A Doua Sansa Secundar Cultura Civica Elev 2

UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII
Proiect Phare „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate”

Programul „A doua șansă”
ELENA BĂLAN
CULTURĂ CIVICĂ
Modulul 2
Educaţie antreprenorială
Ghidul elevului
Centrul Step by Step, 2006

Aceste materiale – publicate în cadrul Proiectului Phare „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate” 2003 –
au fost realizate de o echipă de experţi ai Ministerului Educaţiei și Cercetării pentru a fi folosite în perioada de
aplicare experimentală a programului educaţional revizuit
„A doua șansă” – învăţământ secundar inferior.
Membrii echipei care a elaborat materialele sunt:

Lucia Copoeru, coordonatoarea componentei „A doua șansă”– învăţământ secundar inferior
Dorina Kudor, autoare „Limba și literatura română”
Gina Anton, autoare „Limba și literatura rromani”
Carmen Costina, autoare „Limba engleză”
Iudit Sera, autoare „Limba engleză”
Nicolae Pellegrini, autor „Matematică”
Ariana-Stanca Văcăreţu, autoare „Matematică”
Luminiţa Chicinaș, autoare „Știinţe”
Ioana Mihacea, autoare „Știinţe”
Mihai Stamatescu, autor „Istorie”
dr. Horaţiu Popa-Bota, autor „Geografie”
Elena Bălan, autoare „Cultură civică”
dr. Doina-Olga Ștefănescu, autoare „Cultură civică”
Paul Vermeulen, expert U.E., componenta „Elaborare curriculum și materiale educaţionale”
Ghidul este realizat în conformitate cu programa școlară pentru disciplina Cultură civică
din cadrul programului „A doua șansă” – învăţământ secundar inferior, aprobată de
Ministerul Educaţiei și Cercetării prin Ordinul nr. 5375/29.12.2005,
și este distribuit gratuit cursanţilor înscriși în acest program educaţional.
Toate materialele din cadrul programului educaţional „A doua șansă” vor fi modificate, conform sugestiilor de
îmbunătăţire formulate în urma utilizării lor în școală.
În acest sens, trimiteţi comentariile și sugestiile dumneavoastră pe adresa
secondchance@wyginternational.ro
Coordonator editorial: Laura Codreanu

Design copertă, layout: Elemér Könczey
Design și DTP: András Tánczos
Ilustraţii: Levente Szekeres
Corectură: Mirabela Mitrică
Acest material este publicat în scopuri educaţionale, non-profit, pentru a fi folosit în primul an de aplicare
experimentală a programului educaţional „A doua șansă” – învăţământ secundar inferior.
Autorii s-au străduit să intre în legătură cu proprietarii imaginilor pentru a obţine permisiunea de a le folosi în
această ediţie. Îi rugăm pe aceia pe care nu i-am putut contacta să ia legătura cu noi la
secondchance@wyginternational.ro.
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

BĂLAN, ELENA
Cultură civică : modulul 2 : ghidul elevului / Elena Bălan. – București : Step by Step, 2006
Index
ISBN (10) 973-1706-00-3 ; ISBN (13) 978-973-1706-00-9
371.3:34(498)
Această publicaţie face parte din Programul Phare 2003 „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate”,
componenta „A doua șansă”.
Editorul materialului: Ministerul Educaţiei și Cercetării
Data publicării: august 2006
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.
© Ministerul Educaţiei și Cercetării

Cuprins
Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4
Cum sã utilizãm cu succes acest ghid? . . . . . . . . . . . . . . . 6
Capitolul I. Mediul de afaceri ºi întreprinzãtorul . . . . . . 8

1. Mediul de afaceri este mediul întreprinzãtorului . 10
2. Consumatori ºi producãtori – cerere ºi ofertã . . . . . 12
3. Care sunt calitãþile necesare unui întreprinzãtor? . 14
4. Afacerile – între risc ºi reuºitã . . . . . . . . . . . . . . . . . 16
Autoevaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
Capitolul II. Iniþierea ºi derularea unei afaceri . . . . . . . 20

1. Planul de afaceri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22
2. Despre documentele… „planului de afaceri” . . . . . 24
3. Cadrul legal ºi constituirea firmei . . . . . . . . . . . . . . 26
4. Legea ºi resursele umane – Codul muncii . . . . . . . 28
5. Piaþa oferã oportunitãþi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
6. Derularea unei afaceri: resurse necesare . . . . . . . . . 32
7. Etape în derularea unei afaceri . . . . . . . . . . . . . . . . 34
8. Evaluarea afacerii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36
Autoevaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38
Capitolul III. Etica în afaceri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40

1. Etica afacerilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42
2. Codul de conduitã al întreprinzãtorului . . . . . . . . . 44
3. Protecþia consumatorului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46
4. Protecþia mediului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48
Autoevaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50
Anexe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52
Glosar de termeni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58
Cuvânt de încheiere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64
PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 3

EDUCAŢIE ANTREPRENORIALĂ
Introducere
„O zi bunã” ºi atenþie: veþi avea o ºansã în plus în viaþã, prin parcurgerea modulului de
Educaþie antreprenorialã.
Deseori auzim expresii ca: „A fi pe propriile picioare”, „Om bogat – om sãrac”, „A lucra
la patron”, „S-a îmbogãþit peste noapte”, „A ajuns la sapã de lemn” etc. Un rãspuns,
o explicaþie la acestea ºi la altele încearcã sã vã ofere modulul de Educaþie
antreprenorialã.
Nu constituie un secret faptul cã, sub ochii noºtri, „unii se îmbogãþesc”, „alþii sãrãcesc”.
Dimpotrivã. Este o evidenþã. Desigur, ne întrebãm: „Cum a reuºit X sã devinã atât de
bogat/bogatã? Cum se explicã faptul cã Y a ajuns sã trãiascã în mizerie, deºi ºtiam cã este
harnic, serios, cinstit ºi apreciat la locul de muncã? Ce este de fãcut pentru a ajunge ca
X sau pentru nu a ajunge ca Y? Ce calitãþi este bine sã ai? Trebuie sã ºtii anumite lucruri?
Care sunt cunºtinþele necesare? Nu cumva totul þine de noroc?”
Educaþia antreprenorialã nu îºi propune (nici nu ar fi posibil) sã vã ofere o „reþetã”, o garanþie

sigurã a reuºitei. Ce oferã acest modul? O ºansã în plus în viaþã celor ce doresc sã rãzbeascã pe
propriile picioare, în mod cinstit, respectând legile þãrii. Un îndemn la îndrãzneala de a porni
în propria afacere ºi de a persevera trecând peste numeroase obstacole.
Este ºtiut cã din starea de angajat salariat, fie „la patron”, fie „la stat”, nu poþi deveni un
om bogat. Alternativa ar fi încercarea de a deveni întreprinzãtor, antreprenor. Sã ne
înþelegem: a fi întreprinzãtor, a avea propria afacere nu înseamnã în mod necesar
îmbogãþire, aºa cum a nu fi întreprinzãtor nu înseamnã în mod necesar sãrãcie.
4 CULTURĂ CIVICĂ • GHIDUL ELEVULUI

Antreprenoriatul este un prim pas spre o existenþã asupra cãreia poþi decide singur, cu
ºansa unui nivel de trai mai bun.
„A fi propriul stãpân” înseamnã, în primul rând, a iniþia ºi conduce propria afacere. Iar
pentru aceasta este bine sã fii pregãtit prin cunoºtinþe adecvate, minim necesare.
Este vorba de cunoºtinþe despre:

• mediul de afaceri; • plan de afaceri;
• producãtor ºi consumator, ofertã ºi • concurenþi;
cerere; • instrumente specifice studierii pieþei;
• calitãþi personale; • resurse care sunt strict necesare;
• cadru legislativ; • promovarea produselor, serviciilor;
• drepturi ºi îndatoriri ale angajaþilor ºi • criterii de evaluare a unei afaceri.
ale patronilor;
În general, este vorba de cunoºtinþe despre mediul de afaceri, despre legãturile acestuia cu
mediul natural, despre posibilitãþile de acoperire a nevoilor în condiþiile în care
întotdeauna resursele sunt limitate. Sunt de asemenea cunoºtinþe referitoare la ce
înseamnã sã fii producãtor, dar ºi ce înseamnã sã fii consumator, cum se constituie
cererea, dar ºi oferta. Este vorba ºi de cunoºtinþe care oferã minimum de instrumente
pentru aprecierea corectã a calitãþilor personale.
Pentru cel care s-a hotãrât sã intre în afaceri, sunt necesare cunoºtinþe cu referire la mai
multe aspecte care privesc în mod special o afacere.
Ce este un plan de afaceri? Ce trebuie sã conþinã acesta? Cum se întocmesc documentele

unui plan de afaceri? La ce ne este el necesar?
Existã un cadru legislativ care trebuie avut în vedere în înfiinþarea ºi derularea activitãþii
unei întreprinderi? Care sunt legile ce trebuie respectate la înfiinþarea unei firme? Existã
drepturi ºi îndatoriri ale angajaþilor, respectiv ale patronilor? Care sunt acestea?
Am intrat în afaceri ºi am devenit întreprinzãtori. Noul nostru statut genereazã ºi noi întrebãri.
Ce pot face pentru a ºti care este cererea pe piaþã, care este momentul potrivit pentru a
mã extinde sau pentru a-mi restrânge activitatea. Cum pot face pentru a-mi cunoaºte
concurenþii, în realizarea aceluiaºi tip de produs? Existã instrumente specifice studierii
pieþei? Care sunt acestea ºi cum le putem folosi? Existã anumite tipuri de resurse care
sunt strict necesare unei afaceri? Cum putem avea acces la aceste resurse?
Existã anumiþi paºi ce trebuie respectaþi atunci când se acþioneazã în derularea unei afaceri?
Existã modalitãþi, criterii de evaluare a unei afaceri? Ce loc ocupã eficienþa economicã ºi
profitabilitatea între acestea? Care sunt deciziile ce pot fi luate în urma evaluãrii afacerii?
Dacã suntem oameni de afaceri ºi respectãm legea, putem acþiona oricum în raport
cu angajaþii, clienþii ºi partenerii noºtri? Comportamentul nostru este ghidat de reguli
cu privire la ceea ce este bine/nu este bine sã facem/sã nu facem?
Ca întreprinzãtori, este suficient sã avem succes, sã fim profitabili? Existã responsabilitãþi

ale antreprenorilor cu privire la sãnãtatea ºi siguranþa consumatorilor? Existã
responsabilitãþi cu privire la protecþia mediului natural? În ce constau ele?
Toate acestea sunt întrebãri fireºti ce caracterizeazã activitatea de zi cu zi a oricãrui

întreprinzãtor aflat la începutul carierei sale. Educaþia antreprenorialã este cea care
încearcã sã vã ofere rãspunsuri tocmai la aceste întrebãri.

Cum să utilizăm cu succes

acest ghid?
Fiecare lecþie este structuratã pe trei momente:

• Pagina de ziar
• Ce trebuie sã ºtiu despre…
• Sã aplicãm ceea ce am aflat!
Iatã, pe scurt, ce urmãreºte sã vã ofere fiecare moment al lecþiei:
Pagina de ziar
i, din via-
de ziar” la situaþii din mediul de afacer
Veþi intâlni câte o „paginã þa de zi cu zi a antreprenorilor.
de lecþie. Ea este me-
fiecare început ziar!
nitã sã vã atragã ate nþia asupra unor Citiþi cu atenþie pagina de
Reflectaþi asupra acestor informaþii! Conþinutul lor vã este familiar? Încercaþi sã

vã amintiþi informaþii, situaþii asemãnãtoare.
Cum aþi rãspunde unor astfel de situaþii cu ceea ce ºtiþi deja? Ce probleme vã
ridicã pagina de ziar? Consideraþi cã la unele întrebãri nu puteþi rãspunde? Ce nu
ºtiþi ºi vã împiedicã sã daþi un rãspuns?
Câteva dintre cunoºtinþele de care aveþi nevoie vor fi obþinute prin parcurgerea
fiecãrei lecþii.
Ce trebuie să știu despre…

În aceastã parte a lecþiei veþi gãsi informaþii noi, marcate cu „i”, de care aveþi
nevoie pentru a rãspunde problemelor ridicate de pagina de ziar.
Din dorinþa de a face mai clarã problematica antreprenoriatului, vã propunem

diverse exemplificãri pe o firmã imaginarã, aceeaºi pe care vã veþi exersa
cunoºtinþele ºi deprinderile, asupra cãreia veþi reflecta, vã veþi exprima opiniile,
veþi lua decizii etc. O vom numi Orhideea SRL. Este uºor de presupus care este
obiectul ei de activitate – florile.
Revenind la desfãºurarea lecþiei de Educaþie antreprenorialã, nu aºteptaþi totul

de la profesor. Reuºita voastrã depinde de voi. Sã nu vã scape nimic fãrã a fi
înþeles. Dacã nu vã este ceva clar, întrebaþi. Urmãriþi atent fiecare moment al
lecþiei ºi – mai ales – participaþi la activitãþile acesteia.

Pentru a urmãri mai uºor lecþiile, vã oferim urmãtoarele repere:
Informaþii noi. Este semnul care marcheazã introducerea unor

cunoºtinþe noi.
Exemple ilustrative. Acestea sunt folosite ca punct de sprijin pentru
înþelegerea informaþiilor.
Interpretare. Acesta este momentul în care ne explicãm ce am aflat ºi
formulãm noi semne de întrebare.
Sã reflectãm. Sunt invitaþii pentru a regândi situaþii anterior întâlnite,
invitaþii de a gândi asupra unor situaþii noi.
Sã lucrãm în echipã. Evident, acest semn vã aratã cã trebuie sã lucraþi
în grupe organizate pentru a rezolva anumite cerinþe împreunã.
Concluzii. În acest mod vor fi marcate ideile principale care se desprind
din fiecare lecþie.
Cuvinte-cheie. Explicaþia termenului respectiv o veþi gãsi la anexa
* finalã: Glosar de termeni.
Să aplicăm ceea ce am aflat!

Individual sau în echipã, împreunã cu colegii, este momentul ca în aceastã parte
a lecþiei:
• sã cãutaþi voi înºivã informaþii similare celor abordate în lecþie, sã le
identificaþi în localitatea voastrã cu scopul de a le analiza;
• sã vã studiaþi pe voi înºivã ºi pe colegii ºi prietenii voºtrii sub aspectul
calitãþilor necesare unui întreprinzãtor de succes;
• sã identificaþi situaþii de comportament corect/incorect pentru activitatea
unui antreprenor;
• sã distingeþi ceea ce este legal/ilegal în raport cu legislaþia economicã existentã;
• sã concepeþi propriul „plan de afaceri”, propria solicitare de finanþare, prin
completarea unor documente specifice.
În finalul fiecãrei lecþii mai reflectaþi încã o datã asupra celor învãþate: este oare
suficient? Evident, NU! Întotdeauna mai rãmâne ceva de aflat. Ce trebuie sã mai
aflaþi pentru a iniþia ºi a derula cu succes o afacere în realitatea economicã? Cum
puteþi aplica mai bine cele învãþate?
Aºadar, ce urmãreºte modulul de educaþie antreprenorialã? Mai întâi sã vã ajute sã

vã decideþi sã iniþiaþi o afacere. Apoi, sã vã ofere cunoºtinþele ºi mijloacele prin
care sã vã adaptaþi la cerinþele mediului de afaceri prin utilizarea eficientã a
resurselor, astfel încât sã fiþi mai aproape de reuºitã, încercâd sã minimizaþi
riscurile.
Sã cunoaºteþi ºi sã exersaþi modalitãþi de a respecta reguli ºi legi, sã identificaþi

oportunitãþile pieþei, sã vã identificaþi propriile calitãþi ºi defecte în raport cu
cerinþele antreprenoriatului, sã evaluaþi corect afacerea voastrã, sã manifestaþi un
comportament ghidat de principiile eticii în afaceri, sã vã implicaþi în rezolvarea
problemelor protecþiei consumatorilor ºi ale mediului natural.
Revenind la ideea cu care am început: fiecare persoanã are dreptul la „A doua

ºansã”, dar ºi obligaþia de a nu o rata!
Mult succes ºi nu uitaþi: profitaþi de ºansa ce vi se oferã!

MEDIUL DE AFACERI ȘI ÎNTREPRINZĂTORUL
Capitolul I
1. Mediul de afaceri este mediul întreprinzătorului

Te ajută să descoperi...
2. Consumatori și producători – cerere și ofertă
•3.Măreţia
CareBabilonului
sunt calităţile
– 3000 denecesare
ani de istorie unui întreprinzător
glorioasă rătăciţi azi printre?tancuri și patrule militare
•4.Urmele
Afacerile
Egiptului–antic
între riscciclist
– Turul și reușită
al Franţei trece în fiecare an la Paris „prin Egipt”
•5.Spiritul
Evaluareculturii greco-romane – Grecia și Italia – două ţări muzeu
• Oamenii antichităţii – Anticii nu erau nici mai buni, nici mai răi decât noi
• Valorile creștine – Europa s-a născut la Ierusalim
Prin parcurgerea acestui capitol veţi reuși:
• Islamul – Războaiele de azi nu sunt ale islamului
...• Cunoașterea
iar la finalmediului
vei putea:
de afaceri cu scopul de adaptare eficientă la
caracteristicile acestuia.
• Să te recunoţti între ceilalţi, adică să ai o identitate!
• •SăEvaluarea
alegi frumosul,propriilor
adică să fii tuabilităţi în raport
însuţi admirat de ceilalţi!cu trăsăturile necesare unui în-
• Sătreprinzător
respecţi valorile de succes.
altora, adică să fii înţelegător!
8 EDUCAŢIE ANTREPRENORIALĂ • GHIDUL ELEVULUI

Mediul de afaceri
este mediul întreprinzătorului 1
Pagina de ziar
ºul nostru
local aratã cã în ora
Constatare: „Un studiu d sã fie însoþite de
ºi cele oficiale tin
evenimentele personale în viaþa oam eni lor. Vaza
mai prezentã
flori. Floarea este tot ito , floarea
are
orate ºi plãcut miros
cu flori proaspete, col florale sunt tot mai
ã în case ºi firm e, aranjamentele
dec ora tiv þiul privat ºi
a devenit un obicei în spa
cãutate. «Colþul verde» specifice”.
o mulþime de accesorii
public ºi, odatã cu el,
Dacã aþi dori sã rãspundeþi provocãrii din ziar prin a iniþia o afacere, atunci aþi
înfiinþa o florãrie, precum Orhideea SRL. Îndatã ar apãrea întrebãri ca:
• existã cerere* pe piaþã* pentru o astfel de florãrie?
• care ar fi condiþiile cele mai favorabile astfel încât afacerea noastrã sã
obþinã un profit* cât mai mare?
Ce trebuie să știm despre…

Mediul de afaceri
Fiecare firmã în economia de piaþã* îºi desfãºoarã activitatea într-un mediu
economic, care este mult diferit de mediul natural.
Firmele sau întreprinderile sunt unitãþi economice specializate în producerea,

comercializarea, promovarea bunurilor ºi a serviciilor.
Activitãþile economice cele mai diverse prin conþinutul lor au totuºi ceva în
comun: mediul economic sau mediul de afaceri.
Scopul oricãrei firme este acela de a obþine profit. Pentru aceasta însã, este
necesar ca tot ce firma produce ºi vinde sã corespundã nevoilor* consumatorilor,
care trebuie satisfãcute cât mai bine.
Pentru a avea succes, interesele firmei pe care v-aþi propus s-o înfiinþaþi,
Orhideea SRL, trebuie sã rãspundã intereselor clienþilor.
Ce, cât, cum ºi la ce preþ sã ofere firma clienþilor sãi, pentru a satisface cât mai
bine nevoile acestora, reprezintã probleme fundamentale pentru succesul afacerii.
Acestea sunt probleme ale oricãrei firme.
Condiþii ale mediului de afaceri

Mediul economic deja existent prezintã anumite caracteristici, condiþii. Întrucât
acestea pot favoriza un anumit tip de activitate sau, dimpotrivã, o pot împiedica sã
se dezvolte, ele trebuie cunoscute; de asemenea, trebuie analizate consecinþele lor.

