Student :

Dragomir Cristina
2
 Școala alergării

Schema tip a învăţării tehnicii exerciţiilor de atletism reprezintă

forma unitară, general aplicabilă conform căreia se desfăşoară activitatea
de învăţare.
Învăţarea tehnicii propriu-zise se realizează în cadrul a trei etape:
 etapa pregătitoare;
 etapa fundamentală;
 etapa finală
Exerciții și mijloace cuprinse în școala alergării:

alergare ușoară în tempo uniform, de la ușor spre tempouri crescute

alergare șerpuită, cu schimbare de direcție
alergare în teren variat
alergare laterală cu pași adăugați
exerciții alergare laterală cu pași încrucișați
pregătitoare alergare cu spatele

mers rulat
alergare cu joc de gleznă
alergare cu genunchii sus
alergare cu pas vâslit
alergare cu pendularea gambelor înapoi
exerciții alergare cu pendularea gambelor înainte
speciale

pasul alergător lansat în tempo moderat

pasul alergător de accelerare
pasul lansat de viteză
alergare cu schimbare de ritm
finișul și atacul liniei de sosire
exerciții
tehnice

3
 Alergare ușoară în tempo moderat, de la ușor spre tempouri
crescute – dezvoltă rezistența, coordonarea, voința
 alergare ușoară 150 -200m
Dozare: 3 serii, cu pauză 2 – 3 minute între serii
Indicații metodice: se începe alergarea într-un tempo scăzut care se
menține pe tot parcursul distanței de alergare, lasă umerii coborâți, mișcă
brațele, rulează talpa pe sol, se urmărește ca alergarea ușoară să se
execute corect
 alergare ușoară 300m, alternat cu mers 100m, alergare ușoară
300m
Dozare: 3 serii, cu pauză 3- 5 minute între serii
 alergare ușoară, pe 20m, cu ocolirea conurilor amplasate din doi în
doi metri
Dozare: 5 serii, cu pauză 1- 2 minte
 alergare ușoară de la un reper la altul, distanța dintre repere este
de 10 m
Dozare: 4 L x 10 m, cu pauză 2- 3 minute
 alergare ușoară, 800 - 1000m
Dozare: 2 serii, cu pauză 3-5 minute
 Alergare cu joc de gleznă – contribuie la dezvoltarea elasticității a
musculaturi posterioare a membrelor inferioare, dezvoltarea mobilității
articulației gleznei, genunchiului, dezvoltarea vitezei de execuției prin
execuții rapide
 alergare cu joc de gleznă executat de pe loc
Dozare: 3 serii x 1 minut, pauză 30 sec
Indicații metodice: rulează complet talpa, brațele pe lângă corp, umerii
relaxați, genunchiul întins
 alergare cu joc de gleznă executat cu sprijin la perete
Dozare 3 serii x 1 minut, pauză 30 sec

4
Indicații metodice: cu accent pe impulsul necesar de gleznă
 alergare cu joc de gleznă cu împingerea unui partener, ce poate fi
pasiv sau semiactiv
Dozare: 3 serii x 20 m , pauză 30 sec
 alergare cu joc de gleznă cu deplasare fără coordonarea brațelor
Dozare: 3 serii x 20 m, pauză 30 sec
 alergare cu joc de gleznă cu înaintare mică și coordonarea brațelor
Dozare: 3 serii x 20 m, pauză 40 sec
 alergare cu joc de gleznă cu accelerare, urmată de trecerea în
alergare lansată pe distanță 15-20 m
Dozare: 5 serii, pauză 1- 2 minute
 Alergarea cu genunchii sus – contribuie la dezvoltarea forței
musculaturii copasei și abdomenului, pregătește și consolidează percepția
intuitivă și cea motrică a fazei pasului alergător anterior
 alergare cu genunchii sus executat de pe loc
Dozare: 3 serii x 1 minut, pauză 30 sec
Indicații metodice: trunchiul drept, brațele se mișcă pe lângă corp din
articulația umerilor, gamba se menține flexată pe coapsă, planta piciorului
oscilant este în flexie plantar
 alergare cu genunchii sus cu sprijin oblic la perete
Dozare: 3 serii x 1 minut, pauză 30 sec
 alergare cu genunchii sus cu deplasare, pe 15 m
Dozare: 3 serii, pauză 40 sec
 la trei pași un genunchi la piept din deplasare, pe 20 m
Dozare: 3 serii, pauză 60 sec
 alergare cu joc de gleznă cu trecere în alergare cu genunchii sus,
pe 20 m la semnal auditiv
Dozare: 5 serii, pauză 60 sec

