Sunteți pe pagina 1din 182

Com.

Interculturala, suport de curs INTRODUCERE IN COMUNICAREA INTERCULTURAL PERCEPIE In sens larg, percepia reprezint procesul intern prin care selectm, evalum si organizm stimuli din mediul extern. Cu alte cuvinte percepia este transformarea energiilor fizice din mediu in experienta semnificativ. Anumite aspecte din definiie ajut la explicarea relaiei dintre percepie si cultur. O idee de baz este aceea c oamenii se comport n felul lor datorit modului n care ei percep lumea, iar aceste comportamente sunt nvate ca pri ale experienei culturale. Indiferent dac judecm frumuseea sau descriem zpada, noi rspundem unor stimuli aa cum o facem de la nceput deoarece aa ne-a nvat cultura. Reflectnd ncercm sa observm sis a rspundem acelor elemente din mediu care sunt importante pentru noi.Noi cei din Statele Unite rspundem n principal la costuri i lucruri msurabile, n timp ce n Japonia culoare este posibil s fie un criteriu principal.1 Percepia social Percepia social este procesul prin care ne construim relaiile sociale atribuind semnificaie social obiectelor i evenimentelor de care inem cont n mediile noastre. Este un aspect extreme de important pentru comunicare. Cultura condiioneaz i structureaz procesele de percepie astfel nct dezvoltm echipamente culturale inspirate perceptual. Acestea nu numai c ne ajut s determinm care stimuli externi ne mbogesc contiina, dar, i mai impotant, influeneaz n mod semnificativ aspectul social al percepiei-construcia social a realitii - prin atribuirea semnificaiei acestor stimuli. Dificultile de comunicare cauzate de aceast diversitate pot fi foarte bine evitate prin cunoaterea i nelegerea elementelor care sunt subiect al diversitii, mpreun cu o dorin sincer de a comunica cu succes peste barierele culturale. Exist trei elemente socio-culturale importante care au o influen direct asupra nelesurilor pe care le dezvoltm pentru percepiile noastre. Aceste elemente sunt credina/valoarea/sistemele de atitudini. Cnd aceste trei elemente ne influenez percepiile i nelesurile pe care le dezvoltm din ele, acestea afecteaz aspectele care aparin fiecrui individ(subiective). Probabil noi vom vedea aceeai entitate social i s fim de accord cu termenii sai obiectivi, dar ceea ce obiectul sau evenimentul nseamn pentru noi (ca indivizi) poate fi cu mult diferit. Att un American ct i un chinez pot fi de accord, ntr-un sens obiectiv, c un anumit obiect este un celu, dar acestia pot fi n total dezacord n ceea ce privete interpretarea termenului
1

Larry A. Samovar i Richard E. Porter, Intercultural Communicvation: A Reader, Wadsworth Publishing Company Belmont, California, 1994, p.14.

de cel. Americanul poate spune c e un animal de cas dragu, pufos, drgstos, protector. Pe de alt parte chinezul poate vedea cinele ca o specialitate potrivit pentru grtarul de duminc. Se poate vedea c baza cultural a celui din America l face pe acest s vad n cine un animal de cas, iar temelia cultural a chinezului l determin s considere carnea de cine o delicatee. Credina/valoare/sisteme de atitudini Credinele, n sensul general, pot fi vzute ca pstrri individuale pe care un obiect sau eveniment le are drept caracteristici. Credina implic o legtur ntre subiect si caracteristicile care-l disting. Intensitatea credinei noastre ca un eveniment sau obiect posed anumite caracteristici reflect nivelul ptobabilitii noastre subiective si, n consecin, intensitatea credinei noastre. Aadar cu ct suntem mai siguri pe ceea ce credem cu att intensitatea acelei credine este mai mare. Cultura joac un rol important n formarea credinei. Indiferent dac suntem de acord cu articolele din New York Times, Biblia, frunzele de ceai, viziunile induse de mescaline sau schimbrile aparute in I Ching ca surse alecunoateri i credinei, totul depinde de temelia noastr cultural i experianele noastre. In ceea ce privete comunicarea intercultural nu exist judeci de valoare ca bun sau ru. Dac cineva crede c sunetele vntului l pot ghida pe drumul cel bun, nu putem declara c opinia lui e greit (chiar dac noi credem c aa e); trebuie s fim n stare s recunoatem i s ne mpcm cu acea idee, dac dorim s obinem o comunicare plin de succes.2 p.15 Valorile reprezint aspectul valoric al sistemului de credina/valoare/sisteme de atitudini. Aceste dimensiuni valorice includ caliti ca: utilitate, buntate, estetica, satifacie i plcere. Desi fiecare dintre noi are un set individual de valori, exist de asemenea valorile culturale, infiltrate n cultur. Valorile culturale sunt un set de reguli organizate pentru a face alegeri, reducnd nesigurana i conflictele dintr-o societate. Aceste valori deriv de obicei din ideile psihologice bine cunoscute, ce sunt parte integrat a unei culturi. Prin aceste valori un membru al unei culturi este informat n legtur cu ce e bun sau nu, adevrat sau fals, poziiv sau negativ i aa mai departe. Valorile culturale definesc pentru ce merit s mori, ce merita protejat, ce nfricoeaz oamenii, ce este corespunztor sau ridicol pentru a studia i ce tipuri de evenimente conduc indivizii ctre solidaritatea grupului. Valorile culturale precizeaz n acelai timp ce comportamente sunt importante i care trebuie evitate.
2

Larry A.Samovar; Richard E.Porter, Intercultural Communication, A Reader, 7th edition, 1994, Wadsworth, Belmont, California, p.15.

Valorile sunt exprimate ntr-o cultur ca reguli ce prescriu comportamentele pe care membrii culturii ar trebuii s le aib. Astfel catolicii ar trebui s asiste la liturghie, automobilitii ar trebui s opreasc la stop, iar muncitorii ar trebui s ajunga la serviciu la timpul stabilit. Majoritate urmeaz comportamentele normative. A nu le respecta nseamn a fi sancionat. Catolicul care evita liturghia poate primi vizita unui preot, conductorul auto care nu respect regula de circulatie poate primi o amend i angajatul care ntrzie frecvent poate fi concediat. Valorile normative se extind de asemenea n comportamentul zilnic specificd cum ar trebui s se comporte oamenii n anumite contexte de communicare. Aceasta parte joac rolul unui ghid pentru un grup sau individ, care minimalizeaz sau previne prile rele ale unei culture. Credinele i valorile contribuie la dezvoltarea i coninutul atitudinilor. O atitudine poate fi definit ca o tendin nvat pentru a rspunde ntr-o manier consistent la o siuatie dat. Asta nseamn c ncercm s evitm lucrurile care nu ne plac i s ne folosim de cele care ne plac. Atitudinile sunt nvate ntr-un context cultural. Oricum mediul cultural ajut la formarea atitudinilor - pregatirea noastr pentru a rspunde - i n final - al comportamentului. p.15 Viziunea asupra lumii. Acest element cultural, oarecum abstract, este unul dintre cele mai importante elemente ntlnite n aspectele perceptive ale comunicrii interculturale. Viziunea asupra lumii are legtur cu orientarea cultural noiuni ca Dumnezeu, umanitate, natura, univers, i altele ce in de conceptul vieii. Pe scurt viziunea asupra lumii ne ajut n a ne gsi locul i rangul n univers. Pentru ca viziunea asupra lumii e att de complex, deseori e dificil de izolat n timpul unei interaciuni interculturale. Prin aceast analiz noi i cutm substana i modalitatea de schimbare. Aspectele privind viziunea asupra lumii nu in de timp i reprezint bazele fundamentale ale unei culturi. Un catolic are o alt viziune dect un musulman, hindus, evreu, taoist sau ateu. Felul n care un American vede locul individului n natur difer de viziunea unui euro-american. Americanii se vd ca parte din natur; ei vd o relaie echilibrat ntre fiina uman si mediu, o relaie bazat pe respect i egalitate. Pe de alt parte euro-americanii vd o lume centralizat n care supremaia e deinut de oameni, ca parte ntregata n natur. Ei trateaz universal ca fiind al lor - un loc unde dorinele se pot implini spre a mri puterea tiinei i a tehnologiei. Viziunea asupra lumii influeneaz n profunzime o cultur. Efectele sale sunt de obicei subtile i nu se pot identifica n felul de a se mbrca, gesturi sau vocabular. Ne putem gndi la aceasta viziune ca la o pietricic aruncat ntr-un elesteu. Asa cum creeaza valuri care se intend si cuprind ntrega suprafata a apei,