Care sunt condiþiile unui mediu de afaceri? Reflectaþi ºi încercaþi sã identificaþi
singuri aceste condiþii! În ce mãsurã rezultatele propriei reflecþii corespund cu
urmãtoarele?
• Condiþii naturale – sunt prezente prin relief, climã, vegetaþie, zãcãminte
naturale, caracteristici demografice, apropierea de surse de apã, calitatea
solului etc.
• Condiþii economice – sunt reprezentate de forma de proprietate*,
concurenþã*, libertatea preþurilor*, de nivelul de dezvoltare economicã.
• Condiþii legislative – sunt date de ansamblul de legi care reglementeazã*
cadrul în care se defãºoarã activitãþile economice, asigurând libertatea ºi
iniþiativa agenþilor economici.
• Condiþii instituþionale – se referã la existenþa ºi funcþionalitatea unor
instituþii care sã încurajeze ºi sã monitorizeze derularea afacerilor în cadrul
legal constituit.
• Condiþii socio-culturale – se referã la tradiþii, obiceiuri, mentalitãþi ale
populaþiei, stil de viaþã care influenþeazã iniþierea ºi derularea unor afaceri.
Concluzie: Orice firmã îºi desfãºoarã activitatea într-un mediu de afaceri

caracterizat prin anumite condiþii. În mare parte, succesul firmei depinde de
buna cunoaºtere a acestora.

1. Alegeþi un tip de activitate cu care aþi dori sã iniþiaþi o afacere. Informaþi-vã din
mass-media localã asupra caracteristicilor mediului de afaceri din localitatea
voastrã. Precizaþi tipul de activitate ºi completaþi tabelul:
Condiþii Favorabile Nefavorabile
1. naturale
2. economice
3. legislative
4. instituþionale
5. socio-culturale
2. Identificaþi ºi descrieþi caracteristicile (din cele 5 puncte de vedere menþionate în

lecþie) pe care le consideraþi optime pentru un mediu de afaceri în care doriþi sã
vã înfiinþaþi ºi sã funcþionaþi cu Orhideea SRL.
a. _________________________________________________
b. _________________________________________________
Cuvinte-cheie
c. _________________________________________________
cerere, ofertã, piaþã, profit,
d. _________________________________________________ economie de piaþã,
proprietate, concurenþã,
e. _________________________________________________ libera iniþiativã

Consumatori și producători –
cerere și ofertă 2
Pagina de ziar
Anunţuri
sorii
sezon, • Orhideea SRL: achiziþioneazã acce
• Orhideea SRL oferã: flori de pentru amb alajul flori lor, pen tru aran ja-
e ºi mod erne , asis-
aranjamente atractiv mente diverse, vase din lem n, plas tic, ce-
tru ame najãri de grãd ini ºi
tenþã pen servanþi;
ºi utile, ramicã, substanþe nutritive, con
spaþii verzi, accesorii moderne înch eiem con trac te ferm e cu prod ucãtori
eþinerea ºi sãnã ta-
substanþe pentru într ºi importatori de flori, prec um ºi con trac-
; livr ãm com enz i la adre sele -
tea florilor te de colabora re cu spec ialiº ti în ame najã
solicitate de clienþi. ri grãdini ºi spaþ ii verz i.
Reflectaþi asupra anunþurilor din Pagina de ziar. Care credeþi cã este scopul urmãrit
de firmã? Oare doresc sã afle dacã pe piaþa pe care acþioneazã existã cerere* pentru
afacerea lor? Anunþul lor redã interesul pentru ofertã*, potenþialii furnizori.

Consumator, producător și proprietate
Fiecare dintre noi este în primul rând consumator, datoritã faptului cã pentru a
exista trebuie sã ne satisfacem nevoi foarte diverse. Atunci când nevoile existente
sunt însoþite ºi de posibilitatea achiziþionãrii bunurilor corespunzãtoare, nevoile
devin cerere pe piaþã.
Reflectaþi la experinþa voastrã de zi cu zi. Aþi observat cã tranzacþia de cumpãrare

este influenþatã de preþ*? În mod sigur aþi constatat deja: cu cât preþul este mai
mic, cu atât cantitatea cumpãratã este mai mare ºi invers.
Aºadar, comerciantul este obligat sã se orienteze dupã cerere ºi dupã preþ. Curând
vã veþi da seama cã tot ce aþi aflat este foarte necesar, dar nu este suficient.
Doriþi sã comercializaþi flori, pentru aceasta trebuie mai întâi sã le produceþi sau
sã le achiziþionaþi. Deveniþi astfel producãtori* de flori. Prin care sã obþinã, sã
realizeze bunuri ºi servicii necesare pe piaþã. Scopul lor este sã vândã ceea ce au
produs, constituind în acest fel oferta*.
Pentru producãtor, preþul influenþeazã decizia de a creºte sau de a micºora producþia
în felul urmãtor: cu cât preþul este mai mare, cu atât creºte producþia ºi invers.
Dacã preþul florilor pe piaþã este mai mare, Orhideea SRL va face eforturi sã
aducã o cantitate mai mare de flori spre vânzare. Nu acealaºi lucru se întâmplã
atunci când preþul florilor scade. Ce credeþi cã va face firma în aceastã situaþie?
Care este previziunea voastrã?

Desfãºurarea activitãþii economice presupune utilizarea ºi consumul de factori de
producþie*. Aceºtia sunt: munca* (posibilitãþile fizice ºi intelectuale ale persoanelor,
apte sã realizeze o activitate utilã), natura* (terenul pe care se deruleazã activitatea
economicã) ºi capitalul* (alcãtuit din: capitalul fix* ºi capital circulant*)
Producþia este procesul de obþinere a bunurilor ºi a serviciilor prin utilizare de

resurse, factori de producþie. Acestea aparþin întotdeauna cuiva (uneia sau mai
multor persoane fizice sau juridice), sunt în proprietatea cuiva.
Proprietatea poate exista în mai multe forme. Dacã deþinãtorul este:
• o persoanã ºi/sau familia sa, atunci proprietatea este privatã;
• statul, atunci proprietatea este publicã;
• statul împreunã cu persoane fizice sau juridice, atunci proprietatea este mixtã.
Forma de proprietate care s-a dovedit cea mai eficientã (conducând la rezultatele
cele mai bune cu efortul cel mai mic) este proprietatea privatã.
Concluzie: Pentru firma pe care doriþi sã o înfiinþaþi ºi sã o conduceþi în mod

profitabil, legãtura între preþ ºi cerere trebuie cunoscutã, pentru cã ea are
consecinþe asupra vânzãrilor pe care le veþi realiza. Iar scopul oricãrei firme de
comercializare este sã vândã cât mai mult ºi la un preþ cât mai bun.

1. Observaþi ºi notaþi evoluþia preþului florilor în perioada
sãrbãtorilor. Formulaþi o concluzie privitoare la relaþia
între modificarea cererii ºi modificarea preþului. Susþineþi
punctul vostru de vedere cu argumente din lecþie.
2. Argumentaþi „pro” afirmaþia: proprietatea privatã s-a

dovedit cea mai eficientã.
3. Ilustraþi afirmaþia de mai sus cu douã exemple:
a. _________________________________________________ Cuvinte-cheie
_________________________________________________ agenþi economici, cerere,

ofertã, consumatori,
_________________________________________________ producãtori, factori de
producþie, munca, natura,
b. _________________________________________________ capital fix, capital circulant,
proprietate privatã,
_________________________________________________ proprietate publicã,
proprietate mixtã
_________________________________________________
4. Sã lucrãm în echipã! Formaþi patru echipe de lucru. Urmãriþi

mass-media localã. Fiecare echipã va cãuta câte douã exemple
de firme aflate în proprietate privatã ºi una în proprietate de
stat. În clasã, expuneþi cu argumente rezultatele studiului
vostru. Care firme se dovedesc mai eficiente?

Care sunt calităţile necesare

unui întreprinzător? 3
Pagina de ziar
Opţiunea ne aparţine
nzãtor
litatea • sã se îndrepte spre a fi întrepri
Tot mai mulþi cetãþeni din loca (modalitate prin care iniþ iazã o aface-
se plâng de lipsa ban ilor. Ce se
noastrã re ºi obþine astfel ven itur i).
t dou ã opþi u-
poate face? Nu existã decâ Alegerea între cele douã pos
ibilãtãþi
ni: oan e ºi se face în
muncã aparþine fiecãrei pers
• sã se orienteze spre un loc de cunoºtinþã de cau zã, în func þie de mai
ãtor sala riat va
mai bine plãtit (ca lucr
riu); mulþi factori.
obþine un sala
Dorim sã fim liberi, sã fim noi înºine cei care decidem pentru noi? Avem curajul
de a lansa idei noi? Avem puterea de a ne pune în practicã ideile noastre? Iatã
numai câteva întrebãri inevitabile la care trebuie sã ne dãm un rãspuns atunci
când ne gândim sã iniþiem propria afacere! Sunt întrebãri pe care ºi le-au pus ºi
iniþiatorii firmei Orhideea SRL.

Calitatea de întreprinzător
Întreprinzãtor în activitatea economicã este persoana care iniþiazã o afacere,
investind pentru aceasta bani, timp, energie, putere de muncã, creativitate, cu
scopul de a obþine un profit cât mai mare.
Nu toþi suntem sau putem deveni întreprinzãtori. Pentru a fi întreprinzãtor sunt
necesare anumite aptitudini, dar ºi asimilarea unor cunoºtinþe ºi deprinderi.
Între primele trãsãturi de personalitate necesare este spiritul întreprinzãtor*.
Acesta constã în capacitatea de a genera schimbãri cu caracter inovator, de a
vedea, de a gândi ºi de a face altfel ºi altceva faþã de cei mai mulþi oameni.
Încercaþi sã vã autoevaluaþi propriile trãsãturi în raport cu cele care sunt necesare

unui întreprinzãtor de succes, rãspunzând sincer ºi rapid la un chestionar.
1. Spiritul de iniþiativã. Cum obiºnuiþi sã munciþi?

a. Muncesc în stilul meu. Nu aºtept sã-mi spunã cineva ce sã fac.
b. La început simt nevoia de îndrumare, apoi pot continua singur.
c. Fac ceva numai dacã trebuie.
2. Relaþionarea, negocierea, dialogul cu ceilalþi. Cum vã raportaþi la ceilalþi oameni?
a. Mã înþeleg cu aproape oricine.
b. Îmi sunt de ajuns prietenii actuali; nu îmi doresc alþii.
c. De regulã, ceilalþi oameni nu mã intereseazã.
3. Asumare a reponsabilitãþilor. Cum vã raportaþi la cerinþele de a realiza ceva?
a. Îmi place sã preiau sarcini ºi sã le duc pânã la capãt.

b. Dacã este necesar, îmi asum executarea sarcinilor;
prefer ca responsabilitatea sã revinã altora.
c. Las întotdeauna pe alþii.
4. Capacitate organizatoricã. Obiºnuiþi sã faceþi planuri
de lucru?
a. De obicei plãnuiesc totul dinainte.
b. Fac bine lucrurile plãnuite de alþii.
c. Nu plãnuiesc niciodatã ceea ce urmeazã sã fac.
5. Putere de muncã. Cât de mult puteþi lucra?
a. Pot munci atât cât este necsar. Nici o dificultate
nu mã sperie.
b. Pot lucra din greu, dar numai un timp.
c. A munci mult timp ºi greu nu este genul meu.
6. Capacitatea de a lua decizii. Cum obiºnuiþi sã luaþi decizii?
a. Decid singur, repede ºi bine.
b. De obicei am nevoie de mai mult timp pentru a mã decide.
c. Prefer sã nu fiu eu cel care decide.
7. Puterea de a duce la îndeplinire o decizie luatã. Cum vã raportaþi la hotãrârile luate?
a. Nimic nu mã poate opri sã duc la capãt un lucru hotãrât.
b. Obiºnuiesc sã termin ceea ce am început.
c. Dacã nu merge bine, renunþ.
Cu cât rãspunsurile voastre sunt mai apropiate de cele marcate cu a, cu atât se

dovedeºte cã aveþi calitãþi de antreprenor.
Oare ce este mai important pentru un bun întreprinzãtor? Încrederea în sine ºi

atitudinea pozitivã, chiar ºi în momente de crizã? Capacitatea de a-ºi asuma
riscuri? Înclinaþia spre adaptare la cerinþele pieþei? Conectarea la noutãþile din
domeniul tehnic? Sau capacitatea de a învãþa din greºeli (cum NU trebuie fãcut)?
Concluzie. Dacã aþi decis sã începeþi propria afacere, meritaþi felicitãri pentru
îndrãznealã. Nu uitaþi: testaþi-vã propriile calitãþi în acest sens.

1. Între calitatea de lucrãtor salariat ºi cea de întreprinzãtor existã numeroase
deosebiri. Analizaþi fiecare din cele douã ipostaze ºi precizaþi trei deosebiri
dintre acestea.
2. Dintr-o listã de calitãþi necesare unui întreprinzãtor (desprinse din lecþie) alegeþi
pe aceea pe care o consideraþi cea mai importantã. Argumentaþi-vã rãspunsul.
3. Acþionaþi în douã grupe, aplicând un chestionar care sã

urmãreascã gradul de satisfacþie al lucrãtorului salariat faþã
de întreprinzãtor. Formulaþi întrebãri astfel încât sã puteþi
obþine rãspunsuri pentru:
a. numãr subiecþi chestionaþi ________________________
b. cât la sutã dintre salariaþi sunt satisfãcuþi de venituri Cuvinte-cheie
_________________________________________________
c. cât la sutã dintre întreprinzãtori sunt satisfãcuþi de spirit întreprinzãtor,
venituri __________________________________________ aptitudini, încredere în
sine, atitudine pozitivã
Ce concluzii puteþi formula? Cum explicaþi aceste rezultate?

Afacerile –
între risc și reușită 4
Pagina de ziar
Bilanţ postinundaţii
are a
t urme din alte localitãþi pierduþi ca urm
Inundaþiile de anul acesta au lãsa cãderii podului judeþean . Preþ uri cres-
pierdut vieþ i ome neºt i, au
grele. S-au cute pentru relu area apro vizionã rii de
distruse gosp odã rii. Pier deri sele firme
fost la furnizori etc. Este cert cã une
eprin-
rioase au înregistrat ºi micile într vor ajunge la faliment.
Mãr furi dist ruse , mat erii
deri private.
e deteriorate, clienþi sau furn izori
prim
Astfel de rânduri, deseori prezente în articole de ziar, ne pun în mod sigur pe

gânduri, dacã suntem în situaþia de a ne decide sã înfiinþãm o firmã. Riscãm ceva
dacã ne lansãm o afacere proprie? Dacã da, atunci ce riscãm? Sunt oameni care
au reuºit. Oare cum au procedat?

Riscul și reușita în afaceri
Lansarea unei afaceri proprii însemnã întotdeauna curaj, atâta timp cât nu existã
garanþii pentru succes. Orice afacere penduleazã între risc ºi reuºitã.
Riscuri asumate de întreprinzãtor? Câteva dintre cele mai frecvente sunt:
• renunþarea la un loc de muncã stabil ca angajat;
• investirea de bani personali, care în caz de eºec nu se pot recupera;
• contractarea de datorii care trebuie restituite;
• probabilitatea confruntãrii cu o concurenþã puternicã;
• greutãþi în gãsirea ºi angajarea unor oameni competenþi;
• dificultatea de a convinge segmentul necesar de clientelã.
Încercaþi sã completaþi aceastã listã cu riscuri pe care le-aþi identificat în

experienþele cunoscute de voi.
Unele riscuri sunt previzibile (atunci când factorii care pot provoca pierderi pot
fi anticipaþi), altele sunt imprevizibile (determinate de situaþii accidentale:
calamitãþi naturale, instabilitate social-politicã, acþiuni neaºteptate ale firmelor
concurente etc.)
Specialiºtii considerã cã, între tipurile de comportament posibil în raport cu

riscurile, tipul realist este preferat faþã de tipul impulsiv ºi faþã de tipul prudent
exagerat. Cum argumentaþi opþiunea specialiºtilor? Este ºi opþiunea voastrã?
Este evident cã riscuri existã, ºi ele trebuie asumate. Vã întrebaþi firesc: Ce este de
fãcut? Sã renunþãm? Nu este o soluþie. Existã posibilitatea de a preîntâmpina
anumite riscuri? Pot fi riscurile minimizate? Cum?

Ca de fiecare datã, experienþa ne învaþã. S-au conturat unele metode de acþiune
pentru minimizarea riscurilor.
• acþiunea asupra cauzelor ce pot provoca pierderi;
• acþiunea de acoperire a riscurilor – acestea se referã la asigurarea riscului,
prin care asiguratorul acceptã preluarea unei anumite pãrþi din pierderile
viitoare.
Reuºita în afaceri este nãzuinþa oricãrui întreprinzãtor. La baza reuºitei stau:

trãsãturile personale, cunoºtinþele în domeniu, atitudinea faþã de muncã, modul de
socializare ºi relaþiile interpersonale, ºansa etc. Nu orice reuºitã reprezintã un model
de succes, un reper de urmat. De regulã, acesta este asociat cu mari idei inovatoare.
Vã oferim aici unul dintre cele mai cunoscute modele de succes:

Mc Donald’s este astãzi, pentru fiecare dintre noi, un loc comun. Primul în lume
în „bucãtãria rapidã” (Fast food), posedã zeci de mii de restaurante pe tot globul,
fiind un adevãrat imperiu. În 1955, americanul Ray Kroc a deschis primul local
de acest tip la periferia oraºului Chicago. De atunci ºi pânã astãzi, când un „Big
Mac, cartofi prãjiþi ºi o cola” reprezintã la New York, Londra, Varºovia, Tokio sau
Bucureºti o comandã tip, la orice orã din zi ºi din noapte, s-a parcurs un drum
lung, cu multe obstacole, dar în mod cert ºi cu multe realizãri.
Concluzie: În afaceri existã ºi risc, ºi reuºitã. În fiecare moment intervin factori

care pot fi controlaþi ºi factori care scapã oricãrui control. Important este sã
creºtem pe cât posibil zona care poate fi controlatã ºi sã o diminuãm pe cât
posibil pe cea care nu poate fi controlatã.

