Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ELENA BĂLAN
CULTURĂ CIVICĂ
Modulul 2
Educaţie antreprenorială
Ghidul elevului
Ghidul este realizat în conformitate cu programa școlară pentru disciplina Cultură civică
din cadrul programului „A doua șansă” – învăţământ secundar inferior, aprobată de
Ministerul Educaţiei și Cercetării prin Ordinul nr. 5375/29.12.2005,
și este distribuit gratuit cursanţilor înscriși în acest program educaţional.
Toate materialele din cadrul programului educaţional „A doua șansă” vor fi modificate, conform sugestiilor de
îmbunătăţire formulate în urma utilizării lor în școală.
În acest sens, trimiteţi comentariile și sugestiile dumneavoastră pe adresa
secondchance@wyginternational.ro
Acest material este publicat în scopuri educaţionale, non-profit, pentru a fi folosit în primul an de aplicare
experimentală a programului educaţional „A doua șansă” – învăţământ secundar inferior.
Autorii s-au străduit să intre în legătură cu proprietarii imaginilor pentru a obţine permisiunea de a le folosi în
această ediţie. Îi rugăm pe aceia pe care nu i-am putut contacta să ia legătura cu noi la
secondchance@wyginternational.ro.
371.3:34(498)
Această publicaţie face parte din Programul Phare 2003 „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate”,
componenta „A doua șansă”.
Editorul materialului: Ministerul Educaţiei și Cercetării
Data publicării: august 2006
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.
Anexe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52
Glosar de termeni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58
Cuvânt de încheiere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64
Introducere
„O zi bunã” ºi atenþie: veþi avea o ºansã în plus în viaþã, prin parcurgerea modulului de
Educaþie antreprenorialã.
Deseori auzim expresii ca: „A fi pe propriile picioare”, „Om bogat – om sãrac”, „A lucra
la patron”, „S-a îmbogãþit peste noapte”, „A ajuns la sapã de lemn” etc. Un rãspuns,
o explicaþie la acestea ºi la altele încearcã sã vã ofere modulul de Educaþie
antreprenorialã.
Nu constituie un secret faptul cã, sub ochii noºtri, „unii se îmbogãþesc”, „alþii sãrãcesc”.
Dimpotrivã. Este o evidenþã. Desigur, ne întrebãm: „Cum a reuºit X sã devinã atât de
bogat/bogatã? Cum se explicã faptul cã Y a ajuns sã trãiascã în mizerie, deºi ºtiam cã este
harnic, serios, cinstit ºi apreciat la locul de muncã? Ce este de fãcut pentru a ajunge ca
X sau pentru nu a ajunge ca Y? Ce calitãþi este bine sã ai? Trebuie sã ºtii anumite lucruri?
Care sunt cunºtinþele necesare? Nu cumva totul þine de noroc?”
Este ºtiut cã din starea de angajat salariat, fie „la patron”, fie „la stat”, nu poþi deveni un
om bogat. Alternativa ar fi încercarea de a deveni întreprinzãtor, antreprenor. Sã ne
înþelegem: a fi întreprinzãtor, a avea propria afacere nu înseamnã în mod necesar
îmbogãþire, aºa cum a nu fi întreprinzãtor nu înseamnã în mod necesar sãrãcie.
„A fi propriul stãpân” înseamnã, în primul rând, a iniþia ºi conduce propria afacere. Iar
pentru aceasta este bine sã fii pregãtit prin cunoºtinþe adecvate, minim necesare.
În general, este vorba de cunoºtinþe despre mediul de afaceri, despre legãturile acestuia cu
mediul natural, despre posibilitãþile de acoperire a nevoilor în condiþiile în care
întotdeauna resursele sunt limitate. Sunt de asemenea cunoºtinþe referitoare la ce
înseamnã sã fii producãtor, dar ºi ce înseamnã sã fii consumator, cum se constituie
cererea, dar ºi oferta. Este vorba ºi de cunoºtinþe care oferã minimum de instrumente
pentru aprecierea corectã a calitãþilor personale.
Pentru cel care s-a hotãrât sã intre în afaceri, sunt necesare cunoºtinþe cu referire la mai
multe aspecte care privesc în mod special o afacere.
Existã un cadru legislativ care trebuie avut în vedere în înfiinþarea ºi derularea activitãþii
unei întreprinderi? Care sunt legile ce trebuie respectate la înfiinþarea unei firme? Existã
drepturi ºi îndatoriri ale angajaþilor, respectiv ale patronilor? Care sunt acestea?
Am intrat în afaceri ºi am devenit întreprinzãtori. Noul nostru statut genereazã ºi noi întrebãri.
Ce pot face pentru a ºti care este cererea pe piaþã, care este momentul potrivit pentru a
mã extinde sau pentru a-mi restrânge activitatea. Cum pot face pentru a-mi cunoaºte
concurenþii, în realizarea aceluiaºi tip de produs? Existã instrumente specifice studierii
pieþei? Care sunt acestea ºi cum le putem folosi? Existã anumite tipuri de resurse care
sunt strict necesare unei afaceri? Cum putem avea acces la aceste resurse?
Existã anumiþi paºi ce trebuie respectaþi atunci când se acþioneazã în derularea unei afaceri?
Existã modalitãþi, criterii de evaluare a unei afaceri? Ce loc ocupã eficienþa economicã ºi
profitabilitatea între acestea? Care sunt deciziile ce pot fi luate în urma evaluãrii afacerii?
Dacã suntem oameni de afaceri ºi respectãm legea, putem acþiona oricum în raport
cu angajaþii, clienþii ºi partenerii noºtri? Comportamentul nostru este ghidat de reguli
cu privire la ceea ce este bine/nu este bine sã facem/sã nu facem?