5
  alergare ușoară cu trecere în alergare cu genunchii sus, pe 20 m, la
semnal auditiv
Dozare: 5 serii, pauză 60 sec
 Alergarea cu pendularea gambelor înapoi - contribuie la dezvoltarea
forței și vitezei flexorilor gambei pe coapsă, dezvoltarea mobilității
articulației genunchiului, pregătește un pas posterior amplu în alergare
 alergare cu pendularea gambelor înapoi, executată de pe loc
Dozare: 3 serii x 1 minut, pauză 30 sec
Indicații metodice: trunchiul este ușor proiectat înainte, gambele
pendulează energic înapoi, prin apropierea călcâielor la bazin
 alergare cu pendularea gambelor înapoi executată cu sprijin oblic la
perete
Dozare: 3 serii x 1 minut, cu pauză 30 sec
 pendularea gambei înapoi, alternativ, la 2-3 pași de alergare, pe 20
m
Dozare: 5 serii, cu pauză 60 sec
 alergare cu joc de gleznă cu trecere în alergare cu pendularea
gambelor înapoi, pe 30 m, la semnal auditiv
Dozare 5 serii, cu pauză de 60 sec între serii
 alergare cu genunchii sus până la jumatatea terenului cu trecere în
alergare cu pendularea gambelor înapoi
Dozare: 3 serii, cu pauză 1 min
Alergarea cu pendularea gambelor înainte – realizează dezvoltarea
forței flexorilor gambei pe coapsă, dezvoltarea mobilității la nivelul
genunchiului, creșterea tonusului muscular la nivelul mușchilor ridicători ai
copasei, ameliorarea coordonări segmentare
 se execută mers cu ridicarea copasei peste orizontală și
pendularea gambei la fiecare trei pași, pe o distanță de 40 m
Dozarea: 5 serii, cu pauză de 1 min

6
 Indicații metodice: se urmărește ca trunchiul să fie pe vertical, brațele
să se miște înainte și înapoi cu articulația cotului îndoită, genunchiul se
îndreaptă spre înainte sus
 alergare cu pendularea gambelor înainte din deplasare, pe distanța
de 30 m
Dozare: 3 serii, cu pauză de 1 min
alergare ușoară până la jumătatea terenului cu trecere în alergare
cu pendularea gambelor înainte
Dozare: 3 serii, pauză 1 min
 alergare cu spatele cu trecere în alergare cu pendularea gambelor
înainte, la semnal auditiv, pe distanța de 30 m
Dozare: 5 serii, cu pauză 1 -2 min

 Pasul alergător lansat în tempo moderat

 în coloană, câte doi, mers obișnuit și mers cu pasul întins, din ce
în ce mai rapid, urmat de alergare ușoară, alternări de mers obișnuit și
mers cu pasul întins, alergare ușoară și odihnă activă, pe distanța de 100
m
Dozare: 3 serii
Indicații metodice: în timpul mersului cu pasul întins frecvența crește
alternându-se tempourile reduse cu cele maxime, după care se trece în
alergare
 alergare în tempo moderat pe distanța de 100 -150 m, se
efectuează în grupe de 6-10 elevi așezați în coloană, prin flanc câte unul
Indicații metodice: pasul trebuie să fie relaxat, pendularea gambei înapoi
să se execute nestingherit, iar contactul cu solul să se facă pe pingea sau
deodată pe toată talpa
în coloană, câte unul, alergare pe linia marcată a culoarului, pe
distanța de 100 m

