Drept-cursurile 1-11(semestrul 1)

*ACCEPTIUNILE NOTIUNI DE DREPT- CONTRACT INDIVIDUAL DE MUNCA (CIM)*

Cursul 1-ACCEPTIUNILE NOTIUNI DE DREPT

1)DREPTUL OBIECTIV-reprezinta totalitatea normelor juridice emise de catre stat
2)DREPTUL SUBIECTIV-reprezinta aptitudinea unei persoane de a cere alteia sa dea sa faca
sau sa nu faca un anumit lucru la nevoie intervenind si forta de constrangere a statului
3)DREPTUL CA STIINTA-in sensul ca dreptul face parte fin cadrul stiintelor sociale
4)DREPTUL CA TEHNICA SI ARTA
DIVIZIUNEA CLASICA A DREPTULUI
a)drept public,drept privat
DREPTUL PUBLIC se caracterizeaza prin intervenția sporita a statului si prin faptul ca
participantii se afla in raporturi de subordonare.Exemplu:dreptul
constitutional,penal,administrativ,fiscal
DREPTUL PRIVAT se caracterizează prin faptul că statul intervine mai putin având
preponderent un rol de coordonare, iar participanții se află in raporturi de egalitate juridică
Dreptul civil este dreptul comun în materia dreptului privat este dreptul muncii.
O altă ramură a dreptului privat este dreptul muncii.
Dreptul afacerilor este o pluridisciplină juridica in care se regăsesc elemente de drept public
și de drept privat care reglementează relațiile specifice pe afaceri.
Relatia dintre stat si drept
Statul reprezintă forma cea mai evaluata de asociere a oamenilor .Statul este alcătuit din
teritoriu ,populație și suveranitate sub aspect politic ,iar din perspectivă juridică statul
reprezintă ansamblul instituțiilor și a autorităților publice care exercita autoritatea de stat.
Dreptul reprezintă o emanație a statului având ca principal rol normarea relațiilor sociale.
Norme juridice,religioase,morale
Normele etice,morale,religioase sunt foarte importante,statul garatand insa numai
infaptuirea normelor juridice.
 CURSUL 2-NORMA JURIDICA
Reprezintă o regulă de conduita generală ,impersonală ,obligatorie există de catre stat cu
rolul de a reglementa relațiile sociale fiind impusă la nevoie prin forță de constrangere a
statului.
TRASATURI
Norma juridică are caracter general si impersonal si de asemenea caracter obligatoriu
STRUCTURA
Norma juridica este analizata din perspectiva logico-juridica si sub aspect tehnico-legislativ
Sub aspect logico-juridic,norma juridica este alcatuita din ipoteza,dispozitie, si sanctiune.
Ipoteza reprezinta situatiile in care norma juridica devine aplicabilă.
Dispozitia reprezintă miezul normei juridice si consta intr-o actiune sau inactiune impusa
destinatarilor.
Sancțiunea reprezintă consecintele nerespectarii dispozitiei.
Sub aspect tehnico- legislativ,norma juridica este alcatuita din articole strcuturate pe
titluri,capitole,aliniate,paragrafe.
Unitatea de bază a structurii tehnico legislativă o reprezintă articolul.
CLASIFICAREA
1)dupa ramura de drept din care provin normele juridice sunt norme de drept
administrativ,de drept civil,de dreptul muncii,etc.
2)criteriul forței juridice a actului normativ
In functie de actul normativ care le cuprinde,normele juridice se pot regasi in
legi,ordonante simple si ordonante de urgenta,hotarari ale guvernului,ordine emise de
ministri sau hotarari ale consilului local.
Actul juridic care detine cea mai mare fortă juridica este legea.
3)dupa sfera de aplicare,normele juridice pote avea aplicabilitate generală,cum se intampla
in cazul legilor sau aplicabilitate locala,cum ar fi in cazul hotărârilor emise de consilul local
4)in functei de conduita prescrisa partile normelor juridice pot fi imperative sau dispozitive

 Normele imperative impun partilor o anumita conduită de la care acestea nu se pot

abate
 Normele imperative se impart in:
-onerative:care impun parților o anumita conduită
-prohibitive:care interzic destinatarilor abordarea anumitor conduite
 Normele dispozitive permit destinatarilor abordarea unor conduite pentru a le aduce
la îndeplinire
  Normele dispozitive se împart in:
-norme permisive:care permit destinatarilor sa le îndeplinească dupa cum doresc
-norme supletive:care suplinesc voința parților când acestea doresc, atunci cand
aceștia nu adopta o anumita conduita

Curs 3-APLICABILITATEA IN TIMP,SPATIU SI ASUPRA PERSOANEI A

NORMEI JURIDICE

Norma juridica intra in vigoare prin publicarea in Monitorul Oficial. Legile intra in vigoare de
regula dupa 3 zile de la momentul publicarii in Monitorul Oficial.
Ordonantele de urgenta, hotararile guvernamentale si celelalte acte normative, intra in
vigoare de la momentul publicarii. Cu titlu de exceptie, legiuitorul poate stabili si o data
ulterioara la care actul normativ sa intre in vigoare.
Publicarea in Monitorul Oficial are un rol deosebit de important pentru intrarea in vigoare a
actelor normative deoarece dupa publicarea in Monitorul Oficial a unei legi, nimeni nu poate
invoca necunoasterea acesteia.
Actiunea in timp a normei juridice este guvernata de 2 principii:

Principiul aplicabilitatii imediat a normei

Principiul neretroaplicabilitatii legii ( se refera la faptul ca legea reglementeaza doar
pentru viitor, nu pentru trecut, cu titlu de exceptie, legea retroactiveaza doar situatia legilor
penale si contraventionale mai favorabile faptuitorului)

Normele juridice ies din vigoare prin:

 Ajungerea la termen (aceasta forma de iesire din vigoare a normei juridice intervene
in cazul normelor juridice cu termen sau in cazul celor dedicate pentru o cauza
exceptionala)
 Abrogare
 Desuctudine (o norma juridica se considera cazuta in desuetudine atunci cand desi
formal ea este in vigoare, data fiind schimbarea conditiilor socio-economice, ea nu se
mai aplica)

ABROGAREA,ca principala modalitate de iesire din vigoare a normei juridice cunoaste 2

forme:
Abrogare expresa
Abrogare tacita ( implicita)
Abrogarea expresa poate fi :
o Directa ( consta in desfiintarea efectelor, normelor juridice prin precizarea in detaliu
in continutul noului act normative a actelor normative scoase din vigoare)
o Indirecta ( utilizeaza formula “ cu data intrarii in vigoare a prezentului act normative “
se abroga orice dispozitie legala contrarie)

Abrogarea tacita : intervine atunci cand in noul act normativ nu se prevede nimic in legatura
cu actiunea vechilor norme juridice

Actiunea in spatiu a normei juridice

Aplicabilitatea in spatiu a normei juridice este guvernata de principiul teritorialitatii in
virtutea caruia normele juridice se aplica in mod exclusive pe teritoriul statului emitent.

Curs4-IZVOARELE DREPTULUI AFACERILOR

Izvoarele dreptului rep forme de manifestare a fenomenului juridic(rep surse ale dreptului)
Izvoarele dreptului se impart in:
a) izvoare materiale
b) izvoare formale
Izvoarele materiale.- rep motivatia care determina aparitia normelor juridice
Izvoarele formale .- rep forma pe care o imbraca dreptul in ansamblul normelor sale
Exista mai multe azile de civilizatie juridica:
-Rene David a remarcat urmatoarele bazine principale de civilizatie juridica: Bazinul Romano-
Germanic(din care face parte si Romania, cel Anglo-saxon si cel musulman)

IZVOARELE FORMALE ALE DREPTULUI IN ROMANIA

Izvoarele formale sunt legea,uzantele si principiile generale ale dreptului.
Legea- termenul lege are doua acceptiuni

 in sens larg legea rep toate actele normative emise de catre stat
 in sens restrans desemneaza actul normativ emis de parlament
Exp: Legea nr 1/2001 a educatiei nationale
In sens restrans, legile se impart in :
legi constitutionale
legi organice
legi ordinare
Legile constitutionale sunt constitutia si legile de modificare a acesteia
Legile organice sunt emise in domeniile stabilite din contitutie
Legile ordinare sunt emise in celelalte domenii.
Ordonantele emise de guvern(O.U.G) sunt simple si de urgenta
Ordonantele simple sunt emise in baza unei legi de abilitare care stabileste domeniul in care
se emit ordonantele si perioada de timp in care se pot emite,ele se emit in domeniul legilor
ordinare.
Ordonantele de urgenta sunt emise de guvern in situatii extraordinare fara delegare de la
parlament in domeniul legilor organice si ordinare.
Hotararile guvernului sunt acte administrative care au caracter normativ si sunt emise in
scopul organizarii executarii in concret a legilor
Uzantele sunt alcatuite din obicei (cutuma) si uzurile profesionale
EXP: Expeditorul are dreptul la comisionul prevazut in contract sau in lipsa stabilit potrivit
tarifelor profesionale ori uzantelor sau daca acestea nu exista de catre instanta ale
operatiuni si de diligentele expeditorului(art 2069 din codul civil)
Pentru a fi izvoare de drept, legiuitorul trebuie sa trimita in mod expres la uzante printr-o
mentiune in cuprinsul legii.
Anumite uzante care au un caracter international au fost codificate cum ar fii de exemplu
regulile incoterms care sunt reguli internationale uzuale privind interpretarea termenilor
contractuali comerciali, aceasta codificare a fost realizata de camera internationala de
comert de la Paris
Principiile generale ale dreptului:
-principiul general al dreptului este o regula de conduita asemenei oricarei norme juridice
Principile generale ale dreptului nu trebuei sa rezulte din lege ci din faptul ca sunt acceptate
de practica sociala
EXP: nimeni nu poate invoca propria vina (turpitudine) pentru neindeplinirea obligatilor
contractuale
In sistemul nostru de drept jurisprudenta nu rep de regula un izvor de drept cu titlu de
exceptie jurisprudenta este izvor de drept in doua situatii
1)Decizile curtii instutitionale
2)Recursurile in interesul legii emise de inalta curte de casatie si justitie
Doctrina juridica nu rep izvor de drept
Doctrina juridica rep. totalitatea cartilor, articolelor si materialelor publicate de catre
specialisti
In vedera configurarii dreptului intern un rol important il detin si izvoarele internationale in
special normele emise cu titlul obligatoriu de catre uniune europeana
( Tratete,regulamente,directive,decizii)
Art 1 aliniatul 2 respectiv ordinea in care se aplica izvoarele dreptului respectiv legea
uzantele in lipsa lor aplicandu-se dispozitile legale privitoare la situatii asemanatoare iar in
lipsa acestora se aplica principile generale ale dreptului

Curs 5-RAPORTURI JURIDICE

Raportul juridic reprezinta o relatie sociala reglementata de o narva juridica.

