Dafina Bârcă

Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu

Studiul Patrimoniului și Managementul Bunurilor Culturale
An II, semestrul I

PLAN DE VALORIFICARE A MONUMENTULUI ISTORIC RESTAURAT

Teatrul „Mihai Eminescu”, Oravița - LMI CS-II-m-A-11154

1. ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE

1.1. Descrierea succintă a situaţiei existente în zona de incidență (local/ regional) a
proiectului din punct de vedere

Demografic
Conform recensământului efectuat în 2011, populatia oraşului Oraviţa se ridică la
11.382 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
12.858 de locuitori. Reducerea mai accentuată a numărului de născuţi-vii faţă de creşterea
numărului de decese a condus în 2017 la un spor natural negativ (-2.162 de persoane).

Economic
Deși Regiunea de Dezvoltare Vest este, conform coeficientului PIB a doua, după
București - Ilfov, Produsul Intern Brut al Județului Caraș-Severin în anul 2013 indică cea mai
slab dezvoltată economie din cadrul regiunii, cu un PIB de 7, 2 miliarde lei, în comparație cu
Județul Timiș, al cărui PIB a fost de aproape 4 ori mai mare (30,6 miliarde lei). În județul
Caraș - Severin s-au identificat arii cu risc crescut de sărăcie și nivel scăzut al dezvoltării
comunitare.

Social
Pe plan social, turismul se manifestă ca un mijloc activ de educare şi ridicare a
nivelului de civilizaţie al oamenilor.
Este prezentă migraţia socială, cauzată de declinul sectorului industrial care a dus la o
rată ridicată a șomajului în zonă.

Cultural
Din păcate, oferta culturală din Oravița este restrânsă la :
Expoziția Permanentă de Istoria Farmaciei Montanistice Bănățene, de pe strada 1 Decembrie
1918. Prima farmacie de acest tip a fost inaugurată în 1763 de Edward Winter , iar în 1790 a
fost mutată de către Johannes Lederer în clădirea care adăposteşte astăzi această Expoziţie.
Ea cuprinde obiecte pentru prepararea medicamentelor, mobilier vechi şi cărţi rare din
domeniul farmaceuticii;
Muzeul de Istorie a Teatrului şi a Oraşului Oraviţa , de pe strada Mihai Eminescu 18, respectiv
clădirea teatrului în care din 1968 funcţionează acesta, are o secţie de istorie, geografie
istorică, etnografie-folclor, arhivă documentară şi o bibliotecă de carte şi presă veche. Printre
numeroasele exponate, se numără şi "Cartea de oaspeţi", care are prima însemnare din anul
1870;
Festivalul Internaţional de muzică clasică " Zilele muzicii la Oraviţa";
Recitaluri de muzică populară;
Lansări de carte.
Dafina Bârcă
Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu
Studiul Patrimoniului și Managementul Bunurilor Culturale
An II, semestrul I

Turistic
Aşezarea în sine este un obiectiv turistic, dar este şi localitate de acces spre frumuseţi
aparte din Munţii Aninei, protejate în Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa. Turiştii pot
face o plimbare prin oraş sau o promenadă pe malul Lacului Mare, primul lac de baraj din
România amenajat în 1733; apoi pe Uliţa Ocnei de Aur sau pe viaductul de pe linia ferată
Oraviţa – Baziaş (1852), pot călători cu trenul pe prima cale ferată montană din România
(Oraviţa – Anina, 1863), de un pitoresc deosebit. Drumeţii pot trece peste Dealul Vodari spre
Ciclova Montană, Mănăstirea Călugăra şi creasta Muntelui Rol, traseul situându-se, ca
anvergură şi farmec, imediat după minunăţiile tăinuite de văile Nerei, Beuşniţei, Beiului,
Şuşarei şi Minişului. Alte excursii se pot face la Cascada de la Izvorul Rece şi fosta staţiune
Marila, sau străbătând Valea Ciclovei spre Cascada de la Piatra Moale (una dintre cele mai
frumoase din P.N. Cheile Nerei-Beuşniţa) şi Poiana Iulia.

1.2. Descrierea spațiilor disponibile vizate de activitatea de valorificare

Descrieți pe scurt spațiile avute în vedere pentru desfășurarea activităților de valorificare a
monumentului restaurat, oferind inclusiv detalii despre infrastructura de acces, utilitățile și
facilitățile aferente.
Spaţiile avute în vedere spre valorificare sunt sala de spectacole cu 191 de locuri,
scenă cu facilități necesare spectacolelor, sistem de iluminare si sonorizare, Foaierul (holul
mare), holul mic şi sala de la etaj.
Toate spaţiile deţin grupuri sanitare, sisteme de iluminare şi încălzire.

1.3. Descrierea facilităților din proximitatea monumentului

Precizați dacă în proximitatea monumentului există unități de cazare, comercianţi, spații de
recreere, etc.
Până în 4 km distanță de monument se află trei hoteluri, cinci pensiuni, aproximativ
15 restaurante. De asemenea, există supermarketuri și unități comerciale în proximitate.

1.4. Descrierea gradului de accesibilitate la obiectivul de patrimoniu

Descrieți pe scurt metodele de acces la monumentul restaurat pe cale rutieră, feroviară,
aeriană, fluvială, dacă este cazul.
Teatrul „Mihai Eminescu” din Oraviţa, poate fi accesat direct doar pe cale rutieră,
infrastructura fiind de calitate bună.
Având în vedere mobilitatea mare din zilele noastre, legăturile rutiere care se îmbunătăţesc
mereu prin investiţii în infrastructura regională pot asigura accesul indirect şi din zone mai
îndepărtate pe cale aeriană, din aeroporturile Timişoara şi Caransebeş care necesită pentru
accesul direct pe cale rutieră din aceste locaţii cca 1 h 40m , respectiv 1h 35 m, pe cale
feroviară din Reşiţa cca 1h sau pe cale fluvială de la Moldova Nouă 1h.

