g a t ș i u n Hatt-î-humayun ș i u n o r d i n m a r g i n a l
(derchenar) a m ă n u n ț i t c u d a t a d e u l t i m a d e c a d ă (evakhir) a l u n e i Ș e v v a l ,
d i s p u n â n d î n r e g i s t r a r e a c e l o r p o r u n c i t e l a r e g i s t r e l e (sigil) t r i b u n a l u l u i
NT

[ d i n S i l i s t r a ] p e n t r u c a s ă f i e a p l i c a t î n t o c m a i (destur-ul-amel).
D e c i î n arz-u-mahzer-vd p r i m i t d i n p a r t e a n u m i t u l u i nazîr, r e e s e
CE

că la c itir e a în a lte i p o ru n c i p r o m u lg a tă a su p ra p lâ n g e rii D o m n u lu i

Ț ă r ii R o m â n e ș ti, în f a ța tr ib u n a lu lu i S ilis tr e i d e f a ță f iin d ș i lo c țiito r u l
(vechil) nazîrului ș i lo c u ito rii p ro v in c ie i (vilayet), a c e ș tia în ră sp u n su l
lo r a u d e c la r a t c ă : î n t r ’a d e v ă r la c u l p e c a r e îl p r e tin d e D o m n u l ș i c a r e
/

se fo rm ea z ă d in c e le tre i râ u ri, G a la țiu l, R a le t (? ) ș i M o ș te (? )

SI

n u e s te c u rg ă to r ș i n u s e a m e s te c ă c u la c u rile D u n ă rii, c i e s te u n la c
f ă r ă iz v o r , s i tu a t în Ț a r a R o m â n e a s c ă , î n t r ’o d e p ă r ta r e d e 12 o re d e la
IA

m a lu l D u n ă r ii, p e lâ n g ă s a tu l O ia ș (? ), fă ră a fi ocupat v re o d a tă
de Naziri, Nazirii ocupă d e la în c e p u t p e b a z a u n u i berat, a c e le lo c u ri
c a r i s u n t s itu a te la 4 0 p a ș i d e p u n c tu l u n d e a p a a ju n g e la v ă rsa re a
U

în D u n ă re , ș i a c e le la c u r i ș i b ă lți c a r i s e găsesc la D u n ă re, având

a c e a s ta c a ie ș ire .
BC
 RY
ACTE TURCEȘ TI P R IV IT O A R E EA HOTARELE DUNĂRENE
137

RA
A c e a s tă d e c la r a ț i e a l o c u i t o r il o r s ’a î n r e g i s t r a t î n s e n t in ț a (ilam)
ju d e c ă to ru lu i (cadî) S ilistre i ș i a ju d e lu i (naib) G iu rg iu lu i, ș i p rin -
tr u n mahzer a l lo c u ito r ilo r , sp re a fi în re g is tra t după c o n d ițiu n ile
v e c h i.

LIB
De asem enea V iz iru l R egeb Paă, g u v e rn a to ru l (Val ) S ilis tr e i
ș i K d p ru lu Z a d e v iz ir A h m e d P aș ă — ca D um nezeu să fa c ă în d e lu n ­
g a te m ă rin im iile lo r — au a r ă ta ț p rin arzurile lo r. S c o țâ n d in s c rip țiu -

Y
n ile a m â n d o r u r a p ă r țile , c a e tu l p r iv in d p e Ț a r a R o m â n e a s c ă n u s ’a g ă s it
în A rh iv e le îm p ă r ă te ș ti (Defterhane).

IT
N u m a i d in d e c la ra țiu n e le lu i E s se id M e h n ie d A v u i, d e f te r - e m in i,
f a la ilu ș tr ilo r ș i g lo r io ș ilo r , — c a s ă d u r e a z e g lo r ia s a — re e se c ă d u p ă

RS
r e g is tr u l d in A rh iv e le îm p ă ră te ș ti (defter-z-Khacan ) re c o lte le , p ro d u s e le
ș i ta x e le in s u le lo r , a le la c u r ilo r , a le r â u le țe lo r ș i a le e le ș te lo r d in D u n ă -
re ș i d re p tu rile fisc u lu i (beit-ul-mal) p â n ă la lo c u l u n d e a ju n g e D u n ă re a
în tim p u l v ă r s ă r ii s a le , a p a r țin e la
că
VE
n e z a r e t u l p o m e n i t e s t e p r e l u a t c 'u a r e n d ă p e
m u c a ta a u a n e z a r e tu lu i S ilis tr e i,
(malikiane)
v ia ță
ș i
de
A hm ed B e i, ș e fu l c o n tu rilo r de c a p ita ții (gilzie muhasebegis't), c a să
NI
d u re z e g lo ria s a , — ș i d e E lh a g K h a lil, — - c a s ă s p o re a s c ă p u te r e a s a , —
c u p la ta a n u a lă d e 2 .2 0 0 .0 0 0 (yuk) ș i 5 9 .7 9 0 a c c e le (sfc).
LU

Ș i că în c o n d ițiu n e le b e ra tu lu i e s te p re v ă z u t că d e b a rc a d e re le
p o m e n itu lu i nezaret n u s e v o r d e s p ă rți u n u l d e a ltu l c i s u rp lu su l u n u ia
v a c o m p e n s a d e fic itu l c e lu ila lt; c ă s e v a s ă m ă n a ș i c u ltiv a în in s u le le
ș i în lo c u r ile d in a fa ră d e 4 0 p a ș i d in p u n c te le u n d e a ju n g e D u n ă re a
RA

în .tim p u l r e v ă r s ă r ii; c ă s e v a p e rc e p e d e la re c o lte d ijm a (a ș « r) ș i d e la

v ite c â te o aceea ca d r e p t d e p ă ș u n a t, ș i d e la o i d u p ă le g e ș i d e la
p e ș te le p e s c u it în D u n ă re ș i în la c u r i, s f e r tu l.
NT

A v â n d c a b a z ă a v iz u l d a t d e c a n c e la r ia g e n e r a lă a f e r m e lo r (baș -
mucataa), după c a re a c e s te c o n d ițiu n i s u n t p r e v ă z u te în to a te b e ra-
tu r ile îm p ă ră te ș ti p ro m u lg a te în c e p â n d d in anul 1048 [1 6 3 8 ], ș i pe
CE

b a z a a c e s to r a in s e r a te în în a lte le p o r u n c i, s ’a p r o m u lg a t o irade îm ­
p ă ră te a s c ă d is p u n â n d re d u ce rea cu 2 0 0 0 p ia ș tr i [ c o n tr ib u ția S ilis tre i]
c ă tr e fis c ș i a d ă o g a re a [a c e ste i s u m e ] a s u p ia Ț ă rii R o m â n e ș ti, ș i în c e ­
ta re a a s tfe l a o ric ă ru i p re te x t d e litig iu .
/

F iin d în tr e b a t în a c e a s tă p riv in ță ș i b a ș -c a p u c h e h a ia u a Ț ă rii R o ­

SI

m â n e ș ti, a c e sta e x p lic ă în tacrirul s ă u c ă [n u s e ș tie ] d a c ă c o n d ițiu n e a

în p riv in ța c e lo r 40 de paș i sp re p ă rțile țin u tu lu i (nezaret') S ilis tr e i
IA

e s te a n te rio a ră a re n d ei p e v ia ță (malikiane) sau e s te c o n fo rm ă în a l­

te lo r o rd in e d a te în m â n ă a re n d a ș ilo r, d in c a u z ă c ă în A rh iv e le îm p ă ­
r ă te ș ti n u s e g ă s e s c in d ic a țiu n i d e s p r e h o ta re le Ț ă r ii R o m â n e ș ti, d u p ă
U

c u m s ’a d o v e d it m u r m a c e lo r tr e i în f ă țiș ă r i.
BC
 RY
138 REVISTA ARHIVELOR

RA
Afară de aceasta, Dunărea propriu zisă {Ană-Dună) curgând în
continuu prin albia sa proprie ș i legându-se numai în timpul revărsării,
este cert că nu va rămâne într’o stare care să producă litigii; astfel

LIB
încât după cererile părților s’a dispus printr’o înaltă poruncă sporirea
cu 2000 de piaș tri [guzie-ul] Țării Româneș ti, spre a lichida litigiul.
Presupunând o linie dreaptă în cele două părți ale adevăratei
albii a Dunării curgând între pământurile Silistrei ș i cele ale Țării

Y
Româneș ti, —albia care se numeș te Dunărea propriu zisă (Dunărea
Mumă = — aceasta ș i toate insulele ș i eleș teele care sunt

IT
în ea până la linia dreaptă de pe malul Dunării să fie ocupate de către
Silistra ș i toate recoltele ș i taxele să fie luate de către Silistrei;

RS
Domnii Țării Româneș ti să nu facă nici o inmixtiune încoace dela
linia dreaptă de pe malul românesc al Dunării; Nazîrii Silistrei să nu
facă nici o inmixtiune în cei 40 de paș i în litigiu [cari merg] spre partea
VE
românească dela linia dreaptă de pe malul românesc al Dunării, ș i cari
[până acum] erau înscrise la Arhivele împărăteș ti (Defter- -Khacan'i)
ca fiind de ocupat de către nazîr-ul Silistrei,drept ce li s’a retras [acum].
NI
Se consideră ca parte a Țării Româneș ti toate locurile dintre
Dunărea propriu zisă {Ană-Dună) ș i ramurile sale, până în pămân­
LU

turile de unde trec acele râuri care sunt legate la presupusa linie dreaptă
de pe malul românesc al Dunării ș i care traversează solul Țării Româ­
neș ti ; astfel încât să nu se facă din partea nazîrului Silistrei nici o
RA

încercare de violare asupra pământurilor din această parte ș i asupra

insulelor ș i recoltelor cari se găsesc în râurile legate la Dunărea pro­
priu zisă sub pretextul că aceste răuri sunt legate la Dună­
NT

rea propriu zisă.

In sfârș it, hotarele Silistrei începând dela presupusa linie dreaptă
de pe malul românesc al albiei Dunării propriu zise {Ană-Dună), să nu
fie trecut dincolo ; iar hotarele Țării Româneș ti fiind până la linia
CE

pomenită să nu se facă inmixtiune în Dunăre {Ană-Dună), în insulele

din ea ș i în recoltele de pe acestea.
De aceea s’a solicitat dela picioarele tronului promulgarea unui
/

Hatt-î-Hiimayun dispunând aplicarea celor de mai sus, ș tergerea ve­

chilor orândueli din registrele Arhivelor împărăteș ti ș i ale altor de­
SI

partamente ș i înregistrarea în aceste cancelarii, a noilor dispozițiuni,

spre a nu da loc la noi litigii din nici o parte.
IA

Prin urmare, spre a nu mai fi ridicată vreo plângere de părți,

ș i spre a fi sfârș it orice litigiu, s’a orânduit printr’o poruncă împără­
U

tească, ca să sporească cu încă o mie de piaș tri acea sumă de 2000

piaș tri care era să fie scăzută dela contribuția Silistrei spre a fi adăo-
BC
 RY
RA
LIB
H. Dj. Siruni, Hotarele dunărene.

Y
PLANȘ A II.

IT
RS
. i Ui ' . ■' • ' ... ■ 4'110^
3
;? //.;.';■/ 'H /

VE
. v. .. . , ,
A'
r - ~v w
r

.. rrfWÂ OWWW§W.
w^We

NI
...._ , ,;
-J--I ’' • ' .

LU
<.... .-■
Ut IIN -i

••f Znr'bwvHt?/•/ ■ • ' L' j i

•5>;::»îZi .•■ /• ’b /f/^lx^jl'-r'■>.-.':<■• ?>â a

-— • /.> -.■/•-<? u-

RA
-n :/‘m /
i .
i
HOb '.%
;/ >''> yz /

4 NT W-;Wb
o ’i o&o&.$'’y
>''
H-’-k--

'O4r ■: A!■ ../■'

-■'•
., • ,v,
>> Wu.îr
. ■ /<> V//4< :>' ț.’^zc>.'s^^ >■■''
z^/u-X"
L’4l
-' <•■ • • ' ■ ■;
ZM ; !
i / ■H
1 ■
n
-.L
x<
CE
, a ; .1/ ■ ' ■ /.•<■
?.rJ*/-"-'-'-• •• '-/ • '■■■ ■ ■ ■ ■ . •. ■ }y'■ ... ■ ,4 .. M
/

1764 Iulie 14 fZ5 Muharem 1178)

(o. Anexe Nr. II).
SI
IA
CU
 RY
A CTE TU R C EȘ TI P R IV IT O A R E LA H O TA R ELE D U N Ă R EN E
139

RA
g a tă la T a r a R o m â n e a s c ă , a d ic ă s c ă z â n d tr e i m ii d e p ia ș tr i d e la S ilis tr a ,
să sp o rea sc ă cu a c e a s tă s u m ă g w z fe -u l Ț ă r ii R o m â n e ș ti.
C u m e s te in d ic a t ș i e x p lic a t m a i s u s , n u v o r m a i fi lu a te în c o n -

LIB
s id e ra țiu n e v e c h ile in s c r ip țiu n i ( c « W s lj d in A r h iv e le îm p ă ră te ș ti
(Defter-i-Khacani) ș i d in a lte b iu io u r i, e le f iin d d e c la r a te n u le , u r m â n d
c a s ă fie trim is e p ă r țilo r s e n e tu r i c o n țin â n d n o u a o r â n d u ir e (Nizam-
î-gedid'), ș i ca a c e a s ta s ă fie în r e g is tr a tă la A r h iv e le îm p ă r ă te ș ti ș i în

Y
a lte b iu r o u r i.
D e c i, în c o n f o r m ita te cu d is p o z ițiu n ile în a ltu lu i firm a n în p r i­

IT
v in ța e lib e r ă r ii d e s e n e tu r i n o i c e lo r in te r e s a ți, n u se v a m a i în a in ta
v re o p lâ n g e re și litig iu l se va c o n s id e r a c a lic h id a t, u r m â n d ca, cu

RS
în c e p e re d e la lu n a M a r tie d in an u l [n ]7 7 , să fie s c ă z u tă c o n tr ib u ția
fis c a lă a S ilis tr e i c u sum a de 3000 p ia ș tr i, g u z ie - u l Ț ă r ii R o m â n e ș ti
s p o rin d u -s e c u a c e a s ta s u m a , ș i c a , d u p ă c u m e s te a r ă ta t m a i s u s , s ă
VE
nu m ai fie lu a te în c o n s id e r a ție v e c h ile in s c r ip țiu n i d e la A rh iv e le
îm p ă ră te ș ti (Defter-l-Khacani) și d e la a lte b iu r o u r i.
S p re a p u n e în a p lic a r e d is p o z ițiu n e le în a ltu lu i f ir m a n , f a la ilu ­
NI

ș tr ilo r ș i g e n e r o ș ilo r M e h m e d E m in , a c tu a lu l b a ș - d e f te r d a r , — c a să
d u re z e în ă lțim e a s a , — a e m is o o r d o n a n ță (f/a rn ) d is p u n â n d în r e g is -
LU

s tra re a a c e s to r d is p o z ițiu n i în r e g is tr e le re s p e c tiv e .