Trasaturile raportului juridic:

 Raportul juridic este un raport social deoarece se stabileste intotdeauna intre
oameni,persoane fizice si/sau juridice.
 Raportul juridic este un report volitional deoarece fiind un raport intre oameni,
raportul juridic este un raport de vointa
 Raportul juridic este un raport valoric deaorece in raporturile juridice isi gasesc
concretizarea, valorile esentiale ale societatii
 Raportul juridic este o categorie istorica, fiecare tip de org. sociala genereaza
raporturi juridice proprii
 Raportul juridic este alcatuit din subiect(persoane), continut si obiect. Subiectele
raportului juridic pot fi personale,fizice, juridice. Continutul raportului juridic e
alcatuit din drepturile si obligatiile partilor(subiectelor).
 Este alcatuit din actiunile si sau inactiunile partilor(subiectelor) in anumite cazuri
exista obiect derivat al raportului juridic si anume bunurile
EXP: Intr-un contract de vanzare partile sunt vanzatorul si cumparatorul. Continutul este
alcatuit din drepturile si obligatile partilor iar obiectul din actiunile de predare si preluare a
bunului
Obiectul derivat il rep. bunul vandut
SUBIECTELE RAPORTULUI JURIDIC : Persoana fizica
Persoana fizica este omul in calitate de titular de drepturi si obligatii
~Elementele de identificare a persoanei fizice
 1. Numele si prenumele- Numele de familie se dobandeste prin efectul filiatiei si poate
fi modificat prin efectul schimbarii stari civile in conditiile prevazute de lege
(casatorie). Prenumele se stabileste la data inregistrarii nasterii
2. Domiciliul este locul unde persoana fizica declara ca are locuinta principala.
3. Resedinta este locul in care persoana fizica are o locuinta secundara
4. Starea civila – rep. ansamblul de elem. care rezulta din actele si faptele de stare civila
prin care persoana fizica se individualizeaza in familie si societate
~Capacitatea civila a persoanei fizice
Capacitatea civila ca parte componenta a capacitatii juridice este alcatuita din
capacitatea de folosinta si capacitatea de exercitiu
Capacitatea de folosinta reprezinta aptitudinea generala si abstracta a persoanei fizice de
a fii titulata de drepturi si de obligatii. Capacitatea de folosinta incepe la momentul
nasterii si inceteaza la decesul persoanei constatat prin certificat sau dupa caz prin
hotarare judecatoreasca.
In mod exceptional copilul conceput dar nenascut este considerat viu atunci cand este in
interesul sau de exp. copilul conceput poate primi donatii sau mosteniri care vor instra in
parimoniul sau daca se naste viu.
Capacitatea de execitiu este aptitudinea persoanei de a exercita drepturi de a-si asuma
obligatii si de a incheia singura acte juridice civile. Capacitatea de exercitiu presupune
mai multe etape
1. Minorii sub 14 ani si interzisi judecatoresti nu au capacitate de exercitiu
Persoana lipsita de exercitiu poate incheia anume acte de dispozitie de mica valoare.
Etapa a II-a : Capacitatea de execitiu restransa pentru persoane cu varste cuprinse intre 14 si
18 ani persoanele fizice pot inchia anumite acte juridice pentru multe dintre acestea fiind
necesar acordul parintilor sau dupa caz a reprezentantilor legali
Etapa a III-a: Persoanele care au implinit varsta de 18 ani au capacitate de exercitiu deplina si
pot incheia orice act juridic
Cu titlul de exceptie legiuitorul stabileste doua situatii in care capacitatea de exercitiu
deplina se poate dobandi anticipat inaintea de implinirea varstei de 18 ani
1. Minorul care se casatoreste de la 16 ani
2. Minorul de 16 ani caruia i s-a recunoscut capacitatea de exercitiu anticipata de catre
instanta de tutela (emanciparea minorului)
 CURS 6-DESPRE PATRIMONIU
Patrimoniu reprezinta totalitatea drepturilor si obligatiilor care au valoare pecuniara
(evaluabil in bani) si care apartin unui subiect de drept persoana fizica sau juridica.
Elementele patrimoniului:
Patrimoniul cuprinde totalitatea drepturilor (latura activa) si totalitatea obligatiilor (latura
pasiva) evaluabile in bani ale persoanelor fizice si juridice.

Caracterele juridice ale patrimoniului:

o Patrimoniul este o universalitate juridica – ca universalitate juridical, patrimoniul este
privit ca o continua tranzitie datorata cresterii sau micsorarii activului sau pasivului
patrimonial.
o Orice persoana are un patrimoniu indiferent de faptul ca o persoana are sau nu o
avere actuala, ea are un patrimoniu ce se infatiseaza intr-un minim de drepturi care
au ca obiect bunuri.
o Patrimoniul este unic. O persoana fizica sau juridica indiferent de pluralitatea
drepturilor si obligatiilor are un singur patrimoniu. Desi este unic, patrimoniul nu este
si indivizibil. Patrimoniul poate fi impartit in mase patrimoniale asa cum este cazul
patrimoniului de afectatiune. Patrimoniul de afectatiune este o masa patrimoniala in
cadrul patrimoniului intreprinzatorului, reprezentand totalitatea drepturilor si
obligatiilor afectate prin declarative scrisa, ori prin alt mod prevazut de lege cu scopul
exercitarii unei activitati economice.

Functiile patrimoniului:
Principala functie a patrimoniului este accea de a permite si de a explica dreptul degaj
general al creditorilor chirografari. Creditorii chirografari sunt acei creditori a caror creanta
nu se bucura de o garantie reala (ipoteca sau gaj) in scopul recuperarii acesteia la scadenta
de la debitorul lor. Creditorul este o persoana care trebuie sa primeasca o plata. Debitorul
este persoana care trebuie sa efectueze plata.
Persoana fizica profesionist. Desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice
autorizate intreprinderilor individuale si familiale.
Cadrul legal este asigurat de legea nr 182/2016 pentru aprobarea ordonantei de urgenta a
guvernului, nr 44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre PFA (persoana
fizica autorizata), II (intreprindere individuala), IF (intreprindere familiala).
Institutia competenta pentru inregistrare si autorizare este registrul comertului de la sediul
profesional al solicitantului. Pentru dobandirea calitatii de PFA,II sau IF trebuie indeplinite
urmatoarele conditii cumulative:
Solicitantul trebuie sa aiba capacitatea deplina de exercitiu cu exceptia membrilor unei IF
care nu au calitatea de reprezentant si care pot fi membri incepand cu varsta de 16 ani.
Solicitantul sa nu fi savarsit fapte sanctionate de legile fiscale, contabile, vamale si de cele
care privesc disciplina financiar-contabila ( sau financiar-fiscala).
Solicitantul trebuie sa aiba un sediu profesional declarat
Declaratie pe proprie raspundere referitor la indeplinirea conditiilor de functionare
prevazute de legislatia specifica in domeniul sanitar, sanitar veterinar, protectiei mediului si
protectiei muncii.
Hotararea registrului comertului poate fi atacata la judecatoria in a carei raza teritoriala se
afla sediul profesional al solicitantului.

