Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca

Facultatea de Inginerie Industrială, Robotică şi

Managementul Producţiei

Economia
Franţei

Student: Banyasz Gabriela-Andrea

Specializare: Inginerie Economică Industrială

An: II
 Economia Franţei
Scurt istoric al Franţei din punct de vedere economic

Franţa este membră a Uniunii Europene din anul 1995, face parte din zona euro(din 1999),
OCDE(Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică) şi OMC(Organizaţia Mondială a
Comerţului). Aceasta este una dintre marile puteri economice ale lumii, alături de țări precum
Statele Unite, Japonia, Germania, Italia și Regatul Unit. În 2021, Franţa este a doua putere
economică din Europa, urmată de Regatul Unit, Germania fiind pe primul loc. Totodată aceasta
este a şasea putere economică a lumii (2020, potrivit Băncii Mondiale și FMI).

Poziția sa financiară reflectă o perioadă extinsă de creștere fără precedent, care a durat o mare
parte din perioada postbelică până la mijlocul anilor 1970, iar această perioadă a fost denumită
,,trente glorieuses” („treizeci de ani de glorie”). Numai între 1960 și 1973, creșterea produsului
intern brut (PIB) a fost aproximativ 6% în fiecare an. În urma crizei petroliere din anii 1970,
ratele de creștere au fost moderate, iar șomajul a crescut semnificativ. Până la sfârșitul anilor
1980, totuși, o expansiune puternică a fost din nou evidentă. Franța este una dintre principalele
puteri industriale ale lumii.

Potrivit estimărilor Institutului Național de Statistică al Franței, publicate la 30 aprilie 2020,

economia franceză a suferit în prima parte a anului o scadere a PIB-ului fără precedent, de 5,8%.
Franța, la fel ca alte țări din lume lovite de pandemia Covid-19, nu este imună la impactul crizei
sanitare asupra economiei, care duc la scaderea activităţii şi creşterea şomajului. Ca răspuns al
scaderii economiei, guvernul implementează un plan de redresare cu 100 de miliarde de euro.
Acest plan este finanțat parțial de Uniunea Europeană și se axează pe 3 domenii principale:
competitivitate și inovare, tranziție ecologică, coeziune națională și teritorială . Guvernul anunță
în special o reducere de 20 de miliarde de euro a impozitelor la producţia companiilor. Ministrul
Economiei și Finanțelor, Bruno Le Maire , declară că „scăderea masivă” va avea loc în două
faze, prima în 2021 și a doua în 2022.

În 2021 deficitul datoriei a atins cote nemaivăzute din 1949. Datoria publică a urcat la 115,7%
din PIB, iar deficitul la 9,2%. Datoria a ajuns astfel la 2.650,1 miliarde euro, iar deficitul la 211,5
miliarde euro. Deficitul balanței comerciale se mărește cu peste 7 miliarde, ajungând la 65 de
miliarde de euro (82,6 miliarde de euro conform Eurostat), ceea ce înseamnă că ponderea Franței
în exporturile din zona euro este la cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani. Acest al treilea cel
mai rău rezultat istoric vine într-un context în care Franța beneficiază de o reducere semnificativă
a deficitului de hidrocarburi (care a scăzut de la 45 de miliarde de euro în 2019 la 27 de miliarde
de euro în 2020) .

Creşterea PIB( anual %)-Franţa (conform datelor furnizate de Banca Mondială)

Produsul Intern Brut (PIB) în Franța era în valoare de 2630,32 miliarde de dolari USD în 2020, potrivit
datelor oficiale ale Băncii Mondiale. Valoarea PIB-ului Franței reprezintă 2,33% din economia mondială.
 Reprezentare grafică a PIB-ului pe parcursul a 10 ani

PIB Ultimul Anterior Unitate Dată

înregistrat
PIB 2630.32 2728.87 Miliard USD Dec/2020
PIB pe cap de 35765.38 38896.69 USD Dec/2020
locuitor
PIB pe cap de 42025.62 45834.17 USD Dec/2020
locuitor
PPP(paritatea
puterii de
cumpărare)
PIB din utilităţi 12948.00 12718.00 Milion EUR Sept/2021
PIB din transport 20294.00 18633.00 Milion EUR Sept/2021
PIB din servicii 297990.00 285048.00 Million EUR Sept/2021
PIB din fabricate 56441.00 56509.00 Million EUR Sept/2021
PIB din 27608.00 27740.00 Million EUR Sept/2021
construcţii
PIB din 7870.00 7854.00 Million EUR Sept/2021
agricultură
Tabel PIB după criterii ale PIB-ului(date furnizate de Banca Mondială)
Nivelul preţurilor

În Franța, cea mai importantă categorie din indicele prețurilor de consum este reprezentată de
servicii (48%din ponderea totală), în special chiriile și serviciile pentru locuințe (7%), serviciile
de sănătate (6%), transportul (3%) și comunicații. (2%). Indicele mai include: produse
fabricate(26%), cum ar fi produsele medicale (4%) și îmbrăcăminte și încălțăminte (4%);
alimente (16%); energie (8%), cum ar fi produsele petroliere (4%); și tutun (2%).

