Sunteți pe pagina 1din 28

Studiu preliminar privind organizarea si functionarea unei ferme pentru cresterea unui numar de 1,65 milioane prepelite pentru

sacrificare si realizarea a cca. 170 tone de carne de prepelita pe an

Studiul are n vedere realizarea unui flux nchis de crestere si industrializare pentru carne a prepelitelor, incluznd: Cresterea tineretului de reproductie; Producerea oualor pentru incubatie; Incubarea oualor si producerea puilor de-o zi pentru carne; Cresterea puilor pentru carne; Abatorizare.

I)

Cresterea tineretului de reproductie

Se realizeaza ntr-un spatiu climatizat, cu o capacitate pe serie de 4 000 de parinti femele si 2 000 de parinti masculi, la o densitate de 60 de capete pe mp de cusca, fiind deci necesara o suprafata de crestere de 100 mp. La aceasta, se adauga o suprafata de demaraj, n care densitatea poate fi crescuta pna la 150-160 cap/mp, deci n total 40 mp.

Conform tehnologiei de crestere, puii sunt crescuti n custile de demaraj pna la 2-3 saptamni, dupa care se transfera n custile de crestere, unde ramn pna la 5-6 saptamni, cnd se transfera n hala de adulte de reproductie. Recomandam pentru demaraj o baterie pe trei nivele, n perioada de crestere de 6-7 nivele. n aceste conditii suprafetele necesare vor fi urmatoarele: Specificare Demarare Crestere Total general Spatiu util 40 m : 3 = 13,4 m 100 m : 6 = 16,7 m 30,1
Culoare de servire 11,6 m 13,3 m 24,9

Total 25 mp 30 mp 55 mp

B: Exista si baterii n care se executa ti ambele faze de crestere (demaraj + crestere propriuzisa).

Tineretul de reproductie trebuie procurat de la o ferma verificata din punct de vedere al starii de sanatate si a potentialului bio-productiv, poate chiar din import, ntruct cel mai bun producator din tara, ICPPAM Balotesti, si-a ncetat activitatea. Se vor procura serii de cte 4 000 femele si 2 000 masculi de-o zi la fiecare 9 saptamni, pentru a putea realiza fluxul tehnologic aratat n anexa 1.

II)

Producerea oualor pentru incubatie

Se va realiza ntr-un spatiu divizat n 4 module, din urmatoarele considerente: sa asigure o productie de oua constanta, pentru incubatie (cca 40 mii pe saptamna); sa poata fi populate si depopulate pe rnd, conform anexei 1, n vederea dezinfectarii acestora dupa terminarea fiecarui ciclu de productie.

si

Fiecare modul poate fi deci populat din 8 n 8 saptamni cu cte 2 800 de femele 1 000 de masculi, la o densitate de 60 de cap/cusca, necesitnd deci: 3 800 : 60 = 64 mp cusca 64 mp : 4 nivele = 16 mp baterie 16 mp + 14 mp spatiu de trecere < 30mp Total pentru 4 module 120 mp

Se va solicita constructorului sa gaseasca solutii pentru cele patru module sa fie n totala independenta ntre ele, din punct de vedere al izolarii fizice si al ventilatiei climatizarii, n vederea separarii acestora din punct de vedere sanitar-veterinar. Toate calculatiile privind efectivele necesare, evolutiile acestora, curba de ouat, sunt prezentate n anexele 1-3 ale prezentului studiu.

III)

Incubarea oualor si producerea puilor de-o zi

ntru-ct incubarea oualor de prepelita se face n 16-17 zile, din care 14 zile n incubator si 2-3 zie n eclozionator, se recomanda o statie de incubatie, amplasata n apropierea fermei de reproductie, cu capacitate de 30 000 pui de-o zi pe saptamna. Sugeram folosirea incubatoarelor IV 5 M, produse de AZOMA Arad, care pot fi modificate corespunzator de uzina aradeana, ajungnd la o capacitate de cca 40 mii de oua pe serie, din care sa rezulte cca 30 mii de pui de o zi saptamnal. n acest sens, sunt necesare 3 incubatoare IV 5 M tip Arad, pentru a satisface necesarul de 30 mii de pui pe saptamna, n flux continuu.
ntruct este necesara interventia AZOMA Arad pentru operarea acestor modificari si pentru tehnologia de functionare a acestora, este necesara contactarea acestei uzine, inclusiv comanda de fabricare a aparaturii de incubatie si de organizare a statiei de incubatie. n principiu, cele trei incubatoare vor fi ncarcate , succesiv, saptamnal, cu cca 40 mii oua, din care vor rezulta dupa 16-17 zile cei cca 30 mii de pui de o zi, necesari popularii spatiilor de crestere pentru carne, a acestora.