asa si viziunea asupra lumii cuprinde o cultura si patrunde in fiecare faet a ei. Aceasta viziune influeneaza credinele, valorile, atitudinile, modalitatile de a folosi timpul si alte multe aspecte ale culturii. n felul su subtil aduce o influen puternic n comunicare intercultural astefl nct fiecare vorbitor are o viziune asupra lumii profound fixate n psihicul sau i crede c oricare alt vorbitor are aceeai parere.3 p.16 Organizaia social Felul n care o cultur se organizeaz, dar i instituiile acesteia, afecteaz modalitatea de percepere a lumii de ctre membrii unei culturi. Ne este de ajutor s analizm direct dou dintre capitolele sociale dominante ntlnite ntr-o cultur. Familia este cea mai mic form de organizare social cu o mare influen. Familia influeneaz stadiile de dezvoltare ale unui copil, afectnd aproape totul, de la primele sale atitudini, pn la selectare jucriilor i ghideaz nvarea limbajului i mulimea de accente plasate aici. Abilitile ce in de construirea vocabularului i dezvoltarea dialectelor in de rolul familiei. Familia, de asemenea, ofer i ntreine mbuntirea, susinerea, rsplata i pedeapsa, avnd un efect marcant asupra dezvoltrii valorilor copilului i a elului pe care l urmrete. Dac, de exemplu, copilul nva prin observaie i comunicare c tcerea este cel mai preios lucru, aa cum fac copiii japonezi, acelai aspect al culturii se va reflect i n comportamentul lor. coala este o alt organizaie important a societii. Urmrind definiia, colile sunt nzestrate cu o mare parte din responsabilitatea transmiterii i ntreinerii unei culturi. Ele sunt legturi de baz ale comunitilor cu trecutul i viitorul. colile ntrein o cultur prin relatarea noilor membri ce s-a ntmplat, ce este important i ceea ce un membru al culturii ar trebui s tie. colile pot nva geografie sau sculptur, matematic sau tiine ale naturii. Pot pune accentual pe evoluia bazat pe pace sau cauzat de violen. Pot prezenta o anumit versiune cultural a istoriei. Dar orice s-ar spune, coala este determinat de cultura n cadrul creia exist. Procese verbale Procesele verbale nu includ doar modalitatea cum vorbim unii cu alii, ci i activitile de gndire i nelesurile cuvintelor pe care le folosim. Aceste procese, limba vorbit i tiparele de gndire sunt legate n mod vital de percepie, concepii i expresie a gndirii. Limbajul
3

Larry A.Samovar; Richard E.Porter, Intercultural Communication, A Reader, 7th edition, 1994, Wadsworth, Belmont, California, p.15.

Oricare discuie, n relaile interculturale, trebuie s includ o investigaie a problemelor de limbaj, n general nainte de a ntmpina probleme cu limba strin. In aceast introducere a diverselor fee ale culturii, se va observa limba vorbit i legtur cultural. In sensul de baz, limba este un sistem simbolic organizat i nvat, folosit s reprezinte experienele umane din interiorul unei comuniti. Fiecare cultur i las amprenta pe simbolurile cuvintelor. Obiecte, evenimente, experiene i sentimente, toate au o etichet, un nume, pentru c o comunitate de oameni a decis n mod arbitrar s le acorde acel nume. Astfel, pentru c limba este un sistem inexact de simboluri, reprezentnd realitatea, nelesurile cuvintelor au o larg varietate de interpretate. Limba este primul aparat prin care o cultur i transmite credinele, valorile, normele i viziunea asupra lumii. Limbajul ofer oamenilor posibilitatea de a interaciona cu ceilali membrii ai culturii i, de asemenea, de a-i exprima gndurile. Astfel, limbajul servete att ca un mechanism de comunicare, dar ca si un ghid al realitii sociale. Limbajul influeneaz percepiile, transmite nelesuri i ajut la modelarea tiparelor de gndire.4 p.17 Tipare de gndire Procesele mentale, forme de motivie i ncercri de a gsi soluia potrivit pentru o problema ntr-o comunitate, creeaz un alt component al culturii. Dac nu a avut experiene cu oameni aparinnd altui tip de cultur, care urmeaz alt tipar de gndire, majoritatea oamenilor nu poate comunica. Trebuie s fim contieni c exist diferene culturale n ceea ce privete gndirea i cunoaterea. Aceast diversitate poate fi clarificat i adaptat comunicrii interculturale, fcnd o comparaie ntre Orient i Occident. In partea occidental exist accepia relaiiei directe ntre conceptele mentale i concretul realitii. Aceast orientare este bine fixat n consideraiile logice. Exist credina c adevrul este acolo undeva i poate fi descoperit urmrind o succesiune logic i concret. La nevoie trebuie doar s roteti piatra potrivit n directia potrivit i adevrul va iei la iveal. Viziunea celor din Est, bine inlustrat de cea taoist, susine ca problemele sunt rezolvate diferit. Pentru nceput, oamenii nu sunt recunoscui raional. Adevrul nu se gsete cutnd i activnd aplicia modelului aristotelian de motivre. Dimpotriv, indivizii trebuie s se pregteasc s primeasc adevrul aa c vor atepta. Dac adevrul este menit s apar, acesta va fi cunoscut. Marea diferen ntre cele dou puncte de vedere este aria de activitate. n mintea occidental activitatea uman are rolul principal i n cele din urm va conduce la aflarea adevrului. In tradiia taoista,

Larry A.Samovar; Richard E.Porter, Intercultural Communication, A Reader, 7th edition, 1994, Wadsworth, Belmont, California, p.16.