Inflaţia

Rata inflației prețurilor de consum din Franța a fost confirmată la 2,8%/an în noiembrie 2021,
fiind cea mai mare rată inregistrată din septembrie 2008 și în creștere de la 2,6% în luna
anterioară. S-a înregistrat o accelerare a prețurilor la energie (21,6% față de 20,2% în octombrie),
prețurile bunurilor fabricate(0,8% vs 0,3%) și servicii (1,9% vs 1,8%). Prețurile la alimente au
scăzut (0,5% vs 0,7%), iar cele la tutun s-au stabilizat (0,0% vs 4,8%). Lunar, prețurile de
consum au crescut cu 0,4%, în același ritm ca în luna precedentă. Indicele a crescut cu 3,4% pe
an și cu 0,4% față de luna precedentă

Rata inflaţiei pe parcursul anului 2021

Şomaj

Rata șomajului în Franța a crescut în mod neașteptat până la 8,1% în al treilea trimestru al anului
2021, de la 8% în perioada anterioară și peste așteptările pieței de 7,8%. Numărul șomerilor a
crescut cu 52.000 la 2,4 milioane, aproape similar cu nivelul de la sfârșitul anului 2019, înainte
de criza de sănătate. În același timp, rata șomajului pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 15
și 24 de ani a crescut cu 0,3 puncte, până la 20%, rămânând constantă pentru cei cu vârste între
25 și 49 de ani (la 7,1%) și la cei cu vârsta de 50 și mai mult (la 5,9%). Rata ocupării forței de
muncă a crescut cu 0,5 puncte, până la 67,5%, cel mai ridicat nivel de când INSEE o măsoară
conform definiției OIM(Organizaţia Internaţională a Muncii) și peste nivelul de dinainte de criză
cu 0,7 puncte. Rata de activitate, între timp, a crescut cu 0,6 puncte, până la 73,5 la sută, de
asemenea, cel mai înalt nivel de când agenția de statistică o măsoară conform definiției OIM și a
depășit nivelul de dinainte de criză cu 0,7 puncte.

Comerţul

Franța este o economie deschisă: proporțional cu PIB-ul său, atât importurile, cât și exporturile
de bunuri și servicii continuă să câștige în importanță. Astfel, în 2010, peste 25% din PIB a fost
exportat. Cu toate acestea, din 2003, Franța a exportat mai puține bunuri și servicii decât
importă: balanța comercială este, prin urmare, deficitară. În 2015, deficitul pentru balanța
mărfurilor a fost de 45,7 miliarde de euro. În 2018, cele mai importante sectoare ale economiei
Franței erau: administrația publică, apărarea, educația, sănătatea și asistența socială (22,4 %);
comerțul cu ridicata și cu amănuntul, transporturile, serviciile de cazare și alimentație publică
(17,8 %) și activitățile specializate, științifice și tehnice, activitățile administrative și de asistență
(14,0 %). Pandemia și carantina au scos la iveală schimbări pronunțate în obiceiurile de
consum, clienții fiind mai înclinați să caute chilipiruri și să favorizeze un comportament de
cumpărare mai ecologic. Economia și platformele sale sunt, de asemenea, în tendințe în Franța,
cu 60% dintre utilizatorii de internet folosindu-le pentru închirierea caselor, închirierea mașinilor
și cumpărăturile direct de la producători (legume). O tendință notabilă este interesul
consumatorilor pentru articolele second hand sau recondiționate. Site-urile web precum Le Bon
Coin, Vinted sau Back Market au experimentat toate o activitate extraordinară în ultimul an. În
același timp, sectorul e-turismului și site-urile web obișnuite, precum Booking sau AirBnB au
fost puternic lovite. O altă tendință în creștere pentru comercianții electronici este utilizarea
magazinelor online; 35% vând în cadrul altor magazine, iar 23% își vând produsele în propriile
magazine. Cu o creștere anuală de 14%, vânzările pe marketplace-uri reprezintă peste 30% din
totalul vânzărilor de comerț electronic.

Exportul

Franţa este un mare exportator, avându-i clienţi principali pe Germania, Spania, Statele Unite,
Belgia şi Regatul Unit. 59 % din exporturile Franței se efectuează în UE (Germania 14 %, Spania
8 % și Italia și Belgia câte 7 %). În afara UE, 8 % din exporturi se realizează către Statele Unite
și 4 % către China. Exporturile în anul 2020 au avut o valoare de 519,4 miliarde de Euro, iar
principalele mărfuri exportate sunt bunurile de lux, echipamente de transport, petrol, materiale
plastice, produse chimice, produse farmaceutice, fier, oţel, băuturi, etc.
Prețurile de export din Franța au crescut la 131 de puncte de indice în mai 2021. Nivelul maxim a fost de
131 de puncte de indice, iar cel minim a fost de 87,2 de puncte de indice.