IV)

Cresterea prepelitelor pentru carne

n anexele nr. 4 si nr. 5 din acest studiu am prezentat att calculul necesarului de pui de-o zi, necesari producerii celor cca 169 tone carne de prepelita (anexa 4), ct si fluxul tehnologic, structurat pe 8 module, pentru cresterea celor 1,56 milioane prepelite (anexa 5). n modulul de crestere este prevazut a primii din 8 n 8 saptamni, cca 30 mii pui de-o zi, care sunt crescuti n 6 saptamni pna la greutatea de cca 167 g, cnd vor fi livrati abatorului propriu, iar m 252d31c odulul ramne timp de doua saptamni gol, pentru curatenie, dzinfectie si pregatiri pentru a primii o noua transa de 30 mii pui de prepelita de o zi. Ca si n cazul celor 4 module de reproductie, activitatea de crestere a puilor de carne va fi structurata pe 8 module, fiecare dintre acestea fiind dispuse astfel:

Nr. pui de o zi la populare Pui pe mp la populare Total spatiu de crestere (30.000: 60) Numar nivele Suprafata ocupata (500:6) Suprafata afectata pentru alei de serviciu (50 % din capacitate) Total suprafata modul

30.000 cap. 60 cap = 500 m 6 83,3 mp 66,7 mp

150 mp

De, asemenea, va exista izolare totala ntre module, pentru asigurarea vidului sanitar ntre serii, fara posibilitatea contaminarii cu germeni patogeni de la celelalte module. Asadar, pentru cele opt module, este necesara o suprafata de 1200 mp, care necesita climatizare, ca si tineretul de reproductie. Numai prepelitele adulte de reproductie pot fi exploatate pentru oua fara sistem de ncalzire, fara nsa a reduce sub 15C temperatura n anotimpul friguros, lucru care este posibil prin izolatie termica si prin automatizarea sistemului de ventilatie.

V. Industrializarea productiei

Pentru abatorul necesar industrializarii pasarilor, am apelat la un specialist n materie, Ing. Marin Ionita, actionar unic la S.C. ELEM CONS SRL Buzau, care ne-a transmis o documentatie n acest sens, nsotita chiar de o oferta tehnica si comerciala. De aceea, fluxul de productie l-am creat la capacitatea abatorului pentru care s-a facut oferta, nefiind necesar sa adaugam propriile noastre informari pe aceasta tema, cu precizarea ca se refera la transformarea unui abator de pui de carne ntr-unul de prepelite.

VI. Concluzii
1. Spatiile constructive necesare pentru realizarea proiectului de producere a cca. 170 tone carne de prepelita sunt urmatoarele: Tineret de reproductie Adulte de reproductie Incubatie Crestere pui carne Abator Total 55 mp 120 mp 124 mp 1200 mp 400 mp 1900 mp

2. Sugeram ca activitatea sa se desfasoara pe trei amplasamente: unul pentru reproductie si incubatie (300 mp), al doilea pentru crestere pui de carne (1200 mp) si al treilea pentru industrializare (400 mp). nainte de amplasare se va cere avizele necesare, inclusiv cele sanitar-veterinare si de mediu. 3. Daca se intentioneaza achizitii de pui de prepelita pentru industrializare n abatorul propriu, se vor mentine activitatile de reproductie-incubatie si se vor creste pui de carne numai n limita disponibilului de spatiu. Pe baza de contract, se vor distribui pui de o zi micilor crescatori de prepelite, stipulndu-se predarea acestora, dupa crestere, la abatorul propriu. 4. Conform unor calcule economice largi asupra economicitatii productiei de carne, rezulta: Specificare Cost pui de-o zi Cost furaje/cap (0,5-0,6 kg) Alte costuri (30 %) Total costuri Greutate vie medie la livrare (6 saptamani) Greutate carcasa (70 %) Pret mediu de vnzare/cap Profit Pret de vnzare UM mii lei mii lei mii lei mii lei g g mii lei % Mii lei mii lei/kg Valori 4-5 7-8 4-5 15-18 200 140 20-25 25-30 5-7 140-180

Nota: Preturile sunt preluate dintr-un alt studiu, care nu respecta performantele prezentului studiu preliminar, nsa pot fi avute n vedere, cu oarecare prudenta, mai ales n ceea ce priveste rata profitului, care este facut pentru cresterea n conditii gospodaresti, n care cheltuielile de productie sunt mai scazute.

VII)Folosirea prepelitelor pentru ouat


Fiind o buna ouatoare, nu este lipsita de interes nici aceasta activitate. Curba de ouat ramne cea din anexa 3 (prepelite adulte de reproductie), ca si tehnologia de crestere, singura deosebire fiind ca n efective lipsesc masculii. Pentru popularea spatiilor aferente prepelitelor ouatoare, la vrsta de 5-6 saptamni, din efectivul de tineret crescut pentru carne, se vor alege femelele cele mai bine dezvoltate, conformate si bine mbracate an penaj si se vor destina ouatului. Propunem o ferma de ouatoare de dimendsiuni medii, ntru-ct concurenta pe piata interna a oualor de prepelita este mare, iar la export se pretinde livrarea acestora fierte, cojite, la borcan si nu exista nici experienta si nici o piata consolidata n acest sens. Daca, pe parcurs vor exista cereri, crescatoria de oua va putea fi marita corespunzator si se va completa cu spatii de prelucrare, conform cererii pietii externe. Spatiile vor putea fi amplasate lnga cele de reproductie si se propun urmatoarele dimensiuni: efective introduse la vrsta de 5 saptamni cap. perioada de ouat: 6-52 saptamni 10% 1 000 cap efectiv existent la terminarea ciclului efectiv mediu n productie perioada de productie productie de oua oua/cap Total oua % ouat 9 000 cap 9 500 cap 323 zile 68% 220 buc 2 090 mii. 10 000

pierderi prin mortalitate si reforme:

Nota: Conform literaturii japoneze, ouatul poate fi prelungit pna la 12 luni de ouat efectiv, obtinndu-se 286 oua pe prepelita. Unii producatori interni mentin prepelitele n productie chiar 2-3 ani, nsa procentele de ouat nu sunt economice. Noi propunem o perioada de ouat mai scurta, nsa exista posibilitatea de a lungii sau scurta curba de ouat n functie de nivelul de ouat si de piata. Pentru cele 10 000 de prepelite, utiliznd tot 60 cap pe mp de cusca, rezulta o suprafata desfasurata de : 10 000 : 60 = 167 mp. Utiliznd tot baterii pe 6 nivele, suprafata construita va fi de: 167 m : 6 nivele > 28 mp; Suprafata pentru alei de servire 22 mp; Total 50 mp.

