CAPITOLUL I.

CONTRACTUL DE DONATIE

1.1 Notiunea, Caracterele juridice

1.2 Elementele contractului de donatie

1.3Continutul si efectele contractului de donatie

CAPITOLUL III. IREVOCABILITATEA CONTRACTULUI DE

DONATIE
2.1 Principiul irevocabilitatii, si cazurile legale de revocare
2.2 Cazul “Parfinesco Maria versus Parfinesco Aliona”

INCHEIERE
BIBLIOGRAFIE
 INTRODUCERE

Actualitatea si importanta temei: Contractul este principalul izor de obligatii civile. O

data ce a fost valabil incheiat, el presupune nasterea unor drepturi si obligatii intre partile
contractante, fie reciproce daca vorbim despre contracte bilaterale( sinalagmatice), fie numai
pentru unele dintre ele (sau drepturi , sau obligatii), daca este vorba de contracte unilaterale.
Astfel spus contractul isi produce efectele intre partile contractante.Cu toate ca contractul
produce efecte numai asupra partilor, el isi lasa amprenta si asupra persoanelor terte, care
reprezinta pentru ei o realitate sociala, care nu poate fi nici ignorata nici incalcata. In categoria
contractelor si include si contractul de donatie. Care asemenea categoriei din care face parte, are
o importanta destul de insemnata pentru societatea noastra. Actualitatea temei, si anume a
contractului de donatie este la moment, una din cele mai intrebate si populare forme de contract,
care ofera noi posibilitati de efectuare a operatiunelor de transmitere a proprietatii. Odata ce noi
ne aflam intr-o vreme foarte grea din punct de vedere economic, unde Republica Moldova dar si
mai multe comunitati la nivel mondial trec printr-o criza profunda economica. Si dupa cum
cunoastem, in astfel de timpuri este stabilita asupra societatii si asupra tarii, a starii de panica si
de frica, ca intr-o clipa se poate de perdut. Din toate aceste greutati au de pierdut numai cetatenii,
care au devenit cei mai vulnerabili in asa perioada. Contractul de donatie, vine ca o iesire pentru
multi oameni care dorind sa intreprinda ceva in legatura cu proprietatea sa privata sunt dati jos
de complexivitatea operatiunelor, si a costurilor ridicate. Donatia fiind o modalitate usoara de a
evita aceste lucruri, daca desigur actiunele intreprinse sunt in corelatie cu legile Republicii
Moldova. Dar in general, Contractul vine si ca o protectie pentru cei care intra in raportul dat,
protejindusi averea. Cu certitudine se poate de spus ca rolul si importanta contractului de donatie
pentru societate si pentru pastrarea circuitului civil este enorm. Contractul de donatie oferind
unele posibilitati noi ce si il difera de celelalte contracte, si dovedindusi importanta prin efectele
care le creaza.
Scopul, sarcinile si obiectul cercetarii: Obiectul cercetarii a acestui proiect juridic este
Contractul de donatie luat in intregime cu caracterele sale, efectele pe care le produce asupra
partilor contractante si asupra persoanelor terte. Deasemenea in proiect se va discuta despre toate
aspectele contractului de donatie, incepind cu origiinile sale si terminind cu actualitatea
contractului in ziua de azi. Deasemenea se va aprecia contractul din toate perspectivele. Vazind
reglementarea data de legislatia Republicii Moldova vizavi de aplicarea contractului, dar se va
studia si de istoria aparitei contractului de donatie. Sarciniile cercetarii sunt acelea de a intra in
posesia a mai multor cunostiinte in legatura cu contractul de donatie. Aceasta sarcina este impusa
de faptul, ca contractul de donatie dupa cum stim , este unul dintre cele mai importante contracte
pentru dreptul civil, si pentru ca este foarte actual la ziua de azi. O alta sarcina este de a incerca
cit mai explicit de explicat toti termenii si nuantele legate de acest contract. Scopul cercetarii este
unul evident si rezulta dupa cum am mai mentionat din importanta acestui contract. Si scopul
final este ca noi sa putem usor intelege cit mai bine toate normele ce reglementeaza acest
contract. Pentru a putea cu usurinta sa redam in urma acestei cercetari acele cunostinte care vor fi
expuse in el, si pentru a ne putea folosi si noi de acest contract cu usurinta cunoscindui deja toate
reglementarile.
Sursele de informare utilizate: In crearea acestui proiect juridic, am decis sa utilizez
numai acele surse care ma vor ajuta cel mai bine sa redau esenta contractului de donatie si sa pot
spune cu certitudine ca aceste surse sunt cele mai veridice. In primul rind, odata ce contractul
face parte din acte juridice care sunt reglementate de catre legislatia Republicii Moldova, eu am
utilizat citeva acte normative ca ( Hotariri parlamentului) si de asemenea de unele acte
legislative. Am utilizat asemenea legi ca “Legea cu privire la filantropie si sponsorizare”etc. Alte
surse, la fel de importante sunt, si unle manuale, monografii si lucrari didactice a marilor autori
atit autohtoni cit si autori straini. Exemplu de asa nume ca “prof.Univ.Dr. Francisk Deak, Tratat
de drept civil-Contracte speciale” sau “Igor Trafimov, Drept civil.Contracte Civile,”. Nu in
ultimul rind am folosit si “Cristinel Murzea, Drept Roman-ediția a doua”, care este un autor
autohton si care a putut realiza o superba carte de drept roman.De asemenea la crearea
proiectului meu juridic am utilizat informatii si din surse cibernetice. Am utilizat mai multe
siteuri de profil care mau ajutat mai usor sa gasesc unele informatii, referitoare la tema mea. Am
utilizat asemenea siteuri ca www.Imparte.ro” si ” www.euroavocatura.ro”. Toate aceste surse
mau ajutat sa fac un adevarat studiu referitor la contractul de donatie si sa inteleg toate aspecte
lui ca contract.
Descrierea structurii si volumul tezei: Elaborind un proiect, mereu trebuie sa tii minte
cu ce scop il elaborezi. Si anume cu scopul de a prezenta unui grup de oameni fructul muncii
mele in domeniul dreptului civil si anume a studierii mai aprofundate a institutii contractului de
donatie. Si ca in orce alt proiect juridic este nevoie de expunere cit mai explicita a tuturor
termenilor juridici, si o structurare cit mai accesibil pentru fiecare doritor. De aceea pentru
proiectul meu am ales o forma sau am structurat proiectul in cel mai accesibil si usor mod care se
putea de facut. Am ales ca si in majoritatea proiectelor de acest tip, o structura simpla, bazata pe
trei capitole. Dar mai intii voi expune pe etape structura proiectului juridic. Proiectul meu juridic
se va incepe cu introducerea care va fi expusa pe vreo 3-4 foi. In introducere voi incerca sa
expun cit mai succint un rezumat al proiectului juridic. Deasemenea in introducere in mod
obligatoriu se va mentiona niste subpuncte care o sa ajute la inbunatatirea lucrarii. In introducere
se vor scrie despre actualitatea temei si importanta ei, pentru a putea mai bine intelege problema
si subiectul dat. La fel se va prezenta sarcinile si obiectivele puse cercetarii date. Aceasta pentru
a ajuta mai usor intelege la ce puncte ne axam mai mult. Dupa introducere se va incepe primul
capitol care are denumirea “Aspecte generale privind donatia” care se va intinde pe vreo 10
pagini. El va cuprinde si doua sub-capitole, in care se va vorbi despre drumul parcurs de donatie
din momentul aparitiei lui in dreptul roman pina la reglementarile date de legislatiile moderne.
Urmatorul capitol care este sub numarul doi se va numi “Contractul de donatie”. Acesta vine sa
ne aduca informatii amanuntite referitoare la contractul de donatie. Acest capitol de asemenea
are si el trei sub-capitole, care impart toata informatia gasita referitoare la contractul de donatie
in trei compartimente: Notiunea, Elementele si Continutul contractului de Donatie. Urmatorul
capitol, se va intitula “Irevocabilitatea contractului”. In care se va descrie despre un principiu
caracteristic contractului de donatie, si anume despre principiul irevocabilitatii contractului de
donatie. In acest capitol va fi descris succint acest principiu, apoi spre aprofundarea acestei idei
va fi comentat un caz de la Curtea Suprema de Justitie, in care sa solutionat litigiul unei familei
aparute in urma unui contract de donatie efectuat. Imediat dupa finisarea capitolului trei va fi
inclusa Concluzia, in care vor fi expuse toate cele mentinute de mine pe parcursul cercetarilor
asupra acestui proiect. In el voi veni cu o expunere a mea asupra problemei date.Dupa concluzie
voi arata Bibliografia in care vor fi toate sursele din care mam inspirat pe parcursul
cercetarilor.Si la finisarea proiectului, coi anexa la urma unele acte care au fost drept baza de
pornire a cercetarii.
 CAPITOLUL I

CONTRACTUL DE DONATIE

1.1 Notiunea, caracterele juridice a contractului de donatie.

Contractul de donatie fiind un contract cu o istorie bogata, care a aparut inca din
anchititate, a cunoscut numeroase definitii date de diferite civilizatii dea lungul timpului.Aici se
contureaza si importanta lui pentru oameni, supravetuind timpurilor si ajungind pina in timpurile
noastre.
Potrivit art.827 Codul Civil al Republicii Moldova, prin contractul de donatie, o parte
numita si Donator se oblige sa mareasca din contul patrimoniului sau, cu titlu gratuit, patrimonial
celeilalte parti care se numeste Donatar. Din definitia legala a contractului de donatie
desprindem urmatoarele trasaturi ale acestuia:

- Prin donatie se majoreaza patrimonial donatarului

- Majorarea se face din contul donatorului
- Majorarea patrimoniului donatarului se face cu intentia donatorului de a gratifica

Din definitia data noua de Codul civil noi putem sublinia una, ca sporind patrimonial
donatarului, cel care doneaza nu urmareste ca scop obtinerea unor avantaje patrimoniale.
Deoarece, daca in urma donatiei, donatorul va obtine o contraprestatie, donatia se va considera
simulate . Acest lucru este mai bine descris in legislatia romina, si anume in Codul Civil al
Rominiei care ne da o explicatie mai precisa a contractului de donatie, si anume--“Prin donatie
se intelege acel contract prin care una din parti, numita donator, cu intentie liberala isi
micsoreaza patrimonial cu un drept in favoarea ceilelalte parti numite donator, fara a urmari
obtinerea unei contraprestatii”. Deci in acest articol, autorii au incercat sa puna din start accent
pe faptul ca donatorul nu trebuie sa urmareasca scopul de a obtine o contraprestatie. Cu toate
acestea legiiutorii au creat o posibilitate de permite ca donatia sa fie cu titlu oneros, adica sa
permita o contraprestatie in loc la donatia facuta. Insa aici trebuie de remarcat ca exista o mica
conditie care justifica si explica aceasta norma. In cod se vorbeste despre faptul ca se va pastra
caracterul de gratuitate al contractului de donatie atit timp cit imbogatirea adusa donataralui
excedeaza valoarea sarcinilor impuse.In legislatia civila sa stabilit regimul juridic al mai multor
categorii de contracte de donatie, fiecare deosebinduse. Astfel s-a conturat o clasificare:

I)In functie de faptul daca donatorul se obliga sau nu a dona, deosebim donatia simpla si
promisiunea de a dona.

II)In functie de faptul daca este sau nu afectata de modalitati donatia, deosebim donatia
neconditionata si donatia filantropica (conditionata)

III) In functie de obiectul donatiei, deosebim donatia de bunuri di donatia de bani.

Din definitia data in articolul 827 Codul Civil al Republicii Moldova, se subinteleg
unele caractere juridice care si il fac atit de diferit in acelasi timp, dar care si foarte important
pentru comunitatea noastra.Deci contractul de donatie este caracterizat prin urmatoarele.

Unul din principalele caractere juridice a contractului de donatie este Titlul Gratuit a
acestuia.Aceasta presupune ca in schimbul micsorarii patrimoniului, donatorul nu urmareste
nimic in schimb. Scopul donatiei este de a gratifica donatarul. Aceasta mai presupune ca
contractul de donatie mai este si o liberalitate. Acest gind se intelege din art, 827 Cod civil a
Republicii Moldova, care prevede marirea patrimoniului donatarului din contul patrimoniului
donatorului, ceea ce si caracterizeaza caracterul exclusiv de liberalitate a contractului de donatie

Un alt caracter este este cel ca contractual de donatie este unul Solemn.Aceasta
presupune, ca pentru incheierea lui valabila, este necesara forma sa autentica. Ratiunea acestui
character este una evident si logica. Astfel legiiutorul a incercat sa protejeze vointa donatorului
impotriva oricaror vicii de conimtamint.Codul civil al Republicii Moldova prin art. 829 ne da
noua o asemenea explicatie “Daca obiect al donatiei este un bun pentru a carei vinzare este
prevazuta o anumita forma a contractului, aceeasi forma este ceruta si pentru donatie”. Din acest
articol noi intelegem ca forma mai poate si varia in dependenta de bunul donat. De exemplu
pentru donarea unui imobil este strct necesar forma autentica. Dea semenea forma autentica este
necesara pentru promisiunea de a dona.Dar mai poate fi si verbal, scrisa- pentru anumite
contracte.etc.
Conform definitiei contractual de donatie este unilateral obligational, generind astfel
obligatii doar in sarcina unei din parti.Astfel doar donatorul are obligatii de a dona, donatarului ii
revine doar o indatorie legala de recunostinta Totodata, conform prevederilor art.834 Cod Civil a
Republicii Moldova, donatia poate aparea drept un contract sinalagmatic inperfect, unde la
momentul incheierii contractului donatarul nu are nici o obligatie, iar din momentul intrarii in
proprietate poate, in virtutea contractului, sa se oblige la anumite prestatii sau sarcini.
Deasemenea contractual de donatie este unul Real, ce presupune ca contractual se considera
incheiat odata cu transmiterea bunului.Acest caracter este relevat din continutul aliniatului (1) al
art.828 Cod Civil a Republicii Moldova, conform caruia contractul de donatie se considera
incheiat in momentul transmiterii bunului. El poate fi formal numai in cazurile cind exista o
promisiune de a dona pe viitor. Contractul de donatie este un contract Translativ de proprietate
ce presupune ca in urma incheierii contractului, dreptul care reprezinta obiectul contractului trece
din patrimonial donatorului in patrimonial donatarului.Acest fapt, a transmisiunii dreptului de
proprietate prin contractul de donatie este relevat din continutul art.835 si 836 Cod Civil a
Republicii Moldova, prin care implicit revocarea sau rezolutiunea are drept efect reintegrarea de
catre donator in dreptul de proprietate.
Un alt caracter important este cel ca contractual de donatie este unul Inter Vivos, care
produce efecte doar intre partile lui, in timpul vietii acestora.Acest lucru este mentionat in
art.827 (4) Codul civil al Republicii Moldova care spune”Contractul care prevede predarea
bunului dupa decesul donatarului este nul”. Aceasta interdictie apare odata cu riscul, co se va
incerca de evitat aplicarea normelor dreptului succesoreal, si de a scoate anumite bunuri din
patrimonial succesorial. De acceea, daca un astfel de contrac va fi incheiat, atunci el nu va
produce efecte juridice si va fi considerat nul.

1.2 Elementele contractului de donatie.

Intrucit donatia este un contract, este necesar de stabilit elementele acestui contract.
Aceste elemente sunt important de studiat din cauza faptului ca ele sunt niste conditii de
valabilitate pentru contract, pe care trebuie sa le intruneasca, ca sa corespunda tuturor cerintelor
inaintate de Codul civil, si de alte acte sau legi. Deasemenea e necesar de cunoscut aceste
elemente pentru a putea mai usor patrunde in esenta acestui contract.Majoritatea elementelor
contractului de donatie sunt asemanatoare cu cele a altor contracte., deoarece toate fiind niste
acte juridice bilateral si ar trebui sa corespunda toate unor reguli de organizare.Ca de exemplu un
asemenea element ca partile noi il intilnim in toate cazurile.Si de aceea e firesc de a cunoaste
aceste elemente.