Regimul juridic al PFA,II si IF

PFA poate avea in obiectul de activitate cel mult 5 clase de activitati prevazute de codul
CAEN. PFA poate angaja prin contract individual de munca 3 persoane, poate avea calitate
de angajat, raspunde in fata creditorilor initial cu patrimonial de afectatiune, iar ulterior cu
intregul patrimoniu.
II poate avea in obiectul de activitate cel mult 10 clase de activitati prevazute de codul CAEN.
Poate angaja cel mult 8 persoane prin contract individual de munca, raspunderea este
nelimitata ca la PFA.
IF se constituie in baza unui acord de constituire. Nu poate angaja forta de munca. Prezinta o
situatie speciala de incetare a activitatii si anume in afara de cazurile generale de incetare, IF
inceteaza si atunci cand mai mult de jumatate din membrii IF se retrag sau cer incetarea
intreprinderii.

Pg 11-18 din suport de curs

C.C. în vârstă de 30 de ani, doreste desfasurarea de activitati de afaceri in calitate de PFA. În

vederea autorizării sale ca PFA acesta a depus la judecătoria din raza teritorială în care
locuieşte o solicitare, obţinând avizul preşedintelui instanţei şi dobândind
personalitate juridică. C.C. a constituit patrimoniu de afectaţiune din următoarele bunuri:
o casă pe care a primit-o ca donaţie din partea lui R.D. în vârstă de 17 ani, autoturismul
personal şi suma de 23000 lei. C.C. a stabilit împreună cu partenerii săi de afaceri că, în
caz de insolvenţă aceştia nu pot să urmărească bunurile care sunt declarate ca patrimoniu
de afectaţiune.
PFA are şi calitatea de angajat prin contract individual de muncă în cadrul unei
întreprinderi familiale. Pentru buna desfăşurare a activităţii PFA C.C. a angajat 5
persoane prin contract individual de muncă.
PFA desfasoara activitati in 10 domenii de activitate CAEN
Enumeraţi neregulile din speţa prezentată.
 Solicitantul s a adresat in mod gresit judecatoriei,autoritatea cometenta fiind
registrul comertului
 PFA nu dobandeste autoritate juridica
 .D. nu are varsta necesara pt a face o donatie.
 Partile nu pot limita raspunderea persoanei fizice autorizate,acceasta raspunzand in
fata creditorilor initial cu patrimonial de afectatiune,iar in caz de nevoie,cu intreg
patrimoniu
 Ca PFA ,poate angaja nu mai mult de 3 angajati, si nu poate avea mai mult de 5
domenii de activitate CAEN ,conform OUG 44/2008.
 Institutia competenta pentru inregistrare nu este judecatoria din raza teritoriala ci
registrul comertului de la sediul profesional al solicitantului.
 Solicitantul nu are un sediu profesional declarat.
 IF nu poate angaja forta de munca
 Curs 7-Persoana juridica
Este un subiect colectiv de drept care participă de sine stătător la raporturile juridice, având
o răspundere proprie.
Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească persoana juridică pentru autorizare și
înregistrare sunt:
-trebuie să aibă o organizare de sine stătătoare
-un patrimoniu propriu
-un scop licid și moral în acord cu interesul general
Persoanele juridice pot fi de drept public sau de drept privat.
Personale juridice de drept public (ministere, primării, prefecturi) se înființează prin act
normativ (hotărârea guvernului).
Persoana juridice de drept privat se înființează prin înregistrare la registrul comerțului sau
înregistrare la judecătorii (în primul caz ne referim la societățile reglementății de legea nr
31/1990, iar în al doilea caz ne referim la sindicate, asociații sau fundații).
Datele de indentificare ale persoanei juridice:
-denumirea
-CUI
-sediul
-naționalitate
Capacitatea civilă a persoanei juridice:
Persoana juridică dobândește capacitatea civilă de la momentul înregistrării sau după caz al
autorizării sale
Persoana juridică deține capacitatea civilă până la momentul încetării sale.
Principiul specialității capacității juridice în cazul persoanei juridice.
Încetarea persoanei juridice:
-dizolvarea persoanei juridice
-în cazul declarării nulității persoana juridică prin fuziune, divizare totală sau prin alte moduri
prevăzute de lege sau de actul constitutiv.
 Conținutul raportului juridic

Drepturile subiective civile se clasifică în funcție de următoarele criterii:

-în funcție de posibilitatea lor se clasifică în drepturi absolute și drepturi relative
-în funcție de natura conținului său se clasifică în drepturi patrimoniale și nepatrimoniale
-în funcție de corelația dintre ele sunt principalele accesorii
-în funcție de gradul de certitudine oferit titularului lor drepturile pot fi pure și simple sau
afectate de modalități
Drepturi absolute și drepturi relative
Dreptul subiectiv civil absolut este acel drept care este exercitat de titularul său în mod
individual fără a mai fi necesară intervenția altei persoane de exemplu dreptul de
proprietate este un drept absolut deoarece titularul său, deci proprietarul unui bun își
ecercită dreptul fără a mai apela la alte persoane.
Dreptul subiectiv civil relativ este acel drept care pentru exercitarea sa presupune concursul
a două persoane respectiv creditorul și debitorul. În virtutea acestui drept creditorul poate
cere debitorului o anumită conduită ( de ex: plata chiriei într-un contract de închiriere).
Drepturi patrimoniale
Drepturile patrimoniale sunt acele drepturi al căror conținut poate fi exprimat în bani: sunt
drepturi patrimoniale , drepturile reale și drepturile de creanță.
Drepturile reale sunt acele drepturi care sunt exercitate de titular în mod individual fără a
mai fi necesară intervenția unei alte persoane (de ex:dreptul de proprietate)
Dreptul de creanță presupune existența unui creditor și a unui debitor. Creditorul solicitând
debitorului adoptarea unei conduite. Observăm din analiza celor 2 criterii de clasificare
faptul ca drepturile reale sunt absolut, iar drepturile de creanță sunt relative.
Drepturile nepatrimonial denumite și personal nepatrimoniale sunt acele drepturi care nu au
un conținut bănesc final într-o strânsă legătură cu omul , titularul lor (dreptul la viață,
dreptul la nume)
Drepturile principale și drepturi accesorii
-sunt drepturi principale acele drepturi care au o existență de sine stătătoare, exercitarea lor
nedepinzând de un alt drept (ex dreptul de proprietate).
Sunt ddrepturi accsorii acele drepturi care nu au o existență de sine stătătoare, ale
depinzând de un drept principal (ex împrumutul și dobânda)
Dreptul accesoriu urmează regimul juridic al dreptului principal
Dreptul pune și simple și drepturi afectate de modalități
Drepturile pure și simple conferă titularului certitudinea existenței și exercizării lor,
îndeplinirea acestora nedepinzând de niciun eveniment exterior.
Drepturile afectate sunt modalități sunt acele drepturi a căror existență sau exercitare
depinde de un eveniment viitor denumit din punct de vedere juridic modalitate. Modalitățile
care pot afecta drepturile sunt termenul, condiția și sarcina.
Obligația reprezintă o legătură de drept în virtutea căreia debitorul este ținut să procure o
prestație creditorului, iar acesta are dreptul să obțină prestația datorată.
Obligațiile pot să derive prin lege, din acte juridice precum contractul sau tratamentul și din
fapte juridice (gestiunea de afaceri).
Criterii de clasificare ale obligațiilor civile:
-în funcție de natura lor obligațiile se împart în obligații de a da, de a face și de a nu face
-în funcție de natura prestațiilor obligațiile sunt pozitive sau negative
-în funcție de certitudinea îndeplinirii lor obligațiile sunt de diligență sau de rezultat
Obligații de a da, a face, a nu face.
Obligația de a da reprezintă constituirea sau transmiterea unui drept real.
Obligația de a face înseamnă o prestație pozitivă cum ar fi predarea unui lucru sau
efectuarea unei lucrări.
Obligația de a nu face reprezintă abținerea unei persoane de a săvârși o anumită acțiune pe
care ar fi putut sa o înfăptuiască, dar s a obligat să nu o facă.
Obligații pozitive si obligații negative
În functie de prestația efectuată obligațiile se împart în pozitive si negative. Obligația de a da
și obligația de a face sunt obligații pozitive. Iar obligația de a nu face este o obligație
negativă.
Obligații de scop și obligații de diligență
Obligațiile de scop sunt acele obligații care se caracterizează prin faptul ca debitorul se obligă
sa obțină un rezultat precis determinat cum ar fi obligația donatorului de a dona un bun
donatarului.
Obigațiile de diligență se caracterizează prin faptul ca debitorul nu poate garanta rezultatul ..
el depunând doar toate diligențele în vederea îndeplinirii obligației
 CURS 8-DESPRE BUNURI

Bunurile reprezinta orice lucru cu privire la care pot exista drepturi si obligatii patrimoniale.
In sens larg, prin bun intelegem orice element al activului patrimonial al unei persoane.
Clasificarea bunurilor:
1. Dupa natura lor bunurile pot fi mobile sau imobile
Bunurile mobile sunt acele bunuri care se pot deplasa singure sau prin intermediul unei
forte exterioare. Bunurile pot fi mobile prin natura lor sau prin anticipatie. Bunurile mobile
prin anticipatie sunt bogatiile de orice natura ale solului si subsolului, fructele neculese inca.
Bunurile pot fi mobile si prin determinarea legii in situatiile in care legea califica anumite
bunuri ca fiind mobile. Este cazul undelor electromagnetice precum si energia de orice fel.
Bunurile imobile sunt acele bunuri care nu sunt deplasabile cum ar fi terenurile, plantatiile si
constructiile fixate in pamant cu caracter permanent. Bunurile pot fi imobile prin natura lor
sau prin destinatie (bunuri mobile care deservesc un bun imobil).
2. Dupa cum se afla sau nu in circuitul civil
Bunurile pot fi aflate in circuitul civil, scoase din circuitul civil (apa, aer), partial scoase din
circuitul civil (regimul armelor si munitiilor).
3. Dupa cum pot fi inlocuite unele cu altele in executarea unei obligatii, bunurile pot fi
fungibile sau nefungibile.
4. Dupa cum isi consuma substanta odata cu intrebuintarea , bunurile pot fi
consumtibile sau neconsumtibile adica bunuri care nu-si consuma substanta odata cu
intrebuintarea
5. Dupa cum pot fi impartite in natura fara a li se schimba destinatia , bunurile pot fi
divizibile sau indivizibile (autoturism)
6. Dupa relatia dintre ele, bunurile pot fi principale sau accesorii. Bunurile principale
sunt acele bunuri care au o existenta de sine statatoare. Bunurile accesorii depind de
bunurile principale. Bunurile accesorii urmeaza regimul bunurilor principale.
7. Dupa cum sunt sau nu producatoare de fructe , bunurile pot fi frugifere sau
nefrugifere. Fructele reprezinta acele produse care deriva din folosirea unui bun fara
a diminua substanta acestuia. Fructele pot fi naturale, industriale sau civile. Fructele
naturale sunt produsele directe si periodice ale unui bun obtinute fara interventia
omului cum ar fi cele pe care pamantul le produce de la sine. Fructele industriale sunt
produsele directe si periodice ale unui bun obtinute ca rezultat al interventiei omului
cum ar fi recoltele de orice fel. Fructele civile sunt veniturile rezultate din folosirea
bunului de catre o alta persoana in virtutea unui act juridic precum chiriile, dobanzile
si dividendele. Productele sunt produsele obtinute dintr-un bun dupa consumarea
substantei acestuia precum copacii unei paduri, marmura dintr-o cariera si altele
asemenea. Dreptul de proprietate asupra fructelor naturale si industriale se
 dobandeste la data separarii de bunul care le-a produs. Dreptul de proprietate
asupra fructelor civile se dobandeste zi cu zi.