7
Dozare: 4 serii, cu pauză 1 min
 5 linii x 6 elevi, alergare cu aterizare pe călcâi, pe distanța de 50 m
Dozarea: 3 serii, cu pauză 1 min
 5 linii x 6 elevi, alergare cu aterizare pe pingea, pe distanța de 50 m
Dozarea: 3 serii, cu pauză 1 min
 alergarea cu atingerea unor semen marcate, linii transversale pe
sol, elevi sunt în șir, se execută pe distanța de 60 m
Dozare: 3 serii
Pasul alergător de accelerare
 câte doi, în linie dreaptă, alergare cu creștere treptată a vitezei, pe
distanța de 30 m, segmentată în trei porțiuni de câte 10 m.
Dozare: 2 serii
Indicații metodice: pe primii 10 m se va aborda o viteză redusă, de
angrenare, în preajma a 25% din posibilități; pe următori 10 m se marește
viteza la 50% din posibilități; si ultimo 10 m este în jur de 75%
 câte doi, în linie dreaptă, alergare cu creșteri treptate, mai mari de
viteză, pe distanța de 30 m, segmentată în trei porțiuni de câte 10 m.
Dozare: 2 serii
Indicații metodice: pe primii 10 m  50% 10m 75%  100%
 câte doi, în linie dreaptă, alergare cu creștere treptată a vitezei,
după aceiași schemă, pe distanța de 60 m, segmentată la 20m
 câte patru, în linie dreaptă, alergare cu joc de gleznă pâna la
jumătatea terenului cu trecere în alergare accelerată
Dozare: 3 serii, cu pauză de 1 min
Indicații metodice: frecvența în jocul de gleznă crește treptat, până la
maximum, apoi se trece în alergare accelerată cu pasul din ce în ce mai
lung
 câte patru, în linie dreaptă, alergare cu genunchi sus pâna la
jumătatea terenului cu trecere în alergare accelerată

8
Dozare: 3 serii, cu pauză de 1 min
 Pasul alergător lansat de viteză
 5 linii x 6 elevi, alergare cu accelerare, în linie dreaptă și cu
atingerea vitezei maxime la sfârșitul accelerării, pe o distanță de 30 m
Dozare: 4 serii
 individual, alergare accelerată, în linie dreaptă pe o distanță de 20-
30 m, atingerea vitezei maxime, urmată de o alergare liberă fără effort
Dozare: 4 serii
 5 linii x 6 elevi, alergare accelerată, în linie dreaptă pe o distanță de
30 m, fără pauze, accelerare, alergare liberă, accelerare
Dozare: 3 serii
 5 linii x 6 elevi, alergare cu accelerare pe 20-30m, în linie dreaptă
cu atingerea vitezei indicate (după exersări repetate, viteză maximă ) şi
menţinerea ei pe o distanţă de 10-20m, urmată de încetinirea vitezei şi de
oprirea alergării. Exerciţiul mai poartă denumirea de alergare cu start
lansat şi treptat se va executa între repere (linii) bine precizate. Distanţa de
menţinere a vitezei atinse în accelerare poate creşte la 30, 40, 50m. Se
poate introduce şi controlul vitezei de deplasare cu ajutorul cronometrului
 Startul din picioare și lansarea de la start
 în linie cate 6-8 elevi, din stând înapoia liniei de start, dezechilibrare
spre înainte, alergare pe distanță de 10-20m, se va executa liber la semnal
sonor
Dozare: 4-5 execuții, pauza pasiva 30 sec, tempo 50%
 în linie câte 6-8 elevi, din poziția stând cu un picior în spatele liniei
de start, celălalt așezat cu o talpa înapoia primului și greutatea repartizată
pe piciorul din față, dezechilibrare și alergare, plecare liberă și la semnal
sonor, pe o distanță de 10 -20m
Dozare: 4 execuții, tempo70%, pauza 30 sec

9
  în linie câte 6-8 elevi, ocuparea de către elevi a pozițiilor „la start” și
„pe locuri – gata” urmată de plecarea liberă și lansare pe 15-20m
Dozare: 3-4 execuții, tempo70%, pauză 30sec-1min (mers)
 în linie câte 6-8 elevi, start din picioare și lansarea de la start cu
comanda(„la start” , „pe locuri” , „gata”), în momentul plecării din start,
piciorul oscilant se ridică rapid, cel de sprijin se întinde, trunchiul
pastrandu-și înclinarea pe primii metrii
Dozare: 5 execuții, tempo70%, pauza 30-40sec (mers)
 grupe de 6-8 elevi dispuși în linie, start din picioare și alergare în
pluton strâns, în linie dreaptă, cu plecare la semnal sonor, tempo 50%,
75%
Durată: 3 x 300m , pauză 1-2min (mers)
 grupe de 10-12 elevi, start din picioare la intrarea în turnantă și
alergare în vederea ocupării unui loc cât mai favorabil în pluton, plecare la
semnal sonor, tempo 50 – 75%
Durată: 3 x 25-30m , pauză 30 sec (mers; se vor evita busculadele).
 în linie câte 6-8 elevi, starturi din picioare efectuate în linie dreaptă
sub forma de concurs, la comanda profesorului, tempo 100%,
Durată: 3-4 x 40-50m, pauză 45 sec (mers)
 starturi din picioare efectuate individual cu plecare liberă pe
distanță de 15-20 m
Durată: 4-6x , pauza 45 sec ( mers ) ,tempo 75% .
Startul de jos și lansarea de la start
 pe grupe de 4 – 6 elevi, așezați în linie, start din picioare,
greutatea corpului pe piciorul din față, piciorul din spate sprijinit înapoi de la
o distanță mai mare de 2 tălpi, plecarea se face liber și la comandă, pe o
distanță de 10 m
Durată: 4 execuții