1.5. Descrierea procesului de consultare a factorilor interesaţi (stakeholders) Descrieți

modalitatea prin care au fost consultați factorii interesați (stakeholders), în special
Dafina Bârcă
Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu
Studiul Patrimoniului și Managementul Bunurilor Culturale
An II, semestrul I
comunitatea locală, cu privire la implementarea proiectului (de ex. consultare publică,
focus-grupuri, sondaje de opinie, etc.). Se vor anexa documente suport, dacă este cazul.
Consultarea factorilor interesaţi, reprezentaţi de comunitatea locală, oamenii de artă
şi cultură din asociaţiile din zonă, administratorii de servicii de transport , cazare și
alimentaţie publică, instituţii de educaţie, a fost realizată în principal prin sondaje de opinie
online şi consultare directă cu reprezentanţi ai categoriilor interesate specificate.

2. STRATEGIA DE VALORIFICARE
2.1. Destinaţia şi funcţiunile monumentului după restaurare
Descrieți pe scurt destinația și funcțiunile monumentului prin corespondență cu documentația
tehnică.
(max. 1.500 caractere cu spații)
Teatrul "Mihai Eminescu" va continua să aibe destinaţia principală de sală de
spectacole, urmărindu-se utilizarea sa pentru punerea în scenă a pieselor de teatru de către
trupe profesioniste sau de amatori şi festivaluri de teatru.
De asemenea, datorită acusticii de calitate, sala principală se va folosi şi la
manifestări muzicale din spectrul clasic, precum şi pentru ansambluri corale.
Foaierul şi sala de la etaj vor avea posibilitatea găzduirii de expoziţii temporare sau
permanente. Se pot organiza aici lansări de carte, colocvii, întâlniri pe teme culturale.

2.2. Obiectivul/-ele specific/-e ale procesului de valorificare Preluați obiectivul/-ele

specific/-e relevant/-e din cererea de finanțare.
(max. 600 caractere cu spații)
Obiectivul specific al procesului de valorificare este restabilirea capacităţii de
formare culturală a comunității locale şi regionale prin programe de promovare a valorilor
spirituale autentice.

2.3. Activităţile de valorificare

Indicați, în corespondeță cu informațiile incluse în cererea de finanțare, activitățile/
sub-activitățile dedicate valorificării monumentului. Nu se vor include detalii suplimentare
despre activitățile planificate în raport cu cele prezentate în cererea de finanţare
ATENŢIE, scenariul de valorificare trebuie să fie în perfectă corespondență cu măsurile de
operare, exploatare și întreţinere a investiției prezentate în documentația tehnică!
Denumire activități/ sub-activități
Spectacole de teatru/cursuri de artă teatrală
Concerte muzică clasică
Expoziţii
Întâlniri/colocvii

2.4. Modalităţile de implicare/ participare a comunității locale în procesul de valorificare a

monumentului
(max. 1.000 caractere cu spații)
Dafina Bârcă
Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu
Studiul Patrimoniului și Managementul Bunurilor Culturale
An II, semestrul I
Implicarea comunităţii locale la valorificarea Teatrului "Mihai Eminescu" se aşteaptă
a se concretiza în principal prin participarea la spectacole, mai ales a copiilor şi tinerilor.
Membrii comunităţii dedicaţi educaţiei acestora au importanta misiune de a explica în
şcoală istoria, importanţa şi semnificaţia acestui lăcaş de cultură și de a mobiliza elevii la
spectacole. De asemenea, se aşteaptă ca localnicii să promoveze manifestările culturale care
se vor organiza aici printre rudele şi cunoştinţele lor din localităţile mai apropiate sau mai
depărtate, inclusiv pe reţelele de socializare. Oficialităţile locale vor sprijini logistic şi
financiar evenimente culturale de calitate.

2.5. Contribuția la dezvoltarea comunității locale din punct de vedere cultural, NIA social şi
economic
Descrieți beneficiile pe care comunitatea locală le va avea ca urmare a implementării
proiectului din punct de vedere cultural, social și economic.

Se preconizează ca implementarea proiectului să contribuie la dezvoltarea

comunităţii locale pe mai multe planuri. Dar pentru obţinerea beneficiilor aşteptate trebuie
să luăm în considerare diferenţa majoră dintre momentul istoric când Teatrul era în
activitate susţinută şi momentul actual. Teatrul a luat fiinţă ca o consecinţă a unei
compoziţii sociale şi a unei situaţii socio-economice care avea nevoie de o astfel de activitate
culturală. În prezent condiţiile acestea s-au modificat esenţial, astfel că acum câştigul
cultural pentru comunitate va consta în primul rând în posibilitatea de a avea o bază de
educare a tinerei generaţii în direcţia aprecierii valorii culturale. Succesul acestui demers va
depinde de capacitatea de atragere a tinerilor în aceste activităţi, atât din partea
profesorilor şi părinţilor, cât şi a conducerii Teatrului. Ataşarea tinerei generaţii de nişte
valori reale ar putea influenţa comunitatea şi din punct de vedere social, prin găsirea unor
motivaţii serioase de a-şi gândi viitorul în mijlocul comunităţii şi alături de familia în care
s-au născut, evitând astfel scăderea în continuare a populaţiei tinere, problema esenţială a
prezentului.
Economic, implementarea proiectului poate aduce beneficii afacerilor locale în
serviciile Horeca, magazine, transporturi, în măsura în care se vor dezvolta manifestări cu
caracter peren de tipul festivalurilor şi concursurilor.