1. Alegeþi o afacere dintre cele cunoscute în localitatea voastrã.
Precizaþi obiectul sãu de activitate. Identificaþi riscurile care
pot apãrea ºi cãile de minimizare a acestora.
2. Studiu de caz:
Selectaþi din „Top N oameni de afaceri” sau „Top N femei
de succes” pe acela/aceea care credeþi cã vã poate deveni
model.
• enumeraþi 3 dintre cele mai evidente calitãþi care au
condus la succes;
• care sunt riscurile cele mai mari la care s-a expus?
Argumentaþi-vã rãspunsul.
3. Cãutaþi un caz de faliment. Identificaþi aspectele care au

condus la finalul afacerii. Analizaþi fiecare dintre aceste
aspecte. Expuneþi rezultatele studiului vostru în faþa
colegilor.
Cuvinte-cheie
_______________________________________________________
risc previzibil, risc
_______________________________________________________ imprevizibil, tip realist, tip
impulsiv, tip prudent
_______________________________________________________ exagerat, asigurarea riscului,
reuºita, model de succes
_______________________________________________________

Autoevaluare I
1. Corelaþi noþiunile din coloana A cu explicaþiile din coloana B.
A B
1. condiþii economice a. tradiþii, obiceiuri, mentalitãþi, stil de viaþã
2. condiþii legislative b. forma de proprietate, concurenþã, libertatea preþurilor

c. ansamblul de legi care asigurã libertatea ºi iniþiativa
3. condiþii socio-culturale
agenþilor economici.
2. Comparaþi mediul natural cu un anumit mediu de afaceri. Precizaþi douã deosebiri între
acestea.
Deosebire 1 ________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
Deosebire 2 ________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
3. Argumentaþi ideea cã fiecare persoanã este consumator în orice moment al existenþei sale.
___________________________________________________________________________________
4. Completaþi spaþiile libere din tabelul de mai jos cu: creºte, scade, rãmâne constant.
Modificarea preþului Cantitatea cerutã Cantitatea oferitã
Preþul creºte
Preþul scade
5. Care sunt principalele forme de proprietate ce caracterizeazã economia de piaþã? Ilustraþi

fiecare formã de proprietate cu câte douã exemple concrete, unul identificat la nivelul
localitãþii voastre, iar al doilea identificat la nivelul de ansamblu al economiei româneºti.
Exemple forma 1 ___________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
Exemple forma 2 ___________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
Exemple forma 3 ___________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________

7. Precizaþi adevãrul (A)/falsitatea (F) urmãtoarelor enunþuri:
a. Capacitatea de negociere ºi dialog nu caracterizeazã spiritul întreprinzãtor.
_________________________________________________
b. Deprinderea de asumare a responsabilitãþilor este beneficã pentru un antreprenor.
_________________________________________________
c. Perseverenþa în continuarea acþiunilor este o calitate necesarã întreprinzãtorului.
_________________________________________________
8. Prin ce se deosebesc riscurile previzibile faþã de cele imprevizibile? Exemplificaþi fiecare

dintre aceste tipuri de riscuri prin situaþii concrete.
Exemplu de risc previzibil __________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
Exemplu de risc imprevizibil _______________________________________________________
___________________________________________________________________________________
9. Ce înþelegeþi prin reuºita în afaceri? Expuneþi douã modele de succes în afaceri: o femeie,
respectiv un bãrbat de succes. Precizaþi care au fost punctele tari pentru fiecare
caz în parte.
Model 1 ___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
Model 2 ___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
10. În urma celor învãþate în acest capitol:
a. Sunteþi o persoanã potrivitã pentru a deveni antreprenor? Argumentaþi ____________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
b. Mediul de afaceri din localitatea voastrã avantajeazã/dezavantajeazã iniþiativa
antreprenorialã. Argumentaþi ___________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________

INIŢIEREA ȘI DERULAREA UNEI AFACERI
Capitolul II
1. Planul de afaceri
2. Despre documentele… planului de afaceri
3. Cadrul legal și constituirea firmei
4. Legea și resursele umane – Codul muncii
5. Piaţa oferă oportunităţi
6. Derularea unei afaceri – resurse necesare
7. Etape în derularea unei afaceri
8. Evaluarea afacerii
9. Evaluare de capitol

• Iniţierea unui Plan de afaceri în conformitate cu prevederile
legislative referitoare la antreprenoriat.
• Adaptarea deciziilor antreprenoriale la tendinţele mediului de afaceri
și la oportunităţile pieţei, prin atragerea ţi utilizarea eficientă a
resurselor.
• Identificarea elementelor caracteristice reușitei în afaceri, a tipurilor
de risc, dar și elaborarea unor strategii de minimizare a riscurilor.

Planul de afaceri 1
Pagina de ziar
Anunţuri
flexibil,
ãtirea nomice. Oferim un program
Organizãm cursuri pentru preg adaptabil timpului disp onibil al celor
epri nzã tori . Prog ram ul cu-
viitorilor într interesaþi. Infomaþii suplime ntare la se-
de: elab orar ea unu i plan de afaceri,
prin diul nos tru…
nþe eco-
elemente de legislaþie, cunoºti
Este bine sã ai idei ºi sã-þi doreºti realizarea unei afaceri de succes. Dar nu este
suficient. Din anunþ rezultã cã este necesarã o pregãtire. Prin acesta am putea afla
mai multe despre „planul de afaceri”. Ce este acesta? Ce rol are? Ce trebuie sã
conþinã? Iatã întrebãri la care rãspundem în aceastã lecþie, evident ºi pentru
iniþiatorul firmei Orhideea SRL.

Planul de afaceri
Începem prin a arãta de ce este necesar un plan de afaceri. În ce constã rolul sãu?
Iatã câteva elemente referitoare la acesta:
• trebuie sã permitã întreprinzãtorului efectuarea unor propuneri de
finanþare;
• trebuie sã se constituie într-o bazã de conducere a afacerii;
• trebuie sã reprezinte un instrument de evaluare care sã permitã efectuarea
de schimbãri în cadrul firmei.
Ce este planul de afaceri? Acesta este o schemã logicã de acþiune, un document

utilizat pentru înfiinþarea unei societãþi comerciale* sau în lansarea unui proiect
important în cadrul unei societãþi deja existente.
Care este conþinutul unui plan de afaceri?

Planul de afaceri cuprinde un set de documente. În situaþia în care dorim
lansarea firmei Orhideea SRL sau iniþierea unui proiect nou, trebuie sã elaborãm
un istoric, o strategie*, sã formulãm obiective, mijloace de realizare ºi evaluare a
acestora. Din elementele enumerate se desprind documentele necesare unui plan
de afaceri.
1. Sinteza planului de afaceri – va include scopul pentru care este întocmit (se
recomandã sã fie elaboratã la sfârºit, dupã finalizarea celorlalte documente, sã
cuprindã cel mult 3–5 pagini ºi maximum 5 minute ca prezentare).
Dupã realizarea documentelor 2–6 pentru firma Orhideea SRL, se concepe o
prezentare sinteticã a acestora, fãrã a se uita precizarea scopului întregului
material (cum ar fi obþinerea unei finanþãri).

2. Prezentarea societãþii comerciale trebuie sã conþinã: data înfiinþãrii, forma
juridicã de constituire*, forma de proprietate, dacã este S.A. (date despre
acþionari); tipul activitãþii conform cu Oficiul Naþional al Registrului Comerþului.
3. Descrierea afacerii – va prezenta activitatea, potenþialii clienþi ale cãror nevoi

doreºte sã le satisfacã.
Activitatea firmei Orhideea SRL constã în: ofertã de flori de sezon, aranjamente
atractive ºi moderne; de asemenea, în asistenþã pentru amenajãri de grãdini ºi
spaþii verzi, livrare de comenzi la adresele indicate de clienþi.
4. Prezentarea resurselor umane – cuprinde informaþii referitoare la echipa de

conducere ºi la angajaþii din diferite departamente. Instituþiile creditoare sunt
foarte interesate de calitatea managerilor; de obicei sunt preferate echipe de
manageri foarte buni, chiar dacã afacerea este mai puþin promiþãtoare.
5. Prezentarea produselor (bunuri sau/ºi servicii) – aici vor fi identificate

principalele bunuri ºi/sau servicii oferite ºi principalele caracteristici de
cantitate/calitate ale acestora.
Descrieþi voi înºivã produsele ºi serviciile oferite de imaginara firmã Orhideea SRL.
6. Informaþii financiare – sunt prezentate la modul:

• Informaþii financiare cu privire la activitatea trecutã a firmei, cum sunt:
situaþia veniturilor ºi a cheltuielilor, situaþia profit/pierderi, situaþia
creditelor existente – toate pe ultimii trei ani;
• Planul de finanþare al afacerii – care cuprinde sursele de finanþare (din
surse proprii sau credite bancare);
• Previziuni financiare – referitore la rezultatele sub aspectul veniturilor firmei.
Anexa 1 vã oferã modele de documente pentru un plan de afaceri.
Concluzie: Este bine ca în iniþierea ºi derularea unei afaceri sã ºtim sã întocmim

un plan de afaceri, sã elaborãm fiecare document component respectând
regulile existente pentru aceasta.

1. Formaþi echipe de câte patru cursanþi ºi realizaþi un proiect
de „plan de afaceri”, utilizând datele din lecþie ºi
elementele de ajutor din Anexe.
2. Prezentaþi colegilor proiectele voastre, supunându-le

dezbaterii dupã urmãtorul plan:
a. Aþi acorda finanþare acestui proiect?
i. Dacã DA, de ce?
ii. Dacã NU, de ce?
b. Ce apreciaþi în proiectul prezentat? Justificaþi rãspunsul!
c. Care sunt elementele negative ale proiectului?
Justificaþi rãspunsul! Cuvinte-cheie
d. Cum aþi proceda pentru a-l îmbunãtãþi?
finanþare, forma juridicã de
3. Cãutaþi modele de „plan de afaceri” aparþinând unor firme constituire (SC, SA, SRL…),
din localitatea dumneavoastrã. Analizaþi-le conform celor credit, venituri, cheltuieli
învãþate.

Despre documentele…
„planului de afaceri” 2
Pagina de ziar
Aceasta este situaţia

a date-
de a convingãtoare, incompletitudine
Solicitarea firmei Orhideea SRL lor referitoare la desc rierea afacerii, in-
o fina nþar e a fost resp insã .
obþine informa þii fina nciare, o pre-
a ana lizei cere - suficiente
Obiecþiile aduse în urm viziune financiarã incertã.
re ne-
rii de finanþare au fost: prezenta
Ce este de fãcut? se întreabã proprietarii firmei în cauzã. Sã abandoneze ideea de

afacere? Ar fi uºor. Dar nu le stã în fire, plus cã au investit deja idei, energie,
timp, bani etc. Nu vor abandona. Vor continua, dacã este cazul o vor lua de la
capãt. ªi s-au hotãrât: vor relua cursurile de iniþiere în afaceri.

Documentele planului de afaceri
Cu privire la „Prezentarea societãþii comerciale”, aceasta trebuie sã se realizeze
în conformitate cu cerinþele standard cuprinse în formulare. Despre toate aceste
cerinþe încercaþi sã furnizaþi informaþii cât mai exacte, clare, complete. Un
exemplu de formular de completare gãsiþi în Anexa 1.
Referitor la firma Orhideea SRL, completaþi formularul propus din anexã.
Cu privire la „Prezentarea resurselor umane ºi a echipei de conducere” veþi

completa formulare cu date verificabile, indicând ºi persoane care pot prezenta
recomandãri sau pot furniza referinþe, mai cu seamã cu privire la echipa de
conducere. Resursele umane sunt adesea cuprinse în partea finalã de prezentare a
societãþii comerciale.
În obþinerea unei finanþãri este important sã realizaþi o bunã descriere a

activitãþii curente a firmei, care sã se refere la trecutul, dar ºi la prezentul sãu, la
furnizori, dar ºi la clienþi. Un model pentru a realiza o bunã prezentare întâlniþi
în Anexa 2.
Vã oferim posibilitatea de a exersa, prin completarea unui astfel de formular,

evident, din nou pe situaþia imaginarã a firmei Orhideea SRL. Puteþi alege ºi alte
exemple.
Prezentarea proiectului pentru care se solicitã finanþarea, împreunã cu planul

de finanþare sunt elementele cele mai importante pentru succesul solicitãrii.
Specificarea tipului de investiþie, descrierea bunurilor pe care doriþi sã le
achiziþionaþi, prezentarea clarã a obiectivelor, graficul de realizare a întregii

investiþii, modificãrile necesar a fi operate în resursele materiale ºi umane de care
dispuneþi sunt elemente minimale de menþionat.
Elaboraþi voi înºivã un formular cât mai complet pentru prezentarea proiectului.
De maximã importanþã pentru obþinerea unei finanþãri este planul de finanþare a

afacerii. Pentru corecta completare a acestuia este necesarã cunoaºterea unor
noþiuni fundamentale în activitatea economicã. Obiectivul urmãrit de orice
întreprinzãtor este obþinerea
profitului.
Profitul este diferenþa între
încasãrile obþinute din vânzãri
(venit* sau cifra de afaceri*) ºi
cheltuielile efectuate pentru
obþinerea bunurilor vândute.
Costurile cuprind totalul
cheltuielilor cu materiale,
combustibili, salarii, amortizare* etc.
Profitul obþinut astfel se numeºte
profit brut*. Întreprinzãtorul poate
dispune de acesta numai dupã plata
impozitului pe profit. Ceea ce
rãmâne din profitul brut dupã plata
impozitului se numeºte profit net*.
Scopul oricãrui întreprinzãtor este profitul, pentru cã acesta este folosit pentru
reluarea activitãþii, în investiþii* pentru dezvoltarea afacerii, în consum pentru
satisfacerea unor nevoi personale.
Cunoscând aceste noþiuni, completaþi formularul „Planul de finanþare” din

Anexa 3, imaginând cheltuieli, venituri, salarii etc. pentru firma Orhideea SRL
sau alte firme pe care doriþi sã le alegeþi.
Concluzie: Succesul în obþinerea unei finanþãri depinde de o bunã pregãtire, de

cunoaºterea unor noþiuni legate de activitatea economicã, de deprinderea de a
completa corect formulare de solicitare a finanþãrii.

1. Grupaþi-vã în echipe de câte 6 cursanþi ºi completaþi Anexa 1 pentru prezentarea
firmei pe care doriþi sã o finanþaþi în urma unei cereri de finanþare. Comparaþi în
clasã formularele completate, utilizând drept criterii claritatea, exactitatea
informaþiilor.
2. Elaboraþi un model de formular pentru prezentarea

proiectului unei afaceri. Puneþi-vã în situaþia evaluatorului
de proiecte care acordã finanþarea atunci când elaboraþi
formularul. Comparaþi ceea ce aþi realizat voi cu formularul Cuvinte-cheie
din Anexa 2. Ce cuprinde în plus? De ce? Ce lipseºte? Cum
justificaþi? profit brut, profit net, venit,
cost material, salarii,
3. Care este tipul de afacere care credeþi cã ar fi profitabilã în amortizare, impozit pe
localitatea voastrã? Construiþi pentru aceasta un plan de profit, cifra de afaceri.
finanþare þinând cont de noþiunile asimilate în lecþie.

Cadrul legal și
constituirea firmei 3
Pagina de ziar
ficial al României
Monitorul O
aceºti
Judecã- Felicitãri! Este o reuºitã pentru
„În conformitate cu Hotãrârea întrepri nzãtori, o reuºitã care den otã cã
data …… se re-
toreascã nr… din persoanele implicate în constitu
irea
atricularea oficialã a Soci-
cunoaºte înm firmei sunt pers ever ente, rãbd ãtoa re,
.”
etãþii Comerciale Orhideea SRL disc iplinate, bine orga nizate.
Alte persoane care îºi doresc propria firmã se întreabã ce trebuie sã facã pentru a
ajunge la stadiul de recunoaºtere oficialã. Evident, existã legi care reglementeazã
cadrul de înfiinþare a unei societãþi comerciale. Care sunt acestea? Care este
conþinutul lor? Care sunt, conform legii, formele pe care le poate lua o societate
comercialã?

Cadrul legal al activităţii antreprenoriale
Persoana care doreºte sã-ºi înfiinþeze propria afacere o poate face, în majoritatea
cazurilor, în forma societãþii comerciale*. Reglementãrile legale privitoare la
modul de înfiinþare, înregistrare, formele pe care le poate lua o societate
comercialã sunt cuprinse în Legea 31/1990.
În conformitate cu aceasta, în þara noastrã existã urmãtoarele tipuri de societãþi
comerciale: • societãþi în nume colectiv*, • societãþi în comanditã simplã*, •
societãþi în comanditã pe acþiuni*, • societãþi pe acþiuni*, • societãþi cu
rãspundere limitatã*. Cele mai rãspândite sunt: societãþile pe acþiuni (SA) ºi
societãþile cu rãspundere limitatã (SRL).
Antreprenorul alege forma juridicã pe care o considerã favorabilã promovãrii
intereselor sale ºi în conformitate cu prevederile legale.
Societãþile comerciale se constituie prin întocmirea unui Contract de societate*,

(Anexa 4). Persoanele care înfiinþeazã societatea comercialã contribuie cu bani
(aport în numerar) ºi bunuri (aport în naturã). Împreunã, acestea formeazã
capitalul social* al firmei.
Care sunt rãspunderile proprietarilor firmei ºi cum se disting tipurile de societate

comercialã în funcþie de acestea?
Din punctul de vedere al asumãrii rãspunderilor, se disting douã tipuri de firme:

• societate cu rãspundere limitatã – în cadrul acesteia, dacã se înregistreazã
pierderi, proprietarul este responsabil numai în limita aportului sãu la
capitalul social al firmei;

• societate cu rãspundere nelimitatã – în cadrul acesteia, dacã firma este
insolvabilã* sau înregistreazã pierderi, proprietarul rãspunde cu întreaga
avere personalã.
Dupã constituirea contractului de societate ºi stabilirea formei juridice urmeazã

un ºir de demersuri, care trebuie parcurse în etape succesive:
1. înmatricularea la Oficiul Naþional al Registrului Comerþului (conform Legii
26/1990).
2. înregistrarea la organele fiscale pentru a primi codul unic de înregistrare
(un cod numeric în funcþie de care societatea comercialã poate fi
identificatã).
3. obþinerea de la administraþia publicã localã a autorizaþiei de desfãºurare a
unor activitãþi economice.
4. recunoaºterea înmatriculãrii societãþii comerciale prin obþinerea unei
hotãrâri judecãtoreºti.
5. anunþarea înmatriculãrii prin publicarea acesteia în Monitorul Oficial al
României.
6. obþinerea autorizaþiilor pentru sediul societãþii comerciale, de la SANEPID,
Pompieri, Mediu, Protecþia muncii.
7. legalizarea statutului firmei la un birou notarial.
Câteva informaþii în plus, care vã vor fi de ajutor. În conformitate cu Legea 31/1990,

iatã care sunt cerinþele în legãturã cu principalele forme de societãþi comerciale.
Capitalul social Numãr

Forma juridicã Rãspunderea
minim asociaþi
Societate cu rãspundere În limita capitalului
2 000 000 ROL 1–50
limitatã – SRL social subscris
În limita capitalului
Societate pe acþiuni SA 25 000 000 ROL –
social subscris
Concluzie: Reuºita în înfiinþarea legalã a firmei înseamnã multe demersuri care

solicitã timp, rãbdare, disciplinã, atenþie în întocmirea, organizarea ºi pãstrarea
actelor obþinute. Dacã vã doriþi cu adevãrat „sã fiþi pe propriile picioare”,
pregãtiþi-vã! Amintiþi-vã de calitãþile necesare unui antreprenor. Aceste etape
le-au parcurs deja întreprinzãtorii de la Orhideea SRL, deci puteþi ºi voi!