10
  plecări din poziția ghemuit, plecări libere și la comandă, pe o
distanță de 10 m
Durată: 4 execuții
 pe grupe de 4- 6 elevi sau individual în linie, luarea poziției
corespunzătoare comenzii ,, pe locuri″, apoi trecerea în poziția
corespunzătoare comanzii ,, gata″ , se fac alternări ale celor două poziții.
fără comandă și la comandă
Durată: 3 minute
 5 linii x 6 elevi, starturi de jos la comandă, în linie dreaptă, pe 10
m, apoi pe 20-30 m, cu atenția îndreptată și asupra lansării de la start
 5 linii x 6 elevi, startul de jos, pe sub o sfoară ori o bară, așezată
transversal pe pistă, la 6- 8 m de linia de plecare
 5 linii x 6 elevi, plecări din poziţia decubit dorsal spre direcţia
alergării, la semnal sonor;
 5 linii x 6 elevi, plecări din poziţia decubit facial spre direcţia de
alergare, la semnal sonor;
 plecări din decubit dorsal, opus direcţiei de alergare, la semnal
sonor, ridicare, întoarcere rapidă spre direcţia de alergare şi sprint 5-10 m;
 Sosirea
 5 linii x 6 elevi, alergare cu start lansat și cu trecerea liberă peste
linia de sosire, pe o distanță de 20 m
Durată: 4 execuții
 alergare cu pas lansat și aplecarea trunchiului peste linia de sosire,
efectuată pe ultimul pas de alergare, se va continua alergarea în viteză,
peste și după linia de sosire

11
 Școala săriturii
Mijloace:

sărituri de pe loc cu desprindere pe două picioare

sărituri pe loc cu desprindere pe un picior

sărituri pe un obstacol în adâncime

cu aterizare

sărituri peste obstacole

sărituri simple în lungime

pas săltat

pas săltat

multisalturi

pas săltat pe un picior

12
 Pas săltat
 pe diagonală, se execută pas săltat alternativ, pentru depistarea
piciorului puternic
Durată: 3 diagonale
  pas săltat alternativ cu accent pe rularea de pe călcâi pe vârf;
Dozare: 3 diagonale
 pas săltat alternativ cu accentul pe piciorul de amortizare;
Dozare: 3 diagonale
 pas săltat numai pe piciorul preferat;
Dozare: 3 diagonale
 pas săltat la 1,3,5 pași de mers;
Dozare: 3 diagonale
 pas săltat la 1,3,5 pași de alergare;
Dozare: 3 diagonale
 pas săltat peste diferite obstacole de diferite dimensiuni.
Dozare: 3 diagonale
 Pas sărit
 alergare sarită peste diferite semne până la jumătatea terenului cu
trecere în pas săltat
Durată: 3 serii, cu pauză 1 min
 desprinderi peste diferite semne și obstacole
Dozare: 3 serii, cu pauză 1 min
 pași săriți în serie;
Dozare: 3 serii, cu pauză 1 min
 5 pași săriti alternați cu 10 pși săltați
Dozare: 3 serii, cu pauză 1 min
alergare ușoară pâna la jumătate terenului cu trecere în pas sărit
Dozare: 3 serii, cu pauză 1 min