Economicitatea oualor de prepelita: La procentul de ouat luat n calcul (68%), poate fi asigurata urmatoarea economicitate: pret de cost , puicuta 6 saptamni (productie proprie): 8 000 lei; furaje consumate (24 g/zi x 323 zile) = 7,75 kg; pret furaj (7 000 lei/kg) = 5 400 lei; alte cheltuieli (22% din total) = 4 300 lei; total cheltuieli = 19 700 lei; pret de cost pe ou: 19 700 : 220 oua = 895 lei; pret de vnzare/ou = 1 000 lei; profit = 105 lei;

rata profitului = 11,7%. La acest calcul trebuiesc facute urmatoarele precizari: pe piata interna a prepelitelor, o prepelita de 6 saptamni se vinde cu 40-60 mii lei. n calculul nostru, am preluat pretul intern de productie, estimat la vrsta de 5 saptamni. consumul de 24 g/zi este minim, n conditii de risipa minima. Altfel, consumul zilnic poate ajunge pna la 30 g; cuantumul de 22% pentru alte cheltuieli este deasemenea minim, fiind necesara o buna economicitate a resurselor;

pretul de vnzare al oualor (1 000 lei) este cel actual, putnd varia cu 30% n plus sau n minus, n functie de tendinta pietii;

Acestea sunt motivele pentru care recomandam cu retinere nfiintarea activitatii de producere a oualor de prepelita.

VIII) Lista furnizorilor

a) Pentru materialul de reproductie si echipamente de crestere Asociatia Crescatorilor de Prepelite din Romania, telefon 3.10.22.77 Dl. Mihai Popescu, crescatori de prepelite, Snagov, telefon 4910523 Din import - nu detinem informatii. b) Pentru instalatii de incubatie AZOMA Arad, dorector tehnic Ing. Gheorghe Jurcoi, telefon 0722-315649 c) Pentru instalatii de procesare S.C. ELEM CONS SRL, Ing. Marin Ionita, telefon 094.385.945 d) Pentru informatii de piata si legislatie

Cu respect atragem atentia ca prezentul material este un studiu preliminar, nu sau facut astfel de studii de mare complexitate n Romania, n primul rand ca o crescatorie de aceste dimensiuni reprezinta un unicat, neexistand o experienta practica pentru organizarea si functionarea acesteia.
ANEXA NR. 2 REPRODUCIE

Numar de pui de o zi necesari pe saptamna Procent de ecloziune Numar de oua necesare:- pe saptamna - pe zi Nivelul productiei Numar mediu de prepelite de reproductie Necesar tineret de reproductie: -femele (+30%) - masculi (+50%) Perioada de crestere: -tineret -adulte Raport tehnologic ntre spatiile tineret/adulte -tineret: - crestere - vid sanitar -total - adulte: - productie - vid sanitar - total

30 mii buc. 75% 40 mii buc 5,8 mii buc 70% 8 400 femele 2 800 masculi 16 000 8 000 6 saptamni 30 saptamni 5 saptamni 3 saptamni 8 saptamni 31 saptamni 1 saptamna 32 saptamni

Evolutia efectivelor pe modul

Specificare 1 modul - femele - masculi 4 module - femele - masculi

Pui de o zi introdusi 4 000 2 500 16 000 8 000

Pierdei % 30 50 30 50 total 1 200 1 000 4 800 4 000

Pui de 6 saptamni 2 800 1 000 11 200 4 000

Prepelitele la 36 saptmni 2 500 800 10 000 3 200

ANEXA NR. 3

CURBA DE OUAT Pentru un lot (modul) de prepelite adulte de reproductie


Vrsta n saptamni Efectiv % de ouat 2800 2790 2780 2770 2760 2750 2740 2730 2720 2710 2700 2690 2680 2670 2660 2650 2640 2630 2620 2610 2600 2590 2580 2570 2560 2550 2540 2530 10 30 35 45 60 70 80 82 84 85 85 84 83 82 81 80 79 78 77 76 75 74 73 71 70 68 66 64 Total oua produse (mii buc) 2,0 5,8 6,8 8,7 11,5 13,4 15,3 15,6 16,0 16,0 16,0 15,9 15,6 15,4 15,1 14,8 14,6 14,4 14,1 13,8 13,4 13,2 13,0 12,8 12,5 12,1 11,7 11,3 Total oua incubabile % total Pui de o zi obtinuti Total % ecloziune 60 70 75 78 80 81 82 83 84 85 85 85 85 84 84 83 83 82 81 80 79 77 75 73 70 2,1 5,6 8,5 10,7 11,2 11,7 11,8 11,9 12,0 12,0 11,8 11,6 11,4 11,0 10,8 10,5 10,3 9,9 9,6 9,3 9,1 8,6 7,2 6,7 6,3