adevrul e agentul activ, iar dac este menit s fie cunoscut, totul se va ntmpla direct prin aciunea adevrului de a iei la iveal. Tiparele de gndire ale unei culturi afecteaz modul n care indivizii comunic i modul n care fiecare persoan rspunde celor aparinnd altor culturi. Nu ne putem atepta c fiecare persoan s foloseasc aceleai modaliti de gndire, dar acceptnd existena lor i nvnd s ne acomodm cu ele, vom mbunti comunicarea intercultural. p.17 Procese nonverbale Procesele verbale sunt primul pas pentru schimbarea gndirii i a ideilor, dar n strns legtur, procesele nonverbale le pot camufla. Muli autori sunt de accord c interesul proceselor nonverbale cuprinde urmtoarele idei: gesturi, expresii ale feei, contactul vizual i privirea insistent, postura i miarea, atingerea, mbracmintea, obiectele, spaiul i timpul, paralimbajul. Observnd procesele nonverbale relevante pentru comunicarea intercultural, se vor lua n considerare trei aspecte: comportamentul nonverbal care funcioneaz ca o form tcut a limbajului, conceptual timpului i folosirea i organizarea spaiului. p.17 Comportamentul nonverbal Nu ar avea rost s ncercm s examinm toate elementele ce constituie comportamentul nonverbal din cauza imensului ir de activiti inclus n aceast form de aciune uman. Unul sau doua exemple ne vor fi de folos s vizualizm modalitatea de fixare n schema nelegerii interculturale. De exemplu, atingerea ca form de comunicare poate demonstra cum comunicarea nonverbal este un produs al culturii. Femeile i brbaii din Germania i strng mna la fiecare ntlnire. n S.U.A femeile, de regul, nu fac acelai lucru. Barbaii vietnamezi nu strng mna femeilor sau celor mai tineri dac acetia nu ntind mna, n Thailanda, oamenii nu se ating n public, iar a atinge pe cineva pe cap este un pcat major. i poti imagina ce se ntmpl dac cineva nu nelege aceste diferene. Un alt exemplu n comunicarea nonverbal este contactul vizual. n S.U.A. se incurajeaz pstrarea unui contact vizual bun cu cel cu care vorbim. n Japonia i n alte ri asiatice, contactul vizual nu este aa important, iar printre americani, contactul vizual al copiilor cu adultul este semn de nerespect. Ochii pot fi, de asemenea, folosii pentru a exprima sentimente. De asemenea, lrgirea ochilor poate exprima surprindere pentru un englez, dar mesajul transmis prin lrgirea ochilor difer de la o cultur la alta. Ochii largi pot indica furie pentru un chinez, a cere ajutor sau asisten pentru un spaniol, nesigurana oferit de schimbare pentru un francez i un efect convingtor pentru un afro-american.

Ca i component a culturii, expresia nonverbal are mult n comun cu limbajul. Ambele sunt sisteme pe care le nvam i le transmitem ca experien cultural. Aa cum am nvat c stop poate nsemna a opri, a nceta, putem nva c o mn ridicat poate nsemna acelai lucru. Pentru c cea mai mare parte a comunicrii nonverbale are o baz cultural, ceea ce simbolizeaz, adesea, este ceea ce o cultur a transmis membrilor ei. Simbolul nonverbal pentru sinucidere, de exemplu, variaz printre culturi. In SUA e de obicei un deget ndreptat la tmpl sau trasat n jurul gtului. In Japonia apsarea minii asupra stomacului, iar n Noua Guinee e mna plasat la gt. Att simbolurile nonverbale ct i efectele generate sunt pri ale experienei culturale, ceea ce este transmis de la o generaie la alta. Fiecare simbol este important datorit istoriei lui. Fiecare gest orict de simplu, cum ar fi fluturarea minii, poate produce efecte diferite (pe motiv cultural). n SUA se ncearc s-i ia rmas bun plasnd mna n afar i mutnd-o jos i sus; n India, unele pri ale Africii i America de Sud e un simplu semn cu mna. Trebuie de asemenea s fim constieni ca ceea ce poate fi un gest prietenos pentru o cultur, n alta poate fi unul obscen sau nepoliticos. Cultura influeneaz i redirecioneaz aceste experiene i aduce o mare contribuie n felul n care trimitem, cerem i rspundem simbolurilor nonverbale.5 p.18 Conceptul de timp Conceptul asupra timpului existent ntr-o cultur reprezint filozofia acesteia asupra trecutului, prezentului i viitorului, iar importana sau neimportana l plaseaz n timp. Cele mai multe culturi occidentale gndesc timpul n termini lineal-spaiali; suntem legai de timp i vom fi contieni de trecut viitor i prezent. In contrast, indienii Hopi nu dau mare importan timpului. Ei cred c fiecare fiin, obiect sau animal i are sistemul sau temporar. Chiar n interiorul culturii americane ntlnim grupuri care percep timpul n moduri ce par ciudate unor strini. Spaniolii se refer uneori la timpul mexican sau latin, pentru c ideea lor difer de conceptul predominant englez, i afro-americanii se refer uneori la timpul oamenilor negrii. p.18 Folosirea spaiului. Modul n care oamenii folosesc spaiul ca parte a comunicrii interpersonale este numit proxemic. Implic nu doar distana dintre cei aflai n conversaie, dar i orientarea lor fizic. Arabii i latinii, de exemplu, ncearc s interactioneze ntr-un mod mai apropiat dect nord-americanii. Este importat de notat c oamenii aparinnd diferitelor culturi relaioneaz altfel. Cnd vorbim cu o persoan de alt cultur, trebuie realizat c ceea ce ar fi o violare a spaiului privat n cultura noastr nu este intenionat de alte
5

Larry A.Samovar; Richard E.Porter, Intercultural Communication, A Reader, 7th edition, 1994, Wadsworth, Belmont, California, p.17.

personae. Putem experimenta sentimente dificil de neles; putem crede c cealalt persoan e necioplit sau chiar fcnd avansuri sexuale inacceptabile, cnd de fapt micarile celuilalt sunt doar manifestarile nvarii sale culturale despre folosirea spaiului. Orientarea fizic este de asemenea influenat cultural i ajut la definirea relaiilor sociale. Nordamericanii prefer s se aseze cnd sunt fa n fa sau n partea dreapta a celuilalt. Noi rareori cutam aranjamente de o parte i de alta. Locuitorii Chinei prefer ns acest lucru i nu se pot simi confortabil ntro situaie de fa n fa. De asemenea, ncercm s definim ierarhiile sociale prin folosirea nonverbal a spaiului. Stnd n spatele unui pupitru i vorbind cu cineva care st, de obicei e un semn al relaiei superior-subaltern. Nenelegerile pot uor aprea n relaii interetculturale cnd dou personae, fiecare ghidndu-se dupa cultura sa, nu-i respect reciproc ateptarile. Dei rmnem aezai, de exemplu, cnd ar trebui s ne ridicm, putem uor viola o norm cultural, fr s stim c ne insultm oaspetele. Mobilierul i mrimea camerei pot, de asemenea, indic statutul social. In America, statutul este adesea msurat prin mrimea pupitrului, a biroului, dac are carpet pe duumea. Cum ne organizam spaiul reflect cultura creia aparinem. Casele, de exemplu, conserv credinele i valorile culturale. Aspectul caselor din America de Sud este extrem de privat, cu o singur u ce se deschide spre strad i restul n spatele pereilor. Americanii de Nord sunt obinuii s mreasc iarzii fr perei, cu ferestre ce au privirea n cas, dnd voie trectorilor s vada interiorul. In America de Sud un nord-american se poate simi exclus, ntrebadu-se ce se ascunde n spatele pereilor.6 p.19 COMUNICAREA INTERCULTURAL Legtur dintre cultur i comunicare este crucial pentru a nelege comunicarea intercultural pentru c se face prin influena culturii pe care oamenii nva s o comunice. Un coreean, egiptean sau american nva s comunice cu ali coreeni, egipteni, americani. Comportamentul lor se aseaman pentru c e nvat; este cultural. Oamenii vd lumea prin categorii, concepte i etichete care sunt produse ale culturii lor. Similaritatea cultural face posibil distribuirea interesului. Modalitatea n care comunicm, cicumstanele comunicrii, limbajul i stilul folosit, comportamentul nonverbal toate sunt un rspuns i o funcie a culturii. i aa cum culturile difer tot aa i comportamentele indivizilor aparinnd acestor culturi vor fi diferite.