13
Triplusalt
Din punct de vedere tehnic proba se compune din  elan, bătaie
desprindere zbor, aterizare pe piciorul de bătaie, bataie desprindere de pe
acest picior, zbor, aterizare pe celalalt picior urmată de bătaie desprinde,
zbor, aterizare în groapa de nisip.
  Elanul constă într-o alergare de viteza uniform accelerata cu un ritm
al pașilor constant din punct de vedere al lungimii lor.
Bataia - desprinderea - în numar de trei - se efectuează de pe
ambele picioare, succesiv (stg, stg, dr sau dr, dr, stg).
Contactul se face pe toata talpa cu un usor accent pe calcâi, o
tracțiune puternică dinspre înainte spre înapoi și de sus în jos, realizându-
se astfel un contact sub săritor. În prima faza a contactului cu solul se
produce o cedare din articulatia genunchiului și soldului, iar dupa trecerea
peste verticală a corpului se produce o extensie puternică cu o desprindere
în unghi mai mic (aproximativ 14 - 18º la prima desprindere si 15 - 20º la a
doua și a treia desprindere).
  Aterizarile ce au loc dupa primul pas (săltat) și dupa al doilea pas
(sărit) se aseamană cu o aterizare din pasul de alergare, dupa sistemul
cedare - învingere, dar aici socul este mult mai puternic iar faza de cedare
- învingere solicită mult mai mult articulatiile de la nivelul gleznei și
genunchiului.
  5 linii x 6 elevi, pe o distanță de 20 m pasul săltat efectuat
succesiv prin ducerea genunchiului la piept (a piciorului de bătaie) (stg, stg,
stg sau dr, dr, dr), revenire în mers la linia de start
Durată: 3 serii
 5 liniix 6 elevi, pe o distanță de 20m, pas săltat cu ridicarea
genunchiului piciorului de bătaie încercând să fie cât mai lung și să fie
agățată pista, revenire în mers la linia de start
Durată: 3 serii

14
  5 linii x 6 elevi, pe o distanță de 20 m, pas săltat cu trecerea
peste diferite obstacole (mingi, bastoane), revenire în mers la linia de start
Durată: 3 serii
 elevii sunt așezți în șir, pe diagonală efectuează pas săltat cât
mai mult spre înainte și mai putin spre în sus
Durată: 3 diagonale
 elevii sunt așezați în șir, pe diagonală efectuează doi pași săltați
legați de un pas sărit se va efectua și cu trecere peste semn, obstacole
Durată: 3 diagonale
 cu elan de 3 - 5 pasi, efectuarea a doi pași săltați cu
caracteristicile descrise mai sus
 cu elan de 3 - 5 pași efectuarea a două pistonări pe piciorul de
bătaie legate de un pas sărit;
cu elan de 3 - 5 pași legarea celor doi pași săltati cu un pas sărit;
cu elan de 5 - 7 pași săritura în lungime cu bătaie pe piciorul slab;
 cu elan de 5 - 7 pași se face un pas sarit urmat de săritura în
lungime;
cu elan de 5, 7, 9 pași executarea săriturii globale pe niște semne
trasate pe sol prin care se marchează lungimea pașilor din săritura;
 cu elan de 5, 7, 9 pași executarea săriturii globale cu viteză mărită
menținând semnele trasate pe sol

 Săritura în înălțime cu pășire

 în ortostatism cu sprijin lateral, elevii execută pendularea piciorului
opus celui de bătaie
Dozare: 10 repetări
 stând lateral față de ștachetă, trecere de pe loc a ștachetei, prin
forfecarea picioarelor
Dozare: 10 repetări
15
  pas săltat cu desprindere energică pe verticală, cu atingerea unui
obiect suspendat, cu trecerea peste un obiect mic
 elan de 3- 5 pași finalizat cu pas săltat
 alergare de 3, 5, 7 pași și săritură prin pășire peste o ștachetă
joasă
 de pe loc se execută o forfecare de picioare cu trecerea peste o
linie trasată pe sol; corpul se află lateral față de linie și piciorul de bătaie
depărtat față de această linie
 de pe loc se execută o forfecare de picioare cu trecerea peste
banca de gimnastică
stând la un pas depărtare de locul de bătaie, ce poate fi marcat pe
sol, se face un pas cu piciorul ce va devein bătaie, urmat de bătaie
desprindere și executarea foarfecii
 cu elan de 3 pași, marcați pe sol, se va executa săritură la început
cu viteză mică și unghi cât mai mic

 cu elan de 3 - 5 pași săritura în înalțime cu forfecare, se mărește

unghiul față de planul ștachetei și viteza de deplasare
 cu elan de 7 - 9 pași săritura în înalțime cu forfecare
 cu elan de 9 - 11 pași se execută săritura sub forma de concurs