Pagina de ziar
i, din via-
de ziar” la situaþii din mediul de afacer
Veþi intâlni câte o „paginã þa de zi cu zi a antreprenorilor.
de lecþie. Ea este me-
fiecare început ziar!
nitã sã vã atragã ate nþia asupra unor Citiþi cu atenþie pagina de
Cum aþi rãspunde unor astfel de situaþii cu ceea ce ºtiþi deja? Ce probleme vã
ridicã pagina de ziar? Consideraþi cã la unele întrebãri nu puteþi rãspunde? Ce nu
ºtiþi ºi vã împiedicã sã daþi un rãspuns?
Câteva dintre cunoºtinþele de care aveþi nevoie vor fi obþinute prin parcurgerea
fiecãrei lecþii.
În finalul fiecãrei lecþii mai reflectaþi încã o datã asupra celor învãþate: este oare
suficient? Evident, NU! Întotdeauna mai rãmâne ceva de aflat. Ce trebuie sã mai
aflaþi pentru a iniþia ºi a derula cu succes o afacere în realitatea economicã? Cum
puteþi aplica mai bine cele învãþate?
Capitolul I
...• Cunoașterea
iar la finalmediului
vei putea:
de afaceri cu scopul de adaptare eficientă la
caracteristicile acestuia.
• Să te recunoţti între ceilalţi, adică să ai o identitate!
• •SăEvaluarea
alegi frumosul,propriilor
adică să fii tuabilităţi în raport
însuţi admirat de ceilalţi!cu trăsăturile necesare unui în-
• Sătreprinzător
respecţi valorile de succes.
altora, adică să fii înţelegător!
Mediul de afaceri
este mediul întreprinzătorului 1
Pagina de ziar
ºul nostru
local aratã cã în ora
Constatare: „Un studiu d sã fie însoþite de
ºi cele oficiale tin
evenimentele personale în viaþa oam eni lor. Vaza
mai prezentã
flori. Floarea este tot ito , floarea
are
orate ºi plãcut miros
cu flori proaspete, col florale sunt tot mai
ã în case ºi firm e, aranjamentele
dec ora tiv þiul privat ºi
a devenit un obicei în spa
cãutate. «Colþul verde» specifice”.
o mulþime de accesorii
public ºi, odatã cu el,
Dacã aþi dori sã rãspundeþi provocãrii din ziar prin a iniþia o afacere, atunci aþi
înfiinþa o florãrie, precum Orhideea SRL. Îndatã ar apãrea întrebãri ca:
• existã cerere* pe piaþã* pentru o astfel de florãrie?
• care ar fi condiþiile cele mai favorabile astfel încât afacerea noastrã sã
obþinã un profit* cât mai mare?
Pentru a avea succes, interesele firmei pe care v-aþi propus s-o înfiinþaþi,
Orhideea SRL, trebuie sã rãspundã intereselor clienþilor.
Ce, cât, cum ºi la ce preþ sã ofere firma clienþilor sãi, pentru a satisface cât mai
bine nevoile acestora, reprezintã probleme fundamentale pentru succesul afacerii.
Acestea sunt probleme ale oricãrei firme.
1. naturale
2. economice
3. legislative
4. instituþionale
5. socio-culturale
a. _________________________________________________
b. _________________________________________________
Cuvinte-cheie
c. _________________________________________________
cerere, ofertã, piaþã, profit,
d. _________________________________________________ economie de piaþã,
proprietate, concurenþã,
e. _________________________________________________ libera iniþiativã
Consumatori și producători –
cerere și ofertă 2
Pagina de ziar
Anunţuri
sorii
sezon, • Orhideea SRL: achiziþioneazã acce
• Orhideea SRL oferã: flori de pentru amb alajul flori lor, pen tru aran ja-
e ºi mod erne , asis-
aranjamente atractiv mente diverse, vase din lem n, plas tic, ce-
tru ame najãri de grãd ini ºi
tenþã pen servanþi;
ºi utile, ramicã, substanþe nutritive, con
spaþii verzi, accesorii moderne înch eiem con trac te ferm e cu prod ucãtori
eþinerea ºi sãnã ta-
substanþe pentru într ºi importatori de flori, prec um ºi con trac-
; livr ãm com enz i la adre sele -
tea florilor te de colabora re cu spec ialiº ti în ame najã
solicitate de clienþi. ri grãdini ºi spaþ ii verz i.
Reflectaþi asupra anunþurilor din Pagina de ziar. Care credeþi cã este scopul urmãrit
de firmã? Oare doresc sã afle dacã pe piaþa pe care acþioneazã existã cerere* pentru
afacerea lor? Anunþul lor redã interesul pentru ofertã*, potenþialii furnizori.
Doriþi sã comercializaþi flori, pentru aceasta trebuie mai întâi sã le produceþi sau
sã le achiziþionaþi. Deveniþi astfel producãtori* de flori. Prin care sã obþinã, sã
realizeze bunuri ºi servicii necesare pe piaþã. Scopul lor este sã vândã ceea ce au
produs, constituind în acest fel oferta*.
Pentru producãtor, preþul influenþeazã decizia de a creºte sau de a micºora producþia
în felul urmãtor: cu cât preþul este mai mare, cu atât creºte producþia ºi invers.
Dacã preþul florilor pe piaþã este mai mare, Orhideea SRL va face eforturi sã
aducã o cantitate mai mare de flori spre vânzare. Nu acealaºi lucru se întâmplã
atunci când preþul florilor scade. Ce credeþi cã va face firma în aceastã situaþie?
Care este previziunea voastrã?