Larry A.Samovar; Richard E.Porter, Intercultural Communication, A Reader, 7th edition, 1994, Wadsworth, Belmont, California, p.18.

Discuia noastr se bazeaz pe ideea conform creia comunicarea intercultural poate fi foarte bine neleas ca diversitate cultural n percepia obiectelor i evenimentelor sociale. Un principiu central al acestei poziii este aceea c problemele minore de comunicare sunt adesea exegerate prin diversitatea perceptual. Pentu a nelege alte lumi i aciuni, trebuie s ncercm s nelegem cadrul perceptual de referint; trebuie s nvam s nelegem cum percep ei lumea. n ntlnirea intercultural ideal, sperm n existena multor experiene suprapuse i percepii comune. Oricum diversitatea cultural ncearc s ne introduc n experiene nesimilare i de aici la variate i adesea ciudate i nefamiliare percepii asupra lumii exterioare. Tot ce s-a spus pn acum despre comunicare i cultur se aplic i comunicrii culturale. Funciile i relaiile dintre componentele communicrii n mod evident se aplic, dar ceea ce caracterizeaz n mod special comunicarea intercultural este c sursele i indivizii provin din culture diferite. Aceasta este suficient pentru a identifica o unic form de interaciune comunicativ unde trebuie luate n considerare rolul i funcia proceselor de comunicare. In aceast parte comunicarea intercultural va fi mai nti definit i apoi descris spre perspective unui model. In final vor fi artate formele sale variate.

Context i neles Una dintre funciile culturii este de a asigura un paravan de mare selectivitate ntre om i lumea nconjuratoare. In multele sale forme, cultura desemneaz, aadar, ceea ce merit atenie i ceea ce ignorm. Aceast funcie selectiv asigur echilibru pentru mediu i protejeaz sistemul nervos de informaia excesiv. Informaia excesiv este un termen tehnic aplict sistemului de procesare a informaiei. 7 Descrie o
7

Edward T. Hall, in Larry A. Samovar i Richard E. Porter, Intercultural Communicvation: A Reader, Wadsworth Publishing Company Belmont, California, 1994, p. 60

situaie n care sistemul decade cnd nu poate face fa volumului mare de informaie caruia i este supus. Orice mam care ncearc s-i nveseleasc copiii, s aib grij de o cas, s-i nveseleasc soul, s s aib o via social modest tie c exist situaii n care totul se ntmpl odat i portile i se nchid n fa. Ea experimenteaz aceeai informaie excesiv care afecteaza manegerii, administratorii, fizicienii, avocaii i piloii. Instituii precum casele de schimb valutar, librriile i sistemele de telefonie trec, de asemenea, prin situaii cnd cerereile asupra sistemului depsesc capacitatea. Oamenii pot suporta presiunea prin delegarea i stabilirea prioritatilor; n timp ce soluiile instituite sunt mai puin evidente, regulile contextului extins prnd s se aplice. Aceasta este calea unic de a crete capacitatea de mnuire a informaiei fr a crete masa i complexitatea sistemului astfel nct mai puin informaie s fie cerut pentru activitatea sistemului,i.e. precum acel cuplu ce este mpreun de treizeci i cinci de ani. Soluiile problemei nvingerii complexitii crescute i cererilor mari asupra sistemului pare s se lege de preprogramarea individualismului sau organizrii. Aceasta se realizeaz prin ci de proces contextual. Importana rolului contextual este recunoscut pe larg n cmpurile de comunicare, ns procesul este rar descris adecvat sau dac este, ptrunderile cstigate nu sunt stimulate. Inainte de a avea legtur cu contextul ca modalitate de a mnui informaia excesiv, permitei-mi s descriu cum am conceput procesul contextual care este o funcie nou aparut, tocmai descoperim ce este i cum funcioneaz. Legat de procesul continuu de cretere i scdere este gradul de care cineva este contient de paravanul selectiv pe care l plaseaz ntre el i lumea nconjuratoare. Cnd cineva trece de la partea inferioar la cea superioar a scalei procesul selectiv crete. Aadar, ceea ce necesit atenie, contextul i informaia excesiva sunt amndoua legate funcional. In anii cincizeci guvernul Statelor Unite a cheltuit milioane de dolari dezvoltnd sistemul pentru maina de tradus n rus i n alte limbi. Dup ani de efort din partea celor mai talentai lingvisti din ar, s-a tras concluzia c singurul sigur i, n ultimul rnd, cel mai rapid translator este omul profund, care cunoate bine limba, dar i subiectul n aceeai msur. Calculatoarele puteau ortografia foarte mult dar nsemnau foarte puin. Cuvintele i o parte din gramatic erau toate acolo, dar sensul era distorsionat. De aceea, proiectul euat nu s-a datorat lipsei de aplictie, timpului, banilor sau talentului, ci din alte motive care sunt importante pentru tema acestui articol. Problema nu este legat de codul lingvistic, ci de context care nglobeaz proporii variate ale nelesului. Fr context, codul este incomplet din moment ce nglobeaz numai o parte a mesajului. Ar