- Un prim element essential, cum am mentionat mai anterior, sunt Partile. In contractual
de donatie sunt conturate doua parti, Donator- partea care face donatia si Donatar- partea care
primeste donatia.In reguli generale in calitate de parte la contractual de donatie poate figura orice
persoana, inzestrata cu capacitate necesara pentru incheierea actelor juridice civile.Sunt unele
conditii impuse pentru atit donator cit si pentru donator. De exemplu, ca sa ai calitatea de
donator, e necesar de a fi si proprietar a bunului pe care il doresti sa transmit. Aceasta e necesar,
deoarece cum stim, in urma donatiei scade patrimonial donatorului si in urma donatie se
transmite un drept din patrimonial sau, pe care desigur trebuie sal detina donatorul. Nu se admite
transmiterea unui bun care nu iti apartine cu titlul de proprietar unic al bunului. Ce tine de
donator, aici e putin mai simplu, donatarul poate fi orce persoana fizica sau juridical care are
capacitate juridica necesara.Si de asemenea, e necesar de mentionat ca ambele parti trebuie sa
aiba un consimtamint liber exprimat, sa nu fie viciat prin dol, smuls prin violenta sau dat din
eroare[93.pag106].Daca sunt prezente aceste vicii atunci asupra contractului se atrage nulitatea
relativa a contractului. Dar cu taoate acetsea, pe linga aceste reguli de ordin general pe care
trebuie sa le intruneasca partile in contract, mai sunt si unele particularitati ale contractului in
ceea ce priveste partile, care sun t dictate de limitarile si interdictiile legale stabilite pentru
anumite categorii de personae de a dispune/primi prin intermediul acestui contract.[19 pag.82].
Deci potrivit Codului civil al Republicii Moldova art.832 lit.a) “ Este interzisa donatia pentru
realizarea unor obligatii morale in numele persoanelor incapabile”. In aceasta categorie se
include minorii de pina la 14 ani si persoanele declarate in modul stabilit de lege incapabile.
Aceasta norma este prevazuta si in art.806 din Codul civil al Rominiei care suna astfel “ Minorii
si persoanele puse sub interdictie judecatoreasca nu pot dona nici personal, nici prin
reprezentantul legal, chiar daca ar exista avizul autoritatii tutelare” Aceasta incapacitate este
justificata de legiiutorii romini prin protectia acordata acestei categorii de personae in privinta
incheierii unui act de dispozitie asupra patrimoniului, care este atit de important precum
donatia.Si in legislatia noastra se mentioneaza faptul ca aceste categorii de personae nu pot
incheia acte juridice, acestea sunt incheiate de parinti, adoptatori si respective tutori. Aceasta
norma fiind introdusa in Codul civil, a capata o calitate imperativa. De aceea incalcarea
prohibiteilegale de a dona in numele persoanelor incapabile atrage nulitatea absoluta a
contractului de donatie.De la aceasta regula exista o mica exceptie, interdictia de a dona nu se
rasfringe si asupra donatiilor neinsemnate, de o valoare mica, efectuate pentru realizarea unor
obligatii morale ale incapabilului. O alta interdictie, potrivit art.832 Codul civil al Republicii
Moldova lit.b)”Este interzisa donatia proprietarilor, administratorilor sau lucratorilor din
institutile medicale, de asistenta sociala si din alte institutii similare din partea persoanei care se
afla in ele sau din partea sotului sau rudele acestora pina la gradul patru inclusive”. In legislatia
romina se face o mica diferenta intre aceste norme. Prin art.810 din Codul civil al Rominiei se
spune ca “ Medicii si farmacistii nu pot primi donatii de la persoanele tratate de ei in ultima
boala din care sia au murit”.Ei au introdus un element “ultima boala” ce dupa parerea mea este
mai correct. Tot aici autorii romini prin un aliniat nou in acest cod au asimilat si pe preoti acestei
categorii de personae care nu pot primi donatii.Anume acei preoti care au asistat pe donator din
punct de vedere religios in cursul ultimii boli. Sanctiunea aplicabila in cazul incalcarii acestei
interdictii, se considera a fi nulitatea absoluta, intrucit se pune in discutie un interes general, acel
al prestigiului profesiei de medic, farmacist.Aceasta interdictie insa nu este valabila si in cazul
cind donatorul si donatarul sunt rude, sau cind darul are o valoare neinsemnata si se face pentru
realizarea unor obligatii morale.Urmatoarea interdictie care este stipulate in art832 Codul civil al
Republicii Moldova lit. b)”Este interzisa donatia in relatiile dintre persoanele juridice cu scop
lucrative”. Acest articol se explica prin faptul ca initial societatile comerciale se constituie si
activeaza pentru a obtine profit. De aceea exista un foarte mare risc de a se incerca de abuzat
legile si a pune in pericol creditorii. Deoarece prin efectuarea donatiei patrimonial donatorului se
micsoreaza in mod actual, irevocabil si cu titlul gratuit.De aceea legea interzice incheierea
contractului de donatie intre personae juridice cu scop lucrative. Potrivit unor autori autohtoni,
care spun ca legea interzice incheierea doar a contractelor de donatie dar nu si a altor acte
juridice cu caracter gratuit. De aceea pentru a se recunoaste un act cu titlul gratuitt drept donatie,
e necesar ca acesta sa corespunda unor criteria:

 Sa fie un contract cu titlul gratuit

 Transmiterea bunului in baza acestui contract sa fie irevocabila
 Transmiterea bunului sa fie facuta cu intentia de a gratifica.

In sfirsit lista acestor interdictii se finalizeaza cu un ultim element. Conform Legii

Serviciului public din 1995, in aceasta lista a interdictiilor se mai incadreaza si functionarii
publici. Care de asemenea au interdictia de a primi careva cadouri sau bunuri in dar in timpului
desfasurarii atributiilor de serviciu. Pentru a nu putea influenta in mod direct sau indirect
activitatea sa in calitate de functionar cu functie de raspundere.Cu aceasta ultima limitare se pune
capat tuturor interdictiilor care exista in legatura cu calitatea de parte in contractual de
donatie.Acestea au fost cele care sunt mentionate de legislatia tarii noastre, dar sa luam drept
exemplu pe Rominia, care au o lista putin mai vasta de categorii de personae care de asemenea
nu pot primi donatii. Spre exmplu de categorii de personae care nu sunt la noi mentionati sunt:

 Strainii, Apatrizii-I In legatura cu donarea terenurilor

 Organizatiile care nu au dobindit personalitate juridical
 Persoanele fizice neconcepute
 Surdo-Mutul

- Urmatorul element al contractului de donatie este Obiectul., care in felul sau este unul
complex, constand din elemental juridic care reprezinta ( actiunele donatorului de predare,
remiterea datoriei) si elemental material-bunurile propriu-zise, care se transmit donatarului
(bunuri, drepturi).In principiu potrivit dreptului comun si obiectul contractului de donatie trebuie
sa indeplineasca unele conditii generale, cum ar fi:

- Obiectul trebuie sa fie determinat sau determinabil- Donatorul e obligat sa specific ce

parte a patrimoniului sau doneaza
- Obiectul trebuie sa fie in circuitul civil-
- Obiectul trebuie sa fie licit
- Obiectul trebuie sa fie posibil
- Obiectul trebuie sa existe in present sau sa poata exista in viitor

Astfel se poate de spus ca pot forma obiect al contractului de donatie orice bunuri,
mobile sau immobile, corporale sau incorporale, care sunt in circuitul civil.De asemenea potrivit
art.331 Codul civil a Republicii Moldova, obiect al contractului de donatie pot fi si platile
periodice, effectuate de donator pentru sustinerea materiala a donatarului.In unele surse
autohtone, este mentionat o clasificare a acelor care constitue obiect al contractului de donatie.
Deoarece obiect al contractului constitue tot ceia cu privire la ce partile isi asuma obligatii si
dobindesc drepturi. Conform acesteia se clasifica in:

 Obiect intrinsec in contractul de donatie il constitue:\

 Transmiterea dreptului de proprietate asupra bunului
 Instiintarea cu privire la viciile bunului donat
 Despagubirea pentru viciile nedeclarate cu viclenie
 Executarea sarcinii puse drept conditie a donatiei
  Transmiterea platilor periodice
 Obiectul extrinsec il formeaza:
 Bunul donat
 Sumele banesti care sunt achitate in contul sustinerii materiale
 Sarcina impusa drept conditie a donatiei

Forma. Un element essential pentru contractual de donatie, si care este capata

diferite forme in dependent de circumpstante.Anume forma contractului constitue acea conditie
de valabilitatea ce consta in modalitatea de exteriorizare a manifestarii de vointa facuta cu
intentia de a crea efectele contractului de donatie. Deci in conformitate cu art.829 Codul civil a
Republicii Moldova care ne spune ca :”Daca obiect al donatiei este un bun pentru a carui
vinzare, instrainare este prevazuta o anumita forma a contractului, aceeiasi forma e ceruta si
pentru donatie”. Acest articol, nu face o anumita precizare in legatura cu ce forma trebuie sa aiba
contractual de donatie,dar se aseamana tare mult cu cerintele legale generale referitoare la forma
actului juridic conform art. 208-213 Codul civil a Republicii Moldova. Cu toate acestea forma
contractului de donatie difera de la caz la caz. De exemplu, contractual de donatie a terenurilor
urmeaza a fi incheiate in forma autentica si iregistrate in regisrul bunurilor imobile in decurs de
trei luni.Forma autentica este de esenta donatiei si ea constitue o masura de protectie a vointei
donatorului care dispune in mod actual si irevocabil de un drept in favoarea unei altepersoane
fara ca acel element activ sa fi inlocuit in patrimoniul sau printr-o valoare echivalenta. Iar
contractual de donatie a intreprinderii ca un complex patrimonial urmiaza a fi incheiat in forma
autentica si inregistrat la Camera Inregistrarii de Stat. De asemenea in art.830 Codul civil a
Republicii Moldova se mentioneaza urmatoarea referire la forma, precum ca “Pentru a produce
efecte, contractual care contine promisiunea de a transmite in viitor un bun trebuie incheiat in
forma autentica.Nerespectarea formei autentice nu atrage nulitatea, daca promisiunea este
indeplinita”. In celelalte cazuri forma contractului se va modifica in dependenta de bunul care
constituie obiect al contractului de donatie si de forma a contractului care este prevazuta pentru
el

1.3.Continutul contractului de donatie.

Donatia transfera dreptul de proprietate asupra bunului donat din patrimoniul donatorului
in patrimoniul donatarului prin exprimarea consimtamintului, insotita de remiterea bunului. Fiind
un contract unilateral, donatia naste in principiu drepturi si obligatii doar in sarcina uneia din
parti, donatorului. Doar in mod exceptional contractual da nastere unor obligatii si in sarcina
donatarului. De aceea este foarte important ca noi sa cunoastem aceste laturi, ce tin de continutul
contractului de donatie.Analizind particularitatile acestui contract de donatie putem sa
mentionam ca continutul lui se imparte in doua categorii de drepturi si obligatii.