Forma de proprietate care s-a dovedit cea mai eficientã (conducând la rezultatele
cele mai bune cu efortul cel mai mic) este proprietatea privatã.
a. _________________________________________________ Cuvinte-cheie
Opţiunea ne aparţine
nzãtor
litatea • sã se îndrepte spre a fi întrepri
Tot mai mulþi cetãþeni din loca (modalitate prin care iniþ iazã o aface-
se plâng de lipsa ban ilor. Ce se
noastrã re ºi obþine astfel ven itur i).
t dou ã opþi u-
poate face? Nu existã decâ Alegerea între cele douã pos
ibilãtãþi
ni: oan e ºi se face în
muncã aparþine fiecãrei pers
• sã se orienteze spre un loc de cunoºtinþã de cau zã, în func þie de mai
ãtor sala riat va
mai bine plãtit (ca lucr
riu); mulþi factori.
obþine un sala
Dorim sã fim liberi, sã fim noi înºine cei care decidem pentru noi? Avem curajul
de a lansa idei noi? Avem puterea de a ne pune în practicã ideile noastre? Iatã
numai câteva întrebãri inevitabile la care trebuie sã ne dãm un rãspuns atunci
când ne gândim sã iniþiem propria afacere! Sunt întrebãri pe care ºi le-au pus ºi
iniþiatorii firmei Orhideea SRL.
Concluzie. Dacã aþi decis sã începeþi propria afacere, meritaþi felicitãri pentru
îndrãznealã. Nu uitaþi: testaþi-vã propriile calitãþi în acest sens.
2. Dintr-o listã de calitãþi necesare unui întreprinzãtor (desprinse din lecþie) alegeþi
pe aceea pe care o consideraþi cea mai importantã. Argumentaþi-vã rãspunsul.
Afacerile –
între risc și reușită 4
Pagina de ziar
Bilanţ postinundaţii
are a
t urme din alte localitãþi pierduþi ca urm
Inundaþiile de anul acesta au lãsa cãderii podului judeþean . Preþ uri cres-
pierdut vieþ i ome neºt i, au
grele. S-au cute pentru relu area apro vizionã rii de
distruse gosp odã rii. Pier deri se- le firme
fost la furnizori etc. Este cert cã une
eprin-
rioase au înregistrat ºi micile într vor ajunge la faliment.
Mãr furi dist ruse , mat erii
deri private.
e deteriorate, clienþi sau furn izori
prim
Unele riscuri sunt previzibile (atunci când factorii care pot provoca pierderi pot
fi anticipaþi), altele sunt imprevizibile (determinate de situaþii accidentale:
calamitãþi naturale, instabilitate social-politicã, acþiuni neaºteptate ale firmelor
concurente etc.)
2. Studiu de caz:
Selectaþi din „Top N oameni de afaceri” sau „Top N femei
de succes” pe acela/aceea care credeþi cã vã poate deveni
model.
• enumeraþi 3 dintre cele mai evidente calitãþi care au
condus la succes;
• care sunt riscurile cele mai mari la care s-a expus?
Argumentaþi-vã rãspunsul.
Autoevaluare I
1. Corelaþi noþiunile din coloana A cu explicaþiile din coloana B.
A B
1. condiþii economice a. tradiþii, obiceiuri, mentalitãþi, stil de viaþã
2. Comparaþi mediul natural cu un anumit mediu de afaceri. Precizaþi douã deosebiri între
acestea.
Deosebire 1 ________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
Deosebire 2 ________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
3. Argumentaþi ideea cã fiecare persoanã este consumator în orice moment al existenþei sale.
___________________________________________________________________________________
4. Completaþi spaþiile libere din tabelul de mai jos cu: creºte, scade, rãmâne constant.
Preþul creºte
Preþul scade
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
9. Ce înþelegeþi prin reuºita în afaceri? Expuneþi douã modele de succes în afaceri: o femeie,
respectiv un bãrbat de succes. Precizaþi care au fost punctele tari pentru fiecare
caz în parte.
Model 1 ___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
Model 2 ___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
Capitolul II
1. Planul de afaceri
2. Despre documentele… planului de afaceri
3. Cadrul legal și constituirea firmei
4. Legea și resursele umane – Codul muncii
5. Piaţa oferă oportunităţi
6. Derularea unei afaceri – resurse necesare
7. Etape în derularea unei afaceri
8. Evaluarea afacerii
9. Evaluare de capitol
Planul de afaceri 1
Pagina de ziar
Anunţuri
flexibil,
ãtirea nomice. Oferim un program
Organizãm cursuri pentru preg adaptabil timpului disp onibil al celor
epri nzã tori . Prog ram ul cu-
viitorilor într interesaþi. Infomaþii suplime ntare la se-
de: elab orar ea unu i plan de afaceri,
prin diul nos tru…
nþe eco-
elemente de legislaþie, cunoºti
Este bine sã ai idei ºi sã-þi doreºti realizarea unei afaceri de succes. Dar nu este
suficient. Din anunþ rezultã cã este necesarã o pregãtire. Prin acesta am putea afla
mai multe despre „planul de afaceri”. Ce este acesta? Ce rol are? Ce trebuie sã
conþinã? Iatã întrebãri la care rãspundem în aceastã lecþie, evident ºi pentru
iniþiatorul firmei Orhideea SRL.
1. Sinteza planului de afaceri – va include scopul pentru care este întocmit (se
recomandã sã fie elaboratã la sfârºit, dupã finalizarea celorlalte documente, sã
cuprindã cel mult 3–5 pagini ºi maximum 5 minute ca prezentare).
Dupã realizarea documentelor 2–6 pentru firma Orhideea SRL, se concepe o
prezentare sinteticã a acestora, fãrã a se uita precizarea scopului întregului
material (cum ar fi obþinerea unei finanþãri).
Descrieþi voi înºivã produsele ºi serviciile oferite de imaginara firmã Orhideea SRL.
Despre documentele…
„planului de afaceri” 2
Pagina de ziar
Elaboraþi voi înºivã un formular cât mai complet pentru prezentarea proiectului.
Cadrul legal și
constituirea firmei 3
Pagina de ziar
ficial al României
Monitorul O
aceºti
Judecã- Felicitãri! Este o reuºitã pentru
„În conformitate cu Hotãrârea întrepri nzãtori, o reuºitã care den otã cã
data …… se re-
toreascã nr… din persoanele implicate în constitu
irea
atricularea oficialã a Soci-
cunoaºte înm firmei sunt pers ever ente, rãbd ãtoa re,
.”
etãþii Comerciale Orhideea SRL disc iplinate, bine orga nizate.