Date publicate lunar de Institutul Național de Statistică și Studii Economice.

Importul

Din punctul de vedere al importurilor Franța importă în principal echipamente mecanice,

echipamente electronice și informatice (21%); echipamente de transport (19%), dintre care
aeronautică (11%) și industria auto (7%); produse chimice, parfumuri, cosmetice (8%); produse
din industria agroalimentară (8%); metalurgice și produse din metal (7%); hidrocarburi naturale,
alte produse miniere, energie electrică (7%); textile, piele (7%); bijuterii, jucării, mobilier (5%);
produse farmaceutice (5%); și produse din cauciuc și plastic, produse minerale diverse (5%).
Principalii parteneri de import sunt: Germania (16%), China (9%), Italia (8%), Belgia (7%),
SUA și Spania (6%, fiecare), Marea Britanie și Țările de Jos (5%, fiecare).
Importurile în Franța au crescut la 50616 milioane EUR în octombrie, de la 48939 milioane EUR
în septembrie 2021 (conform Ministère de l'Économie et des Finances).
 32

30

28

26

24

22

20

18

16

Importurile şi exporturile în procente din PIB din ianuarie 1975 până în 2015
Exporturi
Importuri
Surplus comercial
Deficit comercial

Intre anii cuprişi în grafic se observă o mare creştere a importurilor, dar şi a exporturilor, însă cu
perioade în care aveau scaderi semnificative.

Influenţa turismului asupra creşterii economice

Turismul este un element de bază pentru creşterea economică a tării, însă acesta a scăzut
substanţial datorită perioadei de pandemie deoarece acesta a fost limitat. Principalele oraşe de
interes turistic sunt Parisul, Lyon, Bordeaux, Nisa, Strasbourg, etc. Veniturile din turism în
Franța au scăzut la 3674 milioane EUR în octombrie, de la 4403 milioane EUR în septembrie
2021( potrivit Banque de France), fapt datorat creşterii cazurilor de Covid-19 din acea perioadă.
Turismul internațional, încasările pentru articole de călătorie (USD) în Franța au fost raportate la
63733000000 USD în 2019, conform Băncii Mondiale, compilate din surse recunoscute oficial.
Franța-Turismul internațional, încasările pentru articole de călătorie - valori reale, date istorice,
prognoze și previziuni au fost obținute de la Banca Mondială în decembrie 2021.

Impactul crizei economice datorate Covid-19 asupra economiei Franţei

Epidemia de coronavirus a fost limitată în China la începutul anului 2020, iar apoi s-a răspândit
foarte rapid în restul lumii. Pentru a reduce această criză de sănătate, multe țări au pus în aplicare
măsuri de izolare care încurajează populațiile să limiteze interacțiunile fizice. Aceste măsuri de
distanțare au provocat o criză economică fără precedent în perioada anilor 2020-2021, iar aceasta
se continuă până în prezent(2022). Restricțiile au restrâns semnificativ cheltuielile agenților,
mișcarea lucrătorilor și comerțul între țări, provocând un șoc al cererii care s-a extins la nivel
global. În sectorul sănătății, s-a soldat cu numeroase decese și nenumărate cazuri de contaminare.
Din punct de vedere economic, mai multe companii au fost nevoite să se închidă în principal din
cauza măsurilor de securitate pentru a limita răspândirea pandemiei. Mai multe companii au
decis să folosească internetul ca opțiune pentru a continua să vândă produse și servicii clienților.
Astfel, pentru cei care au dorit să-și digitalizeze afacerea, statul francez le-a oferă un bonus de
500 de euro care a intrat în vigoare în ianuarie 2021. Acesta a fost acordat persoanelor care și-au
încetat activitățile sau care au suferit pierderi substanțiale. Apoi își vor putea oferi serviciile
online.

Economia fiecărei tări este influenţată de diversi factori economici, aceasta fiind intr-o continuă
dezvoltare, statul încercând să implementeze măsuri cât mai inovative pentru a creşte economia
tării.
Bibliografie:
https://www.britannica.com/place/France/The-younger-mountains-and-adjacent-plains
https://ro.wikipedia.org/wiki/Economia_Fran%C8%9Bei
http://www.imm.gov.ro/adaugare_fisiere_imm/2018/11/Indrumar-afaceri-Franta-2020.pdf
https://data.worldbank.org/country/france
https://european-union.europa.eu/principles-countries-history/country-profiles/france_ro
https://insse.ro/cms/
https://lekiosque.finances.gouv.fr/
https://tradingeconomics.com/