10

trebui s fie clar dac cineva i amintete c limba vorbit e o abstracie a unui eveniment ntmplat, care sar fi putut ntmpla sau care a fost planificat.8p. 61 Aa cum tie orice scriitor, un eveniment este mult mai complex i bogat dect limba utilizat pentru a-l descrie. Mai mult, sistemul scrierii este o abstracie a sistemului vorbit i este un efect al sistemului amintit a ceea ce a spus sau nu a spus cineva. In procesul abstractizrii, contrastnd cu msurarea, oamenii nglobeaz anumite lucruri i, incontient, ignor altele. Aceasta este inteligena: atenia la lucrurile corecte. Calitatea linear a unei limbi rezult inevitabil din accentuarea ctorva lucruri cu preul altora. Dou limbi asigur contraste interesante. In engleza cnd cineva spune a plouat azi noapte nu este nici o cale de a afla cum a ajuns la aceast concluzie sau dac chiar spune adevrul, pe ct vreme un Hopi nu poate vorbi despre ploaie fr s arate natura nrudirii cu evenimentul - n primul rnd experiena, concluzia sau nelegerea. Este un punct de vedere susinut de lingvistul Whorf acum treizeci de ani. Totui atenia selectiv i accentuarea nu sunt limitate limbajulului, dar sunt caracteristice restului culturii, de asemenea. Regulile ce guverneaz ceea ce cineva percepe i de ceea ce este cineva legat n cursul vieii nu sunt simple; cel puin cinci grupe de categorii disparate de evenimente trebuie luate n considerare. Acestea sunt: subiectul sau activitatea, situaia, statutul cuiva n sistemul social, experiena trecut i cultura. Modelele ce influeneaz jonglarea cu aceste cinci dimensiuni sunt acumulate devreme n via si, ce cele mai multe ori, sunt luate n calcul. Subiectul sau topica n care este angajat are o mare importan cu ceea ce urmrete sau nu cineva. Oamenii care lucreaz n tiinele exacte, chimia sau fizica, care au de-a face cu lumea fizic, sunt capabili s urmeze i s integreze o considerabil proporie de evenimente eseniale, observnd c oamenii de tiint lucreaz cu sisteme active. Fizicianul se confrunt cu mai puine variabile, abstractizriile sale sunt mai aproape de evenimentele reale; si contrariul are puina importan. Aceasta caracterizare este, bineneles, supersimplificat. Dar este important de reinut c legile ce guverneaz lumea fizic, dei sunt relativ simple, comparate cu cele ce guverneaz comportamentul uman, pot prea complexe omului laic, n timp ce complexitatea limbajului pare simpl omului de tiin, care, ca toata lumea, a vorbit toat viaa sa. In aceste condiii este prea uor pentru persoana care este n plin comand a unui sistem comportamental anume, precum limbajul, s confunde ceea ce poate face cu un sistem dat, cu reguli nestabilite ce guverneaz modul n care sistemul opereaz. Modelul conceptual pe care l folosesc ia n calcul nu numai ceea ce cineva acumuleaz sau arunc, ci ceea ce cineva nu tie despre un sistem dat chiar dac a condus
8

Larry A.Samovar; Richard E.Porter, Intercultural Communication, A Reader, 7th edition, 1994, Wadsworth, Belmont, California, p.61.

11

acest sistem. Cele dou nu sunt aceleai. Michael Polanyi a stabilit acest principiu chiar elegant cnd a spus Structura unei maini nu poate fi definit in termeni legali ce il subjug. Cnd o persoan alege s acumuleze, contient sau incontient, este ceea ce d structur i neles lumii sale. Mai mult, ceea ce percepe este ceea ce intenioneaz s fac n privina asta. Stabilind celelalte patru dimensiuni (situaia, statutul, experienta trecut i cultura), teoretic ar fi posibil s aranjeze toate activitile omului de-a lungul unui ir continu dintre acelea n care o mare proporie de evenimente ce influeneaz rezultatul, erau contient apreciate n pofida acelora n care un numr mai mic era apreciat. In Statele Unite relaiile interpersonale se afl frecvent la sfritul scalei. Toata lumea avusese impresia c fcea o bun impresie pentru a afla mai trziu c nu era aa. In astfel de situaii dm atenie unor lucruri greite sau selectm comportamente pe care ar trebui s le observm. Un defect obinuit la nvtori i profesori e acela c ei dau mai multa atenie materiei dect studenilor, care frecvent dau mai multa atenie profesorului i nu materiei. Situaia determin, de asemenea, ceea ce cineva, contient, acumuleaz sau arunc. Intr-o curte de judecat american avocaii, judectorul i juratii sunt obligati de cutum i practica legal s dea atenie numai prii legale a raportului. Contextul, ca scop, are o mic importan. Compar asta cu o situaie n care un angajat ncearc s descifreze comportamentul efului su - chiar dac e ncntat sau nu ori are de primit o mrire de salariu. Fiecare mic indiciu este o poveste n sine, precum cunotinele sau comportamentul angajatului n trecut. Statutul cuiva ntr-un sistem social afecteaz, de asemenea, ceea ce trebuie urmat. Oameni de vrf dau atenie diferitelor lucruri de la mijlocul sau sfritul sistemului. 9 Pentru (p. 62) a supravieui, toate organizaiile, indiferent de mrimea lor, trebuie s dezvolte tehnici nu numai pentru a nlocui liderul, ci i pentru a schimba percepiile noului lider de la preocuparile interne pe care s-a axat cnd era la mijlocul i sfritul nivelelor, la un tip de vedere global ce-i d posibilitatea efului sau efei s conduc cursa pentru instituie. Consecinele inaccesibile a ceea ce merit atenie pot fi ilustrate printr-un defect caracteristic n Vest gndind c dateaza de la filozofii Greciei Antice. Modul nostru de a gndi este chiar arbitrar i ne determin s privim ideile n locul evenimentelor - un serios neajuns. De asemenea, linearitatea poate sta n calea nelegerii mutuale i diversific lumea inutil pe lng tangente irelevante. Procesele pe care le descriu sunt particular comune n tiinele sociale; pe de alt parte oamenii de tiina tineri ncep s accepte gradual, n
9

Larry A.Samovar; Richard E.Porter, Intercultural Communication, A Reader, 7th edition, 1994, Wadsworth, Belmont, California, p.62.

12

aceste cmpuri, faptul c atunci cnd cineva vorbete despre evenimente la un nivel, asta nu nseamn c nu a reusit s ia n calcul celelalte evenimente pe diferite nivele. Este drept c cineva poate vorbi despre un singur aspect al unui lucru n orice moment (ilustrnd caracterul linear al limbajului). Rezultatele acestui sistem (acela de a trebui s ia n calcul multiple nivele cnd utilizm unul) sunt reflectate ntr-o remarc al celui mai stralucit i puin apreciat gnditor al psihiatriei moderne, H.S. Sullivan, care a observat c atunci cnd i compunea articolele, lecturile i crtile, persoana careia i scria (pe care o proiecta cu ochii minii), era o trecere de la un imbecil la un amrat de critic paranoic. Era o pierdere. i att de confuz pentru cititorul care vrea s afle ceea ce omul ncearca s spun. In situaii mai puin complexe i schimbatoare, problema mutualei nelegeri nu era att de dificil deoarece majoritatea tranzactiilor erau conduse de oameni binecunoscui vorbitorului sau scriitorului, oameni cu descendente similare. Este important pentru cei ce converseaz n orice situaie - cu privire la aria discursului (iubire, afaceri, tiina) - s ajung s se cunoasc unul pe altul destul de bine astfel nct s realizeze ceea ce este cealalt persoan i nu ia n calcul. Este crucial. Totui puini sunt dispusi s fac un efort real - viaa pur i simplu curge prea repede -ceea ce poate explica ndeprtarea pe care o vede cineva n lumea de azi. Programnd un gen la care fac aluzie s ia loc n toate tranzaciile umane normale la fel ca cele mai mari mamifere. Constituie partea incomensurabil a comunicaiei. Aceasta ne duce la punctul unde este posibil discutarea contextului n relaie cu nelesul, deoarece acel lucru cruia i dm atenie sau nu este, exhaustiv, o problema de context. Reinei, contextul este, de asemenea, o important cale de a atinge marea complexitate a interaciunilor umane, astfel nct sistemul s nu se scufunde n informaia supraincarcat. La fel ca unii din colegii mei am observat c nelesul i contextul sunt legate unul de altul. In timp ce un cod lingvistic poate fi analizat pe nite nivele independente de context (ceea ce proiectul mainii de tradus a ncercat s ndeplineasc), n viaa real codul, contextul i nelesul pot fi vzute numai ca aspecte diferite ale unui singur eveniment. Ceea ce este infailibil este msurarea unei pri a ecuaiei i nu celelalte. Mai devreme am spus c mesajele de context extins sunt plasate la un capt i mesajele de context restrns la celalalt capt al unui continuu. O comunicare sau un mesaj de context extins este cea n care majoritatea informaiei este fie n contextul fizic sau interiorizat n persoan, n timp ce foarte puin este codat, mai explicit transmis prii din mesaj. O comunicaie de context restrns este chiar opusul,i.e. masa informaiei este nglobat n mod explicit. Gemenii care au crescut mpreun pot i comunic mai puin (CE) dect doi avocai ntr-o curte n timpul unui proces (CE), un matematician programnd un computer,