Alte persoane care îºi doresc propria firmã se întreabã ce trebuie sã facã pentru a
ajunge la stadiul de recunoaºtere oficialã. Evident, existã legi care reglementeazã
cadrul de înfiinþare a unei societãþi comerciale. Care sunt acestea? Care este
conþinutul lor? Care sunt, conform legii, formele pe care le poate lua o societate
comercialã?
Angajări
ºoferi,
oficial calificatã în lucrãri de secretariat,
Orhideea SRL, firmã înregistratã vânzãtori/vânzãtoare, pers oan ã spec ia-
Com erþului, ang ajeazã con-
la Registrul lizatã în aranjam ente florale etc.
l/contab ilã, jurist/ju ristã, persoanã
tabi
Care sunt principiile care fundamenteazã Codul muncii? Iatã câteva dintre acestea:
• libertatea muncii ºi neîngrãdirea dreptului la muncã;
• interzicerea muncii forþate* ºi a muncii la negru* sub orice formã;
• egalitatea de tratament faþã de toþi salariaþii ºi angajatorii; interzicerea
oricãrei forme de discriminare*, directã sau indirectã;
• orice salariat, fãrã deosebire, beneficiazã de condiþii adecvate de muncã, de
protecþie socialã, de securitate ºi sãnãtate, de respectarea demnitãþii;
• dreptul la platã egalã pentru muncã egalã, dreptul la negocieri colective etc.
Obligaþii:
• asigurarea condiþiilor de muncã, • plata contribuþiilor ºi
a condiþiilor tehnice; a impozitelor conform legii;
• acordarea drepturilor care decurg • eliberarea la cerere a
din lege pentru toþi salariaþii; documentelor care atestã calitatea
• consultarea cu sindicatul cu de salariat a solicitantului;
privire la deciziile care îi • asigurarea confidenþialitãþii datelor
afecteazã pe salariaþi; cu caracter personal ale salariaþilor.
2. Aþi studiat la Cultura civicã „drepturile omului”. Analizaþi ceea ce aþi aflat despre Codul
muncii, despre drepturile ºi obligaþiile salariaþilor ºi de angajatorilor, din perspectiva
drepturilor omului. Care este raportul pe care îl puteþi stabili între aceste documente?
Este un acord sau un dezacord între ele? Argumentaþi opinia voastrã cu exemple concrete
de acord sau dezacord.
Întrebări de sezon
nþi fide-
Ceea ce Cu ce periodicitate? Existã clie
Florile sunt o marfã perisabilã. li? Se prac ticã ang ajarea de com enzi de
nu poa te fi conser-
nu se vinde la timp livrare la domiciliu? În aces t dom eniu
viito r. Iniþiato rii firm ei Orhi-
vat pentru putem crea abo nam ente ? Care sun t ac-
sun t florile
deea SRL se întreabã: Care ceso riile nec esare ºi pref erate? Ce aran-
lie, sau mai etc.?
lunii martie, sau apri jamente florale sunt mai cãutate
?
florile pref erate pen tru sãrbã-
Care sunt
gorii de
toarea X, evenimetul Z? Ce cate
i în mod curent?
oameni cumpãrã flor
Care este rostul unor astfel de întrebãri? Se poate rãspunde la ele? Cum pot fi
aflate rãspunsurile? La ce folosesc aceste rãspunsuri? Dacã aþi iniþia o firmã cu alt
obiect de activitate (chiar mai puþin perisabil), aceste întrebãri ºi-ar mai gãsi
rostul? Cum ar putea fi reformulate?
Pentru fiecare tip de activitate este necesarã o pregãtire adecvatã. Este motivul
pentru care întreprinzãtorii trebuie sã aleagã persoanele potrivite. Orice
antreprenor cautã oameni pregãtiþi, de încredere, devotaþi firmei ºi intereselor ei.
În cadrul resurselor umane, se pot distinge:
a. Muncitorii. Aceºtia sunt cei care lucreazã cu unelte, maºini, instalaþii
pentru obþinerea bunurilor (muncitori direct productivi) sau cei care
lucreazã pentru deplasarea, conservarea, prelucrarea ºi livrarea bunurilor
(muncitori indirect productivi).
b. Personalul de execuþie. Este alcãtuit din cei care realizeazã activitãþi
administrative: secretar/ã, tehnician/ã, contabil/ã, dar ºi personal de
întreþinere, pazã, pompieri etc. – cu studii medii, ingineri, economiºti etc. –
cu studii superioare.
c. Personalul de conducere. Aceºtia pot conduce compartimente (ºefi de
birou, de secþie, de laborator) sau pot fi conducãtori de întreprinderi
(director, director adjunct etc.).
Iniþiatorii firmei Orhideea SRL trebuie sã îºi aleagã resursele materiale. Au nevoie
de spaþiu adecvat amenajat, înzestrat cu cele necesare pentru a expune flori,
accesorii, mobilier, cataloage cu aranjamente florale de interior ºi de exterior.
Acestea sunt elemente de capital fix. Încercaþi sã îi ajutaþi cu elementele de
capital circulant adecvate unei florãrii.
Resursele financiare. De cele mai multe ori, întreprinzãtorii nu dispun de toþi banii
de care ar avea nevoie. A gãsi banii necesari în condiþiile cele mai avantajoase este
o permanentã problemã. Cui ne putem adresa pentru a obþine banii necesari?
• Prieteni, rude, cunoºtinþe. Aceºtia ne pot ajuta cu sume care de regulã nu
sunt mari ºi ne oferã împrumut, fãrã a avea un plan de afaceri documentat,
ca garanþie a succesului afacerii. Desprindeþi singuri avantajele ºi
dezavantajele apelului la prieteni, rude.