1. Doriþi sã înfiinþaþi o societate comercialã. V-aþi hotãrât
asupra obiectului de activitate, asupra formei juridice, aþi
întocmit contractul de societate. A sosit momentul
înregistrãrii oficiale a firmei. Stabiliþi „traseul înregistrãrii” Cuvinte-cheie
în conformitate cu etapele necesare de parcurs despre care
aþi aflat în lecþie. Prezentaþi în clasã „traseul” ºi discutaþi societate comercialã,
asupra corectitudinii ºi eficienþei sale. societate pe acþiuni,
societate cu rãspundere
2. Trebuie sã alegeþi forma juridicã adecvatã firmei pe care limitatã, contract de
doriþi s-o înfiinþaþi. Stabiliþi criteriile în funcþie de care veþi societate, capital social,
face alegerea, având în vedere avantajele ºi dezavantajele. insolvabilã.

Legea și resursele umane –

Codul muncii 4
Pagina de ziar
Angajări
ºoferi,
oficial calificatã în lucrãri de secretariat,
Orhideea SRL, firmã înregistratã vânzãtori/vânzãtoare, pers oan ã spec ia-
Com erþului, ang ajeazã con-
la Registrul lizatã în aranjam ente florale etc.
l/contab ilã, jurist/ju ristã, persoanã
tabi
Realizarea cu succes a obiectivelor propuse depinde în primul rând de oamenii cu

care veþi lucra, de angajaþi. Dincolo de respectul firesc datorat oricãrei persoane, în
fiecare þarã existã legi care au ca scop reglementarea relaþiilor de muncã. Care sunt
acestea? Care este legea care reglementeazã relaþiile de muncã la noi în þarã? Este
vorba de Codul muncii.

Codul muncii
Codul muncii este legea care reglementeazã ansamblul relaþiilor de muncã,
individuale ºi colective.
Care sunt principiile care fundamenteazã Codul muncii? Iatã câteva dintre acestea:
• libertatea muncii ºi neîngrãdirea dreptului la muncã;
• interzicerea muncii forþate* ºi a muncii la negru* sub orice formã;
• egalitatea de tratament faþã de toþi salariaþii ºi angajatorii; interzicerea
oricãrei forme de discriminare*, directã sau indirectã;
• orice salariat, fãrã deosebire, beneficiazã de condiþii adecvate de muncã, de
protecþie socialã, de securitate ºi sãnãtate, de respectarea demnitãþii;
• dreptul la platã egalã pentru muncã egalã, dreptul la negocieri colective etc.
Drepturile ºi obligaþiile salariaþilor ºi ale angajatorilor sunt stabilite prin

negociere ºi sunt cuprinse în contractele colective de muncã* ºi în contractele
individuale de muncã*.
Care sunt principalele drepturi ºi obligaþii ale salariaþilor?

Drepturi:
• dreptul la salarizare; • dreptul la informare ºi consultare;
• dreptul la repaus zilnic ºi • dreptul la protecþie în caz de
sãptãmânal; concediere;
• dreptul la concediu de odihnã • dreptul la negociere colectivã;
anual; • dreptul de a participa la acþiuni
• dreptul la egalitate de ºanse; colective;
• dreptul de acces la formarea • dreptul de a constitui sau de a
profesionalã; adera la un sindicat.

Obligaþii:
• realizarea normei de muncã ºi a • fidelitatea faþã de angajator
atribuþiilor fiºei postului; referitor la atribuþiile de serviciu;
• respectarea disciplinei muncii; • respectarea mãsurilor de securitate;
• respectarea contractului colectiv; • pãstrarea secretului de serviciu.
Dar angajatorii? De ce drepturi se bucurã aceºtia? Au angajatorii ºi obligaþii?

Drepturi:
• dreptul la organizarea S.C.; • dreptul de a da dispoziþii cu
• stabilirea atribuþiilor corespun- caracter obligatoriu, dar legal;
zãtoare pentru fiecare salariat; • constatarea abaterilor disciplinare
• controlul îndeplinirii sarcinilor; ºi aplicarea sancþiunilor.
Obligaþii:
• asigurarea condiþiilor de muncã, • plata contribuþiilor ºi
a condiþiilor tehnice; a impozitelor conform legii;
• acordarea drepturilor care decurg • eliberarea la cerere a
din lege pentru toþi salariaþii; documentelor care atestã calitatea
• consultarea cu sindicatul cu de salariat a solicitantului;
privire la deciziile care îi • asigurarea confidenþialitãþii datelor
afecteazã pe salariaþi; cu caracter personal ale salariaþilor.
Concluzie: Atât salariaþii, cât ºi întreprinzãtorii angajatori, într-un stat de drept,

au drepturi ºi obligaþii. Acestea sunt cuprinse în contractele de muncã. Ele
trebuie respectate de ambele pãrþi. Toate acestea derivã din Codul muncii.

Cuvinte-cheie
1. Cunoaºteþi cazuri de „muncã la negru”? Organizaþi-vã în
patru grupe. Analizaþi fiecare caz în parte. Sarcinile muncã forþatã, muncã la
fiecãrei grupe vor fi sã identifice: negru, discriminare,
• drepturi ale salariaþilor încãlcate; contract colectiv de muncã,
• obligaþii încãlcate de salariaþi; contract individual de
• drepturi ale angajatorilor încãlcate; muncã, sindicat.
• obligaþii încãlcate de angajatori.
2. Aþi studiat la Cultura civicã „drepturile omului”. Analizaþi ceea ce aþi aflat despre Codul
muncii, despre drepturile ºi obligaþiile salariaþilor ºi de angajatorilor, din perspectiva
drepturilor omului. Care este raportul pe care îl puteþi stabili între aceste documente?
Este un acord sau un dezacord între ele? Argumentaþi opinia voastrã cu exemple concrete
de acord sau dezacord.

Piaţa oferă oportunităţi 5

Pagina de ziar
Întrebări de sezon
nþi fide-
Ceea ce Cu ce periodicitate? Existã clie
Florile sunt o marfã perisabilã. li? Se prac ticã ang ajarea de com enzi de
nu poa te fi conser-
nu se vinde la timp livrare la domiciliu? În aces t dom eniu
viito r. Iniþiato rii firm ei Orhi-
vat pentru putem crea abo nam ente ? Care sun t ac-
sun t florile
deea SRL se întreabã: Care ceso riile nec esare ºi pref erate? Ce aran-
lie, sau mai etc.?
lunii martie, sau apri jamente florale sunt mai cãutate
?
florile pref erate pen tru sãrbã-
Care sunt
gorii de
toarea X, evenimetul Z? Ce cate
i în mod curent?
oameni cumpãrã flor
Care este rostul unor astfel de întrebãri? Se poate rãspunde la ele? Cum pot fi
aflate rãspunsurile? La ce folosesc aceste rãspunsuri? Dacã aþi iniþia o firmã cu alt
obiect de activitate (chiar mai puþin perisabil), aceste întrebãri ºi-ar mai gãsi
rostul? Cum ar putea fi reformulate?

Studiul oportunităţilor pieţei
Din punctul de vedere al antreprenorului, oportunitatea* reprezintã schimbarea
apãrutã (în domeniul de activitate al înteprinzãtorului sau în preferinþele
consumatorilor), care poate fi valorificatã prin iniþiative de succes.
Este cunoscut scopul activitãþii antreprenoriale, care constã în obþinerea unui
profit cât mai mare, prin respectarea legilor. Pentru aceasta, orice întreprinzãtor
ºtie cã prin activitatea sa trebuie sã rãspundã cerinþelor cumpãrãtorilor.
Cum se modificã cererea pe piaþã? Ce se cere pe piaþã la un moment dat? Care

sunt clienþii? Cum putem menþine clientela actualã ºi cum putem atrage noi
clienþi? Sunt întrebãri la care studiile de piaþã cautã rãspunsuri bine întemeiate,
credibile, care devin repere pentru activitatea firmelor.
Din nevoia de a rãspunde întrebãrilor de tipul celor de mai sus, a apãrut o

disciplinã economicã specializatã: marketingul*. Obiectul sãu de activitate îl
constituie studiile de piaþã. Orice întreprinzãtor este interesat în obþinerea unor
informaþii. Acestea se referã mai ales la: • informaþii despre rolul ºi structura
consumului, • informaþii cu privire la concurenþa pe piaþã, • informaþii utile în
stabilirea preþului produsului cu scopul de a-l face competitiv.
Informaþiile de tipul celor de mai sus sunt rezultatul unor studii de piaþã, care
sunt realizate de cãtre echipe de specialiºti în marketing. Aceºtia elaboreazã ºi
deruleazã studiile, iar concluziile cercetãrii reprezintã setul de informaþii de care
au nevoie întreprinzãtorii.

Studiile de piaþã se desfãºoarã în
urmãtorele direcþii:
• cercetarea ofertei, care are în
vedere:
– dinamica acesteia, care se
manifestã prin diversificare ºi
înnoire sortimentalã;
– gradul de învechire, care se
referã la ciclul de viaþã al
produsului.
• prospectarea cererii, care are în
vedere modificarea acesteia în
funcþie de preþ (vezi Lecþia 1.2.)
• investigarea comportamentului
consumatorului, care se referã la atitudinile, deciziile acestora cu privire la
utilizarea pentru cumpãrare; astfel trebuie cunoscute: • motivele de
cumpãrare sau necumpãrare, • preferinþele comsumatorului, • intenþiile de
cumpãrare, • deprinderile de cumpãrare, • obiceiurile de consum,
• reprezentarea consumatorului asupra mãrfurilor.
Cum foloseºte întreprinzãtorul informaþiile oferite de studiile de marketing?
Concluziile cercetãrilor servesc antreprenorilor care, înainte de lansarea unui

produs, trebuie sã identifice nevoile specifice ale unei categorii determinate de
consumatori. Aceºtia sunt potenþiali clienþi care vor constitui piaþa-þintã. Acesta
este rãspunsul la întrebãrile fireºti ale întreprinzãtorilor: • ce vindem? • cui
vindem? • cum vindem? • contra cui vindem?
Studiile de piaþã reprezintã instrumente indispensabile pentru a sesiza la timp

oportunitãþile pieþei.
Marketingul utilizeazã instrumente adecvate. Dintre acestea amintim:
chestionarul* (vezi Anexa 5), interviul*, observaþia directã, convorbirea telefonicã,
chestionarul prin poºtã, înregistrarea de imagini, ancheta*, focus-grupul* etc.
Concluzie: Succesul întreprinzãtorului depinde în mare mãsurã de capacitatea

acestuia de a sesiza ºi de a fructifica oportunitãþile pieþei. Acestea sunt puse în
evidenþã de rezultatele cercetãrilor de specialitate, ale studiilor de piaþã.

1. Sunteþi întreprinzãtori. V-aþi ales obiectul de activitate ºi
urmeazã sã lansaþi un produs X pe piaþã. Înainte de
aceasta, elaboraþi portofoliul produsului X, care sã
cuprindã: informaþii relevante despre produs, motivaþia de Cuvinte-cheie
cumpãrare a produsului de cãtre clienþi, metode de
atragere a unor noi clienþi, profitul aºteptat. oportunitãþi ale pieþei,
studiu de piaþã, marketing,
2. În cadrul pieþei-þintã, un grup cu o caracteristicã de direcþii de cercetare,
consum comunã este numit „niºa de piaþã”. Identificaþi un piaþa-þintã, niºa de piaþã,
caz concret de „niºã de piaþã”, concepeþi o strategie care sã instrumente ale studiului de
cuprindã: caracteristica specificã grupului, produsul cu piaþã, chestionar, interviu,
care urmeazã sã vã lansaþi pentru a rãspunde trebuinþei ancheta, focus-grup.
specifice, numãrul estimat al clienþilor.

Derularea unei afaceri:

resurse necesare 6
Pagina de ziar
erii mele” (I)

„Story-ul afac
itate. În
itea sã ri pentru ca ideea sã devinã real
Evrika! Se ivise ideea care prom primul rând, de oam eni bine preg ãtiþi,
tate cu ºanse de succ es pe pia- în
fie o nou apoi de o mul þime de materia le ºi nu
sã înce apã pro-
þã. Dar abia apoi aveau ultimul rând de bani. Solu þia? Pers eve-
o idee
blemele. Pentru o afacere reuºitã, renþa în a gãsi toate aceste elem
ente
este abso lut necesarã, dar nu ºi su-
bunã pentru ca afac erea sã aibã succ es.
te alte lucr u-
ficientã. Era nevoie de mul
Este povestea de mai sus una de excepþie? Sau este o poveste obiºnuitã?
Cunoaºteþi întreprinzãtori care s-au confruntat cu astfel de probleme? Care sunt
principalele elemente necesare derulãrii oricãrei afaceri? Evident, aceste elemente
sunt/au fost necesare ºi firmei Orhideea SRL.

Resursele necesare derulării unei afaceri
Sã ne amintim despre factorii de producþie studiaþi (Lecþia 1.2.). Nu poate exista
activitate economicã fãrã factorii: muncã, naturã ºi capital.
Dacã dorim sã conturãm cu claritate resursele necesare derulãrii unei afaceri,
vom constata cã le putem grupa în trei categorii:
• resurse umane*, • resurse materiale*,• resurse financiare*.
Resursele umane au rolul cel mai important în orice activitate, ele asigurã
eficienþa utilizãrii resurselor materiale ºi financiare ºi sunt singurele creatoare de
idei noi. Cum ne alegem resursele umane?
Pentru fiecare tip de activitate este necesarã o pregãtire adecvatã. Este motivul
pentru care întreprinzãtorii trebuie sã aleagã persoanele potrivite. Orice
antreprenor cautã oameni pregãtiþi, de încredere, devotaþi firmei ºi intereselor ei.
În cadrul resurselor umane, se pot distinge:
a. Muncitorii. Aceºtia sunt cei care lucreazã cu unelte, maºini, instalaþii
pentru obþinerea bunurilor (muncitori direct productivi) sau cei care
lucreazã pentru deplasarea, conservarea, prelucrarea ºi livrarea bunurilor
(muncitori indirect productivi).
b. Personalul de execuþie. Este alcãtuit din cei care realizeazã activitãþi
administrative: secretar/ã, tehnician/ã, contabil/ã, dar ºi personal de
întreþinere, pazã, pompieri etc. – cu studii medii, ingineri, economiºti etc. –
cu studii superioare.
c. Personalul de conducere. Aceºtia pot conduce compartimente (ºefi de
birou, de secþie, de laborator) sau pot fi conducãtori de întreprinderi
(director, director adjunct etc.).

Care sunt criteriile de selecþie a resurselor umane pentru firma aleasã spre
exemplificare, Orhideea SRL?
Resursele materiale se grupeazã în douã categorii: elemente de capital fix*

(clãdiri, mobilier, utilaje, mijloace de transport, aparaturã) ºi capital circulant*
(materii prime, materiale, combustibil, energie etc.).
Iniþiatorii firmei Orhideea SRL trebuie sã îºi aleagã resursele materiale. Au nevoie
de spaþiu adecvat amenajat, înzestrat cu cele necesare pentru a expune flori,
accesorii, mobilier, cataloage cu aranjamente florale de interior ºi de exterior.
Acestea sunt elemente de capital fix. Încercaþi sã îi ajutaþi cu elementele de
capital circulant adecvate unei florãrii.
Resursele financiare. De cele mai multe ori, întreprinzãtorii nu dispun de toþi banii
de care ar avea nevoie. A gãsi banii necesari în condiþiile cele mai avantajoase este
o permanentã problemã. Cui ne putem adresa pentru a obþine banii necesari?
• Prieteni, rude, cunoºtinþe. Aceºtia ne pot ajuta cu sume care de regulã nu
sunt mari ºi ne oferã împrumut, fãrã a avea un plan de afaceri documentat,
ca garanþie a succesului afacerii. Desprindeþi singuri avantajele ºi
dezavantajele apelului la prieteni, rude.
• Bãnci. Acestea acordã împrumuturi conform unor criterii clare, precum:
garanþiile, cifra de afaceri, continuitatea în activitate, previziuni financiare*.
Între garanþii enumerãm: bunuri imobiliare*, mobiliare*, plata la timp a
ratelor ºi a dobânzilor*, dar ºi garanþiile personale care þin de încrederea în
persoana întreprinzãtorului.
• Fonduri nerambursabile*. Pentru aceasta, antreprenorii trebuie sã se
adreseze unor instituþii reprezentante
ale Uniunii Europene, dar ºi unor
Agenþii Naþionale. Este necesarã o bunã
informaþie, dar ºi o pregãtire specialã
pentru accesarea acestor fonduri, care
presupune capacitatea de a elabora
proiecte de finanþare.
• Leasingul. Închirierea unor bunuri de la
firme de leasing*, pe baza unui contract
între firmã ºi beneficiar. Garanþia o
constituie bunul însuºi. Dupã plata
ratelor, beneficiarul devine proprietar.
Concluzie: Succesul întreprinzãtorului depinde în mare mãsurã de capacitatea

acestuia de a-ºi gãsi resursele adecvate activitãþii sale, în condiþii avantajoase
care sã conducã spre criteriul de eficienþã economicã: cu minim de consum sã
se obþinã maxim de rezultate.
Să aplicăm ceea ce am aflat! Cuvinte-cheie

1. Alegeþi o denumire pentru firma voastrã, care sã fie sugestivã resurse umane, materiale,
pentru obiectul sãu de activitate. În funcþie de aceasta, financiare; capital fix ºi
precizaþi care sunt resursele umane ºi materialele necesare. circulant, bunuri mobiliare
2. Formaþi patru grupe, fiecare având ca obiect de studiu ºi imobiliare, dobânzi, firme
realizarea unui „buletin informativ” pentru obþinerea unui de leasing, fonduri
împrumut, pentru sursele enumerate în lecþie. În baza datelor nerambursabile
obþinute, comparaþi avantajele ºi dezavantajele fiecãreia.