Prima categorie, este Drepturile si Obligatiile Donatorului .Cind luam

cunostinta cu definitia contractului de donatie, ni se contureaza din start una din principalele
obligatii ale donatorului, si anume cea de predare a bunului cu titlu gratuit. Insa din definitia
contractului se subintelege ca contractual de donatie este unul unilateral obligational si cu titlul
gratuit, prin care se contureaza o singura ideie, si anume cea de predare a bunului.Dar si in acest
sens sunt unele particularitati care o sa fie nevoie de stabilit. De exemple in cazul contractelor de
donatie care contin o promisiune de a transmite un bun in viitor, principala obligatie este cea de a
preda bunul.In cazurile cind obiectul contractelor reprezinta un lucru, executarea obligatiei se
realizeaza prin inminarea propriu-zisa a lui sau prin transmiterea simbolica. Putin difera
executarea obligatiei de predare a unui drept care se realizeaza prin predarea documentelor
costatatoare de drepturi. Ce tine de drepturile pe care le are donatorul, aici sunt putin mai vast
descrise. Un drept fundamenta de care se bucura donatorul este cel ca, donatorul poate renunta la
predarea bunului promis. Acest drept este insotit de o precizare, ca donatorul se poate bucura de
acest drept numai in cazul cind, indeplinirea obligatiei promise poate periclita propria intretinere
corespunzatoare sau executarea obligatiilor sale legale de intretinere a altor personae, fara ca
donatarul sa poata cere despagubiri. Aceast drept a fost instituit de legiiutor pentru a sublinia
statutul juridic specific pe care il are donatorul, care dupa cum stim din definitie isi micsoreaza
patrimoniul sau si majoreaza patrimoniul donatarului fara a primi ceva in schimb. Si in acest caz
autorul a facut unele precizari, si anume faptul ca obligatiile donatorului fata de el insusi sau fata
de alte persoane pe care e obligat sa le intretine, si anume ele sunt necesare ca sa fii aparut dupa
ce contractul sa fii fost incheiat. De aceea trebuie de mentionat mereu aceste moment, deoarece
renuntarea unilaterala a donatorului la executarea contractului de donatie pentru alte motive decit
cele stabilite in art.830 alin.2 Codul civil aRepublicii Moldova, ofera dreptul donatarului de a
cere despagubiri in baza normelor generale cu privire la raspunderea pentru neexecutarea
obligatiilor.Un alt drept al donatorului este cel ca el nu este responsabil de evictiune. Aceatsa
survine odata cu faptul ca donatarul care realizeaza un folos gratuit, nu mai poate pretinde
donatorului ca acesta sai garanteze linistea posesiunii sau lipsa viciilor. Insa de la aceasta regula
este o exceptie care este stipulata in art838 Codul civil a Republicii Moldova care spune-“Daca
donatorul trece cu viclenie un viciu al bunului donat, atunci donatorul este obligat sa
despagubeasca pe donatar de prejudiciul cauzat.

Drepturile si obligatiile donatarului.. Reeisind din logica creata pina

acum, si din cele mentionate mai sus, sa inteles ca un drept fundamenta care reiese chiar din
definitia contractului de donatie este dreptul donatarului de a primi bunul. Acest drep apare ca si
o raspuns adecvat la obligatia donatorului de a preda bunul.Din acest drept de care se bucura
donatarul mai reiese si un alt drept deasemenea important pentru donatar, si anume dreptul de a
cere transmiterea bunului, in cazul cind donatorul nu isi executa obligatia. De asemenea
donatarul mai are dreptul de a cere despagubirea pentru prejudiciu cauzat in urma neexecutarii
obligatii de catre donator. Aceste doua drepturi, vin ca un ajutor pentru donatar, ca din caz unor
nereguli donatarul sa poata pretinda bunul care I sa promis ca va fi donat.Din categoria
obligatiilor donatarului nu prea se evidentiaza anumite sarcini pe care le are de facut. Aceasta
ideie vine din faptul ca contractul de donatie este cu titlul gratuit si ca este unulateral
obligational, si ca in mod normal ar trebui sa creeze obligatii doar donatorului. Insa donatarul are
si el o obligatie si anume cea de recunostinta.Mai sunt cunoscute si unele cazuri aparte, cum ar fi
in cazul contractelor de donatie conditionate de executarea unei sarcini. Prin acest contract
donatarul se obliga la o prestatie, numita sarcina, care la rindul sau trebuie sa fie licita, posibile si
morale.
 CAPITOLUL II. IREVOCABILITATEA CONTRACTULUI DE
DONATIE

2.1 Principiul irevocabilitatii, si cazurile legale de revocare.

Liberalitatile intre vii sunt prin esenta lor irevocabile. Iar dupa cum am mai mentionat
contractul de donatie este o liberalitate, care ulterior reesind din cele expuse, este si el irevocabil.
Odata fiind incheiat, aceasta poate fi desfacut doar prin acordul comun al partilor.
Irevocabilitatea donatiei este menita sa atraga atentia donatorului asupra importantei actului, prin
care el isi reduce benevol si cu titlul gratuit patrimoniul, si pe de cealalta parte, sa-I asigure
protectie adecvata dreptului obtinut de donatar, care nu poate fi amenintat de fiecare data de
posibilitatea revocarii din partea donatorului. De asemenea el mai presupune si o garantie si
pentru terti care contracteaza cu donatorul in privinta bunului donat. Asupra donatiilor nu se
aplica irevocabilitatea generala care este pre vazuta pentru toate contractele. Ci se aplica
donatiilor in sensul ca simpla renuntare a donatarului nu poate reinvesti pe donator cu
proprietatea bunului donat.Contractul poate fii desfiintat numai in conditiile legii, fie pentru
revocarea pentru ingratitudine, fie revocarea puntru neindeplinirea sarcinii, fie prin rezolutiunea
in caz de starea de necesittate. Irevocabilitatea donatiilor este de esenta contractului
constituinduse intr-o conditie de valabilitate, influentind insasi existenta sa. Astfel orice clauza
sau conditie a carei indeplinire depinde in mod exclusiv de vointa donatorului, care ar putea in
mod direct sau indirect sa strice sau sa micsoreze liberalitatea este incompatibila cu principiul
enuntat, atragind nulitatea absoluta. Nulitatea absoluta sanctioneaza intregul contract, nu numai
clauza incompatibila irevocabilitatii, chiar si in situatia cind clauza nu a constituit cauza
determinata si impulsiva a liberalitatii. Sunt date doua categorii de clauze, unele care sunt
compatibile cu principiul irevocabilitatii, si alta nu este compatibila.

-Clauze incompatibile cu principiul irevocabilitatii doantiilor- Datorita acestui

principiu, in contractul de donatie nu pot fi incluse clauze:
 1. Donatia nu poate fi afectata de o conditie pur potestativa, aceasta atragind nulitatea
absoluta.
2. Este nul contractul in care se impune donatarului plata datoriilor pa care donatorul
le-ar contracta in viitor si a caror valoare nu a fost specificata lege.
3. Daca donatorul isi rezerva dreptulde a dispune de o suma determinata sau de un
bun din cele daruite, donatia este nula referitor la acel drept.
4. Clauza dreptului de denuntare unilaterala.

-Clauze compatibile cu principiul irevocabilitatii donatiei.-

1. Conditiile cazuale sau mixte care depind de hazard sau de vointa unei tert, nu
afecteaza validitatea contractului de donatie in care sunt incluse
2. Plata datoriilor cu data certa anterioara donatiei, nu determina nulitatea
contractului de donatie
3. Reintoarcerea conventionala a bunurilor daruite pentru cazul in care donatarul
moare inaintea donatorului este permisa, atunci cind donatarul nu are succesori
4. Este permisa doanatia facuta cu rezerva uzufructului sau a dreptului de abitatie
in favoarea donatorului sau a unui tert, donatia avind ca obiect nuda propritate.

Cauzele legale de revocare a contractului de donatie

In continuare vom discuta despre efectele contractului de donatie, si mai precis vorbind
despre Revocare, rezolutiunea si nulitatea contractului de donatie. Aceste compartimente ne va
ajuta mai bine sa intelegem materia contractului de donatie.

Revocarea. Dupa cum am mai mentionat si anterior contractul de donatie este

irevocabil, ceea ce ii daruieste o importanta deosebita acestuia. Aceasta presupune ca contractul
odata incheiat nu mai poate fi desfacut, decit numai prin acordul comun al partilor. Acest
principiu a fost creat pentru a accentua importanta acestui act juridic, si pentru a atentiona
donatorul despre importanta actului, prin care el isi micsoreaza patrimoniul sau si il transmite cu
titlul gratuit unei alte persoane, fara a primi ceva in schimb, majorindui in felul dat patrimoniul
sau.Deasemenea acest principiu afecteaza si pe donatar,care vine sai asigure o protectie adecvata
dreptului obtinut de donatar, care nu poate fi amenintat mereu de posibilitatea revocarii din
partea donatorului. De asemenea acest principiu se rasfringe si asupra persoanelor terte care vor
contracta cu donatarul in privinta bunurilor donate. Insa de la acest imens principiu luat prin
prisma importantei sale,exista si doua exceptii: Revocarea donatiei pentru ingratitudine si pentru
neiindeplinirea sarciniei impuse.