• Bãnci. Acestea acordã împrumuturi conform unor criterii clare, precum:
garanþiile, cifra de afaceri, continuitatea în activitate, previziuni financiare*.
Între garanþii enumerãm: bunuri imobiliare*, mobiliare*, plata la timp a
ratelor ºi a dobânzilor*, dar ºi garanþiile personale care þin de încrederea în
persoana întreprinzãtorului.
• Fonduri nerambursabile*. Pentru aceasta, antreprenorii trebuie sã se
adreseze unor instituþii reprezentante
ale Uniunii Europene, dar ºi unor
Agenþii Naþionale. Este necesarã o bunã
informaþie, dar ºi o pregãtire specialã
pentru accesarea acestor fonduri, care
presupune capacitatea de a elabora
proiecte de finanþare.
• Leasingul. Închirierea unor bunuri de la
firme de leasing*, pe baza unui contract
între firmã ºi beneficiar. Garanþia o
constituie bunul însuºi. Dupã plata
ratelor, beneficiarul devine proprietar.
Etape în derularea
unei afaceri 7
Pagina de ziar
Evaluarea afacerii 8
Pagina de ziar
Ora bilanţului
ovat ºi
ria afa- ºi coordonat, am produs, prom
Am riscat ºi ne-am început prop vândut. A venit timpul sã trag em linia
mun cit, am cheltuit bani,
cere. Am ºi sã constatãm: cu ce rezu ltat?
înþe lege ri,
efort ºi timp, am încheiat
ociat, am orga niza t
parteneriate, am neg
Ce semnificaþie are momentul bilanþului? Orice întreprinzãtor ºtie cã evaluarea aface-
rii reprezintã un examen serios. Acesta aratã dacã ºi cât de bine s-a muncit, dacã ºi
cât s-a câºtigat (s-a pierdut). În concluzie, dacã este posibil ºi meritã sã continue afa-
cerea sau este mai bine sã înceteze. Gândiþi-vã la exemple de afaceri cunoscute de voi
ºi descrieþi urmãrile pe care le-au avut asupra lor momentele de evaluare.
Indicatorii de calitate mãsoarã eficienþa activitãþii. Între aceºtia, cei mai utili sunt
rata rentabilitãþii ºi fluxul de lichiditãþi.
• rata rentabilitãþii* – este exprimatã de raportul procentual între profit ºi
costul total; este principalul indicator de eficienþã;
• fluxul de lichidãþi (cash-flow)*– reprezintã încasãrile ºi plãþile curente ale
unei firme; acestea sunt necesare pentru onorarea angajamentelor faþã de
furnizori ºi faþã de clienþi.
Autoevaluare II
1. Corelaþi noþiunile din coloana A cu explicaþiile din coloana B.
A B
1. prezentarea societãþii a. precizeazã: informaþii referitoare la echipa de conducere ºi
comerciale la angajaþii din diferite departamente.
b. precizeazã: data înfiinþãrii, forma juridicã de constituire,
2. informaþii financiare
forma de proprietate, tipul activitãþii SC
3. prezentarea resurselor c. precizeazã: situaþia veniturilor, cheltuielilor,
umane profit/pierderi, situaþia creditelor, pe ultimii trei ani.
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
4. Completaþi spaþiile libere din tabelul de mai jos referitoare la resursele materiale necesare
unei afaceri cu: da, nu, depinde.
Elemente de
Capital fix Capital circulant
capital
Spaþiu, clãdire
Materii prime
Autotutilitare
Combustibil
Exemplul 1 ________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
Exemplul 2 ________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
_________________________________________________
angajatorului. ____________________________________
angajatului. ___________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
8. În ce constã principiul AIDA în promovarea unui produs? Aduceþi exemple concrete care
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
încasãrile = cheltuielile
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
Capitolul III
1. Etica afacerilor
2. Codul de conduită al întreprinzătorului – relaţiile cu angajaţii firmei și
cu partenerii de afaceri.
3. Protecţia consumatorului.
4. Protecţia mediului natural.
5. Evaluare de capitol
Etica afacerilor 1
Pagina de ziar
ºi sigu-
þi în faþã de angajaþi, pentru calitatea
Familia X, întreprinzãtori cunoscu ranþ a prod uselor pe care le ofer ã clien-
a obþi nut prem iul
localitatea noastrã, þilor, pentru sprijinul pe care îl
acordã
þeºt e locu l”. Care i-au fost
„Omul sfin în rezolvarea prob lem elor com unit ãþii.
ai pen-
meritele? Sunt renumiþi nu num Dec i respectã ºi sun t resp ecta þi.
eri, ci ºi pen tru mo-
tru succesul în afac
îºi þin cuv ântu l, pentru grija
dul în care
Nu este numai legea aceea care se impune în activitatea unei firme. Fiecare firmã
îºi creeazã ºi un stil în muncã, în relaþiile cu angajaþii, în relaþiile cu partenerii,
un mod de a fi care se manifestã prin comportament. Cum este bine/rãu sã te
porþi, ce este dezirabil/indezirabil din punct de vedere moral* sau etic* sunt
norme care fac parte, ca ºi produsele, din „marca” firmei respective. Normele
etice promovate de o firmã sunt cultivate tuturor angajaþilor prin tradiþie, prin
educaþie.
Astfel, firmele îºi contureazã un cod etic în afaceri. De regulã, acesta are în
vedere: • protecþia consumatorului, • grija pentru angajaþi, • calitatea ºi siguranþa
produsului, • atenþia acordatã menþinerii unui mediu înconjurãtor curat etc.