Etape în derularea
unei afaceri 7
Pagina de ziar
cerii mele” (II)

„Story-ul afa
ce, cum
a asi- pem? Cum ne organizãm? Cine,
Cu rãbdare am rezolvat ºi problem ºi cân d face ? Cum men þine m, conti-
esar e pen tru deru -
gurãrii resurselor nec nuãm ºi dezvoltãm acti vitatea? Se pare
erii. Aveam la disp oziþie tot -
larea afac cã în afaceri prob lemele au num ai înce
ise mo-
ceea ce îmi propusesem. Ven put, nu ºi sfâr ºit. Vom face faþã?
vitã þii prop riu-zi-
mentul demarãrii acti
problem e. Cu ce sã înce-
se. Din nou
Oamenii de afaceri se recunosc în articolul din pagina de ziar. Fiecare dintre ei ar

fi putut semna aceste rânduri. Gândiþi-vã la cazuri concrete de întreprinzãtori,
cunoscuþi de voi ºi care se confruntã cu astfel de probleme. Cum s-au organizat?
Ce au fãcut în mod concret? Cu ce au început ºi cu ce au continuat? Cum s-ar
descurca iniþiatorii firmei Orhideea SRL cu problemele de mai sus?

Etapele derulării unei afaceri
Afacerile nu se desfãºoarã la întâmplare, ci trebuie bine puse la punct sub toate
aspectele. Este vorba de managementul afacerii. Aºadar, care sunt principalele
etape în derularea unei afaceri? De cele mai multe ori aceste etape nu sunt
succesive în timp, ci uneori au loc chiar simultan. Totuºi, pot fi distinse prin
conþinut urmãtoarele: • organizarea, • conducerea, • obþinerea produsului,
• promovarea produsului, • controlul.
Puneþi-vã în situaþia întreprinzãtorului de la Orhideea SRL. Ce aþi face pentru

buna organizare a activitãþii?
Organizarea unei activitãþi economice presupune:

• constituirea unor structuri organizaþionale: departamente, servicii,
compartimente, echipe de lucru etc.; fiecãruia i se stabilesc obiectivele; de
asemenea, se precizeazã relaþiile între acestea;
• stabilirea principiilor ºi a regulilor de comunicare, de circulaþie a
informaþiei, de coordonare, colaborare, decizie, control ºi evaluare;
instituirea unui climat pozitiv, stimulativ de activitate;
Considerând cã planul de afaceri a fost deja elaborat, activitatea curentã va trebui

sã precizeze pentru fiecare moment: • sarcini concrete (ce este de fãcut), •
persoanele care rãspund de realizare (cine rãspunde), • termenul de îndeplinire
(pânã când).

Conducerea afacerii este o activitate permanentã. Aceasta se implicã în organizare,
în obþinerea, promovarea produsului ºi în controlul întregii activitãþi.
Întreprinzãtorul trebuie sã probeze calitãþile de lider ºi stilul de conducere care sã
fie performant (au fost analizate în Lecþia 1.3.).
Obþinerea produsului reprezintã etapa-cheie în derularea unei afaceri. Acestea pot

fi bunuri* sau servicii*. Managementul producþiei constã în organizarea, planificarea
ºi controlul activitãþii care sã asigure utilizarea eficientã a resurselor firmei. Se pot
aminti ºi etape ale procesului de producþie (conceperea produsului, obþinerea,
distribuþia sa).
În managementul producþiei, asigurarea eficienþei se realizeazã prin corelarea

costului de producþie cu venitul* obþinut din vânzãri ºi profitul*. Costul producþiei*
se referã la totalitatea cheltuielilor fãcute pentru producerea ºi desfacerea bunurilor
ºi a serviciilor. Profitul este diferenþa între venituri ºi cheltuieli.
Ceea ce înseamnã cã, pentru a obþine profit, venitul trebuie sã fie
mai mare decât cheltuielile. Acesta este criteriul esenþial de
eficienþã. Un management eficient se preocupã de reducerea
costului de producþie, de asigurarea unei clientele fidele, de
creºterea vânzãrilor, de stabilirea profitabilã a preþului de vânzare.
Promovarea produsului este o altã etapã ce contribuie la

creºterea eficienþei firmei. Aceasta constã în pregãtirea pieþei
pentru acceptarea ºi succesul produsului, respectiv publicitate.
Prin aceasta se urmãreºte sã se atragã atenþia (A), sã genereze
interesul (I) sã provoace dorinþa (D), sã incite la achiziþionarea
produsului (A) – principiul AIDA.
Cum credeþi cã ar trebui realizatã publicitatea pentru succesul de piaþã, pentru

profitabilitatea firmei Orhideea SRL?
Etapa controlului: Organizarea, planificarea ºi conducerea trebuie însoþite de

control ºi de adoptarea de mãsuri adecvate pentru eficientizare. Ce urmãreºte
aceasta, de ce este atât de importantã? Orice întreprinzãtor va avea în vedere:
• verificarea respectãrii deciziilor ºi realizarea sarcinilor, • monitorizarea derulãrii
afacerii pe tot parcursul sãu, • prevenirea sau limitarea abaterilor de la normele ºi
principiile firmei, • evaluarea performanþelor, • elaborarea de mãsuri corective.
Concluzie: Managementul firmei presupune parcurgerea sistematicã ºi

permanentã a unor etape, iniþiativã dar ºi disciplinã, toate cu un singur scop,
profitabilitatea.

1. Formaþi echipe de câte patru cursanþi ºi alegeþi câte o firmã Cuvinte-cheie
din localitatea voastrã. Studiaþi activitatea acesteia ºi notaþi
observaþiile cu privire la organizarea acesteia. Prezentaþi organizaþie, bunuri, servicii,
rezultatele studiului la clasã. cost de producþie, venit,
2. Alegeþi un produs al unei firme ºi organizaþi publicitatea profit, publicitate, slogan,
sa, specificând: suportul media (ziar, revistã, radio, TV), suport publicitar, mesaj
mesajul publicitar (ideea transmisã), sloganul (5–8 cuvinte publicitar.
simbolice).

Evaluarea afacerii 8
Pagina de ziar
Ora bilanţului
ovat ºi
ria afa- ºi coordonat, am produs, prom
Am riscat ºi ne-am început prop vândut. A venit timpul sã trag em linia
mun cit, am cheltuit bani,
cere. Am ºi sã constatãm: cu ce rezu ltat?
înþe lege ri,
efort ºi timp, am încheiat
ociat, am orga niza t
parteneriate, am neg
Ce semnificaþie are momentul bilanþului? Orice întreprinzãtor ºtie cã evaluarea aface-
rii reprezintã un examen serios. Acesta aratã dacã ºi cât de bine s-a muncit, dacã ºi
cât s-a câºtigat (s-a pierdut). În concluzie, dacã este posibil ºi meritã sã continue afa-
cerea sau este mai bine sã înceteze. Gândiþi-vã la exemple de afaceri cunoscute de voi
ºi descrieþi urmãrile pe care le-au avut asupra lor momentele de evaluare.

Evaluarea afacerii
Din momentul demarãrii unei afaceri, aceasta trebuie sã fie permanent
supravegheatã, controlatã, monitorizatã*.
Evaluarea afacerii constã în compararea eforturilor (cheltuielilor) cu efectele
(rezultatele), ca urmare a mãsurãrii performanþelor firmei. Consecinþa evaluãrii
este luarea unei decizii de cãtre întreprinzãtor în sensul continuãrii, dezvoltãrii
sau, dimpotrivã, al încetãrii activitãþii.
Cum se ajunge la luarea deciziei? Pe ce se întemeiazã aceasta? La aceste întrebãri

vom rãspunde împreunã în continuare.
Evaluarea afacerii se realizeazã prin indicatori cantitativi ºi calitativi.
Indicatorii cantitativi mãsoarã pe de o parte eforturile ºi pe de altã parte efectele

(rezultatele)
Indicatorii de efort sunt:
• capitalul social* – aportul (în bani, bunuri etc.) al
proprietarului/proprietarilor pus la dispoziþia firmei;
• volumul investiþiilor*– sume care se adaugã la capitalul firmei pentru
achiziþionarea de noi bunuri ºi echipamente;
• costul producþiei* – totalul cheltuielilor efectuate pentru desfãºurarea
activitãþii firmei ºi obþinerea unui volum de produse.
Indicatorii de efecte sunt:
• volumul producþiei* – cantitatea totalã de bunuri ºi servicii realizate;
• cifra de afaceri* – încasãrile (veniturile) firmei obþinute din vânzarea
produselor;
• profitul* – diferenþa între cifra de afaceri (rezultatul, efectul în bani) ºi
costul producþiei (efortul, cheltuielile efectuate).

Vã întrebaþi la ce serveºte calculul acestor indicatori? Ce consecinþe au aceºtia
asupra viitorului afacerii? Ce rãspunsuri se contureazã pentru voi?
Calculul indicatorilor urmeazã culegerii informaþiilor despre activitatea firmei ºi

reprezintã temeiul comparãrii eforturilor cu efectele. Rezultatul comparãrii ne
poate arãta cã:
• încasãrile>cheltuielile, deci se obþine profit ºi se poate continua activitatea;
• încasãrile<cheltuielile, deci se înregistreazã pierderi, ceea ce face
imposibilã continuarea activitãþii;
• încasãrile = cheltuielile, deci profitul = 0, situaþia firmei este la pragul
minim de rentabilitate*, ceea ce poate genera dificultãþi în absenþa unor
decizii adecvate.
Indicatorii de calitate mãsoarã eficienþa activitãþii. Între aceºtia, cei mai utili sunt
rata rentabilitãþii ºi fluxul de lichiditãþi.
• rata rentabilitãþii* – este exprimatã de raportul procentual între profit ºi
costul total; este principalul indicator de eficienþã;
• fluxul de lichidãþi (cash-flow)*– reprezintã încasãrile ºi plãþile curente ale
unei firme; acestea sunt necesare pentru onorarea angajamentelor faþã de
furnizori ºi faþã de clienþi.
Decizia este urmarea fireascã a evaluãrii. Existã douã alternative majore:

continuarea ºi dezvoltarea activitãþii ºi încetarea activitãþii.
• Decizia de continuare ºi dezvoltare este justificatã în situaþia în care firma
este profitabilã. Aceasta presupune mãsuri care privesc: creºterea
numãrului de clienþi, creºterea volumului vânzãrilor ºi a cifrei de afaceri,
reducerea costurilor.
• Decizia de încetare a activitãþii este luatã atunci când firma se aflã în
incapacitate de platã (nu-ºi poate achita obligaþiile faþã de furnizori,
angajaþi, bãnci). În aceastã situaþie apare obligaþia firmei de declarare a
falimentului (se procedeazã la iniþierea procedurilor de lichidare a firmei
conform Legii falimentului).
Concluzie: Deciziile referitoare la viitorul firmei depind de rezultatele evaluãrii

cantitative ºi calitative ale activitãþii. Evaluarea este deci un examen periodic
pentru care orice firmã trebuie sã fie pregãtitã. Dacã succesul este întotdeauna
bine primit, cum trebuie privit eºecul? Este bine sã nu uitãm cã eºecul este în
primul rând o lecþie, din care, evident, trebuie sã învãþãm.

1. Alegeþi patru firme din acelaºi domeniu de activitate
(fiecare echipã o firmã) informaþi-vã ºi completaþi
urmãtoarele date: cheltuieli, cifra de afaceri, investiþii.
Comparaþi datele ºi ierarhizaþi în funcþie de acestea cele Cuvinte-cheie
patru firme.
2. Discutaþi în clasã rezultatele obþinute. Identificaþi motivele capital social, investiþii, cost
situãrii firmelor pe diferite trepte de ierarhie. Ce ar fi trebuit de producþie, cifra de
sã facã pentru a avea o poziþie mai bunã? afaceri, profit, prag minim
3. Cãutaþi o firmã care a dat faliment. Analizaþi date de rentabilitate, rata
referitoare la activitatea sa în anul precedent falimentului. rentabilitãþii, cash-flow,
Identificaþi cauzele care au dus la faliment. Putea fi acesta faliment
evitat? Cum? Argumentaþi-vã opinia.

Autoevaluare II
A B
1. prezentarea societãþii a. precizeazã: informaþii referitoare la echipa de conducere ºi
comerciale la angajaþii din diferite departamente.
b. precizeazã: data înfiinþãrii, forma juridicã de constituire,
2. informaþii financiare
forma de proprietate, tipul activitãþii SC
3. prezentarea resurselor c. precizeazã: situaþia veniturilor, cheltuielilor,
umane profit/pierderi, situaþia creditelor, pe ultimii trei ani.
2. Comparaþi societãþile cu rãspundere limitatã cu societãþile cu rãspundere nelimitatã.
Precizaþi principala deosebire _______________________________________________________
___________________________________________________________________________________
3. Argumentaþi ideea cã studiile de piaþã trebuie sã identifice oportunitãþile pieþei.
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
4. Completaþi spaþiile libere din tabelul de mai jos referitoare la resursele materiale necesare
unei afaceri cu: da, nu, depinde.
Elemente de
Capital fix Capital circulant
capital
Spaþiu, clãdire
Materii prime
Autotutilitare
Combustibil
5. Care sunt principalele modalitãþi de obþinere a unui împrumut pentru asigurarea

resurselor financiare ale firmei? Ilustraþi douã dintre modalitãþi cu câte un
exemplu concret.
Exemplul 1 ________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
Exemplul 2 ________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________

6. Precizaþi adevãrul (A), falsitatea (F), urmãtoarelor enunþuri:
a. Personalul de conducere este alcãtuit din ºefi de birou, de secþie, de laborator.
_________________________________________________
b. Asigurarea condiþiilor de muncã, a condiþiilor tehnice reprezintã un drept al
angajatorului. ____________________________________
c. Realizarea normei de muncã ºi a atribuþiilor fiºei postului reprezintã un drept al
angajatului. ___________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
7. Prin ce se deosebesc un SRL de o SA sub aspectul capitalului social minim ºi al
numãrului de angajaþi? _____________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
8. În ce constã principiul AIDA în promovarea unui produs? Aduceþi exemple concrete care
sã susþinã fiecare element component al principiului. _________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
9. Completaþi în coloana liberã decizia adecvatã rezultatului evaluãrii.
Rezultatul evaluãrii Decizia întreprinzãtorului
Încasãrile > cheltuielile
Încasãrile < cheltuielile
încasãrile = cheltuielile
10. Efectuaþi evaluarea unei afaceri din urmãtoarele puncte de vedere:
a. Calitatea documentelor planului de afaceri ______________________________________
______________________________________________________________________________
b. Aplicarea practicã a Codului muncii ____________________________________________
______________________________________________________________________________
c. Indicatori cantitaivi ºi calitativi_________________________________________________
______________________________________________________________________________

ETICA ÎN AFACERI
Capitolul III
1. Etica afacerilor
2. Codul de conduită al întreprinzătorului – relaţiile cu angajaţii firmei și
cu partenerii de afaceri.
3. Protecţia consumatorului.
4. Protecţia mediului natural.
5. Evaluare de capitol

• Manifestarea unui comportament ghidat de principiile eticii în
afaceri – atât în raport cu angajaţii, cât și cu partenerii de afaceri.
• Implicarea responsabilă în rezolvarea problemelor generate de
consecinţele activităţii antreprenorului asupra consumatorului și
asupra mediului natural.

ETICA ÎN AFACERI
Etica afacerilor 1
Pagina de ziar
tul comunităţii sau… „Jo

s pălăria”
Respec
ºi sigu-
þi în faþã de angajaþi, pentru calitatea
Familia X, întreprinzãtori cunoscu ranþ a prod uselor pe care le ofer ã clien-
a obþi nut prem iul
localitatea noastrã, þilor, pentru sprijinul pe care îl
acordã
þeºt e locu l”. Care i-au fost
„Omul sfin în rezolvarea prob lem elor com unit ãþii.
ai pen-
meritele? Sunt renumiþi nu num Dec i respectã ºi sun t resp ecta þi.
eri, ci ºi pen tru mo-
tru succesul în afac
îºi þin cuv ântu l, pentru grija
dul în care
Cum poate fi obþinut respectul comunitãþii? Este suficientã respectarea legilor?

Cunoaºteþi ºi alte exemple de antreprenori respectaþi? Care sunt motivele pentru
care aceºtia se bucurã de respect? ªi iniþiatorii firmei Orhideea SRL îºi propun sã
devinã oameni de afaceri respectaþi. Pentru aceasta sunt reguli care trebuie
cunoscute? Care sunt acestea?

Etica afacerilor
Pentru activitatea antreprenorialã existã un cadru legal. Orice întreprinzãtor are
obligaþia sã respecte aceste legi.
Dar situaþiile concrete despre care legea nu spune nimic explicit?

Orhideea SRL doreºte sã fie profitabilã, dar nu cu orice preþ. Cum sã procedeze
cu angajaþii, astfel încât aceºtia sã fie devotaþi firmei? Loialitatea vine de la sine?
Nu este numai legea aceea care se impune în activitatea unei firme. Fiecare firmã
îºi creeazã ºi un stil în muncã, în relaþiile cu angajaþii, în relaþiile cu partenerii,
un mod de a fi care se manifestã prin comportament. Cum este bine/rãu sã te
porþi, ce este dezirabil/indezirabil din punct de vedere moral* sau etic* sunt
norme care fac parte, ca ºi produsele, din „marca” firmei respective. Normele
etice promovate de o firmã sunt cultivate tuturor angajaþilor prin tradiþie, prin
educaþie.
Orhideea SRL solicitã angajaþilor sã fie respectuoºi cu clienþii, sã le ofere prompt

flori proaspete, sã zâmbeascã, sã-ºi arate sprijinul în luarea deciziei de
cumpãrare, indiferent cine este clientul sau câþi bani are.
Astfel, firmele îºi contureazã un cod etic în afaceri. De regulã, acesta are în
vedere: • protecþia consumatorului, • grija pentru angajaþi, • calitatea ºi siguranþa
produsului, • atenþia acordatã menþinerii unui mediu înconjurãtor curat etc.

Codul etic al afacerilor se fundamenteazã pe
câteva principii, dintre care este bine sã nu
uitãm: • onorarea angajamentelor asumate, •
respectarea proprietãþii private, • îndeplinirea
promisiunilor.
Atunci când principiile etice sunt respectate de
cãtre întreprinzãtori, aceºtia vor fi rãsplãtiþi la
rândul lor prin respect ºi încredere din partea: •
partenerilor, • angajaþilor, • furnizorilor, •
clienþilor.
La rândul lor, principiile codului etic în afaceri
se întemeiazã pe un set de valori*. Dintre acestea
sunt de reþinut ºi aplicat în activitatea de zi cu zi: • sinceritatea, • cinstea, •
integritatea (opusã corupþiei), • onoarabilitatea, • respectul de sine ºi de celãlalt,
• responsabilitatea, • corectitudinea, • dreptatea, • grija pentru sine ºi pentru cei
din jur.
Vã întrebaþi, desigur, care sunt consecinþele respectãrii/nerespectãrii valorilor.