6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33

40 70 85 90 90 90 90 90 90 90 90 90 90 90 90 90 90 90 90 90 90 90 80 80 80

3,5 8,0 11,4 13,8 14,0 14,4 14,4 14,4 14,3 14,0 13,9 13,6 13,4 13,1 12,9 12,7 12,4 12,1 11,9 11,7 11,5 11,2 9,6 9,3 9,0

34 35 36 TOTAL

2520 2510 2500 2650

62 60 60 70,7

11,0 10,6 10,6 394,0

70 70 70 82

7,7 7,4 7,1 322,7

68 64 60 79,2

5,2 4,7 4,2 255,7

ANEXA NR. 5

SCHEMA FLUXULUI TEHNOLOGIC PENTRU O FERM


DE 1,55 MILIOANE PREPELIE
SPTMNA DIN FLUX (mii cap)
MO DUL UL

1 2 3 4 5 6 7 8 9 3 0
1 2 1 3 2 1 4 3 2 1 5 4 3 2 1

1 2 3 4 5 6 7 8

3 0

3 0

2 3 X 7 0 2 5 X 7 2 4 5 7
3 2 1 4 3 2 1 5 4 3 2 1

3 0

3 0

3 0

3 0

3 0

1 1 1 1 1 1 1 0 1 2 3 4 5 6 2 1 2 3 4 5 X 7 3 1 2 3 4 5 2 7 0 3 1 2 3 4 5 X 0 2 3 1 2 3 4 X 7 0 2 3 1 2 3 5 X 7 0 2 3 1 2 4 5 X 7 0 2 3 1 3 4 5 X 7 0 2 3 2 3 4 5 X 7 0

1 1 1 7 8 9 3 1 2 0 3 1 X 0 2 3 X 7 0 2 5 X 7 2 4 5 7
3 2 1 4 3 2 5 4 3

2 2 2 2 2 0 1 2 3 4 2 3 4 5 X 7
2 1 3 2 1 4 3 2 1 5 4 3 2

3 0 X

3 0

2 3 X 7 0 2 5 X 7 2 4 5 7

1 3 0 X 3 0

TOT AL PUI 3 3 3 3 3 3 3 3 INT 0 0 0 0 0 0 0 0 RO DUs I PUI LIV RA 2 2 I LA 7 7 AB AT OR

3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

E t c .

2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7

PROGRAM de lucru al abatorului de prepelite si de producere a prepelitelor pentru sacrificare


Specificare Pasari sacrificate Greutate vie la sacrificare (medie 167g/prepelita) Randament taiere Carne taiata rezultata Pasari intrpoduse la crestere Pierderi prin mortalitate Pasari rezultate pentru sacrificare UM buc kg % kg cap % cap buc Ora 800 x x x x X X x Zi 5 400 900 75 675 6 000 10 600 5 400 Perioada Saptamna 27 000 4 500 75 3 375 30 000 10 3 000 27 000 Luna 117 000 19 800 75 14 850 138 000 10 14 000 124 000 Total an 1 400 000 225 000 75 168 750 1 560 000 10 160 000 1 400 000

Nota: a) Programul teoretic, zilnic, de sacrificare n abator, este de 8 ore x 800 cap = 6 400 cap. n practica, datorita pauzelor tehnologice, se realizeaza sacrificarea a cca 5 400 cap. b) Saptamna de lucru este de 5 zile.

ANEXA NR. 6

CALCULUL CAPACITII DE CREsTERE PENTRU PUII DE PREPELI PENTRU CARNE Numar module ..................................................................8; Numar pasari pe modul.............................................30 000 cap; Numar de pasari pe mp.....................................................60 cap; Suprafata de crestere necesara...............................500 mp; Etaje pe baterie.................................................................8; Suprafata de crestere pe etaj.................................62,5 mp; Suprafata de alei de serviciu........................................50%; Total suprafata modul................................................95 mp; Suprafata totala pentru 8 module...........................760 mp; Flux tehnologic:...................................6 saptamni crestere; 2 saptamni vid sanitar; 8 saptamni total ciclu.

OFERT MASI I SI I STALAII DE ABATORIZARE A PREPELIELOR


Anexa la contract nr. ...... din ....................

Date de baza pentru proiectare Proiectarea instalatiilor s-a facut pe baza urmatoarelor date : Produsul: prepelite

Capacitate : 600-800cap/h

Ore de lucru : 8 ore/zi, un schimb

Procesul de oparire : oparire 68-72 grade Celsius, 2 min Procesul de preracire : aer racit Produs final: refrigerat sau congelat

Ambalare : - la pungi si la caserole (tavite polistiren cu film extensibil) Energie electrica : 220/380 V, Apa : 2...4 bar

Personal de deservi re : 12... 14 muncitori.