. P e n tru a p u n e în e x e c u ta re o r d o n a n ța n u m i t u lu i d e f t e r d a r , s ’a
f ă c u t in s e r a r e a în r e g is tr e le r e s p e c tiv e a d is p o z ițiu n ilo r în a ltu lu i f ir m a n ,
(avzuhal)
RA

d u p ă c a re , sp re a nu m a i fi rid ic a tă v re o p lâ n g e re ș i sp re
a f i s f â r ș it o r ic e litig iu , s ’a o r d o n a t r e d u c e r e a d e la c o n tr ib u ția S ilis tr e i
la fis c , a f a r ă de două m ii de p ia ș tri [c u m e r a în c u v iin ța t a n te r io r ] ,
în c ă o m ie d e p ia ș tr i, a d ic ă în to tu l 3 0 0 0 p ia ș tr i, s p o r in d c u a c e a s tă s u m ă
NT

g w z r^ -u l Ț ă r ii R o m â n e ș ti, ș i to to d a tă s c o a te r e a d in a p lic a r e a v e c h ilo r

in s c rip țiu n i (cuiudat) d e la A r h iv e le îm p ă r ă te ș ti, cum e s te p re v ă z u t
m ai sus.
CE

I n z iu a d e 1 3 M u h a rre m 1178 (1 7 6 4 I u lie 1 4 ).

A r h iv e le S ta tu lu i, Documente turceș ti, N o. 173, anexa A . (V . p i. N r. II).

O n o tă c a re u rm e a z ă la acest a c t fix e a z ă la 566666 [a c c e le ] v e n itu r ile d in mit-
/

cataua S ilis tr e i ș i a n u m e c e le p r o v e n ite d in : vam ă, c o a s tă , tre c e re , ta x e le de c a l, b o u

și o a ie , p e s c u itu l în D u n ă re , la c u ri, r â u le țe ș i h e le ș te e , s a re a Ț ă rii R o m â n e ș ti, ta x e le
SI

de păș unat și de tre s tie , c lă d irile și g ră d in e le de pe in s u le , e tc .

III.
IA

Tot litigiul de hotar între nazîrul Silistrei ș i Domnul Țării Româneș ti.
U

1763 Iulie 20 (1177 Rebi-ul-evvel i). Documentul de mai jos este a

doua inserare pe adresa capu-chehaialei Țării Româneș ti ș i relatează
BC

litigiul ivit între nazîrul Silistrei ș i Domnul Țării Româneș ti, primul
 RY
REVISTA ARHIVELOR
140

RA
violând vechile hotare ale Țării Româneș ti ș i călcând cu 40 -paș i pre-
văzuți, litigiu despre care s’a ordonat o anchetă ș i s’a promulgat un
firman împărătesc, dispunând ca nazîrul din Silistra ș i eminii din

LIB
Siș tov, Nicopole, etc., să nu mai calce nici un petec din teritoriul Țării
Româneș ti, ș i să nu mai facă vreo agresiune la bălți, insule, raiale, la
taxele de pescuit ș i la alte taxe, la avaeturi, după cum se constată
dintr’o inscripțiune cu data de 1177 Rebi-ul-evvel 1 (1763 Iulie 20)

Y
păstrată la Arhivele împărăteș ti.

IT
Având în vedere că Nazîr-ul Silistrei spre a viola (țegavuz) ș i uzurpa
(tessalut) vechile hotare ale Țării Româneș ti a căutat pretexte, ș i bazân-

RS
du-se pe niș te simple minciuni (tezvirat) a călcat cei 40 paș i prevăzuți
ș i a ocupat vechile moș ii ale altora, au fost însărcinați din [partea au­
torităților din] Stambul un ș ef-portar (capugu-baș î) ș i un judecător
VE
(mevla) cu cercetarea cazului.
Aceș tia constatând faptul au raportat către [autoritățile din]
Stambul rezultatul cercetărilor lor, ș i pe baza acestui raport s’a pro­
NI

mulgat o poruncă împărătească.

Ș i deoarece Nazîr-vA pomenit călcând această înaltă poruncă,
LU

tradițiunile (cădim) ș i zapisele (sened), a violat (teaddi) ș i a uzurpat

(tessalut) iarăș i [hotarele], spre a-1 împiedica în mod desăvârș it de orice
uzurpare ș i inmixtiune, s’a promulgat un înalt ordin către turnagî-
baș î-xA însărcinat cu nizamul Țării Româneș ti, declarând că este con­
RA

trar voinței împărăteș ti violarea, călcarea ș i uzurparea în vre un fel

[a hotarelor] de către Nazîri, Emini ș i Voevozi. Ș i totuș i Nazîrii, Eminii
ș i Voevozii din Nicopole, Ș iș tov ș i din alte părți, din lăcomie ș i interes
NT

au început, la fel ca Nazîrul Silistrei, a viola, a călca ș i a uzurpa

pământurile, bălțile, insulele, raialele ș i taxele Țării Româneș ti, ș i au
trimis în județul Vâlcea aparținând Țării Româneș ti ș i în alte părți,
CE

pe oamenii lor cari au bătut ș i au împiedicat pe funcționarii însărci­

nați de Domnul Țării Româneș ti cu adunarea veniturilor tezaurului
(mal-î-mir'i), au sfătuit poporului din județ de a nu plăti niciun ban
sau lucru (mal) încasatorilor, lansând zvonuri că vor înscrie ș i vor
/

ocupa, în numele eminilor, pe malul românesc al Dunării, până la

SI

Rahova ș i Ș iș tov, locurile de 40 de paș i din punctul unde ajunge Dună­

rea în timpul vărsării sale.
IA

Toate acestea venind la auzul împărătesc, deoarece această vio­

lare ș i uzurpare a lor va pricinui desigur stricarea vechei orânduiri
U

(m'-zam-f-cadim) a țării ș i va păgubi tezaurul statului, ș i fiindcă conform

dispozițiunilor din Hatt-î-Humayun-vâ pomenit ș i din augusta poruncă
BC
H.£Dj. Siruni, Ho*
—. --- .:.■- ■ PLANȘ A IIL

tarele dunărene.

RY
RA
fâSW&SOa&m

LIB
Y
IT
RS
VE
i
U NI
R AL
NT
/ CE

,l®> /tf^J\ &&<&/

SI
IA

M,—- „ r......
U
BC

. . X « -7 "- •*-<-■-**■ X, <*■ <*■ \a -~ g-W ■^vSJgJ^f1^ " ’ JT"**

'

ț i* :>v
1763 Iulie 20 (1 R£bl-Ul.eooel >,77>-
 RY
ACTE TURCEȘ TI PRIVITOARE LA HOTARELE DUNĂRENE
141

promulgată, este dorința împărătească ca să fie impiedicați eminii

RA
din Nicopole ș i din Ș iș tov ș i alții de a comite răutăți ș i violări în țara
pomenită, s au trimis înș tiințări, spre a fi înregistrate la departamen­
tele nazirilor (nezaret) ș i la oficiile de venituri (mucata’a), dispunând

LIB
iutei zicerea acestor neajunsuri, după cum iese din actele păstrate la
Divanul Humayun.
Aceste acte mai pomenesc că Elhag Khalil, Nazîrul Silistrei,
împreună cu partisanii săi, sub pretextul că ar fi posedat seneturi

Y
după cari ar fi îndreptățit de a sămăna ș i a cultiva în locurile de

IT
40 de paș i de la punctul revărsărei Dunării, iar Domnu-l Țării Româneș ti
n ar fi avut vreun drept de amestec în lacurile, insulele, raialele ș i lo­

RS
cuințele acestora aflate acolo, au nesocotit înaltele ordine promulgate
pentru orânduirea (Nizam) Țării Româneș ti, ș i n’a renunțat la vio­
lările ș i opresiunele sale împotriva raialelor ș i locuitorilor, după cum
VE
au înș tiințat judecătorii prin sentința ș i plângerea lor, ș i locuitorii
Țării Româneș ti printr’o petiție prin care arătau cum sunt oprimați
ș i înfricoș ați de numitul Nazîr ș i de partizanii săi din Silistra, rugând
NI
totodată împiedicarea lor.
Spre a verifica cazul pomenit ș i a da la iveală adevărul adevărat,
spre a examina chestiunea de 40 paș i care se.arată pentru sămănat
LU

ș i cultivat, spre a cerceta de cine erau ocupate din vechime bălțile,

insulele ș i raialele, spre a fixa hotarele, ș i spre a raporta cele cerce­
tate cu rezultatul lor adevărat, au fost însărcinați lilhag Mehmed Agă,
RA

ș ef-portar (capugu-baș î) la Palatul împărătesc, actualmente intendent

ș ef al arsenalelor (gebeg -baș î) ș i delegat pentru nizamul Țării Româneș ti,
— ca să dureze gloria sa, — ș i mollaua Ghiridi (de fel din Creta) Elhag
NT

Ahmed, — ca să fie sporită virtutea sa ; în această privință promul-

gându-se porunca împărătească cuvenită, prin această poruncă li s’a
dat ordin să reinstaleze orânduiala firească în Țara Românească, să
CE

interzică isprăvile usuipatorilor, să dărâme toate clădirile create, vechi

ș i nouă ; dar ivindu-se litigii ș i cancanuri în privința dărâmării bălților
ș i insulelor aparținând departamentului plăților militare (mucabele)
din Silistra, clădirile depe malul românesc ș i eleș teele militare, numitul
/

inspector (mubaș îr) a cercetat cazul de la locuitorii dimprejur ; ade­

SI

văr ații musulmani, întrebați în această privință, au declarat că dela

început toate țărmurile de pe malul românesc ale Dunării începând
dela Giurgiu până la Brăila, bălțile, insulele ș i raialele, ș i dijma (aș ar)
IA

ș i taxele (rusumat) erau ocupate (stăpânite) de Domnul Țării Româneș ti

ș i de proprietarii moș iilor. Afară de aceasta, cu prilejul cercetărilor
U

făcute s’au găsit înregistrate înalte porunci, cari dovedesc că în fața

BC
 RY
REVISTA ARHIVELOR
142

tribunalului Silistrei ivindu-se litigii ș i duș mănii grave în anul 1082

RA
[1671] ș i în anul 1131 [1718], s’au numit din [partea autorităților din]
Stambul inspectori (mitbaș îr) ș i judecători (molia), prin sentințele cărora
litigiile s’au lichidat ș i s’a dispus că nazirii n’au nici un drept de ame­

LIB
stec ș i de inmixtiune în locurile pomenite, în insule ș i lacuri; s’a scos
dela Divanul Hhmayn ș i copia ordinului marginal (derchenar) în această
privință ; s’a cerut ca judecătorul (cadî) Silistrei să fie înș tiințat ș i el
în privința dărâmării eleș teelor militare ș i în privința dreptului îm-

Y
puterniciților (mutevell'i) din fundațiile pioase (evcaf) mănăstireș ti ș i
al boierilor de a ocupa fără niciun litigiu moș iile lor pe-baza senetelor

IT
ce le posedă conform înaltelor porunci; iar judecătorul Silistrei cu pri­
lejul eliberării unei sentințe în mâna locuitorilor din numita Țară

RS
[Românească] pe baza celor constatate de el, s’a cercetat ș i s’a examinat
[cazul] în conformitate cu înalta poruncă promulgată din nou dispunând
cercetarea cazului. VE
Ș i s’a eliberat o sentință nouă pe baza seneturilor vechi arătate
de stareții mănăstirilor ș i de boieri ș i de raiale dovedind că moș iile,
bălțile, insulele, lacurile ș i altele pe care le posedă, se găsesc în stă­
NI

pânirea lor din timpurile vechi ș i că taxele provenind dela pescuitul

în aceste lacuri ș i celelalte taxe se percep din partea Domnului Țării
LU

Româneș ti.
Conform înaltei porunci judecătorul pomenit a cercetat din nou
cazul prin adevărați musulmani din Rusciuc, Silistra, Brăila ș i din alte
RA

părți, cari au mărturisit în felul arătat, spunând că obiceiul (harim)

de 40 paș i nefiind un lucru consacrat din vechime, moș iile sunt ocupate
de alții pe baza unor simple minciuni.
Spre a împiedica opresiunile (zulum) ș i a consolida orânduirea
NT

(m«) mollaua ș i judecătorul Silistrei pomeniți mai sus au dat sentința,

iar pomenitul inspector (mubaș îr) a înaintat raportul său, pe baza
cărora s’a promulgat o înaltă poruncă adresată tuturor judecătorilor
CE

(cadî), juzilor (naib), voievozilor ș i altor ofițeri (zabit), dispunând

punerea sub ocupațiunea Domnului Țării Româneș ti a locurilor de 40
paș i, bălțile, insulele ș i moș iile, ș i impiedicarea altora de a sămăna ș i
/

a cultiva ș i a se amesteca în pământurile Țării Româneș ti.

Tot în acest sens s’a promulgat un Hatt-î-Humayun adresat către
SI

Turnagî-baș î-ul pomenit ș i s’au dat înalte porunci întăritoare cu

data de ultima decadă (evahir) a lunei Ș aban din anul curent.
IA

Pe baza poruncilor împărăteș ti nazîrul Silistrei ș i eminii din Siș -

tov ș i Nicopole fiind împiedicat a se amesteca ș i a face mizerii călcând
U

înaltele ordine, s’a poruncit eliberarea înș tiințărilor (ilm-u-haber), cuve­

nite spre a fi înregistrate în locurile respective.
BC
 RY
RA
LIB
Y
IT
RS
VE
NI
LU
RA
NT
CE
/
SI
IA

ca. 1763 Iulie 20.

(o. Anexe Nr. III, note)
U
BC
 RY
A C T E T U R C E Ș T I P R IV IT O A R E E A H O T A R E L E D U N Ă R E N E 143

D e c i, d u p ă ce s ’ a lu a t c u n o ș tin ță d e trim ite re a în ș tiin ță rilo r d e o ­

RA
se b ite c ă tre A rh iv e le îm p ă ră te ș ti fDefter-i-Khacani) ș i c ă tre c a n c e la ria
g e n e ra lă a c o n tu rilo r ȚBaș -Muhasebe), b iro u l zis a l m in e lo r (Ma’aden)
ș i c a n ce la ria g e n e ra lă a fe rm e lo r (Baș -Mucata’a), în p riv in ța im p ied ic ă rii

LIB
nazînlor, eminilor ș i v o iv o z ilo r d e a a d u c e v io lă ri (tearruz') în n ic i u n c h ip ,
la n ic i u n p e te c d in te rito riu l Ț ă rii R o m â n e ș ti, ș i la in su le le , b ă lțile,
ra ia le le , ta x e le (rw sw m aZ ) ș i v e n itu rile (a u to ), su b a c e l p re tex t d e 4 0
p a ș i sa u în a lte c h ip u ri (vuguhat), d a c ă se a u d e d e a c u m în a in te c ă '

Y
s ’ a u c o m is a g re siu n i d in p a rte a nazîrildr, emirilor, v o iv o z ilo r ș i c e lo rla lți

IT
la u n p e te c d in te rito riu l Ț ă rii R o m â n eș ti, la b ă lțile, la in su le le , la
ra ia le le , la ta x e le d e p e sc u it, ș i a lte ta x e la a v a e tu ri, se v o r p e d e p si în

RS
m o d c e rt.
S p re a p u n e în a p lic a re d isp o z ițiu n e le în a c ea s tă p riv in ță a le
v e c h iu lu i H a tt-î-H u m a y u n ș i a le în a lte lo r p o ru n c i p ro m u lg a te re c e n t,
ș i sp re a le în re g is tra în re g istre le trib u n a le lo r re sp e ctiv e, s ’ a u sc ris d in
VE
p a rte a D iv a n u lu i îm p ără tes c o rd in e c ă tre cădii, naibii, nazîr-vă S ilistre i,
nazîm, eminii, v o e v o z ii ș i zabiții d in Ș iș to v , d in N ic o p o le ș i d in c e le la te
p ă rți, firm an u l îm p ă ră te sc fiin d p ă s tra t, în o rig in al, în b iu ro u l p o m e n it.
NI
E s te p ă s tra tă a c e a sta în ș tiin ța re (tlm-u-haber) c u d a ta d e p rim a z i a
lu n e i R e b i-iil-ev v e l d in a n u l 1 1 7 7 [1 7 6 3 ] la A rh iv e le îm p ă ră te ș ti (Def-
LU

-K /ia c a m ), în se c țiu n ile p riv ito a re la A ’ ezareZ f ș i la fe rm e (Muc ala'a).