Școala aruncării

 Aruncarea greutății
elevii execută exerciții cu mingea medicinală prin împingerea ei ccu
două mâini de la piept, înainte și în sus
 stând depărtat cu fața spre direcția de aruncare, greutatea fixată
între spațiul cuprins între, regiunea supraclaviculară, mușchiul sternocleido
– mastoidian și mandibulă, împingere în jos și înainte

16
  stând depărtat cu fața spre direcția de aruncare, greutatea fixată
între spațiul cuprins între, regiunea supraclaviculară, mușchiul sternocleido
– mastoidian și mandibulă, împingere  pe verticală, de la umăr urmată de o
mișcare activă din articulația pumnului, pentru a se mări eficiența se va
efectua flexia și extensia membrelor inferioare
  ducerea greutății în jurul corpului, prin trecerea ei dintr-o mână în
alta
 trecerea greutății dintr-o mână în alta cu o mișcare scurtă din
articulația pumnului
           trecerea greutății înaintea bazinului dintr-o mână în alta sub formă de
cernut
          apucarea greutății de deasupra, eliberarea pe verticală și prinderea
înainte de a cădea pe sol
 luarea greutății de pe sol cu ambele mâini ridicarea ei la nivelul
pieptului, așezarea ei în mâna brațului aruncător, la rădăcina degetelor și
fixarea în regiunea supraclaviculară și efectuarea de mișcări de aplecare
răsucire îndoire, pentru a verifica stabilitatea prizei.
 aruncări din stând depărtat lateral cu fața spre direcția de aruncare
folosind progresiv tot mai pronunțat flexia genunchilor, răsucirea trunchiului
spre brațul aruncător și depășirea obiectului
    aruncări din stând depărtat lateral cu latura opusa brațului aruncător
spre direcția de aruncare cu îndoirea genunchiului de pe partea brațului
aruncător înclinarea trunchiului și umerilor
    aruncări din stând depărat cu spatele la direcția de aruncare, poziția
fundamentală de începere a efortului final.
 cu ajutorul unui partener așezat în fața executantului, care opune
rezistență, palmă în palmă
    cu o bara ținută pe umeri, fără intervenția brațului aruncător se
vizează preponderent acțiunea picioarelor și umerilor

17
  pe o linie trasată pe sol, săltări, alunecări cu spatele la direcția de
aruncare fără obiectul de aruncare
 pe o linie trasată pe sol, săltări alunecări cu spatele la direcția de
aruncare cu greutatea la gât fără aruncare
        aruncări cu elan: grupare, impulsie, săltare, alunecare spre direcția
aruncării, aruncare.
 efectuarea a 2-3 elanuri succesive legate fără obiectul de aruncare
    efectuarea a 2 – 3 elanuri succesive legate cu obiectul de
aruncare
    repetarea elanului, fără efortul final, cu ajutorul unui partener care
îl ține de mână, reținându-l pentru ca umerii să rămână în urma picioarelor
     exersarea săltări cu o bară ținută pe umeri

18
 Bibliografie

1. Cârstea Gh.1993 „Teoria și metodica ed. Fizice și sportului”, Editura

Universul, București
2. Dragan D., 1997 „ Atletism. A.B.C.” Editura Librăriile Crișan
3. Ghid pentru profesorii de educație fizică și sport
4. Colectiv autori, ”Teoria si Metodica Atletismului” ,Curs de Bază.,
partea I, Ed. I.E.F.S. Bucuresti
5. Macri, A.C.,2002, ,,Atletism pentru școlari″, Editura Universități din
Pitești
6. Macri, A. C., 2007, ,,Atletism, Tehnica si metodica exercitiilor atletice″,
Universitaria Craiova

19
 Cuprins

Școala alergării, exerciții și mijloace pag. 3

Alergare ușoară în tempo moderat pag. 4
Alergare cu joc de gleznă pag. 4-5
Alergare cu genunchii sus pag. 5
Alergare cu pendularea gambelor înapoi pag. 6
Alergare cu pendularea gambelor înainte pag. 6-7
Pasul alergător lansat în tempo moderat pag. 7-8
Pasul alergător de accelerare pag. 8
Pasul alergător lansat de viteză pag. 9
Startul din picioare și lansarea de la start pag. 9-10
Startul de jos și lansarea de la start pag.10-11
Școala săriturii, exerciții și mijloace pag. 12
Pas săltat pag. 13
Pas sărit pag. 13
Triplusalt pag. 14 -15
Săritura în înălâime cu pășire pag. 15-16
Aruncarea greutății pag. 16-18
Bibliografie pag. 19

20
21