 Revocarea donatiei pentru ingratitudine- Cu toate ca contractul de donatie este

unilateral obligational, el totusi genereaza o indatorie legala a donatarului de recunostinta.
Aceasta recunostinta datorata de donatar nu transforma contractul de donatie in unul
sinalagmatic. Numai daca lipsa de recunostinta imbraca o forma calificata, legiiutorul a
considerat ca se poate ajunge la revocarea donatiei. De aici rezulta ca cauzele invocate pentru
revocare trebuie foarte atent de examinat, pentru a nu se contraveni principiului irevocabilitatii.
Potrivit art.835 Codul civil a Republicii Moldova care spune urmatoarele-“Donatia poate fi
revocata daca donatarul a atentat la viata donatorului sau a uni rude apropiate a acestuia, daca se
face vinovat de o alta fapta ilicita fata de donator sau a unei rude a acestuia, situatii care ateste
ingratitudine grava, sau daca refuza sa acorde donatorului intretinerea datorata, fara motive
intemeiate”. Din acest articol se contureaza patru situatii, care pot duce la revocarea donatiei
daca ele vor fi invocate de donator. Prima situatie este Atentatul la viata donatorului savirsit de
donatar-In aceasta situatie se incadreaza si atentatul la viata rudelor apropiate a donatorului care
se considera ca fac parte din familia sa. Atentarea la viata donatorului nu este alt ceva decit o
incalcare grava o obligatiei de recunostinta. Acest caz de revocare a donatiei contravine oricarei
norme morale si de drept, asupra carei e necesar de atras sanctionarea.
Aplicarea sanctiunii juridice a revocarii donatiei presupune doar stabilirea cu certitudine
a intentei de a lua viata donatorului, indiferent daca rezultatul sa produs sau daca donatarul a fost
condamnat pentru fapta sa. Un alt temei de revocare este Comiterea a altor fapte
ilicite,injurari,situatii care ar reprezenta ingrativitati grave fata de donator sau rudele acestuia
apropiate-Acest fapt de asemenea atrage revocarea judecatoreasca a donatiei.Legiutorul are in
vedere savirsirea cu intentie a unor infractiuni cu acest continut, de natura de a afecta grav
integritatea fizica ori sanatatea donatorului, sau onoarea,demnitatea, reputatia acestuia. Nu are
importanta daca faptele au fost savirsite in public sau intrun cadru restrins, dar in practica
judiciara sa subliniat ca injuriile trebuie sa imbrace o anumita gravitate pentru a se putea
pronunta revocarea donatiei. Un ultim temei este Refuzul donatarului de a acorda
alimente.Aceasta situatie apare in momentul cind donatorul are nevoie de intretinere si este lipsit
de posibilitatea si de mijloace pentru propria intretinere.Si daca donatorul a ajuns in aceasta
situatie dupa ce a fost incheiat contractul. Refuzul de a oferi intretinere se va considera ca o
ingratitudine atunci cind donatorul a avut nevoie de intretinere si a ceruto de la donatar, insa
acesta, desi a avut posibilitatea a refuzat sa o ofere fara o temeinica explicatie.

Termenul pentru revocare pentru ingratitudine este de un an din momentul cind donatorul a aflat
despre comiterea faptei care reprezinta temei pentru revocare. Odata cu scurgerea termenului,
dispare si dreptul donatorului de a cere revocarea donatiei. Daca timp de un an nu a fost ceruta
revocarea donatiei pentru ingratitudine, atunci se prezuma ca donatarul a fost iertat. In cazul cind
donatarul a comis mai mult infractiuni care pot fi invocate ca temei pentru revocarea contractului
de donatie, atunci calcularea timpului se va face din momentul cind donatorul a aflat despre
ultima din ele. O alta trasatura a acestui efect este ca revocarea este o actiune strict personala.
Reiesind din aceste considerente putem spune ca numai donatorul este in drept sa aprecieze
ingratitudinea donatarului si sal ierte pentru fapata comisa. Tot din aceasta trasatura se distinge
si alta ideie, precum ca actiunea de revocare a contractului de donatie nu poate fi intentata
impotriva mostenitorilor donatarului.Din cele mentionate anterior putem spune ca revocarea
donatiei pentru ingratitudine este o metoda foarte buna-venita si corecta de lupta impotriva
obrazniciei de care da dovada donatarul in momentul cind face unul din temeiurile revocarii.
Aceasta problema tine si de educatia pe care o are donatarul.
Se poate de spus cu certitudine, ca unui om care ii daruieste cineva cu titlul gratuit un bun,
imbogatindui patrimoniul astfel, merita macar un semn de recunostinta. Dar daca la aceasta
multumire bine meritata el primeste in schimb o atitudine sau o doaza de negativ, atunci reesind
din toate normele morale existente, el merita sa fie lasat fara acest dar primit sub forma de
donatie. De aceea pentru mine pare destul de corect ca autorii au lasat o mica exceptie pentru
astfel de cazuri, caci nimic nu raneste mai mult decit indiferenta omului si negativul pe care il
elimina.

 Revocarea donatiei pentru neindeplinire sarcinii-Aceasta ideie este stipulata expres in

art.834 Codul civil a Republicii Moldova in care se mentioneaza urmatoarele-“Daca donatarul
nu indeplineste sarcina, atunci donatorul poate invoca revocarea donatiei”.Din acest articol noi
intelegem ca in cazul cind pentru donatar au fost puse unele sarcini de realizat, nerespectarea
acestor prevederi ii confera dreptul donatorului de a revoca donatia. Revocarea pentru
neindeplinirea sarcinii produce aceliasi efecte ca si rezolutiunea contractelor
sinalagmatice.Dreptul la revocare apartine doar donatorului si creditorilor acestuia prin
intermediul actiunilor oblice
 Rezolutiunea contractului – Sediul juridic a acestui reglementari este art. 836 Codul
civil a Republicii Moldova in care este prevazut urmatoarele-“Daca donatorul, dupa executarea
donatiei, nu mai este in stare sa-si asigure o intretinere corespunzatoare si sa-si indeplineasca
obligatiile legale de intretinere fata de terti, poate cere de la donatar restituirea bunurilor donate
pe care acesta le mai poseda”.Cuvintul cheie in acest articol este “pe care le poseda”, din aceasta
sintagma noi intelegem ca in cazul donatiilor sa deorgat putin de la legea general, si limiteaza
putin efectele rezolutiunii doar la restituirea bunurilor donate pe care donatarul le mai poseeda.
Acest fapt se datoreaza ca rezolutiunea in cazul starii de nevoie este ceruta dupa incheierea
contractului de donatie. Daca bunurile nu mai exista sau au fost instrainate, rezolutiunea
contractului de donatie este inadmisibila, si in acest caz donatorul nu are nici un drept sa ceara
despagubiri. In cazul cind bunul este in posesia donatarului dar este grevat de drepturi ale
tertilor, donatorul va accepta restituirea bunului grevat de drepturi, fara a avea dreptul de a cere
despagubiri.. O alta cerinta impusa rezolutiunii in cazul starii de nevoie a contractului de donatie
este ca starea de nevoie in care sa trezit donatorul sa nu fie cauzata din comportamentul sau
vinovat. Daca se va stabili ca donatorul singur si-a cauzat intentionat stare de nevoie, atunci
rezolutiunea contractului este inadmisibila.

Nulitatea contractului in cazul maladiilor prezumate a fi letale.

Sediul juridic al acestui efect este articolul 833 Codul civil al Republicii Moldova, in care foarte
explicit si bine descris ce presupune acest efect a contractului de donatie. Deci conform lui
–“Contractul de donatie incheiat in timpul unei maladii prezumate a fi letale pentru donator,
urmata de insanatosirea acestuia poate fi declarat nul la cererea donatorului” Legiiutorul a
conferit asa o posibilitate donatorului, deaorece isi da seama ca incheierea contractului de catre
donator era insotita de constientizarea de catre donator a inevitabilitatii decesului sau. De aceea
autorul a mai specificat acesta ideie si prin faptul ca pentru a cere nulitatea contractului de
donatie incheiat in timpul unei maladii prezumate a fi letale e nevoie ca insatosirea sa fie totala,
asa intru cit sa inlature pericolul decesului care era iminent.Insatosirea partiala care doar
indeparteaza survenirea decesului nu poate fi temei pentru atrage nulitatea contractului de
donatie in cazul maladiilor prezumate a fi letale.Ce tine de maladii care se prezuma a fi letale,
acestea sunt acele procese patologice care afecteaza organismul uman si duc in mod inevitabil la
decesul celui bolnav. Prezumptia letalitatii maladiei trebuie sa fie fundamentata din punct de
vedere medical si nu doar banuita de donator sau de alte persoane.
 2.2 PARTEA PRACTICA

Cazul “Parfinesco Maria versus Parfinesco Aliona”

În ţările cu economie de piaţă, relaţiile contractuale constituie realităţi juridice şi totodată,

realităţi economice relevante pentru domeniul afacerilor. Practic ele sunt principalele
instrumente prin care se realizează activităţile economice şi operaţiile juridice specifice
dezvoltării economice a ţării. În toate legislaţiile lumii, contractele se bucură de o atentă şi
detaliată reglementare, iar pe plan doctrinar ele concentrează preocupările autorilor care
cercetează problematica dreptului economic.Statele care formează un mediu adecvat dezvoltării
activităţii economice, au ca recompensă o importantă creştere economică, iar ca rezultat al
acesteia, creşterea veniturilor la buget iar de aici şi realizarea mai facilă a funcţiilor lor. Astfel,
reglementarea adecvată a raporturilor dintre participanţii la viaţa economică a ţării este de o
utilitate socială majoră şi necesită susţinere atît din partea statului cît şi a întregii societăţi.
Reesind din importanta majora, noi o sa incercam sa analizam un exemplu practic luat din viata
de zi cu zi, in care se va arata toate aspectele de aplicare a contractului de donatie.
Deci drept exemplu pentru partea practica, dar care se combina de perfectie cu subiectul
proiectului juridic, este Cazul „ Parfinesco Maria versus Parfinesco Aliona”, luat de pe saitul
Curtii Supreme de Justitie, privind donatia unui apartament. Este un caz tipic, care se intilneste
foarte des la noi in societatea si care cel mai bine ne va demonstra aplicarea acelor aspecte ale
contractului de donatie intr-o situatie tipica. Este un caz care a fost judecat la data de 11 iulie
2012 de catre Curtea Suprema de Justitie din municipiul Chisinau, si anume de Colegiul Civil,
comercial si de contencios administrativ largit in componenta: Presedintelui de sedinta-Ala
cobaneanu, si de Judecatorii-Svetlana Moldovan, Valeriu Arhip, Valentina Barba. Care au
judecat in sedinta publica recursul declarat de Parfinesco Maria impotriva decizei Curtii de Apel
Balti din 06 decembrie 2011, adoptata in pricina civila inaintata de Parfinesco Maria catre
Parfinesco Aliona privind anularea contractului de donatie, cu participarea
reprezentantilor:Parfinesco Maria b/i A32044916 din 15 decembrie 2003; Parfinesco Aliona –b/i
A32052195 din 12 martie 2003. Odata ce a fost inceputa judecarea procesului, de catre
completul de judecata sa constat unele momente care ulterior le-au fost de ajutor atunci cind au
luat decizia. Deci de catre judecatori s-a constatat ca la 21 aprilie 2011 Parfinesco Maria a depus
cerere de chemare in judecata catre Parfinesco Aliona privind anularea contractului de donatie
nr.3271 din 15 iunie 2005 cu repunere in drepturi de coproprietari al apartamentului nr. 45, bl. 9
din strada Luceafarul, 9/45, orasul Soroca.