Codul de conduită
al întreprinzătorului 2
Pagina de ziar
uneori neputincioasă
Legea este
la sesi-
noastrã. Instituþiile juridice au rãspuns
S-a întâmplat în localitatea zare a dep usã cã nu exis tã nici un temei
cã este în imposi-
O lucrãtoare reclamã legal pentru a interven i. În astfel de si-
a obþine rezu ltate le cerute
bilitatea de tuaþii, oare nu se poa te face nim ic?
rei de con-
de manager datoritã atmosfe
la locu l de mun cã.
flict permanentizatã
Sunt multe alte tipuri de comportamente într-o firmã, care creeazã dificultãþi,
nemulþumiri în raport cu angajaþii, cu partenerii de afaceri ºi care nu pot fi
soluþionate prin lege. Cunoaºteþi astfel de cazuri? Ce le determinã în mod
concret? Cum s-ar putea remedia?
Orhideea SRL îºi pune problema comportamentului faþã de angajaþi astfel încât
aceºtia sã fie devotaþi firmei. Se ºtie cã loialitatea nu vine de la sine. De
asemenea, este clar cã întreprinzãtorii trebuie sã gãseascã metode pentru a-i
mulþumi pe angajaþi, prin a-i face sã se simtã importanþi ºi respectaþi. Concret, ce
se poate face pentru aceasta? Vã oferim un rãspuns la aceste întrebãri, aºa cum
experienþa l-a conturat.
Protecţia consumatorului 3
Pagina de ziar
„Consumatorul rege”
ii, ce
l nos- sãrii a 10 ani de la absolvirea ºcol
…sau „Clientul nostru – stãpânu a avu t loc la un restaura nt din oraºul
unii întrepri nzã tori
tru”. S-ar pãrea cã nostru? Primele investigaþii au
arãtat ca
nificaþia aces tor sint agm e.
au uitat sem posibilã cauzã a îmb olnã virii consuma-
lica îmb ol-
Cum altfel ne-am putea exp rea uno r ape ritive exp irate.
anþii la
nãvirea a peste 50% din particip
orga nizat cu pril ejul aniver-
banchetul
Protecţia mediului 4
Pagina de ziar
Eco-eticheta a apãrut în 1992. Are forma unei flori cu „€”-ul european înconjurat
de stelele europene. Scopul acestei sigle este acela de a încuraja în realizarea de
bunuri favorabile mediului ºi sãnãtãþii populaþiei.
Cui sã ne adresãm privitor la protecþia mediului? Care sunt autoritãþile ale cãror
reglementãri trebuie sã le respectãm cu privire la mediu ºi cãtre care trebuie sã ne
îndreptãm când avem o astfel de problemã?
Autoevaluare III
1. Corelaþi noþiunile din coloana A cu explicaþiile din coloana B.
A B
a. presupun relaþii cu clienþii;
1. principiile de b. presupun corectitudine ºi sinceritate în situaþia de
conduitã în raport concediere;
cu angajaþii c. presupun relaþii cu furnizorii;
d. presupun antrenarea angajaþilor în programe de
instruire ºi specializare;
2. principiile de
e. presupun relaþii cu partenerii;
conduitã în raport
f. presupun consultarea angajaþilor la luarea deciziilor;
cu partenerii firmei
g. presupun relaþii cu comunitatea.
2. Comparaþi rolul normelor juridice cu cel al normelor etice din punctul de vedere
al consecinþelor asupra activitãþii antreprenoriale. Precizaþi asemãnãri ºi
deosebiri.
Asemãnãri _________________________________________________________________
Deosebiri __________________________________________________________________
mediului. __________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Dreptul de a fi despãgubiþi
pentru prejudiciile
suportate
Dreptul de a se asocia în
organizaþii ale
consumatorilor
Obligaþii ___________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Interdicþii __________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
8. Care este înþelesul, din perspectiva protecþiei mediului, al celor 4R? Ilustraþi cu
câte un exemplu concret fiecare element component.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
10. Exprimaþi, aducînd ºi argumente, opinia voastrã cu privire la eficienþa unui cod
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Anexe A
Cu privire la documentele „Planului de afaceri”, vã propunem câte un model
de formular. Completaþi corect, cu precizie, toate datele solicitate.
• Adresa ____________________________________________________________________
Persoane fizice:
Asociaþi/acþionari
Nume ºi prenume Adresa completã, nr. telefon Acþiuni (%)
Persoane juridice:
Asociaþi/acþionari
Numãr de Acþiuni
Denumire Adresa completã, cod unic de înregistrare
angajaþi (%)
A. a. sortiment _____________________________________________________________
b. calitate _______________________________________________________________
c. cantitate ______________________________________________________________
B. a. sortiment _____________________________________________________________
b. calitate _______________________________________________________________
c. cantitate ______________________________________________________________
C. a. sortiment _____________________________________________________________
b. calitate _______________________________________________________________
c. cantitate ______________________________________________________________
Principalii furnizori:
Denumirea furnizorului (adresa) Ponderea furnizorului în aprovizionare (%)
___________________________________________________________________________
Principalii clienþi
Denumire client Adresa Anul ºi valoarea tranzacþiilor
• Sistemul de ditribuþie:
En gros _______________________________________________________________
En detail ______________________________________________________________
• Concurenþii ___________________________________________________________
3. Profit brut (1 – 2)
3.1. Impozit pe profit (3 x
16%)
4. Profit net (3. – 3.1.)
5. Investiþii necesare
– domiciliul _________________________________________________________
– cetãþenia ___________________________________________________________
– denumirea _________________________________________________________
– în þarã _____________________________________________________________
– în strãinãtate _______________________________________________________
5. Chestionarul
Ca instrument principal de studiere a pieþei, în marketing se utilizeazã
chestionarul. Vã oferim informaþii strict necesare pentru întocmirea corectã a
unui chestionar util.
• Societatea în nume colectiv (SNC) – formatã din doi sau mai mulþi asociaþi, în
cadrul cãreia obligaþiile sunt garantate cu patrimoniu social* ºi cu rãspunderea
nelimitatã* ºi solidarã a tuturor asociaþilor.
• Societate cu rãspundere limitatã (SRL) – societate ale cãrei obligaþii sociale sunt
garantate cu patrimoniul social, iar asociaþii sunt obligaþi numai la plata
pãrþilor sociale*.