13

doi politicieni fcnd proiectul legislatiei, doi administratori scriind o directiv sau un copil ncercnd s-i explice mamei sale de ce s-a btut. Chiar dac nici o cultur nu este plasat la un capt al scalei, unele sunt sus n timp ce altele sunt jos. Cultura american, dei nu se afla la sfrsit, se ndreapt spre partea de jos a scalei. 10 (P. 63) Inc ne aflm considerabil peste elveieni, germani i scndinavi n privina importanei contextului necesar n viaa de zi cu zi. In timp ce complexitatea, culturile multinaionale (cele care sunt tehnologic avansate) pot fi percepute inevitabil ca CR, nu este ntotdeauna adevrat. China, posesoarea unei mari i complexe culturi, se afl spre sfritul scalei contextului extins. Cineva a observat aceast particularitate n limbajul scris al Chinei care are trei sute cincizeci de ani i s-a schimbat foarte puin n ultimele trei sute de ani. Acest limbaj comun scris este o for unificatoare ce leag jumatate de milliard de chinezi, coreeni, japonezi i chiar o parte din vietnamezi ce vorbesc chineza. Nevoia de context este experimentat cnd cutm cuvinte ntr-un dictionar chinez. Pentru a folosi un dictionar chinez cititorul trebuie s cunoasc semnificaia a 214 radicali (nu exista pri opuse pentru radicalii din limbile indo-europene). De exemplu, pentru a gsi cuvntul pentru stea, trebuie s tim c se afl sub radicalul soarelui. Pentru a fi doctorant n chinez, cineva trebuie s cunoasc foarte bine istoria chinez. In plus, sistemul de pronunie trebuie cunoscut deoarece exist trei tonuri i o schimbare de ton nseamn o schimbare de neles; pe cnd n englez, francez, german, spaniol, italian etc. cititorul nu trebuie s stie cum s pronune limba pentru a citi. O alt viziune interesant n ortografia chinez este aceea c este o forma de art. Din cte tiu niciun sistem de comunicatie de context restrns nu a fost vreodat o form de art. Arta de calitate nseamn ntotdeauna context extins; arta de proast calitate, context restrns. Acesta este un motiv pentru care arta de bun calitate persist i arta ce transmite mesaje o singur dat nu persist. Nivelul contextului determin totul despre natura comunicaiei i este baza pe care se sprijin toate comportamentele subsecvente (incluznd comportamentul simbolic). Studii recente n sociolingvistic au demonstrat cum este de fapt contextul dependent de codul limbajului. Este un exemplu excelent n munca lingvistului Bernstein care a identificat ceea ce el numeste coduri restrnse (CE) i elaborate(CR) n care vocabularul, sintaxa i sunetele sunt toate schimbate. In codul restrns al intimitii din cas, cuvintele i propoziiile se pliaz i sunt prescurtate. Acesta chiar apeleaz la structura fonemic a limbajului. Sunetele individuale ncep s se uneasca aa cum face i vocabularul, pe cnd n codul puternic articulat,
10

Larry A.Samovar; Richard E.Porter, Intercultural Communication, A Reader, 7th edition, 1994, Wadsworth, Belmont, California, p.63.

14

specific, elaborat al casei, legii sau diplomaiei, mai multe deosebiri precise sunt fcute la toate nivelele. Mai mult, codul pe care cineva l folosete semnalizeaz i este consecvent cu situaia. O schimbare de cod semnalizeaz o schimbare n altceva care este de urmat. A vorbi cu cineva nseamn s-i spui mai mult dect trebuie s tie. Aceasta poate fi fcut chiar simplu, schimbnd finalul restrns al codului cu elaboratele forme ale discursului. Din punct de vedere practic al strategiei de comunicare cineva trebuie s decid ct timp trebuie s investeasc n conceperea altei personae. O anumit cantitate din aceasta este ntotdeauna absolut necesar astfel nct informaia care face explicite poriuni din mesaj nu este nici inadecvat, nici excesiv. Un motiv pentru care majoritatea birocrailor sunt aa de dificili este c ei scriu unii pentru alii i sunt de obicei prea tehnici pe de-o parte i asigur puin informaie pe de alta parte. De aceea, acetia sunt o combinatie de coduri diferite, sau dac nu, este o nepotrivire ntre cod i persoanele carora li se adreseaz. Metodele de management modern, pentru care consultanii manegeriali sunt direct responsabili, sunt mai puin reuite dect ar trebui s fie deoarece, ntr-o ncercare de a face totul explicit (iari contextul restrns), eueaz frecvent n recomandri pentru a lua n calcul ce lumea tie deja. Este un defect comun al consultantului deoarece puini consultani au timp (i puini clieni vor plti pentru timp) pentru a deveni complet n multele complexiti ale afacerii. Exist o relaie ntre activismul reelei lumii al i unde o cultur dat este situat pe scala contextului deoarece unii sunt mai vulnerabili dect alii. Aciunile de context extins sunt prin definiie nrdacinate n trecut, lente n schimbare i foarte stabile. Incepnd cu nevoia stabilizrii efectului trecutului, antropologistul Loren Eiseley adopt o poziie antiactivist i arat ct de vulnerabil este propria noastr cultur: Lumea lor (lumea activitilor), aadar, devine din ce in ce mai violent, neprevizibil, lumea primului om, deoarece, ntr-o lipsa de credin n trecut, abandonm, inevitabil, tot ceea ce d posibilitate omului s fie un animal planificat. Pentru istoria omului, pe scurt, este esenial ca o creatur s-i abandoneze instinctele i sa le nlocuiasc cu tradiii culturale i dezvoltri aspre ale gndirii contemplative. Leciile din trecut au fost gsite ca fiind o rezonabil construcie sigur pentru continuarea pailor mpotriv unui viitor necunoscut.11 (p. 64) De fapt activismul este posibil n orice punct n continuitatea CE si CR, dar pare s aib mai puina direcie sau concentrare i devine mai puin previzibil i mai amenintoare la adresa instituiilor din sistemul CR. Majoritatea sistemelor CE, totui, pot absoarbe activismul fr a fi scoase din temelia lor.
11