[N o ta :] Actul este păstrat.
A rii.v e le S ta tu lu i, D o c w m e w îe turceș ti, N o . 1 7 3 , A n e x a B . (v . p i. N o . I I I ) .
RA

D ife ite n o te u rm e a z ă la a c e s t a c t.
1 . O n o tă fix e a z ă la s u m a d e 5 6 6 6 6 6 [a cc e le] v e n itu rile d in v a m ă , c o a s tă , tr e ­
c e re , ta x e le d e c ai', d e b o i ș i d e o a ie , ta x e le d e p e s c u it, a s ă rii ro m â n e ș ti, d e p ă ș u n a t,
d e tre s tie , e tc.
NT

2 . O a ltă lio tă p re v e d e o s u m ă d e 6 0 .0 0 0 p ro v e n ită d e la c e lă la lt m a l a l G iu r ­

g iu lu i.
3 . A tr e ia lio tă s p u n e c ă ,, p o m e n iții m u s u lm a n i ș i g h ia u ri d e p e c e lă la lt m a l a l
D u n ă rii, d in c o lo , la G iu rg iu , fiin d lo c u ito ri a i Ț ă rii R o m â n e ș ti, s u n t s c u tiți d e im p o ­
CE

z ite le e x tra o rd in a re z is e Divanie ș i d e c e le a r b itr a re d e n u m ite 0rție, fiin d în s ă d a to ri

d e a p re s ta s e rv ic iile lo r p e n tru c e ta te a G iu rg iu , d u p ă c u m e s te în s e ra t în re g is tre le
s p e c ia le c o n fo rm u n e i p o ru n c i îm p ă r ă te ș ti ” ; s e fix e a z ă to tu ș i 2 5 a c c e le p e n tru p o d u l
d e p e ș a n ț d in a p ro p ie re a c e tă ții ș i p e n tru c e l d e p e râ u l L ik a (L u n c a? ).
4 . O u ltim ă n o tă p re v e d e s u m e le d e g râ u , o rz , e tc . (v , p l. N o . IV ).
/
SI

IV .

H o ta ru l în tre G iu rg iu ș i Ț a ra R o m ân e a scă .
IA

1 5 7 8 M a i 8 (986 Rebi-ul-aher 1). Transcris pe adresa capu-

■chehaialei Țării Româneș ti, documentul de mai jos este o copie legalizată,
U

după firmanul împărătesc cu această dată al Sultanului Murat III

BC
 RY
REVISTA ARHIVELOR
144

iq82_ 1003 = 1574—1595) care, promulgat după propunerea lui Mihnea

RA
Vodă, Domnul Țării Româneș ti, reconfirmă hotărnicia elaborată la
fața locului de o comisiune specială în timpul fostului sultan Selim II
(1366_ 1574) solicitat fiind de fostul Domn al Țării Româneș ti, Alexandru

LIB
Vodă (1568—1577) ; fixând hotarul între Giurgiu ș i Țara Românească,
firmanul Sultanului Murat III porunceș te ca el să fie respectat ș i de
acum înainte.

Y
Pilda printre notabilii nației creș tine Mihnea Voevod, Domnul

IT
Țării Româneș ti, trimițând oameni către Pragul Fericirii (Asitane-i-
Saadet — Stambul), a arătat că tatăl său, decedatul Domn al Țării

RS
Româneș ti, Alexandru Voevod, trimisese omul său la înalta Poartă
spre a expune ca locurile între Țara Românească țEflac Vilayeti) ș i
cetățile Giurgiu ș i Turnu, până ce nu se va cerceta dela musulmani desin-
VE
teresați ș i cu bună ș tiință ș i până ce nu se va pune în locurile potrivite
semne de hotar, nu vor înceta litigiile printr’o simplă înregistrare
a locurilor aflătoare în Țara Românească ș i stăpânite dela început de
NI
raialele Țării Româneș ti, ș i că prin urmare trebuie să fie cercetat cazul
la fața locului.
[Dând urmare acestui demers] fiind încuviințat printr’un firman
LU

că Piri Căuș , dintre cauș ii palatului împărătesc țDerghiah-î-al'), pe

baza unei înalte porunci înmânată lui, împreună cu oameni de bună
ș tiință ș i demni de încredere, ș i cu oamenii Domnului Țării Româneș ti
RA

ș i cu judecătorul Cernavodei, Ahmed Efendi, să vină la locurile în

litigiu spre a fixa hotarele ș i a pune semne de hotar ; prin urmare spre
a desemna [mai întâi] hotarele cetății Giurgiu numitul căuș , Ș tefan,
NT

■vechilul Domnului Țării Româneș ti, Alexandru Vodă, Behram bin-i-

Abdullah, Casîm, voivoda, bin-i-Casîm, Sinan bin-i-Mustafă, Mehmed
,t, bin-i...., Behiam bin-i-Yusuf, ș i din cetatea Giurgiu Aii bin-i...., Yahya
CE

bin-i-Ali, Hasan bin-i-Ali, Elias bin-i-Piri, Davud bin-i-Hâdâr, ș i alți

musulmani drepți ș i de bună ș tiință, ducându-se la fața locului ș i după
, constatarea faptelor s’a pus semn (direk) despre partea răsăriteană a
/ numitei cetăți [din Giurgiu], în fața Dunării, începând din gura care se
/

chiamă Talambăcu-Bogazî, printre stuful cu trestie, la movila numită

SI

Cucuc-Hisarlîc; apoi s’a pus semn la movila Beliclerbaș i numită ș i

Straga; apoi s’a pus semn la movila din apropiere ; întorcându-se de
IA

acolo s’au pus semne la lacul numit Chiriva-Golii (lacul Criva); ș i s’a
pus alt semn la drumul public (tarik-i-am') care începând dela marginea
acelor semne merge la Marotin ; apoi s’a pus semn la locul numit Suniia.
U

S’a încuviințat ca peș tele ce se vânează în lacul Chiriva să fie atribuit

BC
 RY
ACTE TURCEȘ TI PRIVITOARE LA HOTARELE DUNĂRENE 145

Giurgiului, ș i că să nu fie vreun amestec din partea Țării Româneș ti;

RA
iar locurile deș erte aflătoare în partea românească a lacului Chiriva
fiind ale satelor Țării Româneș ti s’au lăsat ca păș une acestor sate ;
iar lăculețeie legate de lacul Chiriva fiind aproape satelor româneș ti

LIB
s’au lăsat acelora ; [s’a încuviințat] ca să nu se facă vreo împotrivire
raialelor Țării Româneș ti cari aduc vitele lor la lacul Chiriva spre
adăpare ; întorcându-se apoi dela semnele ce s’au pus la drumul public
(țarik-i-am) care merge la Marotin ș i la locul numit Ș ulni, s’a pus-semn

Y
la valea de lângă satul Cosova din Țara Românească ; locurile din partea
românească ale acestei văi aparținând raialelor din Țara Românească,

IT
iar locurile aflate în partea Giurgiului fiind ale locuitorilor din Giurgiu,
s’a orânduit ca să nu se amestece câmpurile amânduror părților, ș i că

RS
locurile să fie stăpânite de vechii lor proprietari; s’a pus senpfîn locul
unde se uneș te această vale de Cosova cu drumul numit calea Ban [ului];
s’au mai pus semne în această cale a Banului ș i la capetele de drum;
VE
apoi s’au pus semne la Satele Ului ș i Paraipani ș i Yenige Kdi ale Țării
Româneș ti ș i la drumul care merge spre acest sat; întorcându-se apoi
de la semnul pus la sfârș itul acestui drum spre lacul cunoscut sub nu­
NI

mele de Mihri golii (lacul Mahărul) s’au pus semne asupra vechilor semne ;
s’au pus apoi semne la malul acestui lac Mihri (Mahărul) ș i pe drumul
LU

care merge de aici până la Dunăre; s’a orânduit să revină Giur­

giului peș tele ce se pescueș te în lacul pomenit. Astfel s’au fixat
hotarele.
RA

Apoi spre a fixa hotarele cetății Turnu, Piri Căuș ș i pomenitul

vechil [al Domnului], împreună cu unii musulmani de bună ș tiință
ș i anume Bali Chethudă, Mehmed Căuș , Mustafa, Sinan, ș i dela cetatea
NT

Turnului Mustafa Chethudă, Casîm agă, Aii Chethudă, Hasan-bin-i-

Ali, Mustafa-bin-i-Mehmed, Ahmed-bin-i-Eyub, ........ Piri, Hagi Piri,
Hagi Ali-bin-i-Ilias ș i Ahmed-bin-i-Hasan s’au dus pe fața locului.
CE

Ș i s’au pus semne începând dela valea numită Urluiu care se

uneș te Dunării între cetatea Turnului Ș i Țara Românească, ș i ocolind
pe marginea pădurei care se găseș te la sud-est de valea pomenită,
până la marginea celuilalt rău ce se numeș te Olt, lângă satul care se
/

chiamă Ciupelnița, S’a orânduit că iarba care este înscrisă la pro­

SI

prietățile împărăteș ti (Khas-î-humayun) să aparțină după cum era

până acum cetății Turnului.
S’a pus semne la gura care e situată în fața râului Olt ș i se chiamă
IA

Rulunie-Bogazî; tot aș a, s’au pus semne la movila situată în fața

pădurei satului Podlița (azi Lița) ; de acolo s’au pus semne la drumul
U

numit Sarugectim din fața satului pomenit ș i la capul drumului care

BC

Revista Arhivelor. 10
 fL^A '’’'
V**

RY
-®: .

RA
ț\ u. ui • — '<r î'ut,
— *.^ &——7

LIB
4"^ J Vi* J* P /
\^JpU,rj?Z3^ț5

Y
^yii>4 \

IT
sȚ*\il \%j !a j. â*3 \

RS
VE ______s4*
: ț£L^o'^s'i\j^
y Ațfi rTuL 4 -o1/ 1
AJ45
NI

\'e£.‘ -“-c-6 o^y«

jr? > £££**
U

ff J
$*4$4y' \
AL

•’X> r/
R
NT
CE

} -sy
'Ș ț\k» ,j\-» 4> 4 4 •> • yt ^.»*ui\
/

fi L-\ î 'uw > jA* ț» 3M. S/v^

SI

\
IA

v-*V j
3rWl'
U
BC

... ,„
n:' A-»-
 RY
A CTE TU RC EȘ TI P R IV IT O A R E LA H O TA R ELE D U N Ă R EN E 147

judecătorul le-a găsit neîntemeiate, dispunând că de acum înainte este

RA
interzis celor din Giurgiu a sămăna pământurile Țării Româneș ti, a se­
cera iarbă, a tăia lemne, etc.

LIB
P r in t r ’u n firm a n îm p ă ră te s c g u v e rn a to ru l (v'ali) d in O z u , M u s ta f ă
P a ș ă , e r a în s ă r c in a t c a îm p r e u n ă c u M e h m e d E m in , — c a s ă fie s p o r ită
g lo ria s a , — s e c re ta r (Khalife) l a m i n i s t e r u l d e i n t e r n e {chethudă-i-sa-
drazam ) n u m it in s p e c to r (mubaș ir), s ă s o l u ț i o n e z e l i t i g i i l e i v i t e î n t r e

Y
lo c u ito rii d in G iu r g iu ș i c e i d in Ț a r a R o m â n e a s c ă p e c h e s tia de săm ă-
n ă tu ră și de h o ta re , în fa ța ju d e c ă to r u lu i (naib) S ilis tr e i, d e s e m n a t

IT
de Ș e ik h - u l- I s la m ca ju d e c ă to r, î n t r ’u n m o d n e p ă rte n ito r , f e r in d u - s e

RS
d e a p r o te ja s a u d e a n e d r e p tă ți p e v r e u n a d in p ă r ți și să c o m u n ic e
a d e v ă ru l la în a ltu l p r a g (S ta m b u l).