Prin ce se deosebeºte modul în care este tratat un întreprinzãtor care respectã
aceste reguli de unul care nu le respectã?
Întreprinzãtorul care este cinstit, sincer, integru, respectuos, corect va genera

efecte benefice asupra propriei afaceri ºi a relaþiilor cu persoanele implicate în
activitatea economicã respectivã. Afacerile vor deveni mai previzibile, va scãdea
riscul, vor creºte ºansele de succes. Încrederea partenerilor va creºte; de
asemenea, în relaþiile cu angajaþii va creºte satisfacþia materialã ºi moralã, vor fi
încurajate iniþiativele personale.
Sigur cunoaºteþi ºi întreprinzãtori lipsiþi de respect, necinstiþi, corupþi,

pãrtinitori, indiferenþi etc. Aceºtia sunt cei care nu respectã valorile morale în
afaceri. Cu ce consecinþe? De regulã, astfel de comportamente induc un climat de
teamã ºi de nesiguranþã (pentru angajaþi, pentru parteneri ºi pentru propria
afacere). Determinã nemulþumire ºi pierderi.
Concluzie: Etica afacerilor se dovedeºte o condiþie a prosperitãþii individuale ºi

colective, o condiþie a calitãþii vieþii personale, iar în cele din urmã o condiþie a
progresului economic ºi social.

1. Pornind de la valorile ºi principiile etice prezentate în
lecþie, elaboraþi Codul etic al firmei Orhideea SRL.
Lucraþi pe grupe de câte patru cursanþi. Regulile formulate
pe grupe supuneþi-le apoi dezbaterii în clasã. În final, Cuvinte-cheie
organizaþi un concurs pe tema: „Cel mai bun Cod etic”.
moral, etic, valori
2. Identificaþi în cadrul unei firme cunoscute reguli de bunã comportamentale,
practicã în etica afacerilor. principii etice.

ETICA ÎN AFACERI
Codul de conduită
al întreprinzătorului 2
Pagina de ziar
uneori neputincioasă
Legea este
la sesi-
noastrã. Instituþiile juridice au rãspuns
S-a întâmplat în localitatea zare a dep usã cã nu exis tã nici un temei
cã este în imposi-
O lucrãtoare reclamã legal pentru a interven i. În astfel de si-
a obþine rezu ltate le cerute
bilitatea de tuaþii, oare nu se poa te face nim ic?
rei de con-
de manager datoritã atmosfe
la locu l de mun cã.
flict permanentizatã
Sunt multe alte tipuri de comportamente într-o firmã, care creeazã dificultãþi,
nemulþumiri în raport cu angajaþii, cu partenerii de afaceri ºi care nu pot fi
soluþionate prin lege. Cunoaºteþi astfel de cazuri? Ce le determinã în mod
concret? Cum s-ar putea remedia?

Codul de conduită al întreprinzătorului
Un cod de conduitã în afaceri trebuie sã se întemeieze pe valori ºi principii
dezirabile, morale, benefice pentru toþi participanþii la afacere.
Orhideea SRL îºi pune problema comportamentului faþã de angajaþi astfel încât
aceºtia sã fie devotaþi firmei. Se ºtie cã loialitatea nu vine de la sine. De
asemenea, este clar cã întreprinzãtorii trebuie sã gãseascã metode pentru a-i
mulþumi pe angajaþi, prin a-i face sã se simtã importanþi ºi respectaþi. Concret, ce
se poate face pentru aceasta? Vã oferim un rãspuns la aceste întrebãri, aºa cum
experienþa l-a conturat.
Este necesarã respectarea unor principii de conduitã în relaþia cu angajaþii:

• aprecierea, evaluarea angajaþilor în baza unor criterii obiective: acordarea
echitabilã de salarii, de stimulente materiale ºi morale; aplicarea aceleiaºi
unitãþi de mãsurã în aprecierea tuturor angajaþilor;
• respectul ºi grija faþã de angajaþi. Prin acestea se poate asigura loialitatea
faþã de firmã prin: acordarea de sprijin angajaþilor aflaþi în dificultate,
crearea unui climat de încredere ºi de cooperare, asigurarea unor condiþii
de muncã adecvate;
• corectitudine ºi sinceritate în situaþia de concediere (explicarea cinstitã a
motivelor, cum ar fi: dificultãþi ale firmei, lipsa de adecvare la exigenþele
firmei);
• antrenarea în programe de instruire ºi specializare, pentru pãstrarea
angajaþilor valoroºi ºi cultivarea sentimentului de ataºament;
• consultarea angajaþilor la luarea deciziilor, care conduce la
responsabilizarea faþã de rezultate.

Cunoaºteþi firme în care aceste principii se manifestã deja ca reguli de
comportament?
Lumea afacerilor include o multitudine de actori. Întreprinzãtor, angajaþi, clienþi,

furnizori, concurenþi, comunitatea localã, toþi participã la afaceri ºi sunt afectaþi,
direct sau indirect, de acestea.
Acesta este motivul pentru care trebuie aplicate principii de conduitã ºi în

relaþia cu partenerii firmei. Experienþa ne aratã care sunt acestea:
• faþã de clienþi, firmele trebuie sã garanteze siguranþa produselor, sã ofere
produse de calitate la preþuri rezonabile, sã informeze sincer ºi decent
cumpãrãtorii, sã nu apeleze la reclama mincinoasã;
• faþã de furnizori, pe lângã respectarea
angajamentelor contractuale, trebuie
repectate ºi principii ca: punctualitatea,
cinstea, îndeplinirea promisiunilor,
integritatea moralã. Acestea pot contribui
la bunul renume al firmei ºi la succesul ei;
• faþã de concurenþi, dincolo de prevederile
legale, întreprinzãtorii trebuie sã
manifeste un comportament loial faþã de
concurenþi, pentru a susþine concurenþa în
rolul sãu pozitiv, stimulativ. Fãcând
reclamã florilor sale, Orhideea SRL nu
trebuie sã afecteze imaginea unei firme care se ocupã cu aceeaºi activitate.
• faþã de comunitate, întreprinzãtorii trebuie sã contribuie la bunãstarea
comunitãþii, la îmbunãtãþirea vieþii, a confortului ºi a siguranþei cetãþenilor.
O firmã ca aceea cu care exemplificãm poate iniþia acþiuni de amenajare a
spaþiilor verzi, a parcurilor, a unor locuri de joacã pentru copii.
Pentru nerespectarea normelor etice, antreprenorul este sancþionat nu de lege, ci
de opinia publicã. Cum? Prin pierderea încrederii angajaþilor, a clienþilor ºi a
partenerilor de afaceri.
Concluzii: De regulã, interesele celor implicaþi în afaceri (antreprenor,

parteneri, furnizori, angajaþi, clienþi, comunitate) sunt convergente. Este
motivul pentru care comportamentul caracterizat de respect reciproc se
dovedeºte ºi eficient.

1. Organizaþi-vã în patru grupe, studiaþi principiile de conduitã în relaþia cu angajaþii,
expuse în lecþie. Decideþi în cadrul fiecãrei grupe asupra principiului pe care-l
consideraþi cel mai important. Expuneþi ºi argumentaþi opinia grupului vostru.
2. Ce credeþi cã aºteaptã angajaþii de la patronul/patronii lor

sub aspect comportamental? Consultaþi-vã pentru aceasta Cuvinte-cheie
cu persoane cunoscute, care se aflã în situaþia de angajaþi.
Expuneþi concluziile voastre colegilor. angajat, client, furnizor,
concurent, comunitate
3. Ce credeþi cã aºteaptã patronii din partea angajaþilor, sub localã
aspectul comportamentului etic? Argumentaþi opinia voastrã.

ETICA ÎN AFACERI
Protecţia consumatorului 3
Pagina de ziar
„Consumatorul rege”
ii, ce
l nos- sãrii a 10 ani de la absolvirea ºcol
…sau „Clientul nostru – stãpânu a avu t loc la un restaura nt din oraºul
unii întrepri nzã tori
tru”. S-ar pãrea cã nostru? Primele investigaþii au
arãtat ca
nificaþia aces tor sint agm e.
au uitat sem posibilã cauzã a îmb olnã virii consuma-
lica îmb ol-
Cum altfel ne-am putea exp rea uno r ape ritive exp irate.
anþii la
nãvirea a peste 50% din particip
orga nizat cu pril ejul aniver-
banchetul
Este un accident singular o astfel de relatare? Sunt sintagmele articolului de ziar

depãºite de vremuri? Sunt încã valabile? Dacã da, atunci cum pot fi prevenite astfel
de situaþii? Care sunt drepturile consumatorilor? Existã legi referitoare la relaþia
consumator – producãtor? Ce poate face ºi cum trebuie sã acþioneze consumatorul?

Protecţia consumatorului
În mod normal, scopul oricãrui producãtor este sã fie permanent în serviciul
consumatorului. Trebuie sã rãspundã nevoilor, dorinþelor, chiar capriciilor
acestuia. Iar consumatorului trebuie sã i se inducã de cãtre producãtor
sentimentul de siguranþã prin calitatea serviciilor ºi a bunurilor care i se oferã.
Aceasta este, pe scurt, semnificaþia sintagmelor „Consumatorul rege”, „Clientul
nostru – stãpânul nostru”. Ele reprezintã sinteza relaþiilor între producãtor ºi
consumator în economia de piaþã.
Exemple asemãnãtoare celui din articolul de ziar dovedesc cã principiile de mai
sus nu sunt întotdeauna respectate. Astfel, uneori, produsele nu corespund
standardelor de calitate, pericliteazã siguranþa consumatorilor, încalcã drepturile
acestora. Ca urmare a acestei stãri de lucruri, statul intervine prin lege, protejând
consumatorii împotriva unor practici abuzive ale producãtorilor. Poþi consulta
principalele legi ºi acte normative în Anexa 7.
Care sunt principalele drepturi ale consumatorilor? Acestea trebuie cunoscute de

cãtre toþi cetãþenii, evident ºi de cei de la Orhideea SRL.
Principalele drepturi ale consumatorilor sunt:

• dreptul de a fi protejaþi împotriva riscului de a cumpãra produse care le
prejudiciazã sãnãtatea, siguranþa sau le afecteazã interesele legitime;
• dreptul de a fi informaþi, corect ºi precis, asupra caracteristicilor produselor;
• dreptul de a avea acces liber la produse;
• dreptul de a fi despãgubiþi pentru prejudiciile suportate;
• dreptul de a se asocia în organizaþii ale consumatorilor.

Pentru respectarea acestor drepturi, firmele trebuie sã realizeze produse care sã
rãspundã unor cerinþe formulate în standardele internaþionale – ISO –
Organizaþia Internaþionalã pentru Standardizare. Existã ºi excepþii, pentru cã unii
antreprenori considerã mai important profitul imediat, pentru care sunt dispuºi
sã sacrifice ºi consumatorul, ºi bunul lor nume.
Cei de la Orhideea SRL sunt interesaþi de standardele protecþiei consumatorului

în domeniul comercializãrii florilor ºi a accesoriilor aferente.
Care sunt obiectivele programului de protecþie a consumatorului? Acestea sunt:

• îmbunãtãþirea consumului populaþiei, • asigurarea calitãþii superioare
a bunurilor, • formarea preþurilor în concordanþã cu veniturile, • sistemul corect
de informare asupra produselor.
Acestor obiective trebuie sã le rãspundã ANPC (Autoritatea
Naþionalã pentru Protecþia Consumatorilor). La ANPC se pot adresa
toþi consumatorii nemulþumiþi de calitatea produsului achiziþionat,
ale cãror interese au fost lezate. Prin ANPC, statul intervine.
Dar ºi consumatorii au un rol important. Trebuie sã fie informaþi,
atenþi, exigenþi, sã se autoprotejeze, sã evite situaþiile de
prejudiciere a intereselor lor.
La ce alte organisme putem apela? La nevoie ne pot ajuta: Garda
Financiarã, Direcþia Generalã a Vãmilor, Inspectoratul de Poliþie,
Direcþia Medicinei Preventive, Agenþia asupra Protecþiei Mediului,
Direcþia Generalã Sanitar-Veterinarã.
Care sunt cele mai frecvente încãlcãri ale drepturilor

consumatorilor de care instituþiile de mai sus ne apãrã? Acestea sunt:
comercializarea de produse necorespunzãtoare, falsificate, contrafãcute, pãstrate
ºi depozitate în mod inadecvat, cu elemente de identificare incomplete,
promovate prin reclamã mincinoasã.
Aderarea României la Uniunea Europeanã a impus adoptarea legislaþiei europene
în problema protecþiei consumatorului. Consiliul Uniunii Europene a adoptat
reglementãri cu privire la condiþiile de producþie, comercializare ºi control.
Concluzii: Legi de protecþie a consumatorului existã; statul, prin instituþiile

abilitate, intervine. Noi, consumatorii, trebuie sã ne informãm ºi sã reclamãm
pentru a repune în valoare sintagma „Consumatorul rege”.

1. Formaþi echipe de câte patru cursanþi ºi alegeþi fiecare câte o unitate de consum
public din localitatea voastrã. Identificaþi, în cadrul acesteia, elemente de
încãlcare a drepturilor consumatorilor. Elaboraþi o listã cu situaþiile de încãlcare
mai frecvente.
2. Alegeþi un produs ºi pregãtiþi prezentarea sa din punctul
de vedere al caracteristicilor principale. Separaþi, în cadrul
prezentãrii, calitãþile ºi pericolele pe care consumatorul Cuvinte-cheie
trebuie sã le cunoascã.
3. Imaginaþi o reclamã mincinoasã la un produs. Identificaþi inters legitim, prejudiciu,
consecinþele negative ale acesteia asupra consumatorului. informare corectã, ISO,
Existã consecinþe negative ºi asupra producãtorului? Dacã ANPC
da, care sunt acestea?

ETICA ÎN AFACERI
Protecţia mediului 4
Pagina de ziar
este numai unul dintre exem-

Sunt mulþi cei care susþin cã
plele de intervenþie a omului
recentele inundaþii sunt dato-
care au afectat în mod negativ
rate în mare parte defriºãrilor
echilibrul ecologic.
practicate fãrã discernãmânt,
ºi chiar în afara legii. Acesta
Ce alte situaþii de afectare negativã a naturii de cãtre om cunoaºteþi? Localitatea

în care trãiþi este consideratã una „curatã”? Care dintre firmele cunoscute sunt
cele mai poluante ºi prin ce? Care sunt mãsurile care ar trebui luate pentru
reducerea poluãrii? Dar pentru prevenirea ei?

Protecţia mediului
Este profitabilitatea unicul criteriu de apreciere a întreprinzãtorilor? Evident, NU!
Responsabilitatea faþã de consumatori ºi faþã de mediu se impun tot mai mult în
calitate de criterii de evaluare a activitãþii economice.
Daunele aduse mediului înconjurãtor au devenit o problemã de protecþie pentru care

sunt elaborate programe de acþiune. Principiile acestor programe sunt: • daunele mai
degrabã trebuie evitate decât combãtute, • educarea unei atitudini active de protecþie
a mediului, • respectarea reglementãrilor, • alocarea de resurse financiare.
Care sunt domeniile vizate de protecþia mediului? Iatã câteva: • administrarea

eficientã a deºeurilor, • prevenirea poluãrii apei, • puritatea aerului, • producerea de
bunuri cu grad minim de risc în domeniul poluãrii (aplicarea justã a eco-etichetei).
Eco-eticheta a apãrut în 1992. Are forma unei flori cu „€”-ul european înconjurat
de stelele europene. Scopul acestei sigle este acela de a încuraja în realizarea de
bunuri favorabile mediului ºi sãnãtãþii populaþiei.
Obligaþiile întreprinzãtorilor cu privire la protecþia mediului sunt cuprinse în

Hotãrârea Guvernului nr. 127 din 30.03.1994. Din aceasta selectãm câteva norme
ºi interdicþii.
• Sunt obligatorii:
– mãsurile de salubrizare* stradalã, de gospodãrire a spaþiilor verzi, a
parcurilor publice, a pieþelor agroalimentare;
– prezentarea documentaþiei necesare obþinerii autorizaþiei de mediu,
pentru orice construcþie, modificare care afecteazã mediul înconjurãtor;

– respectarea dispoziþiilor legale cu privire la colectarea, sortarea,
recuperarea ºi reciclarea produselor, a ambalajelor ºi a deºeurilor.
• Sunt interezise:
– aruncarea sau depozitarea de deºeuri în afara spaþiilor autorizate;
– distrugerea panourilor de avertizare destinate protecþiei mediului;
– schimbarea destinaþiei terenurilor amenajate ca spaþii verzi, fãrã acordul
autoritãþilor pentru mediu;
– desfãºurarea de activitãþi cu impact asupra mediului, fãrã autorizaþia de
mediu;
– evacuarea de noxe* în atmosferã, în ape ºi pe soluri, producerea de
zgomote ºi vibraþii peste limitele admise de standardele legale.
Dintre mãsurile de protecþie a mediului, care consideraþi cã este cea mai

eficientã? Argumentati! Comparaþi opinia voastrã cu opinia specialiºtilor.
Reciclarea este cea mai avantajoasã, pentru cã ea conservã resursele naturale, energia
ºi reduce poluarea. Este motivul pentru care se vorbeºte tot mai mult despre cei 4 R:
Reducere (a toxicitãþii materialelor), Refolosire (pãstrarea structurii iniþiale a
materialelor), Reciclare (înlocuirea resurselor naturale), Recumpãrare (cumpãrarea
bunurilor ce încurajeazã conservarea resurselor naturale).
Problemele tot mai presante ale mediului au constituit ºi un important capitol de
negociere în scopul aderãrii României la UE. Este vorba de negocierea capitolului
22 – Mediu, care pune un important accent pe desfãºurarea unor ample campanii
de informare.
Cui sã ne adresãm privitor la protecþia mediului? Care sunt autoritãþile ale cãror
reglementãri trebuie sã le respectãm cu privire la mediu ºi cãtre care trebuie sã ne
îndreptãm când avem o astfel de problemã?
Autoritãþile centrale sunt: Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului,

Inspectoratele de Protecþia Mediului, Regia Naþionalã a Pãdurilor, Parlamentul,
Guvernul, alte ministere cu rãspunderi legale privind mediul. Autoritãþile locale
sunt: Consiliul local (judeþean), Oficiul pentru Protecþia Consumatorilor,
Administraþia Domeniului Public – ADP, Poliþia Sanitarã.
Concluzie: Profitabilitatea afacerilor nu este singurul scop al întreprinzãtorilor.