Glosar de termeni
A
Activitate economicã – activitãþile care Aptitudini – ansamblu de calitãþi personale
au ca scop producerea, distribuirea specifice obþinerii de performanþe
ºi consumul de bunuri ºi servicii într-un anumit domeniu de activitate.
destinate satisfacerii nevoilor umane. Asigurarea riscului – metodã de acoperire
Amortizarea – procesul recuperãrii a riscului prin care acesta este transferat
treptate, în timp, a valorii capitalului fix asupra unui alt agent economic, cu
achiziþionat. condiþia achitãrii unei prime
Antreprenor – persoanã care iniþiazã, determinate dinainte.
înfiinþeazã o firmã, o afacere. Atitudine pozitivã – gândire pozitivã,
ANPC – Agenþia Naþionalã pentru Protecþia manifestare comportamentalã
Consumatorului. caracterizatã de optimism ºi în situaþii
critice; puterea de a merge mai departe
ºi în situaþii dificile.
B
Banii – instrument, cu forme ºi denumiri Bunuri mobiliare – active monetare,
specifice, diferite de la o þarã la alta, financiare, alte categorii de bunuri
care este acceptat ca mijloc de schimb ºi marfare.
plãþi într-un spaþiu economic dat. Bunuri imobiliare – clãdiri, terenuri pe
Bunuri – tot ceea ce poate satisface o care sunt încorporate investiþii,
anumitã nevoie ºi are formã materialã, obiective economice.
corporalã.
C
Capital ca factor de producþie – desemneazã asociaþilor sau al acþionarilor. Acesta
un ansamblu de bunuri materiale realizate poate fi sub formã de bani sau în naturã
în procesele de producþie anterioare, (clãdiri, terenuri).
utilizate ca intrãri într-un nou proces de Cash-flow – fluxurile de numerar ale
producþie pentru crearea de bunuri, care încasãrilor ºi ale plãþilor unei firme.
au o anumitã utilitate. Cererea – cantitatea totalã dintr-o marfã
Capital fix – ansamblul de bunuri care doritã, care poate fi cumpãratã într-o
participã la mai multe cicluri de perioadã de timp, la un anumit preþ.
producþie ºi, ca urmare, sunt utilizate Cifra de afaceri – totalul încasãrilor firmei,
mai multã vreme ºi sunt înlocuite dupã care se calculeazã ca produs între preþul
perioade îndelungate de timp. unitar ºi cantitatea vândutã.
Capital circulant – ansamblul de bunuri Chestionar – succesiune logicã de întrebãri
utilizate pe parcursul unui singur ciclu (cele mai multe cu rãspunsuri multiple),
de producþie, care se consumã integral, utilizat în culegerea datelor necesare
înlocuirea sa fiind necesarã în ciclul de unei cercetãri.
producþie imediat urmãtor. Client – consumatori, întreprinderi
Capital social al firmei – se constituie la comerciale, agenþii guvernamentale etc.
înfiinþarea societãþilor comerciale prin care alcãtuiesc cercul firmelor, al
aportul personal al proprietarului, al instituþiilor ºi al persoanelor individuale
D
Debitori – cei care iau bani sub formã de Dobânda – suma de bani plãtitã
împrumut pe piaþa monetarã. suplimentar pentru beneficiul folosirii
Dividend – partea din profitul firmei unui împrumut pe o perioadã de timp.
obþinutã de deþinãtorul unei acþiuni.
E
Economia de piaþã – forma cea mai bunuri favorabile mediului ºi sãnãtãþii
rãspânditã de economie în societatea populaþiei.
contemporanã; ºi-a câºtigat acest loc, Eticã – totalitatea normelor de conduitã
dovedindu-ºi eficienþa în raport cu alte moralã; teorie asupra moralei.
forme de organizare economicã. Export – operaþiunea comercialã de
Eco-eticheta – (eco-label) sigla în forma vânzare a unor bunuri ºi servicii cãtre
unei flori cu „€”-ul european înconjurat persoane fizice sau juridice dintr-o altã
de stelele europene, cu scopul de a þarã, în schimbul unei valute convenite.
încuraja producãtorii în realizarea de
I
Impozit pe profit – cotã procentualã care se Interviu – instrument de cercetare utilizat
reþine din profit, conform legislaþiei în în studierea pieþei, care constã într-o
vigoare la un moment dat. discuþie directã între douã persoane,
Inflaþia – creºterea generalizatã a preþurilor desfãºurat într-o locaþie stabilitã de
ºi scãderea puterii de cumpãrare a intervievator ºi persoana intervievatã;
banilor. permite cercetãtorului observarea directã
Insolvabil – lipsa capacitãþii de platã a unui a reacþiilor ºi a atitudinilor celui
agent economic, incapacitatea de a intervievat.
restitui suma de bani luatã cu împrumut. ISO – Organizaþia Internaþionalã pentru
Investiþii – sume de bani destinate Standardizare, al cãrei obiectiv este
achiziþionãrii de capital fix ºi circulant, protecþia consumatorilor.
dezvoltãrii, extinderii afacerii.
Î
Întreprinderi mici ºi mijlocii – 50–249 de salariaþi = întreprinderi
întreprinderi care îºi desfãºoarã mijlocii) – conform Legii 133/1999.
activitatea în sfera producþiei de bunuri Încredere în sine – siguranþã ºi optimism
ºi servicii, care se definesc în funcþie de cu privire la capacitãþile propriei
numãrul scriptic anual de personal persoane de a se impune ºi de a acþiona
(pânã la 9 salariaþi = microîntreprinderi; cu succes în cele mai dificile situaþii.
10–49 de salariaþi = întreprinderi mici;
L
Legea cererii – exprimã relaþia inversã beneficiarilor care nu dispun de
dintre cantitatea cerutã dintr-un bun ºi resursele financiare necesare cumpãrãrii
preþul bunului respectiv. de la furnizori; între firmã ºi beneficiar
Legea ofertei – reflectã relaþia de se încheie un contract prin care se
cauzalitate dintre preþul de vânzare al stabileºte perioada de închiriere,
unui bun ºi cantitatea oferitã pe piaþã. obligaþiile pãrþilor etc.