S ’a a f la t d in c o n țin u tu l c e lo r d o u ă s c r is o r i a le v e z iru lu i p o m e n it
mubaș irul m e n ț i o n a t
[M u s ta fă P a ș ă ] tr im is e p rin
VE [M e h m e d E m in E f e n d i] ,
și d in s e n tin ța n u m itu lu i ju d e c ă to r [a l S ilis tr e i] , că ju d e c ă to ru l ș i
milbaș irul m a i s u s p o m e n i ț i f i i n d t r i m i ș i l a G i u r g i u , s ’ a ț i n u t o j u d e c a t ă
NI

s a c r ă (meglis-i-ș er) î n p r e z e n ț a l o r , d e f a ț a f i i n d ș i p r i m u l b o i e r (baș -

boiar) a l Ț ă r i i R o m â n e ș t i , (indescifrabil) N i c o l a e , v e c h i l u l l e g a l a l
D o m n u l u i , c u a l ț i b o i e r i c u n o s c u ț i , p o s e s o r u l (mutesarîț) f e r m e l o r (mu-
LU

cata’a) d i n G i u r g i u M u s ă A g ă , B o s t a n Z a d e H a s a n A g ă , M u s t a f ă B e i ,
A c v a l î Z a d e M e h m e d A g ă , multezimul l u i C e l e b i A g ă d i n R u s c iu c ,
H a s a n E f e n d i , ș e f u l n o t a b i l i l o r (seich-ul-garrâ), K h a l i d E f e n d i , E s s e i d
RA

M ehm ed E f e n d i, H a g i M u s ta fă E fe n d i, și a lți lo c u ito r i d in G iu r g iu ;

c ă în f a ța in s ta n țe i a c e ș ti lo c u ito r i a u d e c la r a t c ă d e ș i n ’a u a v u t n ic i
o n e g lig e n ță în a p lă ti c ă tr e D o m n u l Ț ă r ii R o m â n e ș ti ta x e le (rusum)
NT

c u v e n ite , to tu ș i D o m n u l p o m e n it i- a îm p ie d ic a t d e a s ă m ă n a , d e a m ă c in a
în m o ri fă in a lo r, d e a tă ia le m n d in p ă d u re ș i d e a se c era ia r b ă în
Ț a ra R o m â n e a s c ă , p re c in u in d u -le a s tfe l g r e u tă ți; c ă a u m a i d e c la ra t c ă
CE

în c a z u l d a c ă nu se va da v o ie d e a c u ltiv a , a tu n c i e i v o r fi n e v o iți
d e a o c u p a v e c h ile lo r p ă m â n tu r i b a z â n d u - s e p e a c te le d e h o tă r n ic ie
ce le p o s e d ă ; că au a ră ta t ș i un caet a l A r h iv e lo r îm p ă r ă te ș ti
(Defter-i-Khakani) în tă r it c u tu g ra u a , scos în anul [n ]3 6 , în s ă în
/

c o n țin u tu l a c e s tu i c a e t n e f iin d n ic i s e n e tu r i le g a le n ic i p o r u n c i îm p ă ­
SI

r ă te ș ti, ș i e i neavând n ic i u n a lt a r g u m e n t le g a l decât a firm a ția lo r

că au n e v o ie de a c e s te p ă m â n tu ri ro m â n e ș ti; c ă de a ltă p a r te , d a ta
IA

c a e tu lu i a r ă ta t e s te m ai veche decât a c e ia a nizamului dat Ț ă rii R o ­

m â n e ș ti, d u p ă c a re p ă m â n tu rile p re tin s e se g ăsesc în n ă u n tr u l ță r ii,
î n t r ’o d e p ă r t a r e d e la h o ta r e le tr a s a te ș i in d ic a te c u 6 o re în lu n g im e
U

ș i o o ră ș i ju m ă ta te în lă rg im e ; c ă se d o v e d e ș te a s tf e l p r in p r o p r iile
BC
 RY
REVISTA ARHIVELOR
148

lor declarații netemeinicia celor pretinse ; că se mai adevereș te că ei

RA
n’au nici o nevoie de pământurile româneș ti ș i că scopul lor nu este
decât a crea pretexte spre a intra în Țara Românească, a chema pe
raialele Țării Româneș ti în părțile lor ș i a comite răutăți; ș i că prin

LIB
urmare de acum înainte le sunt interzise prin judecată legală (ș er’eri) a
semăna pământurile Țării Româneș ti, a crea (ihdas) materiale (esbab),
a secera iarbă, a tăia lemne, ș i a comite neajunsuri în acest fel; că
se dovedeș te de asemenea că plângerile locuitorilor susmenționați sunt

Y
provocate de posesorul (mutesariȚ) fermelor (mucata’a') din Giurgiu ș i

IT
de numitul multezim Acvalî Zade, cari pentru inteteresele lor persoa-
nale au ațâțat pe locuitorii din Giurgiu.

RS
Având în vedere toate acestea s’a promulgat un înalt firman
împărătesc dispunând înregistrarea în registrele Arhivelor împărăteș ti
(Defter-i-Khacanij conținutul scrisorilor numitului [Mustafă Paș ă]
VE
ș i sentința pomenitului judecător [al Silistrei] ș i împiedicarea violării
hotarelor Țării Româneș ti ș i opresiunilor asupra raialelor.
[S’a transcris o înaltă] Poruncă împărătească, adresată de către
NI
Divanul împărătesc pomenitului guvernator din Ozu [Mustafă Paș ă]
pe baza firmanului menționat, originalul firmanului fiind păstrat la
LU

Divanul împărătesc (Divan-î-Humayun), iar în registrele din Defter-

hane este păstrată aceasta adeverință (ilm-u-khaber) cu data de prima
decadă a lunei Sefer din anul 1182 [1770 Nov. 21—30].
[Nota=] Actul se păstrează.
RA

Arhivele Statului, Documente turceș ti, No. 173, Anexa D. (V. pl. Nr. VI).
NT

VI.
CE

Tot litigiul între locuitorii Giurgiului ș i ai Țării Româneș ti.

1770 Noemvrie 21—30 (prima decadă" a lunei Sefer din anul 1182).
Ultimul din cele ș ase documente transcrise pe adresa înaintată P01 ții
/

de către capuchehaiaua din Stambul a Domnului, documentul de mai jos

SI

este o copie după firmanul împărătesc al Sultanului Mustafa III (1171

—1187=1757—1774) adresat către guvernatorul (Ealfj din Ozu, vizirul
IA

Mustafa Paș ă ,căruia îi face cunoscut ratificarea de împărăția sa a

sentinței date m fața naibului din Silistra în privința litigiilor ivite
intre locuitorii din Giurgiu ș i cei din Țara Românească pe chestia de
U

sămănătură ș i de hotare, sentință care dispune că pretențiunea celor din

BC
 Sr- VV

j J
H„.are« M"lK’e'
Sz ?m /
H. OV s““"' ,
'i ■

v •’ ‘

RY
RA
’s ■

LIB
$ aAf yyjy (>>«-^ ;A>>
Jyy

Y
^e/}> ^^Wyj> V* r/iAî £1x4/^^^

IT
RS
VE
ty~>
U NI

«■’tîz >z>'^>j ik^^î iț5-'5/?^-’

AL

■y< >
R
NT
CE

\
/
SI
IA
U
BC
 RY
A C T E T U R C E Ș T I P R IV IT O A R E L A H O T A R E L E D U N Ă R E N E
149

RA
Giurgiu fiind neîntemeiată, de acum înainte le sunt interzise a sămâna
'pământurile 7 arii Româneș ti, a secera iarbă, a tăia lemne ș i a crea
neajunsuri de acest fel.

LIB
C ă tr e g u v e rn a to ru l (vali} d in O z u , v iz ir u l M u s ta f ă Paș ă !
Tu c a re e ș ti v iz iru l m e n țio n a t, p r i n t r ’u n firm a n al m eu e ra i în ­
s ă r c in a t c a îm p r e u n ă c u M e h m e d E m in , — c a s ă fie s p o r ită g lo ria s a , —

Y
s e c re ta r la m in is te ru l d e in te r n e {chethudă-i-sadrazam, ') , n u m it in s p e c to r
(mubaș ir), s ă s o lu țio n a ți litig iile iv ite în tr e lo c u ito r ii d in G iu rg iu ș i c e i

IT
d in Ț a ra R om ânească pe c h e s tia de s ă m ă n a tu ră și de h o ta re , în fa ța
ju d e c ă to r u lu i S ilistre i, d e s e m n a t d e Ș e ik h - u l- I s la m c a ju d e c ă to r,

RS
î n t r ’u n m od n e p ă r te n ito r , f e r in d u - v ă d e a p r o te ja s a u d e a n e d r e p tă ți
pe v re u n a d in p ă rți ș i s ă c o m u n ic a ți a d e v ă ru l la în a ltu l n o s tru p ra g .

A m a fla t d in c o n țin u tu l c e lo r VE două s c ris o ri a le ta le tr im is e m ie

p r in p o m e n itu l mubaș ir ș i d in s e n tin ța n u m itu lu i ju d e c ă to r c ă ju d e c ă to ru l
și mubaș irul p o m e n iți fiin d tr im iș i la G iu r g iu s ’a ț in u t o ju d e c a tă
în p r e z e n ța lo r d e f a ță f iin d ș i p r im u l b o ie r (baș -boiar) a l Ț ă r ii R o m â n -
NI
n e ș ti .... N ic o la e , v e c h ilu l le g a l a l D o m n u lu i, c u a lți b o ie r i c u n o s c u ți,
p o se so ru l (mutesarîf) f e r m e lo r (mucata’a) d i n G iu r g iu M u s ă A g ă , B o s ta n
LU

Z ade H asan A g ă , M u s ta f a B e i, A c v a lî Z ade M ehm ed A gă, a re n d aș u l

(multezim) l u i C e l e b i A g ă d i n R u s c i u c , H asan E f e n d i, ș e fu l n o ta b ililo r
(seich-ul-garra), K h a l i d E f e n d i , E s s e i d M ehm ed E fe n d i, H a g i M u s ta fă
RA

E fe n d i, ș i a lți lo c u ito ri d in G iu r g iu ; c ă în fa ța in s ta n țe i a c e ș ti lo c u i­
to ri au d e c la ra t că deș i n ’a u avut v re o n e g lig e n ță în a p lă ti c ă tre
D o m n u l Ț ă rii R o m â n e ș ti ta x e le (riisum) c u v e n ite , to tu ș i D o m n u l p o ­
NT

m e n it i-a îm p ie d ic a t de a săm ăna, de a m ă c in a în m o ri fă in a lo r,

de a tă ia le m n e d in p ă d u r i ș i d e a s e c e ra ia rb ă în Ț a ra R om ânească,
p r ic in u in d u - le a s tfe l g r e u tă ți; că au m ai d e c la ra t că, în cazul când
CE

n u s e v a d a v o ie d e a c u ltiv a , a tu n c i e i v o r f i n e v o iți d e a ocupa v e c h ile

lo r p ă m â n tu ri b a z â n d u - s e p e a c te le d e h o tă r n ic ie c e le p o s e d ă ; c ă deș i
au a ră ta t u n c a e t a l A rh iv e lo r îm p ă ră te ș ti (Defter-i-Khakan}) în tă r it
c u tu g r a u a , s c o s în a n u l [i i ]3 6 , (1 7 2 3 -4 ), în s ă în c o n țin u tu l a c e s tu i c a e t
/

n e f iin d n ic i s e n e tu r i le g a le n ic i p o r u n c i îm p ă r ă te ș ti, ș i e i n e a v â n d n ic i
SI

un a lt a r g u m e n t le g a l d e c â t a f ir m a ția lo r c ă au n e v o ie de a c e s te pă­
m â n tu r i r o m â n e ș ti; c ă d e a ltă p a r te d a ta c a e tu lu i a r ă ta t e s te m ai veche
d e c â t a c e ia a nizamului d a t Ț ă rii R o m â n e ș ti, d u p ă c a re p ă m â n tu rile
IA

p re tin s e se g ă s e s c în n ă u n tr u l ț ă r i i î n t r ’o d e p ă r ta r e de la h o ta r e le t r a ­
s a te ș i in d ic a te cu 6 o re în lu n g im e și o o ră ș i ju m ă ta te în lă r g im e ;
U

că se d o v e d e ș te a s tfe l p rin p r o p r iile lo r d e c la r a ții n e te m e in ic ia c e lo r

p r e tin s e ; c ă s e m a i a d e v e r e ș te c ă e i n ’a u n ic i o n e v o ie d e p ă m â n tu r ile
BC
 RY
1 -Q R E V IS T A A R H IV EL O R

RA
rom âneș ti ș i să scopul nu este decât a crea pretexte spre a intra în
Ț ara R om ânească, a chem a pe raialele Ț ării R om âneș ti în părțile lor
ș i a com ite rău tăți ; ș i că prin urm are de acum înainte le sunt interzise

LIB
prin judecata legală (ș er’eri) a săm ăna păm ânturile Ț ării R om âneș ti,
a crea (ihdas) m ateriale (esbab), a secera iarbă, a tăia lem n, ș i a
com ite neajunsuri în acest fel ; că se dovedeș te de asem enea că plân ­
gerile locuitorilor susm enționați sunt provocate de posesorul ferm elor

Y
din G iurgiu ș i de num itul arendaș (multezim) A cvalî Z ade, cari pentru
interesul lor personal au ațâțat pe locuitorii din G iurgiu.

IT
A vând în vedere toate acestea am decretat ca să fie înregistrate
în registrele cadastrale conținutul scrisorilor tale ș i sentința pom eni ­

RS
tului judecător, ș i ca să fie îm piedicate violările hotarelor Ț ării R om â ­
neș ti ș i opresiunele asupra raialelor. D at în prim a decadă a lunei
Sefer din anul 1182 [1770 N ov. 21 — 30].
VE
A rhivele S tatului, Documente turceș ti, N o. 173, A nexa E . (V . pl. N r. V II).
NI
V II.

H otarele între județul V laș ca ș i localitățile vecine.

LU

1820 Iulie 17 (1235 Ș evval 17). Adresa lui Mustafa (Paș a, Muha-
fizul Giurgiului), către Domnul Țării Româneș ti, căruia îi face cunoscut
că au venit la dânsul 'postelnicul Vasilache ș i căminarul Scarlat, trimiș i
RA

de Domn spre a fixa hotarele între județul Vlaș ca ș i localitățile vecine

ș i că lucrările în această privință luând un bun sfârș it, boierii pomeniți
s’au reîntors la Domn. La documentul de față este ataș ată o hartă
NT

arătând hotarele județului Vlaș ca. (No. 172 B) ș i două înscrisuri româneș ti
din 16 ș i 25 Maiu 1820). (No. 172 C ș i D).

A.
CE

P lin de m agnificență, plin de inteligență, plin de înalt grad, cre ­

dinciosului m eu prieten m agnificul B ey !
A u venit la noi credincioș ii boieri P ostelnicul V asilache ș i căm inar
/

S carlat, trim iș i de E xcelența V oastră, aducându-ne adresa D v. privi ­

SI

toare la fixarea, în m od cuvenit, a hotarelor localităților vecine cu județul

V laș ca ; după ce a luat bun sfârș it m isiunea lor ș i după ce chestiunea
IA

s ’ a expus în raportul lor, s ’ au retrim is înapoi E xcelenței V oastre.

F ăcându-vă cunoscut to t ce precede, sper că veți pom eni de m ine ș i de
acum înainte, ș i veți binevoi de a m ă onora cu raporturile de bună
U

vecinătate.
M ustafa
BC

A rhivele S tatului, Doc. turceș ti, N o. 172.

 PLANȘ A VIL

RY
siwl. dMirwc

RA
H- OL

LIB
Y
IT
«X

RS
<ex

VE
NI
LU
RA
NT
CE
/
SI
IA
U
BC
 RY
ACTE TURCEȘ TI P R IV IT O A R E LA HOTARELE D U N Ă REN E 151

RA
B.
A d e c ă n o i c e i m a i j o s i s c ă l i t d ă m a c a s tă a d e v e r i n ța n o s t r a p r e c u m
v iin d D u m -lu i b iv v e l P o s te ln ic V a sila c h e is p ra v n ic j u d e ț u lu i V l a ș c ii

LIB
î m p r e u n ă c u D u m - l u i C ă m in a r u S c ă r la t S t o i a n e s c u ș i c u c â t e v a a g a l e
i T u r c i i d ă n G i u r g iu ș i c u s ă t e n i i d e la U i n a c ș i a r ă tâ n d c ’ a r f i d r u m u l /
B a n u l u i p ă m a r g e n e v i i lo r a l D ă i ț i ,i a r n o i p ă m â n te n i i n u - 1 d ă m p ă c o lo 1
c i î n f r i c a l u i D u m n e z e u a r ă t ă m d r u m u l B a n u l u i p ă u n d e s â n t ș i s e m n e le

Y
l u i D a i u T u r b a t u l d a ’ n m i jl o c u l s a t u l u i d e l a p i a tr a p ă p ă r ă u s e c , p ă /

IT
l a m a r g e n e s a tu l u i D ă n d a r i l a p e t r o i u , c a r e l e d r u m e s t e a c u m p ă r ă s i t ,
ș i d e l a p e t r o i u l a c o l țu l B a ș c a n b e i u lu i l a B r a n i ș t e d a r c ă ș e r ia c a r e

RS
[ a ] a v u t f e c io r u l c a d ă r g iu l u i p ă r n o s ii e D ă iț i i U ș t im , a c e i a e r a z o r b a
ș i a c e l l o c e s t e a l m ă n ă s ti r i i C ă s i c o r il o r i a r d r u m u l c e - 1 a r a t a H a s e n i i
e s t e d r u m u l b ă l ț ii ș i a m i s c ă l it ș i a ș a î n a r ie (sic) lu i D u m n e z e u m ă r­
t u r is i m a c a s ta .