1. Carusel de contentie, sacrificare, sngerare Confectie n ntregime din inox alimentar Consta n 10 plnii ce se rotesc ntr-o cuva de colectare a sngelui. Diametru : 650 mm H = 1250 mm

Drenaj cu dimetru : 80 mm

Utilizabil pentru prepelite Pret 2. Oparitor prepelite 420 EURO

Confectie si accesorii din inox alimentar, cu control complet automatizat la la temperatura Conctructie compacta Consum redus de energie si apa Capacitate 601

Sursa termica :rezistente electrice submersibile (import) 2bucx2kW Putere instalata :4 kW/

Termostat cu contacte electrice, programabil. Drenaj cu diametru : 1 '

Control automat al nivelului apei nu necesita centrala termica Pret 1085 EURO

3. Deplumator cu cuva Executie completa inox alimentar Constructie compacta Utilizabil pentru prepelite

0 cuva de deplumare de forma circulara din otel inox ce are ca baza un disc rotativ cu degete.
Asigura o deplumare n sarje, cu un timp de deplumare la sarja :20...25 s/ la l0 prepelite

Dimensiuni : 550 x 1100 mm Tensiune alimentare : 380 V Putere instalata 1,5 kw Masa de descarcare a pasarilor deplumate Usor de curatat

Plan inclinat de dirijare pentru descarcarea penelor Permite nlocuirea rapida si facila a degetelor Transmisie demultiplicatoare prin curele trapezoidale Pret: 1640 EURO

4. Masa de lucru pentru curatat si spalat pipote, inimi si ficat : 1 buc Dimensiuni: 900 x 900 x 800 mm

Spalator de bucatarie (chiuveta) nglobat n tablia mesei Executie completa din inox alimentar Pret: 360 EURO (optional)

5. Carusel de eviscerare Consta ntr-un jgheab de eviscerare circular cu lungimea de 5 m ce are la partea superioara 12 crlige de eviscerare articulate de o roata ce se nvrte actionata manual. Diametru :1500 mm H =1800 mm

Alimentare cu apa <|>=1' Tunel de spalat carcase Pret: 1650 EURO

6. Masa de ambalare, transare, finisare

:2 buc

- Dimensiuni :900 x 1900 x 800 mm Executie din inox alimentar Pret: 2 x 410 EURO = 820 EURO (optional) 7. Masina de ambalat la caserole

255 (optional)

EURO

Dimensiuni: 520 x 450 xl80 mm Putere instalata :220 V / 0,700 KW Pret

8. Carucioare cuier pentru preracire: 3 buc. - Executie completa inox alimentar. - Dimensiuni: 1800 x 800 x 1600 180 crlige pentru prepelite Pret 3 x 428 EURO = 1284 EURO (optional)

9. Asomator 220V/350W - cuva electroizolanta (asomare umeda :25..30V,30...40 mA ) - montaj electronic pentru reglare si monitorizate parametri de asomare limitare de curent la 100 mA Pret: 582 EURO 10. Carucior platforma 620x820 mm Executie inox alimentar Pret 2 x 348 EURO = 696 EURO {optional) 11. Tomberon confiscari cu capac si plnie Executie inox alimentar Capacitata de colectare 601 Pret: 3 x 178 EURO =534 EURO (optional) 12. Suporti lazi 420x620 mm Executie inox alimentar Pret: 4x56EURO= 224EURO (optional) 13. Scule eviscerare Executie materiale neruginibile Pret: 156 EURO 14. Costuri pentru supervizarea instalarii si punerii n functiune 400 EURO TOTAL GENERAL :............. 10.106 EURO (NU INCL. TVA) (la cursul de schimb B N R al zilei )

CO DIII GE ERALE DE V ZARE I. n intervalul de 8 saptamni de la ncasarea avansului de 50 % II. Plata integrala la livrare III. Garantii

Produsele se fabrica n conformitate cu reglementarile normelor de igiena si sanatate publica privind producerea carnii de pasare : Legea 60/74 republicata cu modificarile ulterioare, Ord.103 /1998 MAA, Ord. 53/2001 MAA , directiva 91/495 CEE, cu SF 02 / 2000 si ndeplineste parametri de calitate si securitate prevazuti. Termenul de garantie este de 12 luni de la punere n functiune dar nu mai mult de 18 luni de la livrare, ncepnd de la data vnzarii, n conditiile respectarii prevederilor din instructiunile de manipulare, transport, depozitare si utilizare. Garantia nu acopera : verificarile si operatii de ntretinere periodica

lipsa cstigului ce ar putea fi ocazionata direct sau indirect de un caz de garantie cheltuielile de transport.

IV. Preturile nu contin TVA , plata n lei la curs BNR n ziua plati

SPECIFICAIE. PLAN PROCESARE ABATOR 400CAP/H


Poz. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 A B Denumire Asomator electric Carusel de contentie, sngerare Oparitor Deplumator cu cuva Masa de finisare Carusel de eviscerare Masa cu spalator nglobat pentru curatat pipote si inimi Masa cu spalator nglobat pentru curatat ficat Masina de transat Masina de ambalat la caserole Masa de sortare SALA DE PRIMIRE - RECEPIE PUI SALA PENTRU SNGERARE, OPRIREDEPLUMARE C D E SALA DE EVISCERARE SALA DE PRERCIRE CU AER A CARCASELOR ( - 1-1 C) SALA SORTARE, TRANsARE sI AMBALARE ( + /+8 )

F G

TUNEL DE CONGELARE (-/-40 C) DEPOZIT DE CONGELATE (-/- 20 C)