Alãturi de protecþia consumatorilor, protecþia mediului reprezintã un important
criteriu de apreciere a activitãþii economice, motiv pentru care acesta devine un
obiectiv care trebuie realizat.

1. Formaþi grupe de lucru de câte 6 cursanþi, urmând ca fiecare grup sã aleagã o
firmã semnificativã pe plan local. Identificaþi produsele firmei alese care pot
reprezenta ameninþãri cu privire la protecþia mediului. Care sunt ameninþãrile?
Cum ar putea fi prevenite acestea?
2. În calitate de proprietari ai firmei Orhideea SRL, cum

puteþi contribui la protecþia mediului în localitatea Cuvinte-cheie
dumneavoastrã? Precizaþi trei modalitãþi.
protecþia mediului,
3. Sunteþi membru al Administraþiei Domeniului Public în prevenþie, eco-eticheta,
plan local ºi doriþi sã contribuiþi la îmbunãtãþirea calitãþii salubrizare, noxe.
mediului. Formulaþi trei mãsuri obligatorii în acest sens.

ETICA ÎN AFACERI
Autoevaluare III
A B
a. presupun relaþii cu clienþii;
1. principiile de b. presupun corectitudine ºi sinceritate în situaþia de
conduitã în raport concediere;
cu angajaþii c. presupun relaþii cu furnizorii;
d. presupun antrenarea angajaþilor în programe de
instruire ºi specializare;
2. principiile de
e. presupun relaþii cu partenerii;
conduitã în raport
f. presupun consultarea angajaþilor la luarea deciziilor;
cu partenerii firmei
g. presupun relaþii cu comunitatea.
2. Comparaþi rolul normelor juridice cu cel al normelor etice din punctul de vedere
al consecinþelor asupra activitãþii antreprenoriale. Precizaþi asemãnãri ºi
deosebiri.
Asemãnãri _________________________________________________________________
Deosebiri __________________________________________________________________
3. Argumentaþi ideea cã reciclarea este cea mai eficientã mãsurã de protecþie a
mediului. __________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
4. Completaþi spaþiile libere din tabelul de mai jos, referitoare la drepturile

consumatorului, cu explicaþia corespunzãtoare fiecãrui drept în parte.
Drepturi Explicaþii
Dreptul de a fi informaþi,
corect ºi precis, asupra
caracteristicilor produselor
Dreptul de a avea acces

liber la produse
Dreptul de a fi despãgubiþi
pentru prejudiciile
suportate
Dreptul de a se asocia în
organizaþii ale
consumatorilor

5. Care sunt principalele obligaþii ºi interdicþii cu privire la protecþia mediului în
conformitate cu legislaþia românã? Ilustraþi obligaþiile cu câte un exemplu concret
de aplicare.
Obligaþii ___________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Interdicþii __________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
6. Precizaþi adevãrul (A), falsitatea (F) urmãtoarelor enunþuri:

a. Autoritãþile locale cu rol în protecþia mediului sunt: Consiliul local
(judeþean), Oficiul pentru Protecþia Consumatorilor, Administraþia
Domeniului Public – ADP, Poliþia Sanitarã.
b. Scopul siglei „eco-eticheta” este acela de a încuraja producãtorii în
realizarea de bunuri cu profitabilitate maximã.
c. Pentru nerespectarea normelor etice, antreprenorul este sancþionat nu de
lege, ci de opinia publicã.
7. Prin ce se deosebeºte comportamentul întreprinzãtorului faþã de clienþi de cel

faþã de furnizori? Ilustraþi aceste comportamente cu câte un exemplu concret.
Exemplu de comportament faþã de clienþi ____________________________________
___________________________________________________________________________
Exemplu de comportament faþã de furnizori __________________________________
___________________________________________________________________________
8. Care este înþelesul, din perspectiva protecþiei mediului, al celor 4R? Ilustraþi cu
câte un exemplu concret fiecare element component.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
9. Caracterizaþi rolul consumatorului în propria protecþie. Ilustraþi cu 2 exemple de

situaþii concrete în care consumatorul poate interveni în propria protecþie.
Exemplu situaþia 1 _________________________________________________________
Exemplu situaþia 2 _________________________________________________________
10. Exprimaþi, aducînd ºi argumente, opinia voastrã cu privire la eficienþa unui cod
etic în afaceri ______________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________

Anexe A
Cu privire la documentele „Planului de afaceri”, vã propunem câte un model
de formular. Completaþi corect, cu precizie, toate datele solicitate.
1. Date de identificare a societãþii comerciale
• Numele societãþii __________________________________________________________
• Cod unic de înregistrare ____________________________________________________
• Forma juridicã de constituire ________________________________________________
• Adresa ____________________________________________________________________
• Telefon _______________________________________________, Fax _______________
• Tipul principal de activitate _________________________________________________
• Forma de proprietate _______________________________________________________
• Valoarea capitalului social ______________________________lei, la data __________
• Principalii asociaþi sau acþionari: ____________________________________________
Persoane fizice:
Asociaþi/acþionari
Nume ºi prenume Adresa completã, nr. telefon Acþiuni (%)
Persoane juridice:
Asociaþi/acþionari
Numãr de Acþiuni
Denumire Adresa completã, cod unic de înregistrare
angajaþi (%)

2. Formular tip de prezentare a activitãþii firmei
Descrierea activitãþii curente a societãþii
Istoricul activitãþii
Bunurile ºi/sau serviciile produse:
A. a. sortiment _____________________________________________________________
b. calitate _______________________________________________________________
c. cantitate ______________________________________________________________
d. evoluþie în timp _______________________________________________________
B. a. sortiment _____________________________________________________________
b. calitate _______________________________________________________________
c. cantitate ______________________________________________________________
C. a. sortiment _____________________________________________________________
b. calitate _______________________________________________________________
c. cantitate ______________________________________________________________
Principalii furnizori:
Denumirea furnizorului (adresa) Ponderea furnizorului în aprovizionare (%)
Descrierea sumarã a activitãþii _______________________________________________
___________________________________________________________________________
Principalii clienþi
Denumire client Adresa Anul ºi valoarea tranzacþiilor
• Sistemul de ditribuþie:
En gros _______________________________________________________________
En detail ______________________________________________________________
• Concurenþii ___________________________________________________________
• Definirea pieþelor specifice _____________________________________________
• Poziþia produselor pe fiecare piaþã ______________________________________

3. Formular tip pentru planul de finanþare a afacerii
Planul de finanþare a afacerii ºi estimãrile pentru urmãtorii trei ani
Situaþia actualã ºi viitoare a veniturilor:
An 1 An 2 An 3
1. Venituri (1.1. x 1.2.)
1.1. Numãrul de produse
realizate (vândute)
1.2. Preþul unitar al
produselor
2. Costuri (2.1.+ 2.2. +
2.3. + 2.3. + 2.4. + 2.5.)
2.1. Salarii
2.2. Costuri cu materiale

2.3. Costuri cu energie,
combustibili etc.
2.4. Amortizarea
2.5. Alte costuri
3. Profit brut (1 – 2)
3.1. Impozit pe profit (3 x
16%)
4. Profit net (3. – 3.1.)
5. Investiþii necesare
Sursele de finanþare ale investiþiei (credite bancare, investitori etc.)
4. Formular tip pentru contractul de societate

În conformitate cu prevederile Legii 31/1990, contractul de societate trebuie sã
cuprindã urmãtoarele elemente:
• numele ºi prenumele asociaþilor
– domiciliul _________________________________________________________
– cetãþenia ___________________________________________________________
• forma juridicã de constituire
– denumirea _________________________________________________________
– sediul societãþii comerciale __________________________________________
• obiectul de activitate __________________________________________________
• capitalul social _______________________________________________________
– contribuþia la constituirea acestuia a fiecãrui asociat ___________________

• persoanele
– care administreazã __________________________________________________
– care reprezintã firma ________________________________________________
• localitãþile în care fiinþeazã sucursale
– în þarã _____________________________________________________________
– în strãinãtate _______________________________________________________
• durata de activitate a societãþii comerciale _______________________________
• modul de dizolvare ºi de lichidare a societãþii ____________________________
5. Chestionarul
Ca instrument principal de studiere a pieþei, în marketing se utilizeazã
chestionarul. Vã oferim informaþii strict necesare pentru întocmirea corectã a
unui chestionar util.
Chestionarul este o succesiune logicã de întrebãri (cele mai multe cu rãspunsuri

multiple), utilizat în culegerea datelor necesare unei cercetãri.
Cerinþe în elaborare:
• sã rãspundã obiectivelor cercetãrii;
• sã fie inteligibil pentru cel chestionat;
• sã nu fie prea lung (pentru a menþine viu interesul respondentului).
Structura unui chestionar:
• începe cu o formulã scurtã de adresare;
• câteva întrebãri de introducere (ex: „Cu ce scop sunteþi acum în acest
magazin?”);
• întrebare/întrebãri filtru, pentru separarea celor interesaþi de produs de
ceilalþi („Cu ce frecvenþã efectuaþi cumpãrãturi în acest magazin?”)
• întrebãri de conþinut („Ce mãrfuri cumpãraþi de obicei?”, „Care sunt
preferinþele cu privire la produsele de tip X?”, „Care este valoarea
cumpãrãturilor efectuate din produsele de tip X?” etc.)
• întrebãri de control (de verificare a sinceritãþii celor chestionaþi); Exemplu:
Gradul de satisfacþie în raport cu produsele oferite de magazin – a) foarte
bun; b) bun; c) mulþumitor; d) nemulþumitor; e) nu ºtiu, nu mã intereseazã.
• un set de întrebãri de clasificare cu referire la respondenþi (caracteristici de
vârstã, sex, domiciliu, venituri, studii, profesie).
6. Instituþiile ºi organizaþiile implicate în procesul de înfiinþare a unei societãþi

comerciale
• Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale (MMSS);
• Agenþia Naþionalã pentru Ocupare ºi Formare Profesionalã (ANOFP);
• Ministerele ºi alte organe de specialitate ale administraþiei publice centrale;
• Organizaþiile sindicale ºi asociaþiile patronale reprezentative la nivel
naþional;
• Prefecturile ºi autoritãþile administraþiei publice locale;
• Comisia Naþionalã de Promovare a Ocupãrii Forþei de Muncã.

7. Legislaþia privitoare la mediul de afaceri ºi activitatea antreprenorialã
În România, principalele reglementãri legale ale activitãþii antreprenoriale sunt:
• Decretul lege nr. 54/1990, privind organizarea ºi desfãºurarea activitãþii
întreprinzãtorilor individuali ºi a societãþilor familiale;
• Legea nr. 26/1990, referitoare la Registrul Comerþului, prin care se
reglementeazã înmatricularea obligatorie a firmelor particulare;
• Legea nr. 31/1990, care defineºte ºi reglementeazã formele legale de
constituire a societãþilor comerciale (completatã cu Legea 133/1999, privind
stimularea întreprinzãtorilor privaþi pentru înfiinþarea ºi dezvoltarea de
IMM*-uri);
• Legea nr. 133/1999, referitoare la organizarea, dezvoltarea, fuziunea sau
divizarea societãþilor comerciale;
• Legea nr. 544/2001, privind liberul acces la informaþiile de interes public;
• Leagea nr. 346/2004, privind stimularea înfiinþãrii ºi dezvoltãrii
întreprinderilor mici ºi mijlocii (IMM);
• Legea nr. 359/2004, privind simplificarea procedurilor de înregistrare la
Registrul Comerþului;
• Legea 21/1996, care interzice înþelegerile anticoncurenþiale ºi abuzul de
poziþie dominantã;
• Legea 11/1991, care sancþioneazã folosirea unor mijloace ilicite.
Principalele acte normative cu privire la protecþia consumatorului:

• Legea 11/1994, privind protecþia consumatorilor;
• Hotãrârea Guvernului nr. 394/1995, privind obligaþiile ce revin agenþilor
economici – persoane fizice ºi juridice – în comercializarea bunurilor de
folosinþã îndelungatã destinate consumatorilor;
• Hotãrârea Guvernului nr. 665/1995, privind înlocuirea, remedierea sau
restituirea contravalorii produselor care prezintã deficienþe;
• Legea nr. 98/1994, privind stabilirea ºi sancþionarea contravenþiilor de la
normele de igienã ºi sãnãtate publicã;
• Hotãrârea Guvernului nr. 784/1996 pentru aprobarea normelor
metodologice privind etichetarea produselor alimentare;
• Hotãrârea Guvernului nr. 785/1996 pentru aprobarea normelor
metodologice privind denumirea, marcarea ºi etichetarea produselor
destinate populaþiei;
• Hotãrârea Guvernului nr. 168/1997, privind regimul produselor ºi al
serviciilor care pot pune în pericol viaþa, sãnãtatea, securitatea persoanelor
ºi protecþia mediului înconjurãtor;
• Ordonanþa de Guvern nr. 62/2004 pentru modificarea ºi completarea Legii
nr. 608/2001 privind evaluarea conformitãþii produselor.

8. Conform Legii 31/1990, formele de constituire a societãþilor comerciale sunt:
• Societatea în nume colectiv (SNC) – formatã din doi sau mai mulþi asociaþi, în
cadrul cãreia obligaþiile sunt garantate cu patrimoniu social* ºi cu rãspunderea
nelimitatã* ºi solidarã a tuturor asociaþilor.
• Societatea în comanditã simplã (SCS) – are în componenþa sa douã categorii

diferite de asociaþi:
– comanditaþi – asociaþi care rãspund pentru angajamentele SCS în mod
nelimitat, respectiv cu toatã averea prezentã ºi viitoare, în solidar
cu ceilalþi;
– comanditari – asociaþi a cãror rãspundere se limiteazã la capitalul depus ºi
care au dreptul de a beneficia de o parte din profitul realizat de societatea
respectivã.
• Societate în comanditã pe acþiuni (SCA) – în care capitalul social este împãrþit în

acþiuni, iar obligaþiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social ºi cu
rãspunderea nelimitatã a asociaþilor comanditaþi;
• Societate pe acþiuni (SA) – existã o singurã categorie de asociaþi, divizarea

capitalului social este fãcutã în pãrþi denumite acþiuni*, iar obligaþiile sociale sunt
garantate cu patrimoniul social.
• Societate cu rãspundere limitatã (SRL) – societate ale cãrei obligaþii sociale sunt
garantate cu patrimoniul social, iar asociaþii sunt obligaþi numai la plata
pãrþilor sociale*.

Glosar de termeni
A
Activitate economicã – activitãþile care Aptitudini – ansamblu de calitãþi personale
au ca scop producerea, distribuirea specifice obþinerii de performanþe
ºi consumul de bunuri ºi servicii într-un anumit domeniu de activitate.
destinate satisfacerii nevoilor umane. Asigurarea riscului – metodã de acoperire
Amortizarea – procesul recuperãrii a riscului prin care acesta este transferat
treptate, în timp, a valorii capitalului fix asupra unui alt agent economic, cu
achiziþionat. condiþia achitãrii unei prime
Antreprenor – persoanã care iniþiazã, determinate dinainte.
înfiinþeazã o firmã, o afacere. Atitudine pozitivã – gândire pozitivã,
ANPC – Agenþia Naþionalã pentru Protecþia manifestare comportamentalã
Consumatorului. caracterizatã de optimism ºi în situaþii
critice; puterea de a merge mai departe
ºi în situaþii dificile.
B
Banii – instrument, cu forme ºi denumiri Bunuri mobiliare – active monetare,
specifice, diferite de la o þarã la alta, financiare, alte categorii de bunuri
care este acceptat ca mijloc de schimb ºi marfare.
plãþi într-un spaþiu economic dat. Bunuri imobiliare – clãdiri, terenuri pe
Bunuri – tot ceea ce poate satisface o care sunt încorporate investiþii,
anumitã nevoie ºi are formã materialã, obiective economice.
corporalã.
C
Capital ca factor de producþie – desemneazã asociaþilor sau al acþionarilor. Acesta
un ansamblu de bunuri materiale realizate poate fi sub formã de bani sau în naturã
în procesele de producþie anterioare, (clãdiri, terenuri).
utilizate ca intrãri într-un nou proces de Cash-flow – fluxurile de numerar ale
producþie pentru crearea de bunuri, care încasãrilor ºi ale plãþilor unei firme.
au o anumitã utilitate. Cererea – cantitatea totalã dintr-o marfã
Capital fix – ansamblul de bunuri care doritã, care poate fi cumpãratã într-o
participã la mai multe cicluri de perioadã de timp, la un anumit preþ.
producþie ºi, ca urmare, sunt utilizate Cifra de afaceri – totalul încasãrilor firmei,
mai multã vreme ºi sunt înlocuite dupã care se calculeazã ca produs între preþul
perioade îndelungate de timp. unitar ºi cantitatea vândutã.
Capital circulant – ansamblul de bunuri Chestionar – succesiune logicã de întrebãri
utilizate pe parcursul unui singur ciclu (cele mai multe cu rãspunsuri multiple),
de producþie, care se consumã integral, utilizat în culegerea datelor necesare
înlocuirea sa fiind necesarã în ciclul de unei cercetãri.
producþie imediat urmãtor. Client – consumatori, întreprinderi
Capital social al firmei – se constituie la comerciale, agenþii guvernamentale etc.
înfiinþarea societãþilor comerciale prin care alcãtuiesc cercul firmelor, al
aportul personal al proprietarului, al instituþiilor ºi al persoanelor individuale

cãrora le sunt oferite bunurile pentru Cheltuieli – ansamblul costurilor materiale
consum. ºi salariale, de producþie ºi de distribuþie
Consumator – agent economic care necesare obþinerii unui produs.
foloseºte un bun sau serviciu pentru a-ºi Costul de producþie – ansamblul
satisface o trebuinþã. cheltuielilor necesare pentru obþinerea
Contract de societate – actul constitutiv al unei cantitãþi/a unui produs.
unei societãþi comerciale în conformitate Cost fix – cheltuielile care pe termen scurt
cu Legea 31/1990. sunt independente de volumul
Contract colectiv de muncã – convenþie producþiei.
între salariaþi ºi patroni în care se Cost variabil – cheltuieli care pe termen
stabilesc, conform legii, condiþiile de scurt se modificã în acelaºi sens cu
muncã, de salarizare, precum ºi alte modificarea producþiei, dar nu în mod
drepturi care decurg din raporturile de necesar direct proporþional.
muncã; se încheie între Cost material – cheltuieli cu consumul de
sindicat/sindicate ºi patronat. capital fix ºi circulant.
Contract individual de muncã – convenþie Cost mediu, unitar – nivelul cheltuielilor
încheiatã în mod individual între un pe care le efectuãm pentru a obþine o
salariat ºi patron; unele aspecte ale sale bucatã, o unitate dintr-un produs.
pot fi confidenþiale. Credit – sume de bani împrumutate care
Concurenþa – desemneazã tipul specific de presupun restituirea banilor obþinuþi
relaþii între agenþii economici împreunã cu o dobândã convenitã odatã
(producãtori sau consumatori) care cu contractarea creditului.
acþioneazã pe piaþã pentru realizarea Creditori – instituþii abilitate care dau bani
propriilor interese, conform libertãþii de cu împrumut pe piaþa monetarã, în
acþiune ºi a liberei iniþiative. schimbul unei dobânzi.
Concurenþa loialã – sau corectã este forma Curs de schimb – numãrul de unitãþi
concurenþei care respectã legile ºi monetare strãine primite pe o unitate
reglementãrile în vigoare. monetarã naþionalã, în condiþii de timp
ºi loc.
D
Debitori – cei care iau bani sub formã de Dobânda – suma de bani plãtitã
împrumut pe piaþa monetarã. suplimentar pentru beneficiul folosirii
Dividend – partea din profitul firmei unui împrumut pe o perioadã de timp.
obþinutã de deþinãtorul unei acþiuni.
E
Economia de piaþã – forma cea mai bunuri favorabile mediului ºi sãnãtãþii
rãspânditã de economie în societatea populaþiei.
contemporanã; ºi-a câºtigat acest loc, Eticã – totalitatea normelor de conduitã
dovedindu-ºi eficienþa în raport cu alte moralã; teorie asupra moralei.
forme de organizare economicã. Export – operaþiunea comercialã de
Eco-eticheta – (eco-label) sigla în forma vânzare a unor bunuri ºi servicii cãtre
unei flori cu „€”-ul european înconjurat persoane fizice sau juridice dintr-o altã
de stelele europene, cu scopul de a þarã, în schimbul unei valute convenite.
încuraja producãtorii în realizarea de