ț E u C ăuș
VE
S ta n c u l o t D a ia a d e v e re z .
1 8 2 0 M a iu 16.
NI
ț E z M o ș P e t r e C a d ă r ța n u o t D a i a a d e v e r e z .
ț E u M o ș S i m a o t D a ia a d e v e r e z .
LU

ț E u M oș R adu D a d il o v a n u ot D ă iț a a d e v e re z .
ț E u M o ș A n g l ie i o t D ă iț a a d e v e r e z .
ț E u C o m a n o t D ă iț a a d e v e r e z .
t E u M o ș P r e d a o t D ă iț a a d e v e r e z .
RA

ț E u M o ș R a d u c u o t D ă iț a a d e v e r e z .
ț E u Iv a n a l M a re o t B a n e a sa a d e v ere z .
t E u M i h a i o t D ă iț a a d e v e r e z .
NT

( I s c ă li tu r ă g r e c e a s c ă ) .
H e c S o p z a ir. n o a ra ; p ap .
Z a m f ir a c h e c ă p i t a n o t D a ia m a r t o r .
CE

Ș i a m s c r is e u N e c o l a i Z a h a r i a c u z i s a c e l o r m a i s u s i m a r to r .

A r h iv e le S ta tu lu i, Doc. turceș ti, N o. 172 anexa C.

c.
/

C u m u l t ă p l e c ă c iu n e s ă r u t d r e a p t ă b l a g o s lo v i to a r e a p r e a o s f i n ți i
SI

ta le .
P e n tr u s u p ă r ă r il e c e c e r c a m ă n ă s ti r e a C ă ș c io a r e l e l a m o ș ia D ă iț a
IA

c a r e s ă v e c in e ș te cu hasul G i u r g i u lu i , d u p ă l u m in a t ă p o r u n c a M ă r i i
S a le l u i V o d ă c e m i s ’ a u d a t a m m e r s l a G iu rg iu d in p re u n ă c u d u m n e a ­
l u i b i v v e l P o s t e ln i c V a s il a c h e I s p r a v n e c u l V l a ș c i i u n d e a r ă t â n d u - n e
U

î n a i n te a m ă r ii s a le p a ș a lu i ș i f ă c â n d v o r b ă p e n t r u s u p ă r ă r il e ,c e f a c
BC
 RY
REVISTA ARHIVELOR
152

RA
Turcii giurgiuveni ș i pentru întinderea ce umblă să facă a stăpâni un
codru dă loc din moș ia mănăstirii Caș cioarilor cu cuvânt că acolo au
avut Ceadărgioglu căș ărie, ne-au orânduit a dooa zi patru agale giur-

LIB
giuveni i pă cădi efedi ș i mergând în fața locului spre cercetare ș i des­
coperire pricini, nu ne-am putut învoi, apoi făcând hartă dă starea
locului ș i a moș iilor ș i dă iznoavă mergând înaintea mării sale paș ii
au dat hotărîre ca să rămâie moș ia mănăstirii nesupărată. Ș i Giurgiu-

Y
venii Turci să nu să întinză mai mult. Ș i aș a ne-am sculat ș i am venit
aici cu răspuns ș i din partea mării sale paș ii către Măria Sa Vodă.

IT
Acestea făcându-le cunoscute Mării Sale lui Vodă, mi-au poruncit
ca să le fac ș tiiuțe prea osfinții tale taslimatisind ș i hârtiile cu care

RS
am fost acolo. Ci după poruncă nu lipsim a arăta ș i prea osfinții tale.
1820 Maiu 25.

VE
Ș i sânt al prea osfinții tale prea plecată slugă, Scarlat Căminar.
Arhivele Statului, Documente turceș ti. No. 172. anexa D.
NI
VIII.
Litigiu pentru insula Iasen.
LU

1825 Aprilie 13 {1240 Ramazan 7,), Vidin. Adresa lui Ibrahim

{Paș a), numit recent Muhafîz la Vidin, către (Grigore Ghica Vodă), Dom­
nul Țării Româneș ti, căruia, după ce îi confirmă primirea unei adrese
RA

prin care Domnul cere aplicarea înaltelor porunci în privința insulei

Iasen aparținând Țării Româneș ti, observă că, după mărturia oamenilor
de încredere din oraș ul Vidin, iarba crescută în ea este secerată de 30
NT

de ani de către Muhafîzii Vidinului fără a fi ridicată, vreo obiecțiune din

partea Țării Româneș ti, adăogând că Domnul, ca un semn de prietenie
ș i de bună vecinătate, va îngădui ca ș i în timpul său să fie lăsată Mu-
CE

hafîzului iarba secerată depe insulă, într’o cantitate necesară pentru ne­
voile Vidinului.
Plin de magnificență, plin de demnitate, plin de înaltă nobleță,
/

plin de inteligență amicul meu credincios magnificul Bei.

înș tiințasem, prin capichehaiaua din Calafat, caimacamului Cra-
SI

iovei, că după cele auzite de noi, raialele Țării Româneș ti întrebuințează

pentru animalele lor iarba care s’a secerat din ordinul înaintaș ului nostiu
IA

Mehmed Reș id Paș a în insula românească de lângă satul Salcia din

Țara Românească ș i pe care n’a putut s’o transporte la Vidin din
U

cauza plecării sale din acest oraș , ș i rugasem ca raialele pomenite să

fie sfătuite să nu se mai amestece.
BC
 RY
A C TE TU R C EȘ TI P R IV IT O A R E LA H O TA R ELE D U N Ă R EN E
153

RA
A m p rim it ca ră sp u n s o a d re să p rin c a re D o m n ia V o a s tră ne
a ră ta ți c ă nu ș tiți d in ce cauză în a in ta ș u lu i n o s tr u a în c u v iin ța t s e -
c e ra re a a c e s te i ie rb e î n t r ’o in s u lă ce a p a rțin e Ț ă rii R o m â n e ș ti, și ne

LIB
r e la ta ți c ă d u p ă d is p o z ițiu n ile în a lte lo r o rd in e p ă s tra te în a rh iv e le / /
Ț ă rii R o m â n e ș ti, a p a r țin e e x c lu s iv a c e s te i ță ri to t ce se p ro d u c e /
a c o lo , a d ă o g â n d că v in e în s a rc in a D o m n ie i- V o a s tr e a p lic a r e a tu tu r o r
a u g u s te lo r p o ru n c i d a te în a in te și u lte r io r în p r iv in ța Ț ă rii R o­

Y
m â n e ș ti ș i s a lv a r g a d a r e a p re v ile g iilo r.
S u b s e m n a t u l s u n t u n n o u v e n i t în o r a ș u l V id in ș i n ’a m a v u t n ic io

IT
c u n o ș tin ță d e sp re p o m e n ita in s u lă și d e sp re c h e s tiu n e a ie r b e i; c a n ti­
ta te a ie rb e i lă s a tă de c ă tr e p r e d e c e s o r u l n o s tr u E x c e le n ța S a M ehm ed

RS
R .e ș id P a ș a n e f iin d în s ă d e a ju n s d e c â t 5 — 1 0 z ile p e n tr u n e v o ile a n i­
m a le lo r c a d r e lo r m ilita r e de sub c o m a n d a n o a s t r ă , ș i f i in d Î1 1 c ă u t a r e a
u n u i r e m e d iu în a c e a s tă p r iv in ță , a m f o s t in f o r m a t d e o a m e n i d e b u n ă
ș tiin ță c ă fo ș tii
c r e s c u tă în in s u la
muhajizi VE
a i V id in u lu i s e c e ra u ș i tr a n s p o r ta u
I a s e n p e n tr u n e v o ile a n im a le lo r lo r, ș i c ă c h ia r p r e ­
a ic i ia rb ă

d e c e so ru l m e u a s e c e ra t ia rb a d a r a f o s t r e c h e m a t în a in te d e a o tr a n s ­
NI
p o r ta a ic i; ș i d e o a re c e e ra m î n tr ’o n e c e s ita te d e s ă v â rș iră în p r iv in ța
ie r b e i, a m p ă ș it la tra n s p o rta re a ie rb e i d u p ă v e c h ile u z a n țe .
LU

. D u p ă s o s ire a a d re s e i D o a m n e i V o a s tră fiin d n e c e s a ră o lă m u rire j

a m p lă în c e p r iv e ș te p o m e n ita in s u lă , a m c h e m a t în f a ța n c a s tr ă o a m e n i j ;/
în v â r s tă d in tr e lo c u ito r ii V id in u lu i, s p r e a - i în tr e b a a s u p r a lu c r u r ilo r ;/
ră s p u n s u l lo r
RA

în ei au d e c la r a t că a c e a s ta in s u lă e s te în c o n ju ra tă deb
D u n ă re d in to a te c e le p a tr u p ă r ți, c ă în tim p u l v e re i c â n d se re tra g i
a p e le D u n ă r ii s e u s u c ă p a r te a c e a la ltă a in s u le i, — c u m ș i in s u la de \
lâ n g ă m a lu l V id in u lu i, — le g â n d u -s e a s tfe l cu p ă m â n tu l ro m â n esc , |
NT

fo rm â n d o le g ă tu r ă c u s a tu l I a s e n d in m a lu l D u n ă r ii, u n u l d in s a te le J
co m u n ei S a m a ra d in ju d e țu l V id in , a t â t in s u la c â t ș i s a tu l p o m e n it
f iin d s u b s tă p â n ir e a n o ta b ilu lu i H a g i H u s e in A g a Z a d e H a s a n A g a d in
CE

V id in , p r i n t r ’u n ta p u în re g u lă .
D ar în anul 1210 [1 7 9 5 ] ra ia le le Ț ă rii R o m â n e ș ti, p r e tin z â n d
p r o p r ie ta te a a c e s te i in s u le , D om nul de a tu n c i a l Ț ă rii R o m â n e ș ti, a
/

d e le g a t p e I b ia h im A ga, Beș li-Aga, și p e b o ie r u l— , is p r a v n ic u l

ju d e țu lu i M e h e d in ți p e n tru c e r c e ta r e a c a u z e i; la s o s ire a n u m ițilo r
SI

Î1 1 V i d i n j u d e c ă to r u l d e a tu n c i ș i u n m a re n u m ă r d in tre n o ta b ilii d in
V id in , d in tr e lo c u ito r ii d in c e ta te a F ilo d o r in ( = F lo r e n tin ) ș i d in s a te le
IA

Ia se n ș i d in îm p r e ju r im i, a t â t r a ia le c â t ș i b u n i m u s u lm a n i, s ’a u tra n s ­
p o r ta t în in s u la p o m e n ită ș i c e r c e tâ n d litig iu l la f a ța lo c u lu i, a u c o n ­
U

s ta ta t c ă p o m e n ita in s u lă e s te u n a c a c e le la lte in s u le a fla te în D u n ăre ,

c ă lo c u ito r ii d in I a s e n a u s ă p a t r ă d ă c in i ș i a u p u s ia r b ă , ș i c ă in s u la
BC
 RY
REVISTA ARHIVELOR
154

se consideră ca fiind din pământurile satului Iasen. Pe baza raportului

RA
întocmit ș i înaintat în această privință s’a încuviințat un berat împă­
rătesc dispunând ca insula să fie stăpânită de numitul Aga. Dela pome­
nitul litigiu ș i până astăzi, în decursul de 30 de ani, nu s’a produs nici

LIB
un amestec din partea Țării Româneș ti, iarba a fost secerată ș i trans­
portată aici de către muhafîzii Vidinului, după cum a declarat poporul
în mod unanim.
Numitul Aga a declarat că, în anul 1222 [1807], în timpul călă­

Y
toriei sale la Constantinopol, beratul împărătesc ș i alte acte au fost

IT
pierdute la Vidin, ș i totuș i iarba acestei insule fiind indispensabilă
pentru muhafîzii din Vidin, numitul Aga n’a ridicat până astăzi nici

RS
o pretenție de proprietate asupra insulei, lăsând-o muhafîzilor.
Subsemnatul cunosc regulele ș i privilegiile acordate Țării Româ­
neș ti, ș i sunt mai mult ca oricine râvnitor pentru salvgardarea lor, ș i
VE
pentru respectarea ceremoniilor ș i uzanțelor de vecinătate, după cum
ș tiți ș i Domnia Voastră ; chiar numita insulă dacă nu ar fi aparținut
pământurilor din această parte, cum a constatat poporul, deoarece iarba
NI
crescută în ea este secerată de 30 de ani de către muhafîzii Vidinului,
fără a fi ridicată vreo obiecțiune din partea Țării Româneș ti, cred că
LU

Domnia Voastră ca un semn de prietenie ș i de bună vecinătate, veți

îngădui ca ș i în timpul rrieu această cantitate de iarbă să fie lăsată nouă,
deoarece prin această se va îndepărta o mare lipsă a noastră.
Cu această speranță vi s’a trimis prezenta ; la sosirea ei sper că
RA

veți binevoi a dispune cele necesare în privința celor solicitate.

1240 Ramazan 7 [1825 Aprilie 13] Ibrahim.
NT

Arhivele Statului, Documente turceș ti, No. 885.

CE

IX.

Tot despre insula Iasen.

/
SI

1826 Julie 24 {1242 Muharrem 1). Adresa lui Ibrahim (Paș a, Mu-
hafîzul Vidinului), către (Grigore Ghica Vodă), Domnul Țării Româneș ti,
IA

căruia după ce îi confirmă primirea unei adrese a Domnului în privința

insulei Iasen, unde proprietarii români ar fi împiedicați să secere iarba
produsă în propriile lor pământuri, răspunde că insula în pricină apar­
U

ține Vidinului, ș i chiar dacă ar fi aparținut odată Țării Româneș ti, de

BC
 RY
ACTE TURCEȘ TI PRIVITOARE LA HOTARELE DUNĂRENE 155

RA
mulți ani se seceră din partea celor din Vidin, ș i că prin urmare Dom­
nul ar fi indus în eroare de către unii intriganți.