Leasing – operaþie prin care se Libera iniþiativã – dreptul agenþilor
achiziþioneazã de la furnizori diverse economici de a desfãºura orice activitate
categorii de bunuri ºi se închiriazã economicã în limitele impuse de lege.
N
Natura ca factor de producþie – factor de Niºa de piaþã – un grup cu o caracteristicã
producþie care constã în resursele brute, de consum comunã în cadul pieþei-þintã.
neprelucrate din naturã care sunt atrase Noxe – elemente (de cele mai diverse
în circuitul economic. provenienþe) cu efecte negative asupra
mediului înconjurãtor, cu rol poluant.
O
Oferta – cantitatea de bunuri ºi servicii pe Organizaþie – grup de oameni care îºi
care un agent economic intenþioneazã sã organizeazã ºi îºi coordoneazã
o vândã într-o perioadã de timp la un activitatea în vederea realizãrii unor
anumit preþ. scopuri; firma este consideratã ca
Oportunitãþi ale pieþei – acea modificare a organizaþie.
pieþei care poate fi valorificatã printr-o
iniþiativã de succes.
P
Piaþã – spaþiul economic în care se economie de piaþã; poate fi: individualã
întâlnesc cererea cu oferta, consumatorii sau asociativã.
cu producãtorii; spaþiu în care se Proprietate publicã – proprietari sunt
formeazã preþul. organizaþiile statale: întreprinderi de
Piaþa-þintã – clientela vizatã de o categorie stat, administraþii publice locale ºi
de producãtori printr-o strategie de centrale.
piaþã. Propietatea mixtã – îmbinã proprietatea
Prag minim de rentabilitate – nivelul la particularã cu cea publicã, atât în plan
care, din venitul obþinut, se acoperã naþional, cât ºi internaþional.
doar cheltuielile, iar profitul este zero. Pluralismul formelor de proprietate –
Proprietate – relaþiile între oameni care coexistenþa acestor trei forme de
privesc posesia, însuºirea bunurilor proprietate în orice þarã cu economie de
existente sau produse de societate. piaþã.
Proprietate particularã – forma cea mai Prejudiciu – daunã suportatã de unul
rãspânditã de proprietate în þãrile cu dintre participanþii la afaceri, care
încalcã legile în vigoare.
R
Rata dobânzii – preþul plãtit pentru a echipamente, depozite, mijloace de
utiliza, timp de 1 an, o sutã de unitãþi transport, spaþii pentru activitãþile
monetare. administrative.
Rata profitului – o mãrime procentualã ce Resurse financiare – disponibilitãþile
exprimã gradul de profitabilitate a unei bãneºti pentru iniþierea ºi derularea
firme comerciale, în raport cu o serie de afacerii; finanþarea poate fi: bancarã,
factori economici (capitalul folosit, cost bugetarã (de la bugetul de stat), externã,
total etc). autofinanþare.
Rata rentabilitãþii – denumire a ratei Resurse umane – numãrul angajaþilor ºi
profitului atunci când aceasta este specializãrile, competenþele acestora, de
calculatã în funcþie de costuri. care are nevoie o firmã.
Raþionalitatea utilizãrii resurselor – mod Reuºita – rezultatul pozitiv, aºteptat,
de utilizare a resurselor în care se obþin atingerea obiectivului propus,
rezultate cât mai bune cu consumuri cât finalizarea cu succes a unei activitãþi.
mai mici. Risc previzibil – eveniment probabil care
Resurse economice – ansamblul poate provoca o pierdere, o pagubã, care
elementelor materiale ºi umane ce sunt duce la împiedicarea obþinerii
atrase, utilizate ºi consumate în rezultatului dorit.
activitatea economicã, în scopul Risc imprevizibil – eveniment considerat
satisfacerii nevoilor. improbabil înainte de a se produce ºi
Resurse materiale – terenul, spaþiul de care provoacã pagube etc.
producþie ºi dotãrile aferente,
S
Salariul – preþul la care este tranzacþionatã creativitate, capacitate de inovare, de
munca pe o piaþã specificã, piaþa asumare a riscurilor.
muncii. Slogan – sinteza mesajului publicitar,
Salubrizare – acþiune de curãþire, alcãtuit din 5–8 cuvinte.
igienizare a unui anumit mediu. Studiu de piaþã – rezultatul cercetãrii
Servicii – satisfac nevoia de consum, fãrã a pieþei prin instrumentele specifice de
fi palpabile, corporale. marketing.
Sindicat – uniune a diferitelor categorii de Suport publicitar – canalul, mediul prin
lucrãtori în vederea promovãrii unor care se transmite mesajul publicitar,
obiective comune economice, sociale, presa scrisã (reclama), presa
profesionale. audio-vizualã (spot publicitar).
Spirit întreprinzãtor – atitudine în
domeniul afacerilor, caracterizatã prin
U
Uzura fizicã – o stare de nefuncþionare, Uzura moralã – se instituie atunci când pe
determinatã de deprecierea fizicã a piaþã apar echipamente noi, mai
bunurilor. performante din punct de vedere
tehnologic.
V
Valori morale – idei apreciate ca pozitive Venit – suma de bani obþinutã din posesia
cu privire la ceea ce este bine, drept, ºi utilizarea factorilor de producþie sau a
cinstit, corect; acestea stau la baza capitalului bãnesc.
principiilor ºi acodurilor etice.
Cuvânt de încheiere
Aþi ajuns la finalul modulului de Educaþie antreprenorialã,
sperãm, cu folos. Modulul a fost conceput cu gândul la acele
minime cunoºtinþe ºi deprinderi care trebuie acumulate/formate
pentru a deveni un bun antreprenor.