ACTUL JURIDIC-CURS 9
Actul juridic este o manifestare de vointa facuta cu scopul de a produce efecte juridice,
respectiv de a naste, de a modifica sau de a stinge un raport juridic.
Clasificarea actelor juridice:

 In functie de numarul partilor: -unilaterale

- bilaterale
- multilaterale
 Dupa importanta lor, actele juridice pot fi acte de conservare (se urmareste
preintampinarea pierderii unui drept) si acte de administrare (se urmareste punerea
in valoare a unui bun sau a unui patrimoniu).
 Actele de dispozitie au ca efect iesirea din patrimoniu a unor bunuri.
 Dupa continutul lor actele juridice pot fi patrimoniale (continut evaluabil in bani).

Cerintele de validitate ale actelor juridice

Conditiile de validitate: conditii de fond si conditii de forma
Conditiile de fond necesare pt validitatea unui act juridic sunt:

 Capacitatea, e aptitudinea pers fiz sau juridice de a incheia in mod valabil un act
juridic.
 Consimtamantul, se intelege exteriorizarea hotararii de a incheia un act juridic.
Trebuie sa fie expres, acordat in mod serios, nu trebuie sa fie afectat de vicii de
consimtamant si trebuie sa vina de la o pers cu discernamant. Viciile de
consimtamant sunt urmatoarele: eroarea (viciu obiectiv care consta in falsa
reprezentare a realitatii la momentul incheierii actului juridic; trebuie sa fie
esentiala), dolul (repr o eroare provocata care are drept scop determinarea unei
pers de a incheia un act juridic prin inselaciune sau manopere dolosive), violenta
(amenintarea unei pers in sensul de a determina sa incheie un act juridic; poate fi
fizica sau verbal), leziunea (o vadita disproportie intre contraprestatiile partilor
contractante, in sensul ca o pers experimentata deter o alta pers sa incheie un act
juridic total nefavorabil, profitand de lipsa de experienta a pers respective). Viciile
de consimtamant au drept consecinta nulitatea actului juridic.
 Obiectul unei act juridic este operatiunea juridica pe care partile o urmaresc la
momentul incheierii contractului (vanzare, cumparare). Cerintele de validitate ale
obiectului actului juridic sunt urmatoarele: obiectul trebuie sa fie determinat sau
determinabil licid si posibil
 Cauza obiectului juridic repr motivul ce determina fiecare parte sa incheie
contractul. Conditiile cauzei: sa existe, sa fie licita, sa fie morala.
Conditiile de forma ale actului juridic:
Principiul aplicabil este cel al consensualismului potrivit caruia efectele juridice nu trebuie sa
imbrace o anumita forma, fiind suficiect acordul de vointe al partilor.
Exceptii:

 cerinte de forme cerute pt validitatea actului (ad validitatem) in sensul ca daca aceste
conditii nu sunt indeplinite actul juridic nu e valabil incheiat (cazul anumitor
contracte incheiate la notariat);
 cerinte de forme curente pentru aprobarea actului juridic (ad probationem). Daca
aceste conditii nu sunt indeplinite, partea interesata nu poate face proba existentei
actului juridic;
 cerintele de forma cerute pt opozabilitatea actului juridic fata de terti. Daca aceste
cer nu sunt indeplinite, actul va produce efecte numai intre parti, iar nu pt terte
persoane (publicitatea gajului in ordinea electronica a garantiei reale imobiliere).

CURSUL 10-PRINCIPIILE CARE GUVERNEAZA EFECTELE

ACTELOR JURIDICE
Principiul fortei obligatorii – potrivit acestui principiu, un act juridic este obligatoriu fata de
partile care l-au incheiat. Legiuitorul stabileste ca un contract are putere de lege intre partile
contractante.
Principiul irevocabilitatii – un act juridic unilateral nu poate inceta prin manifestarea de
vointa in sens contrar a autorului actului, iar un contract nu poate sa inceteze prin vointa
doar a uneia din partile sale.
Principiul relativitatii efectelor actelor juridice – conform acestui principiu, actul juridic
produce efecte numai fata de partile contractante fara sa poata genera drepturi sau obligatii
pentru terte persoane.