Plin de magnificență, plin de demnitate, plin de înaltă nobleță,

LIB
plin de inteligență amicul meu credincios, magnificul Bei !
Am luat cunoș tința de adresa Voastră prin care ne înș tiințați că
insula numită Iasen fiind atârnată de Țara Românească orice împie­
dicare arătată locuitorilor ei în a secera iarbă crescută pe insulă va fi

Y
adusă la auzul înaltului guvern [otoman] printr’o plângerea a [locui­

IT
tori] lor, ș i cu acest prilej ne rugați aplicarea înaltei porunci promul­
gate mai înainte în această privință, dând ordinele celor în drept ca

RS
să nu se facă vreo împiedicare proprietarilor în a secera iarba insulei
pomenite.
Pomenita insulă fiind considerată însă ca dintre satele Vidinului,
VE
ea a fost totdeauna obiect de negoț între locuitorii Vidinului cu tapu-vcâ
în regulă, ș i iarba sa a fost mereu secerată de această parte ; ceva mai
mult : anul trecut plângerea voastră fiind adusă la cunoș tința înaltei
NI
Porți, înalta poruncă promulgată în această privință ș i comunicată ș i
Domniei Voastre, arată că nu există vreo insulă cu nume de Iasen
în hotarele Țării Româneș ti.
LU

Chiar dacă se va presupune atârnarea de pământul românesc a

acestei insule, după prevederile legii musulmane în caz că o iarbă sau
un câmp nu se seceră în timp de zece ani de proprietarul său ș i se seceră
RA

ș i se cultivă de un altul, acest proprietar pierde drepturile sale ; insula

Iasen însă nu numai că nu aparține pământului românesc ci ș i se seceră
de atâția ani din partea [locuitorilor] Vidinului, iar din partea înain­
NT

taș ilor Doamnei Voastre nu s’a făcut până astăzi vreo pretențiune ;
astfel încât acei cari pretind acum că numita insulă ar fi aparținut Țării
Româneș ti sunt niș te calominatori cari înduc ș i pe Domnia Voastră
CE

în eroare. Deci insula pomenită fiind indicată în înalta poruncă ca

afară de Țara Românească, ș i de altă parte iarba fiind totdeauna sece­
rată din ordinul muhafîzilor din Vidin, vă trimit lămuririle de față,
întrebând totodată despre sănătatea Dvs. Sper că cu Dumneazu la
/

sosirea acestuia ș i de astăzi înainte amintiți de noi printre rugăciuni

SI

binevoitoare.
1242, prima zi a lui Muharrem Ibrahim.
IA

Arhivele Statului, Documente turceș ti, No. 670.

U
BC
 RY
REVISTA ARHIVELOR
156

X.

RA
Litigiu despre insula Chiehineț.
1826 Mai 1 {1241 Ș evval 5). Adresa lui Elhag Hafîz Mehmed,

LIB
Mollaua oraș ului Ș iș tov, către {Grigore Ghica Vodă], Domnul Țării
Româneș ti, căruia îi transmite o -plângere a locuitorilor din Ș iș tov,cari,
după ce arată că insula Cheehenez aparține dela început Vamei Ș iș tovului
ș i că ei cultivă dedemult legume pe zisa insulă ș i seceră iarbă plătind

Y
dijma cuvenită, roagă pe Domnul ca prin căpitanii ș i moș ierii din

IT
Zimnicea să nu-i mai impiedice de a cultiva pe insulă.
Se aduce la cunoș tința Magnificenței Voastre :

RS
Locuitorii țării prezentându-se în fața ș ed. sacre ne-au declarat că :
Insula Cherchenez de pe țărmul portului Ș iș tov nefiind legată
malului valah ș i fiind socotită ca depinzând dela vama Ș iș tovului, săracii
VE
locuitori ai Ș iș tovului fac acolo dela început semănături de legume
ș i seceră iarbă, câș tigând astfel viața lor ș i plătind intendentului vămii
(gdmruc eminij dijma legală (aș ar) ș i celelalte taxe. De altfel, din cauza
NI
apropierei locului, ș i unele raiale din Zimnicea vin tot în această insulă
spre a secera iarbă, plătind intendentului vămii dijma cuvenită. Toate
LU

acestea sunt cunoscute de toți. In acest an însă căpitanul numit la

Zimnicea ș i moș ierul [din localitate] a încercat să împiedice pe cei cari
au mers pentru a sămăna legume. De aceea populația s’a prezentat
RA

în fața ș edinței sacre ș i după ce a expus ș i s’a plâns despre cele întâm­
plate, a rugat să intervenim pe lângă magnificența voastră pentru ca
să fie împiedicate pomenitele acte lipsite de motiv care contrazic res­
pectului ș i intereselor de vecinitate ș i ca să fie date ordinele cuvenite
NT

din partea magnificenței voastre pentru respectarea drepturilor de veci­

nătate relatate mai sus. Intr’adevăr [subsemnatul] fiind de mulți ani
însărcinat cu judecătoria în acest oraș cunoscut ș i cu dependența de
CE

această vamă a insulei pomenite, ș i prin urmare rog ș i eu ca Domnia

Voastră să dați instrucțiunile necesare pentru ca susziș ii căpitani
ș i moș ieri să renunțe la pretențiile lor ș i să nu mai împiedice pe săracii
/

locuitori ai oraș ului [nostru] de a sămăna legume ș i a secera iarbă,

arătând astfel în privința acestor săraci o măsură de înaltă prietenie
SI

ș i sinceritate, ș i totodată îndeplind un act corespunzător drepturilor

de vecinătate.
IA

Drept care s’a înaintat cererea noastră astăzi, în ziua de cinci

Ș evval din anul una mie două sute patruzeci ș i unu.
U

Elhag Hafîz Mehmed

Mollaua oraș ului Ș iș tov.
BC

Arhivele Statului, Documente turceș ti,,.No. 643.

 RY
ACTE TURCEȘ TI PRIVITOARE LA HOTARELE DUNĂRENE 157

RA
Tot despre insula Chiehineț.

LIB
1826 Mai 11 {1241 Ș evval 15). Adresa lui Ibrahim [Paș a,
Muhafîzul] din Ș iș tov, către [Grigore Ghica Vodă], Domnul Țării Ro­
mâneș ti, căruia după ce îi confirmă primirea unei adrese a Domnului în
privința insulei Chechenez din apropierea debarcaderului Ș iș tovului,

Y
observă că această insulă nu este legată Țării Româneș ti, ș i dela început
este ataș ată vămii din Ș iș tov, după cum adeveresc ș i bătrânii din această

IT
localitate ș i propune ca pentru soluționarea litigiului Domnul să trimeată
suretul fermanului împărătesc.

RS
Plin de magnificență, plin de demnitate, plin de nobleță, plin
de înțelepciune amicul meu credincios, magnificul Bei,
VE
Am primit adresa voastră privitoare la insula Chechenez de pe
țărmul portului Ș iș tov, ș i am luat cunoș tință de conținutul ei; insula
pomenită nu este de loc legată Țării Româneș ti ș i între ea ș i această
NI
țara există un loc imens de mare ; din timpurile vechi delă predecesorii
voș tri ș i dela cei ai noș tri până astăzi ea este o insulă de semănături
LU

pentru locuitorii din Ș iș tov, după cum au declarat bătrânii, notabilii

ș i alemdarii din acest oraș . Prin urmare nedorind să călcăm regulele,
ș i de altă parte suszisa vamă fiind unul din importantele lucruri ale
statului, este din cerințele legale o cercetare amănunțită, ș i deoarece
RA

pomeniții au răspuns în felul arătat, spre a scuza atât pe mine cât ș i

intendența vămii, ș i pentru a pune la tăcere pe sus menționații, rog
să ne trimiteți o copie sigilată după înaltul ordin păstrat la Domnia-
NT

Voastră.
Pentru cele relatate ș i pentru a întreba despre sănătatea Dv.,
s’a scris ș i s’a trimis prezentul. Sper că cu Dumnezeu la sosirea acestuia
CE

ș i de astăzi înainte nu mă țineți departe din amintitrea Dvs.

1241 Ș evval 15 Ibrahim.
Arhivele Statului, Dicumente. turceș ti, No. 607.
/

XII.
SI

Tot despre insula Chiehineț.

IA

1826 Junie 27 (1241 Zilhigge 5.) Adresa lui Ibrahim [Paș ă,

Muhafîzul] din Ș iș tov, către [Grigore Ghica Vodă], Domnul Țării Ro­
U

mâneș ti, căruia după ce îi face cunoscut că deș i s’a primit un firman
BC
 RY
REVISTA ARHIVELOR
158

împărătesc în privința insulei Chechenez, insistă totuș i că insula în

RA
pricină depindea dela început de vama din Ș iș tov, ș i prin urmare roagă pe
Domn ca să fie respectată starea consacrată, anunțând că în ce priveș te
pe locuitorii [valahi] din Zimnicea, S’au dat instrucțiunile necesare celor

LIB
în drept ca să nu le fie cerută vreo taxă pentru iarba secerată de pe
insula pomenită.
Plin de magnificență, plin de demnitate, plin de nobleță amicul
meu credincios magnificul Bei.

Y
Am luat cunoș tință de augusta poruncă, trimisă mie în copie, în

IT
privința insulei Chechenez atârnată de vama Ș iș tov.
Săracii locuitori din Ș iș tov au răspuns însă că insula Chechenez

RS
aparține dela început vămei Ș iș tov, că ei posedă pe această insulă de
50-—60 ani averi cu Z«pM-urile respective ș i că până acum nu s’a făcut
niciun amestec, ci totdeauna au fost respectate drepturile lor de veci­
nătate în toate privințele.
VE
Deș i în înțelesul Augustei porunci negăsindu-se vreun ordin care
ar fi potrivit numitei insule, nici ceva care ar fi constituit un răspuns
NI
către săracii locuitori, totuș i între noi, Magnificența Voastră ș i mine,
nefiind ceremonii, conform cerințelor unei prietenii, am sfătuit pe
omul nostru din pomenita vamă că să nu se perceapă vreo sumă sub
LU

nume de dijmă dela locuitorii Zimnicei pentru iarba pe care o seceră ;

rog din partea mea ca ș i Magnificența Voastră să-mi păstrați drepturile
de vecinătate ca până acum, ș i vechile obligațiuni către săracii locui­
RA

tori, ș i sper că mă veți face recunoscător prin purtarea binevoitoare a

Domniei Voastre.
Pentru care am scris această a mea scrisoare prietenească.
NT

Sper că cu Dumnezeu la sosirea acestuia când veți afla cele rela­

tate veți îngădui ca mai înainte în ce priveș te chestiunea pomenită.
1241 Zilhigge 3. Ibrahîm.
CE

Arhivele Statului, Documente turceș ti, No. 641.

XIII.
/

Litigiu în privința lacurilor aparținând mânăstirei Sf. Spiridon-Nou.

SI

1826 Mai 15 (1241 Ș evval 19). Adresa lui Esseid Mehmed, Emin
[Paș a, Muhafîzul] din Hârș ova, către [Grigore Ghica Vodă], Domnul Țării
IA

Româneș ti, căruia după ce îi confirmă primirea unei adrese prin care
Domnul arată că unii din Hârș ova vânează peș te din lacurile care au
U

aparținut mănăstirii Sf. Spiridon Nou fără a plăti partea cuvenită

BC
 RY
ACTE T U R C E Ș T I P R IV IT O A R E L A H O T A R E L E D U N Ă R E N E 159

preoților, răspunde că cei interesați din județul său au fost chemați în

RA
prezența sa, dar au declarat că nimeni dintre ei nu a neglijat cu achi­
tarea părții cuvenite ș i cere ca să fie trimisă de Marele Logofăt lista
celor cari au avut această neglijență.

LIB
P lin d e m a g n ific e n ță , p lin d e în țe le p c iu n e , p lin d e n o b le ță a m i ­
c u l m e u , m a g n ific u l B e i 1
A m lu a t c u n o ș tin ță , d e a d re s a D -v o a s tră p a r v e n ită p rin c a p u -

Y
c h e h a ia u a D v . [d in lo c a lita te ], în c a re îm i a r ă ta ți c ă d e ș i m u lți d in
V o e v o z ii Ț ă r ii R o m â n e ș ti a u în c u v iin ța t c a c e i c a ri v â n e a z ă în la c u rile

IT
în c e p â n d d e la J ig ă lie d in ju d e țu l I a lo m ița , p â n ă la o ra ș u l B ră ila s ă
fie o b lig a ți s ă a fe c te z e o tr e im e d in p e ș te le v â n a t s ă ra c ilo r p r e o ți d in

RS
m ă n ă s tire a S f. S p irid o n c e l n o u , s p re a -i s e rv i c a u n m ijlo c d e tr a i,
to tu ș i u n ii d in lo c u ito rii H â rș o v e i c a ri v â n e a z ă [în a c e s te la c u ri] re fu z ă
s ă p lă te a s c ă p a r te a c u v e n ită c a re s ă s e rv e a s c ă la p â in e a z iln ic ă a s ă ­
VE
ra c ilo r p re o ți a i z is e i m ă n ă s tiri, d u p ă c u m a c e ș tia a u în ș tiin ța t M a re lu i
L o g o fă t, p ric in u in d a s tfe l lip sa s ă ra c ilo r p r e o ți c a ri s e rv e sc p o m e n ita
m ă n ă s tire . A r ă tâ n d u - m i to a te a c e ste a îm i c e re ți c a to ți a c e i c a ri v â ­
NI
n e a z ă în la c u rile d e s tin a te a c e le i m ă n ă s tir e c a m ijlo c d e tr a i s ă fie
c o n s trâ n ș i a p lă ti c a m a i în a in te p a r te a c u v e n ită p re o țilo r s a u în c a z
LU

d e re fu s s ă fie o p riți d e a m a i v â n a .
A m c h e m a t în f a ța n o a s tră p e a c e i d in lo c u ito rii H â rș o v e i c a ri
s e o c u p ă c u v â n a t d e p e ș te ș i a m c o m u n ic a t tu tu r o r a c e le a r ă ta te ;
în ră s p u n s u l lo r a u d e c la ra t c a te g o ric c ă a c e i d in lo c u ito rii H â rș o v e i c a ri
RA

v â n e a z ă p e ș te p â n ă a c u m n ’ a u a r ă ta t n ic i o îm p o triv ire în a p lă ti ta x e le
c u v e n ite , c ă a u p lă tit re g u la t a c e le ta x e în c a sa to rilo r d e s e m n a ți d e c e i
în d r e p t, c ă n im e n i n u s ’ a a s c u n s p â n ă a c u m d e la c e le d a to r ite c a ta x e
NT

p e n tr u p e ș te le v â n a t ș i c ă d e a ltfe l n u s ’ a fă c u t a ic i n ic io p lâ n g e re
d e n im e n i. T o tu ș i d a c ă d e a c u m în a in te s e c o n s ta tă c ă c in e v a a în ­
d ră z n it d e a n u p lă ti ta x e le d e s tin a te s ă ra c ilo r p re o ți a i z is e i m ă n ă s tiri,
CE

n u m e le ș i p ro n u m e le a c e lo ra s ă n i s e c o m u n ic e a tâ t d e D o m n ia -V o a s tră
c ă t ș i d e M a re le L o g o fă t. P r in p re z e n ta v ă a s ig u r c ă n u s e v a to le ra
c ă lc a re a le g a le lo r m ă s u ri p u s e , ș i p r o f it d e o c a z iu n e s p re a m ă in te re s a
d e s ă n ă ta te a D -v s tră .
/

L a s o s ire a a c e s tu ia s ă p ă s tr a ți ș i d e a c u m în a in te s e n tim e n te le
SI

v o a s tre d e s im p a tie ș i d e p rie te n ie .

1241 Ș evval 19 E s se id M e h m e d E m in .
IA

A r h iv e le S ta tu lu i, Documentele Turceș ti, N o . 6 1 0 .