F
Factori de producþie – ansamblul Formã juridicã de constituire –
resurselor atrase ºi utilizate în procesul modaliatate legalã de înfiinþare a unei
de producþie. societãþi comerciale.
Falimentul – situaþia determinatã de Focus-grup – discuþie organizatã între un
mecanismele pieþei ºi sancþionatã juridic moderator ºi un grup de 8–12 persoane
ca urmare a faptului cã agentul pentru analiza unei probleme; în cadrul
economic nu mai are nici o posibilitate acesteia, moderatorul conduce discuþia
realã de continuare a activitãþii conform unui plan stabilit în prealabil,
respective. discuþia este înregistratã; face parte din
Finanþare – acordarea de susþinere tehnicile calitative de cercetare.
financiarã unei activitãþi, unei afaceri. Furnizor – agent economic care, în baza
Fonduri nerambursabile – fonduri care relaþiilor de vânzare-cumpãrare, asigurã
finanþeazã o activitate ºi care nu trebuie unei firme resursele necesare de materii
restituite. prime, materiale etc.
I
Impozit pe profit – cotã procentualã care se Interviu – instrument de cercetare utilizat
reþine din profit, conform legislaþiei în în studierea pieþei, care constã într-o
vigoare la un moment dat. discuþie directã între douã persoane,
Inflaþia – creºterea generalizatã a preþurilor desfãºurat într-o locaþie stabilitã de
ºi scãderea puterii de cumpãrare a intervievator ºi persoana intervievatã;
banilor. permite cercetãtorului observarea directã
Insolvabil – lipsa capacitãþii de platã a unui a reacþiilor ºi a atitudinilor celui
agent economic, incapacitatea de a intervievat.
restitui suma de bani luatã cu împrumut. ISO – Organizaþia Internaþionalã pentru
Investiþii – sume de bani destinate Standardizare, al cãrei obiectiv este
achiziþionãrii de capital fix ºi circulant, protecþia consumatorilor.
dezvoltãrii, extinderii afacerii.
Î
Întreprinderi mici ºi mijlocii – 50–249 de salariaþi = întreprinderi
întreprinderi care îºi desfãºoarã mijlocii) – conform Legii 133/1999.
activitatea în sfera producþiei de bunuri Încredere în sine – siguranþã ºi optimism
ºi servicii, care se definesc în funcþie de cu privire la capacitãþile propriei
numãrul scriptic anual de personal persoane de a se impune ºi de a acþiona
(pânã la 9 salariaþi = microîntreprinderi; cu succes în cele mai dificile situaþii.
10–49 de salariaþi = întreprinderi mici;
L
Legea cererii – exprimã relaþia inversã beneficiarilor care nu dispun de
dintre cantitatea cerutã dintr-un bun ºi resursele financiare necesare cumpãrãrii
preþul bunului respectiv. de la furnizori; între firmã ºi beneficiar
Legea ofertei – reflectã relaþia de se încheie un contract prin care se
cauzalitate dintre preþul de vânzare al stabileºte perioada de închiriere,
unui bun ºi cantitatea oferitã pe piaþã. obligaþiile pãrþilor etc.
Leasing – operaþie prin care se Libera iniþiativã – dreptul agenþilor
achiziþioneazã de la furnizori diverse economici de a desfãºura orice activitate
categorii de bunuri ºi se închiriazã economicã în limitele impuse de lege.

M
Marketing – ansamblu de cunoºtinþe Munca forþatã – munca depusã împotriva
ºtiinþifice, metode ºi tehnici de analizã a voinþei individului care o presteazã; de
utilizãrii factorilor de producþie în scopul regulã nu este plãtitã, este în folosul
satisfacerii cerinþelor de consum ale absolut al celui care o impune.
populaþiei cu scopul obþinerii de profit. Munca la negru – munca în afara cadrului
Mesaj publicitar – ideea care este legal, care nu respectã reglementãrile în
transmisã pentru promovarea vigoare ce atrag dupã sine drepturi ºi
unui produs. obligaþii pentru angajaþi ºi firme.
Munca – un factor de producþie care constã Model de succes – resuºite de excepþie, pu-
în realizarea de cãtre om a unei acþiuni ternic mediatizate, care câºtigã notorietate
transformatoare asupra celorlalþi factori ºi ghideazã activitatea multor oameni.
de producþie, în scopul obþinerii de Moral – ceea ce este considerat de cãtre
bunuri ºi servicii. societate ca fiind dezirabil, bine, drept,
echitabil, cinstit, corect.
N
Natura ca factor de producþie – factor de Niºa de piaþã – un grup cu o caracteristicã
producþie care constã în resursele brute, de consum comunã în cadul pieþei-þintã.
neprelucrate din naturã care sunt atrase Noxe – elemente (de cele mai diverse
în circuitul economic. provenienþe) cu efecte negative asupra
mediului înconjurãtor, cu rol poluant.
O
Oferta – cantitatea de bunuri ºi servicii pe Organizaþie – grup de oameni care îºi
care un agent economic intenþioneazã sã organizeazã ºi îºi coordoneazã
o vândã într-o perioadã de timp la un activitatea în vederea realizãrii unor
anumit preþ. scopuri; firma este consideratã ca
Oportunitãþi ale pieþei – acea modificare a organizaþie.
pieþei care poate fi valorificatã printr-o
iniþiativã de succes.
P
Piaþã – spaþiul economic în care se economie de piaþã; poate fi: individualã
întâlnesc cererea cu oferta, consumatorii sau asociativã.
cu producãtorii; spaþiu în care se Proprietate publicã – proprietari sunt
formeazã preþul. organizaþiile statale: întreprinderi de
Piaþa-þintã – clientela vizatã de o categorie stat, administraþii publice locale ºi
de producãtori printr-o strategie de centrale.
piaþã. Propietatea mixtã – îmbinã proprietatea
Prag minim de rentabilitate – nivelul la particularã cu cea publicã, atât în plan
care, din venitul obþinut, se acoperã naþional, cât ºi internaþional.
doar cheltuielile, iar profitul este zero. Pluralismul formelor de proprietate –
Proprietate – relaþiile între oameni care coexistenþa acestor trei forme de
privesc posesia, însuºirea bunurilor proprietate în orice þarã cu economie de
existente sau produse de societate. piaþã.
Proprietate particularã – forma cea mai Prejudiciu – daunã suportatã de unul
rãspânditã de proprietate în þãrile cu dintre participanþii la afaceri, care
încalcã legile în vigoare.

Prevenþie – acþiune care îºi propune Profit brut – profitul ca rezultat al
punerea pe primul plan a prevenirii diferenþei între venituri ºi cheltuieli,
producerii de efecte negative. înainte de aplicarea impozitului.
Puterea de cumpãrare a monedei – Profit net, admis – partea din profitul brut
cantitatea de bunuri ºi servicii care ce rãmâne dupã ce se plãteºte impozitul
poate fi cumpãratã cu o unitate ºi alte taxe din profit.
monetarã naþionalã la un moment dat. Productivitatea – eficienþa cu care sunt
Profitul – diferenþa între ceea ce se combinaþi ºi utilizaþi factorii de
încaseazã ºi ceea ce se cheltuieºte în producþie în procesul de producere a
activitatea economicã. bunurilor economice ºi a serviciilor.
Publicitate – activitate de promovare a
unui produs.
R
Rata dobânzii – preþul plãtit pentru a echipamente, depozite, mijloace de
utiliza, timp de 1 an, o sutã de unitãþi transport, spaþii pentru activitãþile
monetare. administrative.
Rata profitului – o mãrime procentualã ce Resurse financiare – disponibilitãþile
exprimã gradul de profitabilitate a unei bãneºti pentru iniþierea ºi derularea
firme comerciale, în raport cu o serie de afacerii; finanþarea poate fi: bancarã,
factori economici (capitalul folosit, cost bugetarã (de la bugetul de stat), externã,
total etc). autofinanþare.
Rata rentabilitãþii – denumire a ratei Resurse umane – numãrul angajaþilor ºi
profitului atunci când aceasta este specializãrile, competenþele acestora, de
calculatã în funcþie de costuri. care are nevoie o firmã.
Raþionalitatea utilizãrii resurselor – mod Reuºita – rezultatul pozitiv, aºteptat,
de utilizare a resurselor în care se obþin atingerea obiectivului propus,
rezultate cât mai bune cu consumuri cât finalizarea cu succes a unei activitãþi.
mai mici. Risc previzibil – eveniment probabil care
Resurse economice – ansamblul poate provoca o pierdere, o pagubã, care
elementelor materiale ºi umane ce sunt duce la împiedicarea obþinerii
atrase, utilizate ºi consumate în rezultatului dorit.
activitatea economicã, în scopul Risc imprevizibil – eveniment considerat
satisfacerii nevoilor. improbabil înainte de a se produce ºi
Resurse materiale – terenul, spaþiul de care provoacã pagube etc.
producþie ºi dotãrile aferente,
S
Salariul – preþul la care este tranzacþionatã creativitate, capacitate de inovare, de
munca pe o piaþã specificã, piaþa asumare a riscurilor.
muncii. Slogan – sinteza mesajului publicitar,
Salubrizare – acþiune de curãþire, alcãtuit din 5–8 cuvinte.
igienizare a unui anumit mediu. Studiu de piaþã – rezultatul cercetãrii
Servicii – satisfac nevoia de consum, fãrã a pieþei prin instrumentele specifice de
fi palpabile, corporale. marketing.
Sindicat – uniune a diferitelor categorii de Suport publicitar – canalul, mediul prin
lucrãtori în vederea promovãrii unor care se transmite mesajul publicitar,
obiective comune economice, sociale, presa scrisã (reclama), presa
profesionale. audio-vizualã (spot publicitar).
Spirit întreprinzãtor – atitudine în
domeniul afacerilor, caracterizatã prin

T
Trebuinþe – ansamblul nevoilor care se cer Tip impulsiv – comportament care în
satisfãcute prin consum de bunuri ºi condiþii de risc se caracterizeazã prin
servicii. reacþii spontane, insuficient
Tip realist – comportament specific în fundamentate sau neîntemeiate.
condiþii de risc, ce se caracterizeazã prin Tip prudent exagerat – comportament care
aprecierea corectã a riscului ºi a în condiþii de risc se caracterizeazã prin
consecinþelor sale, deci a mãsurilor supraestimarea pericolului ºi prin
adecvate care trebuie luate. mãsuri supradimensionate.
U
Uzura fizicã – o stare de nefuncþionare, Uzura moralã – se instituie atunci când pe
determinatã de deprecierea fizicã a piaþã apar echipamente noi, mai
bunurilor. performante din punct de vedere
tehnologic.
V
Valori morale – idei apreciate ca pozitive Venit – suma de bani obþinutã din posesia
cu privire la ceea ce este bine, drept, ºi utilizarea factorilor de producþie sau a
cinstit, corect; acestea stau la baza capitalului bãnesc.
principiilor ºi acodurilor etice.

Cuvânt de încheiere
Aþi ajuns la finalul modulului de Educaþie antreprenorialã,
sperãm, cu folos. Modulul a fost conceput cu gândul la acele
minime cunoºtinþe ºi deprinderi care trebuie acumulate/formate
pentru a deveni un bun antreprenor.
Aþi parcurs câteva teste de autoevaluare, revedeþi-le ºi acordaþi

atenþie aspectelor deficitare! Revedeþi de asemenea ºi proiectele
de activitate realizate individual sau în echipã! Amintiþi-vã ce aþi
învãþat prin elaborarea acestor proiecte!
Acum dispuneþi de informaþiile necesare pentru iniþierea ºi

derularea unei afaceri. Înainte de a ne lua la revedere, aº dori sã
mã asigur cã nu veþi uita:
• sã vã testaþi aptitudinile;
• sã fiþi curajoºi ºi perseverenþi;
• sã fiþi riguroºi în completarea documentelor, a actelor
(atenþie în a vã exersa la completarea formularelor tip din
Anexe);
• sã fiþi organizaþi ºi disciplinaþi;
• sã nu renunþaþi când vã loviþi de obstacole, dificultãþi;
• sã respectaþi legea;
• sã vã respectaþi angajaþii, clienþii, furnizorii, partenerii;
• sã acordaþi atenþie cuvântului dat; þineþi-vã promisiunile;
• sã învãþaþi din greºeli, dar ºi din reuºite (ale voastre ºi
ale altora);
• sã fiþi la curent cu tot ce este nou în domeniu.
ªi, mai ales, nu uitaþi cã informaþia în plus este pasul înaintea

concurentului pe care doriþi sã-l întreceþi. Deci fiþi informaþi.
Urmãriþi profitul propriu, dar amintiþi-vã cã nu trebuie sã-l

obþineþi cu orice preþ.
Nu uitaþi nici o clipã cã, protejând consumatorul ºi mediul, vã

protejaþi afacerea, propria persoanã ºi familia.
Poþi trãi bine din propria afacere, poþi fi pe „propriile picioare”,

poþi deveni chiar bogat prin idei, iniþiativã, curaj, muncã,
perseverenþã etc. Dar ATENÞIE: nimeni nu este mai presus de
lege. Aºadar, nu uitaþi, respectaþi legea.
Te respecþi pe tine, atunci când respecþi oamenii; în acest fel îþi

respecþi cel mai bine propria muncã ºi afacerea.
Mult succes în afacerea proprie ºi în tot ceea ce vei întreprinde!
În final, nu uita: Ai încredere în ºansa ta!

A Doua Sansa Secundar Cultura Civica Elev 2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

A Doua Sansa Secundar Cultura Civica Elev 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII

Proiect Phare „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate”

Centrul Step by Step, 2006

Membrii echipei care a elaborat materialele sunt:

Coordonator editorial: Laura Codreanu

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

© Ministerul Educaţiei și Cercetării

Capitolul I. Mediul de afaceri ºi întreprinzãtorul . . . . . . 8

Capitolul II. Iniþierea ºi derularea unei afaceri . . . . . . . 20

Capitolul III. Etica în afaceri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 3

Educaþia antreprenorialã nu îºi propune (nici nu ar fi posibil) sã vã ofere o „reþetã”, o garanþie

4 CULTURĂ CIVICĂ • GHIDUL ELEVULUI

Este vorba de cunoºtinþe despre:

Ce este un plan de afaceri? Ce trebuie sã conþinã acesta? Cum se întocmesc documentele

Ca întreprinzãtori, este suficient sã avem succes, sã fim profitabili? Existã responsabilitãþi

Toate acestea sunt întrebãri fireºti ce caracterizeazã activitatea de zi cu zi a oricãrui

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 5

Cum să utilizăm cu succes

Fiecare lecþie este structuratã pe trei momente:

Reflectaþi asupra acestor informaþii! Conþinutul lor vã este familiar? Încercaþi sã

Ce trebuie să știu despre…

Din dorinþa de a face mai clarã problematica antreprenoriatului, vã propunem

Revenind la desfãºurarea lecþiei de Educaþie antreprenorialã, nu aºteptaþi totul

6 CULTURĂ CIVICĂ • GHIDUL ELEVULUI

Informaþii noi. Este semnul care marcheazã introducerea unor

Să aplicăm ceea ce am aflat!

Aºadar, ce urmãreºte modulul de educaþie antreprenorialã? Mai întâi sã vã ajute sã

Sã cunoaºteþi ºi sã exersaþi modalitãþi de a respecta reguli ºi legi, sã identificaþi

Revenind la ideea cu care am început: fiecare persoanã are dreptul la „A doua

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 7

1. Mediul de afaceri este mediul întreprinzătorului

8 EDUCAŢIE ANTREPRENORIALĂ • GHIDUL ELEVULUI

Ce trebuie să știm despre…

Firmele sau întreprinderile sunt unitãþi economice specializate în producerea,

Condiþii ale mediului de afaceri

10 CULTURĂ CIVICĂ • GHIDUL ELEVULUI

Concluzie: Orice firmã îºi desfãºoarã activitatea într-un mediu de afaceri

Să aplicăm ceea ce am aflat!

Condiþii Favorabile Nefavorabile

2. Identificaþi ºi descrieþi caracteristicile (din cele 5 puncte de vedere menþionate în

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 11

Ce trebuie să știm despre…

Reflectaþi la experinþa voastrã de zi cu zi. Aþi observat cã tranzacþia de cumpãrare

12 CULTURĂ CIVICĂ • GHIDUL ELEVULUI

Producþia este procesul de obþinere a bunurilor ºi a serviciilor prin utilizare de

Concluzie: Pentru firma pe care doriþi sã o înfiinþaþi ºi sã o conduceþi în mod

Să aplicăm ceea ce am aflat!

2. Argumentaþi „pro” afirmaþia: proprietatea privatã s-a

3. Ilustraþi afirmaþia de mai sus cu douã exemple:

_________________________________________________ agenþi economici, cerere,

4. Sã lucrãm în echipã! Formaþi patru echipe de lucru. Urmãriþi

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 13

Care sunt calităţile necesare

Ce trebuie să știm despre…

Încercaþi sã vã autoevaluaþi propriile trãsãturi în raport cu cele care sunt necesare

1. Spiritul de iniþiativã. Cum obiºnuiþi sã munciþi?

14 CULTURĂ CIVICĂ • GHIDUL ELEVULUI

Cu cât rãspunsurile voastre sunt mai apropiate de cele marcate cu a, cu atât se

Oare ce este mai important pentru un bun întreprinzãtor? Încrederea în sine ºi

Să aplicăm ceea ce am aflat!

3. Acþionaþi în douã grupe, aplicând un chestionar care sã

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 15