G1 BOXA CARNE SUSPECTA (-/-20C) H I J DEPOZIT REFRIGERARE (-1-1 C) RAMPA NCRCARE COLECTARE DEsEURI N CONTAINERE SI SEPARATOR DE SEDBIENTE SI SUSPENSII LA APELE UZATE K CONTROL DE

CALITATE
DETALII IMPORTANTE -Igienic; se asigura o configuratie optima pentru curatenie si sanitatie conform normelor Comunitatii Europene -Cele mai reduse costuri initiale -Utilizarea eficienta a spatiului
-Cele mai reduse costuri pe kilogramul de pasare procesat

TEHNOLOGIA DE PROCESARE A PSRILOR N ABATOARE CU FLUX DISCONTINUU

I. Prelucrarea initiala a pasarilor Activitatea de abatorizare se asigura n cinci sectoare distincte : 1. receptie,contentie, asomare, sngerare 2. oparire, deplumare 3. eviscerare, spalare 4. preracire, zvntare 5. transare si ambalare Contentia, asomarea si sngerarea au ca utilaj conducator un carusel cu conuri de "sngerare,,. Conurile de sngerare sunt niste trunchiuri de con , asemanatoare unor plnii, n care se introduc pasarile cu picioarele n sus , capul si gtul ramnnd libere la partea inferioara n vederea sacrificarii. Suprafata lina si conica asigura prinderea aripilor si a corpului pasarii ,care se fixeaza prin propria greutate , fara posibilitatea de a lovi din aripi si de a se rani. Mai multe conuri sunt fixate de un ax pozitionat vertical, care se rotesc ntr-o cuva de colectare a sngelui.

Asomarea naintea taierii, respectiv sacrificarii, pentru excluderea chinuirii pasarilor si asigurarea unei pierderi a constiintei, se practica aceasta asomare, adica o anestezie electrica la 12... 100 V, max .100 mA , min 50 Hz. Aceasta anestezie electrica permite totodata o taiere - sngerare sigura. Sngerarea consta de regula n sectionarea arterei carotide si a venei jugulare, printr-o incizie laterala, n apropierea unghiului mandibular. Pasarile au nevoie de sngerare de minim 2 minute . Sngele va fi colectat n mod obligatoriu , n vederea evitarii ncarcarii apelor utilizate la spalare si totodata acest snge colectat va fi utilizat n urma unui proces termic (fierbere sau uscare :supe proteice sau fainuri proteice n hrana altor animale (de ntre porci sau animate de blana, care nu au boli comune cu pasarile )

Oparirea Pasarile ce urmeaza a fi oparite trebuie sa nu prezinte nici un semn de viata (sa

fie inerte). Temperatura de oparire la galinacee variaza ntre : 52....60 C ,cu un timp de oparire ntre 90 ...150 sec. Pentru palmipede temperatura de oparire variaza ntre 65....74 C , cu un timp de oparire ntre 120....150secunde. Oparirea pasarilor trebuie sa asigure conditii optime de deplumare, fara sa afecteze calitatile gustative ale carnii si sa reduca la minim pierderile prin deshidratare si descuamare. Oparitorul este un vas cu apa cu nivel constant (alimentare prin robinet flotor si conducta de preaplin , ncalzirea apei realizndu-se direct electric sau cu flacara gaze. Consumul de apa la oparire este de 0,2 I/kg pasare n viu . Oparitorul este prevazut cu un disc cu crlige ce are doua pozitii :o pozitie de imersie - oparire si a doua pozitie de ncarcare - descarcare, disc prevazut cu mnere de pozitionare manuala, care totodata se poate si roti. Vasul de oparire are atasat din constructie o masa de primire a pasarilor oparite pentru ca apa ce se scurge din penaj sa nu afecteze operatorul si sa nu se scurga pe paviment, masa ce este totodata si punctul de preluare pentru deplumator.

Deplumarea Deplumare sau jumulirea se executa cu ajutorul unor masini ce au n miscare suprafete de cauciuc ce intra n contact cu pasarea. Forma si marimea suprafetelor, unghiurile si vitezele periferice de rotatie sunt diferite n functie de specie , rasa , sistemul de crestere si nu n ultimul rnd de capacitatea de procesare a liniei tehnologice. La galinacee, n general se utilizeaza masini ce au ca organe active de deplumare degete de cauciuc. Pentru capacitati de abatorizare mici, respectiv pna la 1500 cap/8 ore recomandam deplumatorul cu tambur , situatie n care fiecare pasare este deplumata individual, fiind tinuta cu mana de catre operator, timpul de jumulire fiind 15... 20 secunde . Pentru capacitati de procesare mai mari , respectiv 200...400 cap / h , recomandam deplumatorul cu cuva, unde deplumarea se face n sarje de 15... 20 s a cate 10...20 kg pasare n viu , fara participarea directa a operatorului. Operatorul introduce pasarile n cuva de deplumare, asteapta aprox. 15 s si deschide o clapa prin care pasarile deplumate sunt evacuare de discul de deplumare pe masa de primire anexata deplumatorului. Deplumatorul cu cuva asigura o deplumare foarte buna si la prepelite, fazani si palmipede.