D o c . tu r c e s c N r . 1 7 3 ( A n e x e le N r . I — V I ) , c a r e c o n s titu ie d o s a r u l în tr e g e i a n ­
c h e te , f iin d b o g a t în to p o n im e , l- a m d a t în în tr e g im e ș i în r e p r o d u c e re p e n tr u c o n tr o l
U

(p l. I — V I I ). O r ig in a lu l a re lu n g im e a 1 5 7 c m ., ș i la t la 2 1 c m ., d in c a r e c a . 7 c m . în d o it-
BC
 RY
R E V IS T A A R H IV E L O R
160

G L O S A R D E C U V IN T E T U R C E Ș T I Ș I G E O G R A F IC E

RA
aidat : v e n i t u r i ( d e la aidet, v e n it ) . codi : j u d e c ă to r u l o r a ș u l u i d e re s id e n ță
S ă n u se c o n fu n d e c u âidie : , , s ă r b ă ­ al j u d e ț e lo r , j u r i s d ic ț ia o ra ș e lo r m ai
t o r e s c ” , d a r c a r e s e d ă d e a c u p r i le j u l m a ri fiin d re z e rv a tă m o Z Z a -le lo r .
cădim

LIB
B a ira m u lu i (âid = s ă rb ă to a re ). : „ v e c h i ” , „ a n t i c " ; v e c h i u l s i s te m
aZ eW ar : p u rtă to r de s te a g ; titlu dat a d m in is tra tiv .
și c a p ilo r f o r m a ți u n i l o r ie n ic e re ș ti Cadrarasan : C ă l d ă r u ș a n i .
(Alem = s te a g ). calmi : f o a ie , s c r i s o a r e , b i l e t , m e m o riu ,
Ana-Duna : „ D u n ă rea -M u m ă” . D u n ă rea n o tă s c r i s ă .
calea Banului :

Y
p ro p riu z is ă . n u m i tă și D ru m u l B a­
arz : „ ex p u n e rea ” ; ja lb ă sau ra p o rt n u lu i .
p r e z e n t a t l a P a l a t s a u l a î n a lț i d e m n i ­

IT
capii-chehaiâ : r e p r e z e n ta n tu l D om nu­
ta ri. l u i r o m â n î n c a p i t a l a S u lt a n il o r ( f o r m a
avzuhal : „ e x p u n e r e a s i tu a ț ie i ” ; p e t i ț i e ; lite ra ră a c u v â n tu lu i e ra : capii-chet-

RS
m e m o riu . hiidasî).
arz-u-mahzer : p e t i ț ie c o l e c t iv ă , c a r e e ra De asem en ea, sp re a p re z e n ta in te ­
s e m n a tă de to ți c e i p re z e n ți. re s e le lo r la S ta m b u l, a v e a u c h e h a ia -
a ș a r : z e c i u i a lă , d i j m ă . le le l o r î n c a p ita lă și P a ș ii d in p ro ­
baș -boiar : c a p u l
baș -capuchehaia :
c h e h a ia le .
baș -mucata' a : ș e fu l
b o ie rilo r.
p rim u l d in tre capu-

c a n c e la rie i g e n e ra le
VE v i n c i i, M u l t e z i m ii a d i c ă c e i c u a r e n d ă
în d i f e r i te l o c a l i t ă ț i,
ș i p a tria rh ii g re c ș i a rm e an
K h a n ii t a ta r i,
d in C 0 1 1 -
s ta n tin o p o l. T o t aș a D o m n ii ro m ân i
NI
a f e r m e l o r .. av eau c h e - h a ia l e l e lo r în o r a ș e le de
baș -muhasebi : ș e fu l c a n c e la rie i g e n e ra le pe m a lu l D u n ă r i i p e lâ n g ă g u v e rn a ­
a c o n tu r i lo r . to rii tu rc i : la B r ă i la , la G a la ț i, la
LU

baș -vechil : titlu d a t p r i m u l u i s f e t n ic a l G iu r g iu , la R u s c iu c , la S ilistra , la

tro n u lu i, sub S u lta n u l M ahm ud II. N ic o p o le , e t c .
In tim p u l v e c h i lo r S u lta n i p rim u l capugii-baș î : ,,ș e f-p o rta r” ; d e m n ita r în
s fe tn ic se chem a sadr-azam (m a re p a la tu l î m p ă r ă te s c în s ă rc in a t de a
v i z ir ) , dar când la 1838 M a r t ie 30
RA

conduce țin â n d de s u b țio ri pe acei

A k if P aș a, m i n is t r u de in te rn e , fu c ari se a p ro p ia u de S u v era n sp re
în lo c u it p rin R euf P a ș a , a c e s ta d in a -1 s a lu ta , cu p r i le j u l a u d i e n ț e lo r ;
u rm ă a în c e ta t d e a tu n c i d e a p u rta e l e ra în s ă rc in a t d e a s e m e n e a c u to a te
t i t lu l d e m a r e v i z i r ș i a p r i m it p e c e l d e c o m isiu n ile e x t r a o r d in a r e a le S u l­
NT

baș -vechil ( p r i m u l l o c ț i it o r ) . S u lta n u l ta n u lu i ; a s tfe l e ra de re s o rtu l său

A b d - iil- M e g id a r e s ta b i li t î n s ă d e m n i ­ de a aduna h ra n a , a rid ic a tru p e le ,
t a te a de m a re v iz ir în p e rso an a lu i a c o n firm a un paș ă, a -i s u s tra g e
K h u srev P aș a. b a n i i, a - i t ă i a c a p u l d u p ă ș i în a in te
CE

Beilicul : s a t în p la s a B o rce a p e n d in te d e a - i j e f u i a v e r e a , a d u c e î n e x il p e
d e c o r n . J e g ă li a , j u d . I a lo m i ța , s i t u a t a l t u l , a -1 o t r ă v i î n d r u m , e t c . E l m a i
pe m a lu l de vest al la c u lu i J e g ă lia . f ă c e a d e g a r d ă , d o i c â t e d o i, l a a d o u a
bnt-ul-mal : f i s c ; t e z a u r p u b l i c . p o a rtă a S e r a iu l u i cu o b rig a d ă d e
Belicler-baș i : n e i d e n t if i c a t ; p o a t e a re capugii s a u p o r t a r i .
/

le g ă tu ră cu B e il i c u l . Căscioarele : c o r n , r u r a l ă î n j u d . V la ș c a .
SI

burat : i m u n i t a t e , s c u t ir e ; d i p l o m ă , b r e ­ Chechenez: C h i c h i n e ț , i n s u l ă la g u ra
v e t ; e x e q u a t o r u l c o n s u li l o r î n p o r t u ­ O ltu lu i, ju d . T e le o r m a n , l a o d e p ă r­
rile d in L e v a n t. ta re ca de 200 m . d e u n d e s .e v a r s ă
IA

Botul : b ra ț c u r g ă to r al D u n ă r e i, în a ce st râ u în D u n ă re.
p la s a B o rce a, ju d . I a lo m i ț a . chehia-bei : v . chethiida-bei.
Cacami : C a c ă m e iu l , n u m i r e v e c h e ce o Chethudă-bei : n u m i t ș i Chehia bei s a u
p u r t a s a t u l C a c o m e a n c a , j u d . I a lo m i ța . vezir-chehiasî. e r a l o c ți i to r u l M a r e lu i
U
BC

ACTE TURCEȘ TI PRIVITOARE LA HOTARELE DUNĂRENE
Vizir ș i era însărcinat cu toate che-
stiunele politice, mi itare, admini­
strative, etc., ale Porți . îndeplinind
astfel demnitatea de m nistru de
interne ; în timpul absenței Marelui
Vizir, el rămânea neaparat la Poartă,
spre a supraveghea, în calitate de
cel mai înalt demnitar al Statului,
interesele acestuia; poseda titlul de
paș ă cu trei tuiuri, ș i de aceia primea
ș i el, imediat după Marele Vizir, oma­
giile lui capudan-paș â, ale lui Agaua
de Ieniceri ș i ale altor demnitari, cu
prilejul vizitei săptămânale a acestora.
Chiriva-Golii : Lacul Criva, numit ș i
Oglanul sau Ezerul oglanului.
Ciocheș ti : Ciocăneș ti, sat în plasa Borcea,
jud. Ialomița, situat pe malul stâng
al brațului Botul.
Cosova : neidentificat.
Ciicuc-Hisarlîc : neidentificat.
■-.uiudat : regule, condiții, clause.
Daia, cătun în plasa Marginea, jud.
NI
Vlaș ca.
Daița, comuna rurală, compusă de că­
tunele Daia ș i Daița.
LU
Dandara, cătun în valea cu acest nume,
în jud. Vlaș ca.
defter : registru.
defterdar : , .ținător de registru’ ’= mi­
nistru de finanțe. Titlul de defterdar
RA
fu transformat sub Sultanul Mahmud
în acela de malie-nazîrî (ministru de
finanțe). Câteodată defterdarul avea
rangul de vizir, ș i se chema atunci
NT
defterdar-paș a.
defterhane : ,, casa registrelor,,” ; Arhivele
Statului.
defter-i-Khakanl : Arhivele împărăteș ti.
CE
derkenar : adverb persan care însemnează
,,pe marginea,”; expresiune indicând
voința împărătească însemnată pe
marginea unei cereri; resoluția.
destur-ul-amel : regula pe care o urma
/
lumea sau după care erau redactate
SI
actele.
emanet : demnitatea unui emin.
emin : ,,om de încredere"; intendent;
IA
inspector ; arendaș ul care avea arenda
unui drept; funcționar însărcinat cu
perceperea unui impozit. Principalii
emini erau: arpă-emini (intendentul
U
orzului) ; baruthand-emini (intendentul
Revista Arhivelor.
BC
RY
161
pulberăriei) ; tershane-emini (inten­
RA
dentul arsenalului maritim ; defter-emini
(intendentul arhivelor) ; gdmriik-emini
(directorul vămilor) ; ș ehir-emini (in­
tendentul oraș ului ;primar) ; darbhane-
LIB
emini (intendentul Monetăriei) ; mat-
bah-emini (intendentul bucătăriilor
împărăteș ti) ; ș arafi-ermni (demnitar
însărcinat cu perceperea impozitelor
asupra băuturilor).
Y
emr : ordin, poruncă.
emr-î-ș erif : porunca emanată de Sultan.
IT
eva’il : primele io zile ale unei luni.
evakhir : ultimele io zile ale unei luni.
eva‘it : a două decadă dintr’o lună.
RS
Filodenn : Florentinul, insulă în Dunăre,
în apropiere de comuna rurală Salcea,
plasa Câmpul, județul Mehedinți ; pi­
chet de graniță.
VE
Galacoi : Gălățuiul, lac în jud. Ialomița,
plasa Borcea ; partea de sud a lacului
comunică cu brațul Botul.
gebegi-baș l : intendentul pulberăriei ș i
arsenalelor militare.
Glâmbocelul : Gârla care izvoreș te din
jud. Dâmbovița ș i se varsă în râul
Argeș .
gomruc-emini : intendentul vămilor, v.
emin.
giizie : numit ș i Kharac, era tributul
anual pe care supuș ii nemahometani
ai imperiului otoman îl plăteau sta­
tului. Erau două feluri de Kharac :
unul era tributul pe care o țară cre­
ș tină în pace cu Poarta se angaja a-1
plăti, supunându-se în mod voluntar
acestei puteri, cum era tributul pe
care îl plăteau principatele Valahiei
ș i Moldovei, repartiția între locuitori
fiind încredințată voievozilor, cari
plăteau anual Sultanului întreaga
sumă cuvenită. Tot aș a era contri­
buția plătită de republica de Raguza,
fiind adusă, din trei în trei ani, prin
ambasadorii purtând barbă ș i locuind
în cartierul grecesc din Fanar. Tri­
butul celălalt era acela pe care Poarta
îl impunea locuitorilor țărilor creș tine
cucerite ș i se chemă Kharac-î-res,
capitație, fiind împărțit în 3 taxe
deosebite : ednă (inferior), evsat (mij­
lociu) ș i ala (superior).
jțiiziedar : perceptor de capitație.
11

162
Hailuchiu : Hailîk-Kule=Turn.
has= khas : averile doamnelor ș i dommțe-
lor împărăteș ti.
hogget : hotărîrea, sentința unui judecă­
tor ; document scris prin care tribunalul
legalizează o vânzare, a cumpărare
sau o procură ; titlul unei proprietăți.
lasen : insulă în Dunăre.
Ham : declarația oficială dată în răspuns
unei cercetări oficiale; declarația
judecătorească.
ilm-ii-haber : recepisă ; adeverință.
Jegălia : corn, rurală în jud. Ialomița,
pl. Borcea.
Khalije : succesor, locțiitor, vicar ; ur­
maș ul ș i locțiitorul lui Mahomet =
calif. Substitutul care înlocueș te un
funcționar superior. Subș ef.
In acest sens cuvântul s’a transformat
în graiul vulgar în calfa, prin care
sunt desemnați funcționarii diferitelor
biurouri din înalta Poartă.
ma’aden : mină; unul din biurourile
ministerului de finanțe prin care se
NI
încasează dările țiganilor, veniturile
minelor ș i altor produse, (v. mucata' a-i-
meadin)..
LU
mahzer — mahzar : petiție semnată de
toți cei prezenți.
mal = avere. Câteodată cuvântul era
întrebuințat în loc de mal-î-miri.
RA
(v. acest cuvânt).
mal-î-miri : averea aparținând co­
roanei sau statului.
malikiane : cuvânt arab care însemnează
NT
, ,posesional” ; era unul dintre veni­
turile principale ale statului provenite
din averile, imobile ; era o avere pe
■care nu putea să o moș tenească moș te­
CE
nitorul la moartea proprietarului, ci re­
venea Statului, care o vindea din nou ;
în cazul când fiul de sex masculin al
decedatului dădea prețul cel mai
ridicat era preferat altor cumpărători.
/
Malikiane era astfel o arendă pe viață,
în opoziție cu mucata'a, care era de un
SI
termen definit, de obiceiu mai scurt
de un an.
Mărgnan : Mărgineni.
IA
Marotin : Ostrov în Dunăre, în jos de
satul Braniș tea, jud. Vlaș ca ; vale în
jud. Ilfov, pl. Oltenița, prin care balta
U
Moș tiș tea comunică cu Dunărea.
BC
RY
REVISTA ARHIVELOR
meglis : ș edință.
RA
meglis-i-ș er : ,,ș edință sacră”, tribunal.
(ș er’ : legea musulmană bazată pe po­
runcile ș i interdicțiile dumnezeeș ti,
versetele Coranului, tradițiunile isla­
mice ș i reuniunile populare, — după
LIB
care se judecau procesele în vechea
organizație otomană, chiar pricinile
raialelor creș tine).
mevlâ : judecătorul unui mare oraș ,
fiind mai înalt în grad decât un cădi
Y
sau un naib. (Plural : mevlana ; forma
vulgară a cuvântului : molid).
IT
mevlana : v. mevlâ.
Milhosiul : Milhorscul.
RS
Mihri-golii : Mahâru, baltă în albia Du­
nărei, în dreptul satului Slobozia, pe
proprietate Paraipan, corn. Arsache.
molid : v. mevlâ.
VE
Moș te: Moș tiș tea, poate gârla din jud.
Ilfov, care' izvoreș te din partea de
nord a județului ș i se varsă în balta
Moș tiș tea ș i de aici se scurge în Du­
năre în fața Ostrovului Albina.
mubaș îr : demnitar însărcinat cu o mi­
siune ; delegatul ș i mesagerul guvernului
otoman în provincii. .
mucabele : cancelerie în ministerul de
finanțe, însărcinată cu supravegherea
asupra plăților afectate trupelor.
mucabele-i-piade : ș eful cancelariei de
control a pedeș trilor.
m ucabeli-i-suari : ș eful cancelariei unde
erau ținute registrele de plăți ale
ofițerilor din Palatul împărătesc, ș i
ale soldelor ce erau plătite oamenilor
din grajduri ș i din cele ș ase regimente
de cavalerie.
mucata’a : împărțire ; contribuție ; venit;
arendă; v. ș i malikiane.
mucata’ă-i-meadin — maden mucataasî =
ș eful biroului unde erau înregistrate :
a) dările Țiganilor; b) veniturile de
aur ș i de argint din Argana ș i din
Gaban; c) veniturile tutunului; d)
dările anuale ale Domnilor Români ;
e) veniturile vămilor din Istambul,
Adrianopol, Smirna, Galipoli, Chio,
etc. ; /) veniturile fructelor din aceste
porturi ; g) veniturile vamale ale
tutunului provenite din Istambul,
Salonic ș i din alte porturi ale Ruraeliei.