Bellow Saul. Machines and Story Books, Harpers Magazine, Vol. 249, p. 48-52, August 1974

15

In sistemele CR demonstraiile sunt privite ca ultimile, cele mai disperate acte dintr-o serie de evenimente schimbtoare. Conflictele i demonstratiile din Statele Unite, n special cele ce implic persone de culoare, reprezint un mesaj, un pretext, un ipat de chin i mnie adresat ntregii societi pentru a face ceva. In China (o cultura CE) conflictele din Garda Roie, aparent, au avut o importan diferit. Erau promulgate de ctre cei din fruntea ordinii sociale, nu de ctre clasa de jos. Erau, de asemenea, o comunicare din cap pn-n picioare: n primul rnd pentru a produce un spectacol de for de ctre Mao Tsetung; n al doilea rnd pentru a da o pauza opoziiei i a cltina lucrurile la nivelul mijlociu - un mod de a mobiliza societatea, nu de a o distruge. Prietenii chinezi cu care am vorbit despre aceste conflicte le-au luat mai puin n serios dect le-am luat eu. Ii priveam, binenteles, din punctul de vedere al unuia din spatele frontului unei culturi de context restrns, unde asemenea conflicte pot avea efecte dezastruase, n general, ntr-o societate. Oriunde privete cineva, influena atingerii subtile a contextului poate fi detectat. Tocmai am vorbit de efectele conflictelor asupra sistemelor politice de context extins i restrns, dar cum rmne cu problemele de zi cu zi de percepie? La nivelul psihic al percepiei colorate cineva vede necesitatea puterii creierului de a percepe i ajusta totul n termeni de context. Aa cum tie fiecare designer de interior, o pictur plin de via, o imprimare sau o atrnare de perete schimb percepia culorii asupra mobilei din jur. Cromoterapeutul Faber Birren a demonstrat experimental c umbra percepiei asupra unei culori depinde de contextul color n care se afl. A fcut asta prin sistematizarea varietii de culoare a fundalului ce nconjoar diferite mostre de culori. Una din cele mai impresionante demonstraii ale abilitii creierului de a aproviziona informaia lips - funcia contextului - sunt experimentele lui Edwin Land, inventator al camerei Land. Lucrnd n fotografia culorii, folosind un singur filtru rou, a dezvoltat un proces care e simplu, dar explicarea lui nu e la fel de simpl. Pn la experimentele lui Land se credea c imprimeurile color pot fi fcute numai prin nrmarea unor imagini transparente a trei fotografii fcute din culori primare - rou, albastru i galben. Land a fcut fotografii colorate cu dou imagini: o imagine alb cu negru pentru a da lumin i umbr i una singur, filtru rou pentru a da culoare. Cnd aceste doua imagini erau proiectate, nrmate pe un ecran, chiar dac roul era singura culoare, erau percepute ntr-o culoare cu toate umbrele i gradaia unei fotografii cu trei culori. Mai remarcabil este faptul c obiectele folosite erau alese n mod deliberat pentru a nu garanta nici o aluzie culorii. Pentru a fi sigur c privitorii nu au proiectat culoarea n mod incontient, Land a fotografiat bobine de plastic i lemn i obiecte geometrice a caror culoare ar fi fost necunoscut privitorului. Cum ochiul i centrii vizuali ai creierului funcioneaz pentru a obine aceast remarcabil trstur de context

16

intern este nc parial neleas. Dar stimuli actuali fac numai o parte a lucrului. A contextualiza probabil mplic cel puin doua procese ntregi, dar legate ntre ele - una nuntrul organismului i cealalt afar. Prima ia loc n creier i este o funcie a experienei trecute (programat, interiorizat, contextualizat) sau structurii sistemului nervos (contextualizare innscuta) sau a amndoura. Contextul extern cuprinde situaia i\sau fondul n care un eveniment ia loc (contextulalizare situaionala si\sau inconjuratoare).12 p. 65 Un exemplu al interesului crescut n relaia dintre contextul extern i comportament este interesul enorm mprit i grija pentru dezastrele publice. Pruitt-Igoe Homes din St. Louis este doar un exemplu. Acest fiasco de 26 de milioane de dolari impus persoanelor de culoare srace este acum aproape complet abandonat. O mulime de cldiri au fost dinamitate deoarece nimeni nu vroia s traiasc acolo. Obieciile i defectele n creterea pronunat a adposturilor publice pentru familiile srace sunt enorme: mamele nu-i pot supraveghea copiii, de obicei nu exist agenii de servicii comunitare n apropiere, nici magazine sau piee i, foarte adesea, nu exist acces la sistemul de transport n public. Nu exist centre de recreere pentru adolesceni i puine locuri de joac pentru copii. In orice ruptur de buget, prima care se deterioreaz este ntreinerea, iar apoi procesul de dezintegrare ncepe; lifturile i coridoarele se transform n capcane ale morii. Cazul mpotriv creterii numrului de adposturi pentru familiile nou venite este complex i nscrie recunoasterea crescut la care mediile nu sunt neutre comportamental. Desi contextul situaional i nconjurator a fost recent studiat numai sistematic, efectele nconjuratoare au fost cunoscute ca un factor n comportament de ani. Cineva precum industrialistul Pullman a fcut declaraii care preau avansate la acel timp. El a crezut c dac muncitorii erau aprovizionati cu case curate, aerisite, bine construite, n mprejurimi plcute, acestea vor exercita o influena poziiv asupra sntii lor i un sentiment general de bunstare i i va face, de asemenea, mai productivi. Pullman nu greea n analizele sale. Pur i simplu nu tria dup idealuri stabilite. Strada principal a companiei din oraul sau unde supraveghetorii locuiau, era tot despre ce vorbea. Dar muncitorii si erau tot prost cazai. Fiind izolai ntr-un ora cu companii, n apropierea caselor de plus ale manegerilor, le-au fcut condiiile de viaa inadecvate s fie mai evidente prin contrast i muncitorii au avut o izbucnire violent. Mai existau multe necesitai umane, economice i politice pe care Pullman nu le-a luat n calcul, care au condus la insatisfacia muncitorilor. Pullmam a profesat idealismul. Puini erau contieni de condiiile sub care muncitorii si lucrau i traiau de fapt, astfel nct daunale cauzate poziiei nconjuratoare noi dar fragile au fost incalculabile i a dat tipurilor practice a caror mini erau concentrate asupra cifrelor de profit i eec.
12

Larry A.Samovar; Richard E.Porter, Intercultural Communication, A Reader, 7th edition, 1994, Wadsworth, Belmont, California, p.65.