Pentru palmipedele crescute pentru productia de "foie gras,, ( ficat gras) se utilizeaza deplumatorul cu valturi , unde fiecare pasare se deplumeaza individual. Operatorul tine pasarea cu ambele mini si palpeaza cu ea valturile cauciucate aflate n miscare. Durata de deplumare a unei palmipede ndopate, este de aproximativ 30... 50 secunde, n functie de experienta operatorului. Finisarea deplumarii, n aceste abatoare, se face manual. Flambarea este o operatie de expunere a pasarii deplumate n flacara unui arzator, asigurnd o superfinisare a pielii produsului.

Sectionarea pielii gtului n vederea eviscerarii pasarilor, se practica o incizie dorsala a pielii gtului pna la nivelul centurii scapulo-humerale si desprinderea acesteia de gat; se urmareste prin aceasta operatiune crearea unor conditii mai bune pentru detasarea gtului, eviscerarea completa cu ajutorul scafei si acoperirea sectiunii gtului cu pielea desprinsa .Aceasta operatiune se executa nainte de detasarea gtului si a capului.

Eviscerarea Utilajul conducator al activitatii de eviscerare este caruselul de eviscerare. Acesta este un jgheab normal de eviscerare, n forma de cerc, ce are plasat concentric, la naltime corespunzatoare, o roata cu crlige de eviscerare, actionata manual. Utilajul creaza identic conditiile tehnice de lucru, ca n cazul liniei de eviscerare manuala cu transporter suspendat, fiind echipat si cu tunel de spalat carcase. Jgheabul circular asigura o lungime de lucru desfasurata de aprox. 5 m. spatiu unde pot lucra 5- 6 operatori . Dupa o incizie subcaudala se practica circumcizarea si extragerea cloacei, urmata de deschiderea carcasei pe linie mediana , de la cloaca pna la apendicele xifoid, cu ajutorul unei foarfece de inox . Eviscerarea propriu-zisa se executa cu ajutorul unei scafe din inox. Extragerea masei viscerale se face cu grija , fara ruperea anselor intestinale ,spargerea vezici biliare sau zdrobirea ficatului. Dupa fiecare utilizare, scafa va fi trecuta printr-un jet de apa ce sa acopere n ntregime lungimea acesteia .

Din masa viscerala , dupa controlul sanitar veterinar, se detaseaza organele interne astfel:

Ficatul se desprinde si se dirijeaza catre naveta de primire, asezata pe un suport neruginibil, urmnd a fi spalat si inspectat pe o masa cu gratar, prevazuta special pentru acest scop . Pipotele extrase se vor degresa, sectiona si decuticula la o masa prevazuta cu spalator. Inimile detasate se spala si se pre-racesc, la fel ca si celelalte organe, urmnd a fi valorificate.

Pe tot parcursul eviscerarii, autocontrolul de calitate va fi completat de exigenta controlului final, n vederea ncadrarii carcaselor prelucrate limitele prevederilor nscrise n STAS 7031/ 1983 . Masa viscerala ramasa mpreuna cu deseurile de la pipote, ficat si inimi se colecteaza n tomberoane cu capac si plnie. Carcasele, controlate si finisate, vor fi spalate n curenti puternici de apa, n tunelul de spalat carcase. Consumul de apa la spalarea carcaselor este reglementat astfel: min l,51itri / carcasa ce nu depaseste 2,5 kg.

Taierea picioarelor Operatiunea se realizeaza cu ajutorul unei foarfeci din inox ( asemanatoare foarfecii de vita de vie) la nivelul articulatiei tibio-tarso-metatarsiene, urmnd ca picioarele sa fie scoase din crlige, sortate, spalate si valorificate pe piata. Eviscerarea pasarilor crescute pentru productia de ficat gras se practica ntrun spatiu de transare special amenajat, care au fost deja asomate, sngerate, deplumate si refrigerate (max. 24 h)

Preracirea carcaselor
Preracirea carnii de pasare este o procedura obligatorie prin care carnea calda de la eviscerare este adusa de la o temperatura teoretica de 38C la o temperatura medie ce nu trebuie sa depaseasca 8C . Pentru a realiza aceasta racire a carnii, folosim procedeul de racire prin scufundare (imersie ) si consta prin trecerea carcaselor printr-un bazin cu apa racita. n timpul imersiei consumul de apa racita ( +2C) va fi de min. 2,51 / carcasa n greutate maxima de 2,5 kg. Timpul de racire n acest mediu va fi de min. 45 min.

Preracirea cu aer Pasarile cu eviscerare ntrziata, respectiv ratele si gstele crescute si taiate pentru obtinerea ficatului gras sunt refrigerate ntr-un spatiu suficient de mare, adaptat volumului de taiere, un interval de maxim 24h , cu mentiunea ca temperatura carcaselor neeviscerate sa fie adusa n cel mai scurt timp si mentinuta la o valoare ce nu depaseste +4C. Pasarile sunt agatate n crligele unor carucioare rastel dupa ce au fost deplumate, finisate si spalate, si se introduc n spatiul de refrigerare amenajat. Acest sistem de refrigerare cu aer este recomandat si la puii de carne foarte bine (puii eviscerati n prealabil) nsa trebuie mai multa grija, deoarece exista riscul brunificarii carcaselor (schimbarii la culoare), mai ales la pasarile ce nu sunt suficient de grase (cele slabe, ce nu au un strat de grasime sub piele, se nvinetesc).

Zvntarea, este procesul la care sunt supuse carcasele pentru eliminarea excesului de apa, dupa imersie si dureaza minim 15 minute.