ACTE TURCEȘ TI PRIVITOARE LA HOTARELE DUNĂRENE
Demnitarul acestei cancelarii era
numit ș i mektubgu efendi.
baș -mucataă (calemi) : cancelaria de care
depindeau :
a) mucataa-ua provenită dela neza-
reții din Chilia, Dagh-Hamami,
Rusciuc, Silistra, Giurgiu, etc.
b) mucataa-ua numită ciltic sau celtiic,
adică cea provenită de orezul din
Filipopol, Tatar-Bazarî, Tosia, etc.
c) mucataa-ua numită munluha ș i
provenită de sarea din Achiali, Enez,
Salonic, etc.
. d) mucataa-ua numită sai i-mahi ș i pro ­
venită dela pescuitul din întreaga țară.
e) mucataa-ua veniturilor vamale ale
porturilor Mării Negre, cum ș i celor
dela păduri administrate de irtendenții
speciali de păduri (Coru-Aghalîc), de
sub supravegherea Marelui Grăjdar
(Bdyilc-Mirahor), o parte din veniturile
lor fiind destinată Buzunarului împă­
rătesc (Geib-i-Humayun).
NI
f) mucata-i-Istambul : ș eful biroului fer­
melor din Constantinopol însărcinat
ș i cu aprovizionarea capitalei, din
LU
Adrianopol, Salonic, Lansa, Trikala,
ș i cu perceperea taxelor asupra mătăsii,
lucrurilor, de aur ș i de argint, etc.
g) mucataă-i-Brusa = ș eful biroului fer­
melor din Brusa.
RA
h) mucataâ-i-Avlonia : ș eful biroului fer­
melor din Avlona ș i Negroponte.
i) mucataâ-i-Chefe '.ș eful biroului fer­
NT
melor d ;n Caffa în Crimeea..
j) mucataâ-i-Haremin : ș eful cancelariei
fermelor oraș elor sfinte din Mecca
ș i Medina.
k) haslar mucataasî : ș eful biroului fer­
CE
melor ș i domeniilor aparținând Su ­
veranului ș i marilor demnitari.
Aș a se chiamă ș i cancelaria unde
erau păstrate registrele privind pe :
a) mucataa-ua domeniilor aparținând
/
Sultanului, numiteHas-Hiimayun, care
SI
se compunea din a cincea parte a veni­
turilor localităților luate de primii
Sultani, venituri cari, cu timpul, s'au
IA
unit cu cele zise Haremein-Malichiane ;
b) mucataa-ua aparținând casei îm ­
părăteș ti, numită Emlak-î-Humayun
compusă din țările, moș tenirile, casele
U
ș i alte imobile, cari erau în stăpânirea
BC
RY
163
Sultanilor sau care erau expropiate în
RA
cazul celor decedați fără moș tenitori.
c) mucataa-ua soldelor numite has
sau khas ș i destinate sultanelor (adică
fetelor ș i soțiilor împăratului), Vizi­
LIB
rilor, marilor demnitari ai Porții ș i
unor paș i din provincii.
d) mucataa-ua vamei speciale din
Yeniș ehir-fanarî.
e) mucataa-ua tutunului din Arabia
Y
ș i Siria.
f) mucataa-ua bumbacului.
IT
muhafîz: cuvânt arab care însemnează
păzitor. Titlul era dat paș ilor care
păzeau securitatea imperiului otoman
RS
în diferitele cetăți ale hotarelor. Muha-
fîzul era totodată ș eful trupelor în ­
sărcinate cu apărarea fruntariilor.
muhassîl: un fel de mutesellim, fiind
VE
însă delegat din partea Marelui Vizir
sau a mamei, serei sau fetei Suve­
ranului, spre a aduna veniturile din
domeniile acestora ; de aceia era mai
mare în grad decât mutesellim-u\.
multezim : arendaș .
mumasil : cuvânt arab care însemnează
,.perceptor de impozite” ; titlul care
îl primeș te guvernatorul (vali) unei
provincii, ' când, printr’o favoare
specială, este investit cu guvernarea
unui al doilea sargac.
miitesarîf : guvernatorul unui sangac.
Mai era denumit sangac beyi sau
mir-i-liva. adică , .beiul unui steag’ ’
Purta un tui, ș i de aceia se mai numea
biv tughlii -paș ă, „paș ă cu un tui” .
Cuvântul mai însemnează „posesor” .
mutesellim : posesorii unui sargac^-sf'
deosebesc în posesori re.a&-lgmtâ{esimîf)
ș i în posesori provizorii sau admini­
stratori substituiți (mutesellim).
Miitesellim-ul era reprezentantul unui
paș ă cu două sau treituiuri, în numele
căruia guverna oraș ul sau sangacul
respectiv, trimițându-i veniturile în ­
casate, sau plătindu-i o sumă lunară
cuvenită, îș i rezerva restul veniturilor.
mutevelli : administratorul unul vacuf,
— unei fundații pioase.
naib : substitutul unui judecător, sub-
delegatul unei mollale sau al unui cadî.
Prin naib se mai înțelegeau toți acei
duhovnici cari erau desemnați ca

164
vicari într’o funcțiune spirituală sau
judiciară, cum prin vechil se înțelegea
un vicar temporal, civil sau politic.
nazîr : supraveghetor, inspector, inten­
dent. După ref ormele din secolul trecut
el a corespuns cuvântului ,,ministru',,
nezarel : demnitatea unui nazîr. Sub
ultimii Sultani cuvântul era între­
buințat în loc de minister. [Malie-
nezaretî : ministerul de finanțe, ;
Harbie-nezareti : ministerul de războiu,
Bahrie-nezareti : ministerul marinei,
Dakhilie-nezareti : ministerul de interne,
Kharigie-nezareti : ministerul de externe
Mearif-nezareti : ministerul instrucțiu-
nei, etc.).
Nicorine : neidentificat.
mizam : „ordinea” ; reglementarea admi­
nistrativă ș i militară adoptată ca sis­
tem de guvernament în imperiul oto ­
man.
nizam-î-cadim : „ordinea veche”, siste­
mul administrativ ș i militar, care era
NI
în vigoare sub vechii sultani, până
în timpurile sultanului Selim II.
nizam-î-gedid : „ordinea nouă” ; denumi­
LU
rea dată noului sistem militar, înființat
sub sultanul Selim II, ș i după o mică
interupere reluat sub Mahmud II,
având, ca scop formarea unor trupe
RA
disciplinate după modelul european.
Oglanul-Ezerul Oglanului : înainte eze-
rul Chiriva, azi dispărut, în locul său
e un teren mlăș tinos la Est de Oinacu.
NT
Oiriacul : corn. rur. în jud. Vlaș ca, pl.
Marginea.
Paraipan : Arsache, corn. rur. în jud.
VlaȘ ca, pl. Marginea, situată pe malul
CE
Dunării, în dreptul satului bulgar
Pirgos.
Podlița : astăzi Lița.
Ralet : neidentificat.
reis(-efendi) : mare, demnitar al Porții
/
care împreună cu chethudă-bei (minis­
tru de interne) ș i defterdar-efendi (mi­
SI
nistru al finanțelor) formau cabinetul
Marelui Vizir. Reis-efendi îndeplinea
trei funcții deosebite, fiind de odată
IA
ministru de externe, conducătorul Di­
vanului Hiimayun, — în această cali­
tate a sa numindu-se ș i reis-iil-cuttab-
U
efendi,—ș i consilierul Marelui Vizir
în toate rapoartele către Suveran, re-
BC
RY
REVISTA ARHIVELOR
venindu-i însărcinarea redactării telk-
RA
Ais-urilor ș i ZacWri-lor, pe cari Marele
Vizir e înaintea-ă zilnic către Sultan
spre a-1 înș tiința despre afacerile sta­
tului ș i spre a-i cere ordinele.
LIB
r'esm : cuvânt arab prin care erau indi­
cate impozitele ș i taxele de stat ale
imperiului otoman. Hammer (XVII,,
p. 236) citează următoarele taxe :
resm-i-arus (taxele logodiților) ; z «s w î -2-
Y
aghîl (taxele pentru păș unatul anima­
lelor) ; resm-i-aghnam (oieritul) ; resm-
IT
i-asiab (taxele morilor) ; resm-i-beider
(taxe de tăbăcărie) ; resm-i-deghirmi
(alte taxe de moară) ; resw-i-donwm
RS
(taxe de pogoane) ; resm-i-dukhan (tu-
tunăritul) ; resm-i-esiran (taxe de pri­
zonieri) ; resm-i-cazâ (taxele judiciare) ;
resm-i-kîș lac (taxele cartierelor de iarnă)
VEresm-i-covan (taxe de stupi) ; resm-i-
cift (taxe de măsurat).
Mai erau unele taxe care se percepeau
în porturile maritime : resm-i-feraș (taxe
de măturat) ; resm-i-cudum (taxe de
sosire) xesm-i-mewș wzțtaxedediplomă) ;
resm-i-riaset (taxe senioriale) ; resm-
i-taghyir (taxe de schimb) ; resm-i-tevzii
(taxe de împărțire).
riaset : departamentul afacerilor streine
în vechea administrație otomană.
V. Reis-efendi.
Rulunie-Bogazî : neidentificat.
Salcia : corn, rurală în jud. Mehedinți,
pl. Câmpul, la 7 kl. de oraș ul Turnul-
Severin; comuna rurală în județul
Teleorman, pl. Călmățuiul.
sangac : district; o împărțire adminis­
trativă în imperiul otoman, mai mare
decât o caza (județ) ș i mai mic decât
un vilayet (provincie). Cuvântul san-
gac. sau livă însemnează steag. Gu­
vernatorul unui sangac se chema mii-
tesarîf.
Sarugectim : neidentificat.
serhat : forma literară a cuvântului este
serhadd, care însemnează „capul ba­
rierei” ș i prin care erau însemnate
ținuturile de peste hotar.
sersat : grâu sau substanța pe care par­
ticularii erau obligați să o procure cu
un preț fixat de guvern ; permisie dată
negustorilor de grâu de a transporta
marfa lor în locul dorit spre a o vinde ;

ACTE TURCEȘ TI PRIVITOARE EA HOTARELE DUNĂRENE
această permisiune nu era acordată
decât după ce administrația locală
preleva redevențele anuale în grâu
ș i aprovizionarea necesară pentru con­
sumația locuitorilor. Se chema pe ți­
nuturile dunărene sursat.
sichat-î-musulman : oameni de încredere
de religia musulmană (ș ichat : prieteni
credincioș i pe care se poate conta,
în special prieteni intimi printre to­
varăș ii lui Mahomet).
sigil : proces verbal sau registru în care
erau consemnate hotărîrile judecăto­
rilor.
sinor : hotar.
sinorname : act de hotărnicie.
ș eich-iil-garră : capul iluș trilor.
Straga : Straja, deal în jud. Mehedinți,
plasa Motrul-de-Jos.
Ș ulni : neidentificat.
tacrir : raport, expozeu, notă, memoriu
oficial.
Talambăcu-Bogazî : neidentificat; poate
Talămbăciu sau Glămbocelul.
țapii : cuvânt turcesc care însemnă oma­
LU
giu, venerație (tapu-resml : prestație
de omagiu) ; cuvântul mai înseamnă
titlul oficial de proprietate (tapîi-se-
nedi : actul proprietății).
taric-l-am : drum public. (Tărie = drum).
RA
Torpan : poate Turbatul.
Turbatul : cătun, pendinte de comuna
Bălănoaia, plasa Marginea, județul
Vlaș ca.
NT
turnăgî-baș î : ș eful turnagîilor care co­
manda a 63-a orta a ienicerilor. (Tur-
nagî : unul din regimentele ienicereș ti
care îngrijau berzele Sultanului. Tur-
CE
nâ=barză).
Urluiu : poate râul ce izvoreș te aproape
de com. Mihăieș ti-de-Sud, din jud.
Olt.
/
SI
IA
U
BC
RY
165
Ursari, sat, alipit satului Bărbuleș ti,
RA
pl. Câmpului, jud. Ialomița.
vacâf : legat pios, fundațiune pioasă,
în opoziție cu miilk (proprietate de
, ,franc-alleu”, care nu era afectată de
LIB
nicio redevență).
vali : demnitar însărcinat cu guvernarea
unui vilayet.
vechil : cuvânt arab care înseamnă man­
datar.
Y
In timpul războaielor toți demnitarii
înaltei Porți mergeau la război împreu­
IT
nă cu Marele Vizir, lăsând la Istambul
câte un locțiitor, care se chema vechil,
numai cel lăsat de Marele Vizir numin-
RS
du-se caim-mecam (ținătorul locului).
vilayet : cea mai mare împărțire admi­
nistrativă a imperiului otoman, pusă
sub jurisdicția unui valî. Această îm­
VE
părțire se chema înainte eyalet. Din
momentul când printr’o nouă orga­
nizație administrativă denumerea s’a
schimbat în vilayet, cuvântul eyalet a
NI
fost rezervat spre a indica departa­
mentele țărilor streine ș i țările sub su­
zeranitatea otomană, cum ș i cele din
Moldova ș i Muntenia.
voivodâ : cuvânt de origină slavă; în
administrația turcească titlul era dat
demnitarilor cari erau însărcinați cu
guvernarea unor arende zise mali-
chiane, ale căror venituri le cumpărau
pentru un timp limitat. (Tot prin
acest cuvânt Poarta numea pe Domnii
români : voivodă-bei).
vuguhat: capii comunităților ; notabilii
unei localități.
Yenige-Koi : neidentificat.
Yeckokii : Giurgiu.
zabit : ofițer care, în vechea administrație
otomană, era însărcinat deobiceiu cu
menținerea ordinei ș i liniș tei publice.
Zighalie : v. Jigălia.
H. Dj. Siruni