NULITATEA ACTELOR JURIDICE

Nulitatea actelor juridice reprezinta lipsirea de efecte a actelor juridice cu titlu de sanctiune
in cazul nerespectarii normelor juridice privind conditiile de validitate ale acestora.
Clasificarea nulitatilor:

 Dupa natura interesului ocrotit, nulitatea poate fi: absoluta care sanctioneaza actele
incheiate cu incalcarea unei dispozitii legale instituite pentru ocrotirea unui interes
general (nelegalizarea la notariat a unui contract de vanzare a unui teren) sau
relativa care intervine in cazul incalcarii unei dispozitii legale instituite pentru
ocrotirea unui interes particular (neprezentarea unei adeverinte medicale in termen
care atrage nulitatea relativa a contractului individual de munca).
  Dupa intinderea sa, nulitatea poate fi totala atunci cand afecteaza intregul act juridic
sau partiala atunci cand afecteaza doar in parte actul juridic.
Efectele nulitatii:

 Desfiintarea retroactive a actului nul, respective actul lovit de nulitate este considerat
ca nu produce efecte juridice.
 Anularea actului initial atrage si anularea actelor subsecvente, respectiv a celor
incheiate in baza acestuia (nulitatea unui contract de vanzare atrage si nulitatea
actului ulterior de inchiriere a bunului respectiv de catre cumparatorul care a
dobandit bunul prin contractul de vanzare nul).
 Repunerea partilor in situatia anterioara prin restituirea de catre fiecare parte a
prestatiilor primate in natura sau prin echivalent.
 Nulitatea se poate cumula cu daune interese in cazul viciilor de consimtamant se pot
pretinde in afara de anulare si daune interese.

Referitor la incheierea actelor juridice, legiuitorul a reglementat in codul civil

inclusive aspect referitoare la faza negocierilor. Codul civil prevede ca in desfasurarea
negocierilor partile trebuie sa respecte unele norme privind buna credinta si
confidentialitate:
 Buna credinta in negocieri
 Confidentialitatea in cursul negocierilor
Incetarea actelor juridice:

 Executarea contractului, respectiv epuizarea executarii obligatiilor asumate de catre

parti.
 Prin acordul de vointa al partilor
 Denuntarea unilaterala a contractului
 Expirarea termenului pentru care a fost incheiat un contract
 Imposibilitatea forduita de executare (in cazul distrugerii unei cladiri va inceta
contractul de inchiriere cu privire la cladirea respective)
 Rezolutiunea sau rezilierea contractului - rezolutiunea este o modalitate de incetare
a contractelor cu executare dintr-o data (contract de vanzare cu titlu de sanctiune
pentru neindeplinirea culpabila a obligatiilor ce ii revin uneia dintre parti).
Rezolutiunea are ca efect desfiintarea retroactiva a contractului. Rezilierea este o
modalitate de incetare a contractelor cu executare succesiva (inchirierea cu titlu de
sanctiune pentru neindeplinirea culpabila a obligatiilor ce ii revin uneia dintre parti).
Rezilierea produce efecte pentru viitor.
CURS 11-CONTRACT INDIVIDUAL DE MUNCA (CIM)– STUDIU DE CAZ

Contractul individual de munca este contractul in temeiul caruia o persoana fizica denumita
salariat se oblige sa presteze munca pentru si sub autoritatea unui angajator, persoana fizica
sau juridica in schimbul unei remuneratii denumite salariu.
Particularitatile CIM:

 Angajatorul poate fi o persoana fizica sau juridica.

 Salariatul poate fi doar o persoana fizica.
 CIM se caracterizeaza prin subordonarea salariatului fata de angajatorul sau.
Subordonarea partilor confera angajatorului 3 prerogative. Prerogativa normativa
prin care angajatorul da ordine scrise si verbale salariatilor sai. Prerogativa de control
prin care angajatorul verifica activitatea salariatului. Prerogativa disciplinara prin care
angajatorul il poate sanctiona pe salariatul care nu munceste in mod corespunzator.
Din acest raport de subordonare deriva caracterul de protectie al legislatiei muncii.
 Remuneratia (salariul) care consta intr-o suma de bani.
Conditiile de fond si de forma

Conditiile de fond:
 Capacitatea – pot deveni salariati minorii cu varste cuprinse intre 16 si 18 ani si de
asemenea si persoanele ca au capacitate deplina de exercitiu. Cu titlu de exceptie,
minorii cu varste cuprinse intre 15 si 16 ani pot incheia CIM numai cu acordul
parintilor sau dupa caz al reprezentantilor legali. Angajatorul, persoana juridica poate
angaja forta de munca de la momentul dobandirii personalitatii juridice, iar
angajatorul persoana fizica de la momentul dobandirii capacitatii depline de
exercitiu.
 Consimtamantul trebuie sa indeplineasca toate conditiile cerute de lege.
 Obiectul contractului este reprezentat de contraprestatiile partilor, respectiv
prestarea muncii de catre salariat si plata salariului de catre angajator.
 Cauza contractului – angajatorul incheie contractul pentru a beneficia de munca
salariatului, iar salariatul incheie contractul pentru a beneficia de plata salariului.

Conditii de forma:
 CIM se incheie in forma scrisa, ad probationem.
In vederea incheierii CIM, angajatorii pot selecta personalul prin examen, concurs, perioada
de proba, selectie de dosare. Prin perioada de proba, angajatorul verifica aptitudinile
profesionale ale salariatilor. Perioada de proba poate fi de cel mult 90 de zile calendaristice
pentru functiile de executie si de 120 de zile calendaristice pentru functiile de conducere. Pe
durata perioadei de proba, salariatul beneficiaza de salariu si de vechimea in munca,
beneficiind de acelasi drepturi precum ceilalti salariati. Deosebirea consta in faptul ca un CIM
afectat de o perioada de proba poate inceta printr-o notificare scrisa din partea oricarei parti
contractante. Perioada de proba poate fi cumulata si cu alte forme de verificare.
Continutul CIM:
CIM are o parte conventionala si o parte legala.
Clauze obligatorii ale CIM:

 Durata contractului
 Locul muncii
 Felul muncii
 Conditiile de munca
 Timpul de munca
 Timpul de odihna
 Salariul
Clauze facultative:

 De formare profesionala
 De neconcurenta
 De mobilitate
 De confidentialitate
CIM poate fi modificat sau suspendat, aceste aspecte fiind consemnate in acte aditionale la
contractele individuale de munca.
CIM poate inceta prin urmatoarele modalitati:

 De drept in virtutea legii (in cazul pensionarii)

 Prin acordul partilor
 La initiativa uneia dintre parti, respectiv demisia salariatului sau concedierea din
partea angajatorului. Salariatul nu poate fi concediat oricand. Concedierea poate
interveni pentru motive care tin de persoana salariatului (concedierea disciplinara
pentru necorespundere profesionala, pentru necorespundere medicala, in cazul
arestului preventiv pentru mai mult de 30 de zile) si pentru motive care nu tin de
persoana salariatului cum ar fi in cazul concedierii individuale sau colective datorate
cu precadere motivelor economice.
Exemplu de protectie a legislatiei muncii – art 38 din Codul Muncii – salariatii nu pot renunta
la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege. O astfel de tranzactie este lovita de nulitate.

18 DEC TEST TIP GRILA – 20 MIN

EXAMEN SCRIS PE PLATFORMA, 6 PUNCTE, 4 FEBRUARIE, GRILE+SPETA;
SEMINAR 2 PUNCTE ( 1 PC TEST, 0.5 PC PREZENTA, 0.5 PC ACTIVITATE)
PARTIAL IN IANUARIE PRIMA SAPT (TEST DE UN PC+1 PC OFICIU)
CURS 12 RASPUNDERE JURIDICA

Raspunderea juridica reprezinta acel raport juridic de constrangere in continutul

caruia se regaseste dreptul statului de a sanctiona un comportament social ilicid si
obligatia celui vinovat de un asemenea comportament de a se supune sanctiunii
aplicate.
Categorii de raspundere juridica:
Raspunderea constitutiona care apartine presedintelui statului si a demnitarilor
deoarece acestia au un raport mai special cu statul bazat pe respectarea constitutiei.
Raspunderea penala care intervine in momentul savarsirii anumitor fapte cu un
pericol social ridicat denumite infractiuni. Infractiunile sunt prevazute de codul
penal, dar si de alte legi care pedepsesc savarsirea infractiunilor.
Raspunderea contraventionala intervine atunci cand sunt savarsite fapte cu un
pericol social mai scazut decat cel al infractiunilor. Sanctiunea aplicata fiind de
regula amenda.
Raspunderea disciplinara care este intalnita doar in raporturile de munca fiind
specifica salariatilor care nu respecta disciplina muncii.
Raspunderea administrativa care este specifica functionarilor publici adica a celor
care au un raport de serviciu specific functiei publice.
Raspunderea civila poate fi contractuala sau delictuala. Raspunderea civila
contactuala intervine atunci cand sunt incalcate prevederile unui contract. Persoana
care incalca un contract poate fi obligata de instanta la plata daunelor interese
(despagubiri) pentru prejudiciul produs dar si pentru beneficiul nerealizat de catre
cealalta parte contractanta. Raspunderea civila delictuala intervine in cazul savarsirii
unor fapte iligite de catre o persoana care nu se afla in raporturi contractuale cu
persoana careia i-a produs paguba.
Conditiile raspunderii delictuale:
 Sa existe o fapta iligita
 Sa fi fost savarsita cu vinovatie sub forma intentiei sau a culpei
 Sa se fi produs un prejudiciu
 Sa existe legatura de cauzalitate intre fapta produsa si prejudiciu
Raspunderea civila delictuala reprezinta regula in materia raspunderii civile.
Diferitele tipologii de raspundere juridica pot fi cumulate.
Curs 13 Contractul de mandat

Este contractul prin care o parte numita mandatar se obliga sa incheie unul sau
mai multe acte juridice pe seama celeilalte parti numita mandant.
Mandantul poate fi ata cu titlu gratuit cat si cu titlu oneros. Legea nu prevede
cerinte specile de validitate pt CDM cu toate acestea contractul presupune o
imputernicire pt reprezentari denumite procura.
Mandatul dat pt incheierea unui act juridic supus potrivit legii unei anumite
forme trebuie sa respecte acea forma sub sanctiunea aplicabila a actului insusi.
Principalele obligatii ale partiilor contractului:
Principalele obligatii ale mandatarului:
-executarea mandatului in limitele stabilite in contract. De regula, mandatarul
trebuie sa execute personal contractul, cu exceptia situatie cand prin contract
se prevede altfel
-executarea cu diligenta a mandatului.
Legea face distinctie intre mandatul cu titlu oneros si mandatul cu titlu gratuit.
Daca mandatul este cu titlu oneros; mandatarul este tinut sa execute;
mandatul cu diligenta unui bun proprietar.
Daca mandatul este cu titlu gratuit; mandatarul este obligat sa il indeplinesca
cu diligenta pe care o manifesta in propriile afaceri.
-obligatia de a pune la dispozitia mandatarului; mijloacele necesare executarii
mandatului,
-sa plateasca remuneratia mandatarului, in cazul in care mandatul a fost cu titlu
oneros
-obligatia de a despagubi mandatarul pentru prejudiciile suferite de acesta in
executarea mandatarului
Pentru garantarea indeplinirii mandatului a obligat ce ii revin, madatarului are
un drept de retentie legal.
Dreptul de a pastra bunurile bunul pana la indeplinirea obligatiei de catre
mandant.
Cauzele de incetare a mandatului:
-expunerea termenului
-revocarea contractului de catre mandatar
! Acesta poate fi revocat oricand
-renuntarea mandatarului
-moartea, incapacitatea sau falimentul mandantului sau mandatarului(ambele
parti)