Sortare- ambalare Carcasele refrigerate sunt supuse operatiunii de sortare pe calitati, stabilindu-se destinatia si modul de valorificare. Aceasta operatiune va fi executata numai de personal instruit si cu decizie de control tehnic de calitate. La planificarea productiei, la puii de came, trebuie sa luam n considerare ca avem un procent, determinat statistic, de min. 10 % din carcase care trebuiesc transate. Tipurile de prelucrare, conditiile de ambalare, marcare, depozitare si transport sunt cuprinse n STAS 7031 /1983, completate de normele tehnice de ramura elaborate de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, avnd n vedere tratatul de asociere ntre Comunitatea Europeana si Statele Membre pe de o parte, si Romnia, sunt elemente de baza care fundamenteaza valorificarea carnii de pasare n tara noastra. Ambalarea trebuie sa asigure un aspect comercial corespunzator, folosindu-se n acest scop ambalaje corespunzatoare ca marime si forma pentru produsului finit. n timpul ambalarii, carcasele vor fi bine presate, iar nchiderea pungilor se va executa ct mai compact. Indiferent de metoda sau tehnologia de ambalare, toate materialele utilizate, adica : pungi, caserole, folii termocontractabile, folii strech , folii multistrat si altele trebuiesc sa indeplineasca toate conditiile de igiena si n special:

nu trebuie sa modifice caracteristicile organoleptice ale carnii. nu trebuie sa transmita carnii substante daunatoare sanatatii omului. trebuie sa fie suficient de rezistente pentru a asigura protectia eficienta a carnii pe timpul transportului si manipularii.

Ambalarea si conditionarea (preambalarea ) carnii se va face respectnd ntocmai conditiile de marcare si etichetare ale ordinului MAA nr. 117 / 1998 . Transare Transarea sau taierea carcasei n parti componente, de asemeni si dezosarea, asigura o diversificare si o valorificare superioara a productiei. Transare o recomandam a se efectua cu o masina de transare cu pozitionare manuala a carcasei, ce asigura: productivitate marita de portionare fata de sculele de mna. procente de participare a componentelor obtinute, deosebite fata de transarea manuala. faciliteaza procedee de transare gen : KFC, McDonald, Jollibee, Wendy, etc. antrepozitarea

Carnea proaspata de pasare preambalata trebuie pastrata ntr-o camera de refrigerare speciala pentru acest scop, la o temperatura care nu depaseste n nici un moment + 4C . Carnea congelata de pasare trebuie sa fie pastrata la o temperatura de minim -18C , de asemeni ntr-un spatiu specializat pentru acest scop. Produsele ce urmeaza a fi congelate se aseaza n lazi pe carucioare si se introduc n tunelul de congelare, dimensionat corespunzator, unde temperatura carnii atinge min . 18C n cel mai scurt timp.

Transportul Transportul carnii se face numai cu mijloace de transport autorizate de oficialii sanitari-veterinari Unitatile de capacitate mica trebuie sa aiba cel putin: 1. n spatiile pentru obtinerea si prelucrarea carnii: a. paviment din materiale impermeabile , usor de spalat si dezinfectat, nealunecoase, cu panta de inclinare adecvata care sa permita drenarea usoara a apei;

pentru evitarea difuzarii mirosurilor, apa reziduala trebuie dirijata catre sifoanele de pardoseala, care trebuie sa fie prevazute cu gratare necorodabile. b. pereti netezi, rezistenti, impermeabili, acoperiti cu material lavabil pna la naltimea de cel putin de 2 m. c. usi din materiale rezistente la coroziune, lavabile si inodore; d. materiale de izolare rezistente si inodore ; e. ventilatie adecvata si cu evacuare eficienta a aburului; f. luminozitate suficienta naturala sau artificiala ( min 220 luxi) care sa nu modifice culorile; 2.a. dispozitive de spalare si dezinfectie a minilor (apa la 40C) b. dispozitive de sterilizare a utilajelor si sculelor cu apa calda la o temperatura de min. 82C 3. dispozitive de protectie eficiente montate la toate comunicarile cu exteriorul), contra insectelor, rozatoarelor, etc.; 4.a. utilaje de lucru cum ar fi : mese de transare cu suprafata detasabila, containere, recipiente, din materiale rezistente la coroziune si care sa nu modifice caracteristicile carnii, usor de spalat si dezinfectat. Este interzisa folosirea lemnului. b. tomberoane cu capac, plnie si lacat pentru colectarea carnii. 5. Instalatii de racire pentru conditionarea carnii: preracire, refrigerare, congelare, pastrare congelate ; trebuiesc prevazute cu sistem de drenare a ape de condensare la canalizare. 6. Sistem de evacuare a apelor reziduale care ndeplineste conditiile de igiena si de mediu. 7. Toalete si dosuri n numar suficient, amenajate si dotate, astfel nct sa protejeze partea curata a cladirii. Toaletele nu trebuie sa se deschida direct n spatiile de lucru. Lnga toalete se amplaseaza spalatoare de mini n numar corespunzator. Zona grupurilor sociale, respectiv a toaletelor, este izolata de partea curata a cladirii prin dezinfectoare si spalatoare de cizme. 8. n spatiul de refrigerare, trebuie creata o boxa de izolare nchisa cu cheie, pentru carnea suspecta. 9. Pasarile bolnave sau suspecte nu se vor taia n unitate.