In motivarea cererii inaintate, Parfinesco Maria a indicat ca, la 15 iunie 2005 drept urmare a
unei intelegeri comune cu parfinesco aliona si alti coproprietari ai apartamentului nr. 45 bloc 9
din strada Luceafarul, 9/45, orasul Soroca, au convenit la semnarea a unui contract de donatie a
cotelor-parti in marime de ¾ din apartamentul ficei Parfinesco Aliona. Ca rezultat, fiica
Parfinesco Aliona a ramas singura proprietara al apartamentului nr. 45 , bloc 9, strada
Luceafarul 9/45. De asemenea Parfinesco Maria a mentionat ca , in prezent ea a atins virsta de
pensionare , este bolnava, nu este in stare sa se intretina, pensia este foarte mica si nu are
posibilitatea de achita plata de inchiriere a spatiului locativ si serviciile comunale. In afara de
fiica Aliona, mai are un fiu din prima casatorie care la fel i-a trimis cota parte surorii Prfinesco
Aliona cu conditia ca aceasta sa o intretina pina la batrinete pe Prfinesco Maria. Ulterior,
Parfinesco Maria a apelat dupa ajutor la fiica Parfinesco Aliona, insa aceasta a refuzat categoric
si nu i-a permis sa treaca cu traiul la ea.
Prin hotarirea Judecatoriei Soroca din 22 iulie 2011, actiunea inaintata de Parfinesco Maria
a fost respinsa ca fiind neintemeiata.Aceasta hotarire nu fost cea pe care a vrut sa o auda
Parfinesco Maria si de aceea nefiind de acord cu hotarirea Judecatoriei sSoroca din 22 iulie
2011, a inaintat cererea de apel, solicitind casarea acesteia.Din cele constatate de catre judecatori
pina acum am inteles urmatoarele idei, ca Parfinesco Maria odata ce a donat cota parte a
apartamentului a hotarit sa reintoarca situata interioara contractului. Adica avrut sa ceara
rezolutiunea contractului pe motivul de „Starea de nevoie”- ce presupune ca nu are alte surse de
venit si nu isi poate asigura un loc de trai. Dar pentru a face acest lucru Parfinesco maria a avut
nevoie de mai mult probe care ar dovedi aceasta situatie a ei. Dar odata ce nu a fost prezentate
instantei destule probe, judecatorii au respins actiune civila ca fiind neintemeiata. Deci
Parfinesco Maria a inaintat cerere de apel, solicitind casarea acesteia. Dar prin decizia Curtii de
Apel Balti din 06 decembrie 2011 , s-a respins apelul declarat de Prfinesco Maria. Nici de data
aceasta, decizia Curtii de Apel Balti nu au satisfacut cerintele doamnei. Primind o astfel de
decizie, Prfinesco Maria a depus cerere de recurs impotriva Deciziei Curtii de Apel Balti din 06
decembrie 2011, solicitind casarea decizei date.

Drept temei al recursului inaintat, s-au invocat urmatoarele:

  Concluzia instantei de judecata precum ca, conditiile Mariei Parfinesco de trai nu s-au
inrautatit, iar executarea contractului de donatie nu a creat pericolul survenirii a careva
consencinte negative prevazute la articolul 836 Cod civil, nu corespunde realitatii,
deoarece recurenta dispune de 6 ari de teren, dar fara acoperis, tot acolo dispune si
sotul de un lot de teren cu o casuta construita samovolnic si care nu poate fi partajata.
 Unul din motivele respingerii cererii de apel a fost ca, dupa donatia apartamentului
Parfinesco Maria si-a inbunatatit conditiile de trai si ca dovada serveste certificatul
eliberat OCT Soroca din 27 iunie 2011 in care este inscris bunul imobil-incapere,
situat pe strada Automobilistilor, orasul Soroca, insa acest motiv este neintemeiat,
deoarece acest bun imobil nu este alt ceva decit un garaj metalic vechi, care de fapt ii
apartine fiului Neamtu Igor.
 Instanta de Apel nu a luat in consideratie starea si conditiile in care exista Parfinesco
Maria, dupa donatia apartamentului ( starea materiala, bolnavicioasa si inapta de
munca)

In baza acestor temeiuri invocate de Parfinesco Maria, ea in sedinta de judecare a

recursului a solicitat admiterea cererii de recurs. Din temeiurile recursului inaintat, se intelege
foarte bine ca Parfinesco Maria incearca prin orce mijloace sa demonstraze starea de nevoie si
situatia grea in care se afla. Problema e ca, daca doresti sa faci rezolutiunea unui contract de
donatie pe motiv de „Starea de nevoie” este necesar ca sa demonstrezi ca aceasta stare a survenit
in urma efectuarii donatiei, si ca depinde in mod direct stare de contractul de donatie. Din
temeiurile date noi observam ca Parfinesco Maria incearca sa demonstreze starea si conditiile in
care exista ea dar nu legatura aceasta intre starea de nevoie si contractul de donatie. Ulterior, la
fel in sala de sedinta, Prfinesco Aliona a solicitat respingerea cererii de recurs ca fiind
neintemeiata. Aceasta solicitare a ficei a survenit in mod firesc din cele mentionate mai sus.
Audiind explicatiile participantilor la proces si examinind argumentele invocate in recurs in
raport cu actele cauzei, Colegiul Civil, comercial si de contencios administrativ largit al Cutii
Supreme de Justitie a conchis ca recursul declarat urmeaza a fi respins.Drept de care se bucura
Curtea suprema de Justitie, care este stipulat in art.445 alin.(1) lit. a) din Codul de Procedura
Civila a Repulicii Moldova care spune „ Instanta dupa ce judeca recursul, este in drept sa
respinga recursul si sa mentie decizia instantei de apel si hotarirea primei instante”. Deci din
cele mentionate reiese ca Curte Suprema de Justitie, conform atributiilor sale date de constitutie
si de numeroase acte legislative a respins recursul declarat de Parfinesco Maria. Pentru a
respinge recursul declarat este nevoie de o argumentare bine a acestei sentinte. In care trebuie sa
gasim o expunere de idei bine organizata in care se va demonstra adevarata realitatea.

Deci Curtea Suprema de Justitie a justificat astfel hotarirea sa de a respinge recursul declarat
de Parfinesco Maria, ei au mentionat ca hotarirea primei instante a fost adoptata in conformitate
cu normele de drept care reglementeaza competenta acesteia, fiind bazata pe aplicarea corecta
anormelor de drept material si procedural si pe aprecierea completa a tuturor probelor si
circumpstantelor cauzei, motiv pentru care este considerata legala si intemeiata. Corect a
calificat situatia lui Parfinesco Maria si au apreciato, ne fiind lasati dusi in eroare de unele
neintelegeri. Intanta de apel corect a ajuns la concluzia ca actiunea inaintata de Parfinesco Maria
este neintemeiata, deoarece la momentul cind Parfinesco Maria si-a dat acordul de a dona cota-
parte a sa din apartamentul in litigiu, aceasta a fost cunoscuta atit cu continutul, cit si cu
consecintele semnarii contractului de donatie. Plus la aceasta era cunoscuta, daca exista, o
eventuala aparitiei a starei de nevoie. De aceea Colegiul civil, comercial si de contencios
administrativ largit constata ca instanta de apel a stabilit cu certitudine ca la incheierea actului
juridic au fost respectate toate conditiile de valabilitate a acestuia si careva temei pentru
anularea contractului de donatie in temeiul art.216-232 Codul civil al Republicii Moldova, si ca
drept temei de nulitate absoluta nu sa constatat.Astfel ca instantele ierarhic inferioare corect au
concluzionat ca nu exista temei pentru rezolutionarea contractului de donatie in baza art 836
Codul civil. Aceste argumente sunt aprecierea data de Colegiul civil, comercial si contecios
administrativ largit a Curtii Supreme de Justitie, vizavi de hotaririle date de instantele ierarhic
inferioare, calificindule ca fiind in stricta conformitate cu legea si cu normele de drept material si
procedural. De asemenea au apreciat si unele concluzii facute si mentionate in aceste hotariri,
care pot si vor fi temelia pentru hotarirea care va fi luata de Curtea Suprema de Justitie. Deci
ideile referitoare la necorespunderea celor relatate de Parfinesco Maria cu legislatia civila, s-a
confirmat prin hotaririle instantelor ierarhi inferioare si care au fost confirmate de Curtea
Suprema de Justitie.
Pina acum au fost prezentate aprecierele date instantelor ierarhic inferioare vizavi de
deciziile luate in urma solutionarii litigiului dat. Dar o importanta destul de majora o au si
argumentele sau concluziile la care au ajuns judecatorii Colegiului civil, comercial si de
contencios administrativ largit, care la rindul sau au plasat intr-o hotarire. Deci, judecatorii au
mentionat ca argumentele recurentului precum ca, instanta de apel nu a luat in consideratie starea
si conditiile in care exista Parfinesco Maria, dupa ce fost incheiat contractul de donatie, si anume
se are in vedere ca nu au luat in calcul starea materiala, bolnavicioasa si inapta de munca. Si
anume aceste argumente judecatorii leau calificat ca fiind neintemeiate, deoarece din materialele
cauzei s-a demonstrat ca Parfinesco Maria nu a dovedit nici prin un mijloc de proba ca dupa
executarea donatiei cote-parti a apartamentului , nu mai este in stare sa-si asigure o intretinere
corespunzatoare ori sa-si indeplineasca obligatiile legate de intretinerea fata de terti. Iar
argumentul recurentei precum ca, ea nu doreste sa locuiasca cu sotul sau, Parfinesco Ion in casa
construita in satul Volovita, raionul Soroca, ci doreste sa obtina cota-parte din apartamentul
donat inapoi in proprietate, nu justifica starea de nevoie a recurentei in temeiul art. 836 Codul
civil. Acest argument este descris intro maniera extraordinara de precisa si de clara, incit nu lasa
loc pentru suspeciuni. Au fost demonstrate ca argumentele aduse Parfinesco Maria nu au
fundament juridic, si nu pot in nici un mod sa afecteze legalitatea contractului de donatie, si nici
intr-un caz nu poate atrage rezolutiunea pentru stare de nevoie. Deoarece aceasta stare nu a fost
demonstrata nici printr-un mijloc de proba. Dinpotriva probele au demonstrat ca starea de nevoie
in care se afla dupa spusele recurentei, nu este rezultatul donarii cotei-parti a apartamentului.

Deasemenea instanta de recurs, a mai constatat si faptul ca, nu pot fi admise ca intemeiate
nici sub un aspect pretentiile recurentei precum ca, a atins virsta de pensionare si este bolnava,
prin urmare nu este in stare sa se intretina, deoarece, instanta de apel in mod intemeiat a ajuns la
concluzia ca conform legitimatiei numarul 185209, Maria Parfinesco a devenit pensionara inca la
02 iunie 2006, iar starea ei de sanatate este conditionata de virsta aceasta si constitue o
circumpstanta unanim cunoscuta, cit si previzibila la momentul semnarii contractului de donatie.
In asa mod sa gasit si o rezolvare la problema pe care Parfinesco Maria incerca sa o deghizeze ca
find starea de nevoie. Ţinînd cont de cele menţionate şi avînd în vedere faptul că instanţa de fond
a constatat şi a elucidat pe deplin circumstanţele pricinii, a dat o apreciere justă probelor
administrate, a aplicat corect normele de drept material şi procedural, iar argumentele invocate
de recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit
ajunge la concluzia că, cererea de recurs urmează a fi respinsă ca neîntemeiată şi menţinută
decizia Curţii de Apel Bălţi din 06 decembrie 2011. Odata cu aceasta decizie, hotarirea capata un
caracter ce o difera de numeroasele acte juridice de la noi din legislatie. Si anume hotarirea
devine irevocabila , obtinind autoritatea lucrului judecat. Acest caracter este obtinut din motivul
ca, ajungind la Curtea Suprema de Justitie si ai obtinut in ia o hotarire, deja sa-u parcurs toate
caile de atac nationale, atit ordinare cit si extraordinare. Si in cazul Parfinesco Maria, odata ce a
obtinuta aceasta hotarire este nevoi de conformare.
Pentru a face o preciere la modul de gindire si a deciziei luate de judecatorii Colegiului
civil, comercia si de contencios administrativ largit, e nevoie pentru inceput de a ne readuce
aminte putin de institutia rezolutiunii contractului de donatie pe motiv de stare de nevoie. Aici ca
nicaieri in alta parte ne vor fi de folos cunostintele acumulate pe parcursul cercetarii donatiei si
crearii proiectului juridic. Dar sa incepem cu baza aceste modaliatati de desfacere a contractului.
Pentru a cunoaste mai bine aceasta institutie, e bine sa ne reamintim putin de principiul
irevocabilitatii contractului de donatie. Liberalitatile intre vii sunt prin esenta lor irevocabile. Iar
dupa cum am mai mentionat contractul de donatie este o liberalitate, care ulterior reesind din
cele expuse, este si el irevocabil. Odata fiind incheiat, aceasta poate fi desfacut doar prin acordul
comun al partilor. Irevocabilitatea donatiei este menita sa atraga atentia donatorului asupra
importantei actului, prin care el isi reduce benevol si cu titlul gratuit patrimoniul, si pe de
cealalta parte, sa-I asigure protectie adecvata dreptului obtinut de donatar, care nu poate fi
amenintat de fiecare data de posibilitatea revocarii din partea donatorului. De asemenea el mai
presupune si o garantie si pentru terti care contracteaza cu donatorul in privinta bunului donat.
Deci in corespundere cu acest principiu, este practic imposibil de anulat un contract de donatie.
Insa legea prevede unele exceptii de la acest principiu. Unul din ei fiind si rezolutiunea
contractului pe motiv de starea de nevoie. Rezolutiunea contractului – Sediul juridic a acestui
reglementari este art. 836 Codul civil a Republicii Moldova in care este prevazut
urmatoarele-“Daca donatorul, dupa executarea donatiei, nu mai este in stare sa-si asigure o
intretinere corespunzatoare si sa-si indeplineasca obligatiile legale de intretinere fata de terti,
poate cere de la donatar restituirea bunurilor donate pe care acesta le mai poseda”. Deci daca
raportam aceasta definitie la cazul nostru, am putea spune ca este posibil ceea ce si-a propus
Parfinesco Maria, si ca contractul se poate de anulat pe baza acestui temei. Dar legea lasa loc si
pentru unele precizari, unele conditii pe care trebuie sa le intruneasca aceasta cerere.Astfel de
conditii precum ca sa se dovedeasca starea de nevoie pe care o suporta donatorul. O alta cerinta
impusa rezolutiunii in cazul starii de nevoie a contractului de donatie este ca starea de nevoie in
care sa trezit donatorul sa nu fie cauzata din comportamentul sau vinovat. Daca se va stabili ca
donatorul singur si-a cauzat intentionat stare de nevoie, atunci rezolutiunea contractului este
inadmisibila.
Reesind din cele mentionate mai sus, si facind trimitere la cazul studiat, pot face
urmatoarele concluzii. Ca completul de judecata au dat dovada de profesionalizm, si de
cunoastere la perfectie a legislatie si a mecanismelor de aplicare a normelor de drept. Ei au
constatat şi a elucidat pe deplin circumstanţele pricinii, a dat o apreciere justă probelor
administrate, a aplicat corect normele de drept material şi procedural.
 INCHEIERE

În procesul de evoluţie a societăţii, omenirea a căutat diverse forme, modalităţi de

organizare şi conservare a societăţii care îi vor asigura o dezvoltare şi continuitate. Pentru un stat
prosper din punct de vedere economic trebuie întreprinse măsuri concrete, fundamentate, pe
lîngă cele sociale, culturale etc., şi cele a economiei de piaţă. În acest context un rol important îl
joacă contractele economice. În ţările cu economie de piaţă, relaţiile contractuale constituie
realităţi juridice şi totodată, realităţi economice relevante pentru domeniul afacerilor. Practic ele
sunt principalele instrumente prin care se realizează activităţile economice şi operaţiile juridice
specifice dezvoltării economice a ţării. În toate legislaţiile lumii, contractele se bucură de o
atentă şi detaliată reglementare, iar pe plan doctrinar ele concentrează preocupările autorilor care
cercetează problematica dreptului economic. Statele care formează un mediu adecvat dezvoltării
activităţii economice, au ca recompensă o importantă creştere economică, iar ca rezultat al
acesteia, creşterea veniturilor la buget iar de aici şi realizarea mai facilă a funcţiilor lor.
Astfel, reglementarea adecvată a raporturilor dintre participanţii la viaţa economică a
ţării este de o utilitate socială majoră şi necesită susţinere atît din partea statului cît şi a întregii
societăţi. Din cele analizate rezultă necesitatea creării unui cadru juridic favorabil instituţiei
contractului ceea ce ar duce la finalităţi relevante de facilitare a afacerilor si de usurarea in unele
aspecte viata fiecarui cetatean.
Lucrarea de față a avut ca scop principal analiza contractului de donatie în întreaga
sa complexitate, derivând din varietatea contractelor speciale. În vederea atingerii scopului dat s-
a pornit de la premisa că contractul de donatie este unul de natura civilă, reglementat de Codul
Civil, iar unele prevederi se conțin și în Codul Fiscal a Republicii Moldova. Trebuie menționată
necesitatea delimitării contractului de donatie de alte operațiuni juridice asemanătoare cum ar fi,
vânzarea-cumpărarea cu plată prețului în rate, contractul de intretinere pe viata s.a. Aceasta
delimitare se realizează în mare parte în urma cercetării minuțioase a particularităților
contractului de donatie.
În introducerea lucrării au fost menționate o serie de obiective care au fost atinse cu
succes pe parcursul elaborarii proiectului dat. În acest sens s-a analizat evoluția contractului de
donatie din cele mai vechi timpuri până în prezent, cu referire evidența asupra evoluției
contractului de donatie și în Republica Moldova. Obiectivul de definire a contractului de donatie
s-a realizat prin analiza legislației dar și a etimologiei cuvântului „donatie”.

O sarcina impusa, la inceputul acestui proiect juridic era ca sa acumulez cit mai multa
informatie despre contractul de donatie. Un aspect destul de important pentru mine, a fost ca sa
stabilesc originea acestui contract. Si anume sa stabilesc unde a aparut pentru prima data, sub ce
forma si cum se reglementa in acea vreme, ca ulterior sa pot face o comparatie cu reglementarile
aduse in prezent de legislatia civila. Astfel in urma cercetari sa stabilit ca contractul de donatie
isi trage radacinele din anchititate, facunduse observat pentru prima oara in dreptul roman.
Desi este mult timp de atunci, reglementarile dar si notiunele ce tin de acest contract nu
sa-u schimbat prea mult dea-lungul timpului.In dreptul roman deasemenea prin contractul de
donatie care spre deosebire de prezent se numea, Pact, se transmitea un bun unei alte parti cu
titlul gratuit. De asemenea s-a stabilit ca in acea perioada donatia nu intra in categoriia
contractelor care aveau un regim juridic diferit de pacte. Aceste date importante acumulate
despre originea si despre reglementarile date de dreptul roman, m-a ajutat foarte mult spre a
cunoaste mai bine radacinele acestei institutii importante, pentru a-mi face un punct de plecare in
viitoare mea teza.
Din analiza ulterioara a legislatie am stabilit ca contractul de donatie se bucura de o
atentie sporita din partea normelor legale. Asta presupune ca el este reglementat de mai multe
acte normative cit si legislative. De exemplu contractului de donatie i s-a acordat un capitol
intreg in Codul Civil a Republicii Moldova,de la articolul 827 pina la articolul 838, in care este
extrem de explicit aratat toate aspectele acestui contract. Astfel contractul de donatie a capatat o
protectie din partea legii transformindui normele in unele obligatorii pentru partile care intra in
relatie. De asemenea reglementari am gasit si in codul Fiscal a Republicii Moldova, si in Legea
cu privire la Filantropie. Aceste momente ne sugereaza noua o ideie, de cit de majora este
importanta acestui contract pentru societate.
Astfel am stabilit ca Codul civil prin Art.827 stipuleaza ca „ Prin contractul de donatie, o
parte numita si donator, se obliga sa mareasca din contul patrimoniului sau, cu tiltlul gratuit,
patrimoniul celeilalte parti numite donatar”. Aceasta definitie a fost important de stabilit pentru
ca ulterior sa ma pot axa pe aceasta reglementare data de codul civil. De exemplu din aceasta
definitie s-a desprins că acesta are o serie de caractere printre care cel unilateral, gratuit,
consensual, numit, translativ de proprietate. Care au fost niste calauze foarte importante pentru
mine in cercetarile mele. M-au ajutat mai bine sa inteleg esenta fiecarui element a contractului si
sa-l vad prin prisma acestor caractere. De exemplu am avut foarte nevoie de ei cind am studiat
elementele contractului de donatie, unde de exemplu cind vorbeam despre parti aveam nevoie de
caracterul unilateral ca sa-mi dau seama care parte si ce obligatii are. La fel si cu caracterul
oneros a contractului, care si il difera foarte mult de celelalte contracte. La fel au fost de ajutor
aceste date si cind studiam continutul contractului de donatie.
Pe parcursul studiului am indentificat asemenea momente care au fost chiar si pentru
mine o noutate. Cel mai mult ma intrigat principiul irevocabilitatii contractului de donatie. Nu
prin semnificatia acestuia pe care o cunoastem, dar prin aspectele pe care le sugereaza. Deci
dupa cum stim, contractul de donatie este o liberalitate, care la rindul sau sunt prin esenta
irevocabile. Irevocabilitatea donatiei este menita sa atraga atentia donatorului asupra importantei
actului, prin care el isi reduce benevol si cu titlul gratuit patrimoniul, si pe de cealalta parte, sa-I
asigure protectie adecvata dreptului obtinut de donatar, care nu poate fi amenintat de fiecare data
de posibilitatea revocarii din partea donatorului. De asemenea el mai presupune si o garantie si
pentru terti care contracteaza cu donatorul in privinta bunului donat. Asupra donatiilor nu se
aplica irevocabilitatea generala care este pre vazuta pentru toate contractele. Ci se aplica
donatiilor in sensul ca simpla renuntare a donatarului nu poate reinvesti pe donator cu
proprietatea bunului donat.Contractul poate fii desfiintat numai in conditiile legii, fie pentru
revocarea pentru ingratitudine, fie revocarea puntru neindeplinirea sarcinii, fie prin rezolutiunea
in caz de starea de necesittate. Dupa parerea mea acest principiu vine ca o garantie a mentinerii
statutului de contract prin care se doreste transmiterea cu titlul gratuit un bun. Cum cel ma des se
intimpla, si la noi in societatea au inceput sa apara diferite metode de a ocoli normele de drept si
prejudicia statul. Astfel in multe situatii contractul de donatie a devenit un instrument de
realizare a acestor scopuri meschine.
În ultimă instanță lucrarea de față a scos în evidență încă o dată caracterul complex al
contractului de donatie care de altfel și determină unele dificultăți de reglementare completă a
acestuia. În această ordine de idei se poate conchide ca de fapt nu e nevoie de o reglementare
absolută în sensul cuprinderii tuturor aspectelor și tuturor tipurilor operațiunilor de transmitere a
proprietatii și de o reglementare adaptată la realitățile Republicii Moldova și mai ales la ritmurile
de dezvoltare a acesteia atât din punct de vedere economic cât și din punct de vedere intelectual,
asta pentru că nu putem pretinde că suntem gata pentru ceva ce nu percepem caatare.
În cele din urma cu toate că există o serie de lacune legislative și o aplicabilitate vagă a
contractului de donatie în Republica Moldova, contractul de donatie rămâne a fi unul actual și
deosebit de important în contextul în care se dorește o integrare a Republicii Moldova în spațiul
internațional. E oarecum normală etapă la care ne aflam, contractul de donatie urmând a fi
aplicat din ce în ce mai mult ca răspuns la dezvoltarea rapida a societatii în Republica Moldova
 BIBLIOGRAFIA

I.ACTE LEGISLATIVE ȘI NORMATIVE

1. Constitutia Republicii Moldova, adoptată la 29.07.1994.

2. Codul Civil al Republicii Moldova Nr.1107 din 06.06.2002, publicat la 22.06.2002 in
Monitorul Oficial Nr.82-86 art. Nr.661.
3. Codul Fiscal al Republicii Moldova Nr. 1163 din 24.04.1997, publicat la 25.03.2005 in
Monitorul Oficial.
4. Legea cu privire la filantropie si sponsorizare, Nr.1420-XV din 31.10.2002, Monitorul
Oficial al Republicii Moldova Nr.185-189 din 31.12.2002.

II. MANUALE, MONOGRAFII ȘI LUCRĂRI DIDACTICE

5. Baies A.Flavius. Simulația, studiu de doctrina și jurisprudență, București Rosseti 2003,

560p
6. Deak Francisk Prof.Univ., Tratat de drept civil-Contracte speciale, București, Universul
Juridic 2001, 350p.
7. Moțiu Florin, Moțiu I.Radu, Contracte Civile speciale- Teorie și practică judiciară,
Bucuresti,Lumina-Lex 2000. 360p
8. Trafimov Igor, Drept civil.Contracte Civile, Chișinău 2004, 220p.
9. Stoică Veronica, Pușcaș Nicolae, Trușcă Pietrică, Drept Civil. Instituții de drept civil.
București, Universul Juridic 2003, 650p.
10. Murzea Cristinel, Drept Roman-ediția a doua, Chișinău, ALL-BECK 2003,380p.
11. М.И.Брагински, Б.Б.Треански, Договорное право-книга втарая, Договоры о
передаче имущества, Москва, Статут 2000, 750p.
12. Gh.Chibac, Drept civil Contracte speciale vol. III, Cartier, 2005
13. Bloşenco Andrei, Dpret civil. Partea specială. Note de curs, Cartdidact, Chişinău, 2003
14. Avornic Gheorghe., Teoria Generală a Dreptului, „Actul Juridic”, Chişinău 2004
15. Stătescu Constantin, Drept civil.Teoria general a obligaţiilor, Bucureşti 2006

16. Turianu Corneliu, Contracte civile speciale, practica judiciară adnotată, Bucureşti 2006
 III. SITE-OGRAFIE

17. www.Imparte.ro- Totul despre contract de donatie, citat la 05.04.2012 ora 18.10.55
18. www.euroavocatura.ro –Florin casu, Contract de donatie,Drept civil, citat la 06.05.2011
19. www.preferate.ro- Rferat, Contract de donație. Plasat pe data 19 februarie 2003 ora
18:45
20. www.justice.md- Legislatia in vigoare a Republicii Moldova
21. www.Lex.md – Codul civil a Republicii Moldova