17

Destul de des, influena contextului programat (experiena) sau contextual nnscut (care este cldit) este dat la o parte. Lum n considerare nevoia spaial individual i sentimentele sale pentru anumite lucruri. De exemplu, am cunoscut femei care doreau o camer pentru a fi singure, a caror soi nu mprteau acest sentiment particular i alungau sentimentele soiilor lor, prsindu-le copilrete. Femeilor care au avut aceast experien nu ar trebui s li se ridice presiunea sngelui cnd vorbesc despre asta. De aceea este foarte greu pentru cineva care nu mparte o nevoie instabil, informal cu o alt persoan s experimenteze nevoia att de tangibil i valid. Printre oamenii din regatul European de Nord singurele necesiti general acceptate sunt acelea asociate cu statutul. Totui statutul este legat de ego. De aceea, n timp ce oamenii accept ca persoana din vrf s ia un birou mai mare, oricnd subiectul nevoilor spaiale exterioare este de preferat s fie tratat ca o forma de narcisism. Statutul i aspectele organizaionale sunt recunoscute n timp ce nevoile interne nu sunt. Totui oamenii au nevoi spaiale independente de statut. Unii oameni nu pot lucra dac nu sunt n mijlocul unei multimi. Alii nu pot lucra dac nu sunt n spatele unor ui nchise, rupi de auditoriu i de detari vizuale. Unii sunt extraordinar de sensibili la mediul lor ca i cum ar avea tentacule iesite din corp, cutnd i atingnd totul. Alii sunt la impactul mediului. Aceste diferene sunt, cnd sau dac sunt nelese, cele care cauzeaz probleme arhitecilor. Prima lor grij este esteticul i tot ce vorbesc se leag de estetic la un nivel mult mai de baz. Aa cum se ntmpl adesea, problemele de azi sunt rezolvate n termeni de nelegere de ieri. Cu puine excepii majoritatea gndirilor despre relaia om-mediu esueaz pentru a face tranzactia om-mediu (O-M) specific, pentru a nu spune nimic de luat n calcul.13 (p. 66) Arhitectul sofisticat arat un preins devotement relaiei O-M si apoi i continu ceea ce avea de fcut oricum, demonstrnd nc o dat c nevoile oamenilor -culturale la fel ca i individuale - nevoia unei camere a lui nu sunt vzute att de real. Numai aspectul este real! (este o transformare extins din nou). Bineneles, procesul este mult mai complex dect crede lumea. Pn de curnd aceasta ntreag relaie a fost neexplorat. Poate c cei care au euat, au fcut aa deoarece, incontient i intuitiv, i-au recunoscut complexitatea. Pe lng asta, este mult mai uor s ai de-a face cu fapte att de simple precum un strat echilibrat sau designerul exterior al unei cladiri. Oricine ncepe s investegheze contextul i contextualitatea descoper c foarte mult din ceea ce este examinat, chiar dac se desfaoar n faa ochilor, este schimbat n importan de muli factori ascuni. Suportul de cercetare n aceste chestiuni este. Ceea ce

13

Larry A.Samovar; Richard E.Porter, Intercultural Communication, A Reader, 7th edition, 1994, Wadsworth, Belmont, California, p.66.

18

trebuie studiat nu este numai subtil dar este gndit s fie prea mrunt sau chiar trivial pentru a garanta consideraie serioas. Un administrator de spital m-a alungat o dat din biroul sau deoarece am vrut s studiez efectele spaiului pe pacienii din spitalul sau. Nu numai c nu era interesat de literatur, care mai apoi fusese considerabil, dar se gndea c sunt nebun numai s sugerez un asemenea studiu. Ca s complic lucrurile mai mult, cercetrile cer o cantitate nelimitat de timp. Pentru fiecare distant pe care oamenii o folosesc exist cel puin cinci categorii majore de variabile ce influeneaz ceea ce este perceput ca corect sau impropriu. S lum cazul distanei intruse (distana pe care cineva trebuie s-o menin ntre dou persone care deja au vorbit pentru a cpta atenia dar nu a ptrunde). Ct de mare este distana i ct de mult trebuie s astepte cineva pentru a se mica depinde de: ce se ntmpl (activitatea), statutul tau, relaia ta ntr-un sistem social (so i soie sau ef i subaltern), starea emoional a parilor, urgena nevoilor indivduale ce trebuie s patrund,etc. In ciuda acestei noi informaii, cercetarea n tiinele sociologice i biologice s-a ndeprtat de context. De fapt ncercrile sunt adesea fcute pentru a exclude contient contextul. Din fericire exist puine excepii, brbai i femei ce au dorit s mearg contra curenilor principali din gndirea psihologic. Unul dintre ei este Roger Barker care a rezumat 25 de ani de observaii ntr-un ora mic din Kansas n cartea sa Psihologie ecologic. Acum o generaie, Barker i studenii si s-au mutat n ora i au nregistrat comportamentul cetenilor ntr-o mare varietate de situaii i decoruri precum clase, drogherii, ore de smbt, meciuri de baschet, meciuri de baseball, ntlniri n cluburi, birouri de afaceri, baruri i locuri de ntlnire. Barker a descoperit c o mare parte din comportamentul oamenilor depinde de situaie (sub controlul decorului), spre un grad mai mare dect el presupunea. De fapt, ca psiholog, s-a confruntat cu multe importante din propriul su camp. In cuvintele sale: Punctul de vedere, c comportamentul inconjurator este o aren nestructurat, pasiv probabil de obiecte i evenimente n funcii cu care omul se poart n concordan cu programul pe care-l ine nuntru, nu este neobinuit printre psihologi Cnd privim la comportamentul nconjurator ca la un fenomen ce merit investigaie i nu ca la un instrument, pentru a descurca comportamentul-relevant programat inauntrul persoanelor, situaia este chiar diferit. Din acest punct de vedere mediul pare c este construit din structurri puternice, aranjamente improbabile de obiecte i evenimente ce constrng comportamentul n acord cu propriul lor model dinamic Gsimc am fi putut prezice niste aspecte din comportamentul copiilor, mai adecvat, din cunotinele despre caracteristicile comportamentului din drogherii, clase de

19

aritmetic si jocuri de baschet pe care au inglobat-o din cunotinele despre tendintele comportamentale ale unor anumii copii(emfaza, accentuare adaugat) (p.4).14 Mai tarziu Barker declara, Teoria si datele susin viziunea c mediul n termeni de decor comportamental este mult mai mult dect o surs de alimentri ntmpltoare ale locuitorilor sau alimentri aranjate n fixe si modele curgtoare. Indicau, mai degrab, c mediul asigur alimentri cu controale ce regleaz alimentrile n concordant cu cerintele sistematice ale mediului, pe de-o parte,in concordant cu atributele comportamentale a componentelor umane, pe de alt parte. Asta nseamn ca aceeai unitate nconjuratoare asigur alimentri diferite pentru persoane diferite si diferite alimentri pentru aceleai personae dac comportamentul sau se schimb si asta inseamna,mai departe, c ntregul program al alimenrilor nconjuratoare se schimb dac proprietatile sale ecologice se schimb;dac devine mai mult sau mai puin cunoscut de exemplu(p.205)15 Barker demonstreaz c studiind omul este imposibil s separi individualul de mediul nconjurtor n care funcioneaza. Majoritatea muncii psihologilor tranzitivi Ames, Ittelson i Kilpatrick precum i munca mea recent duce la aceleai concluzii. Pe scurt, cu privire la unde privete cineva, cineva descoper ca o trstur universal a sistemului de informaie este acel neles (pe care cel care l primeste se ateapt s-l fac) ce conine: comunicaie, fundal i rspunsuri preprogramate ale coninutului i situaiei (le numim pe acestea dou context intern i extern). Aadar, ceea ce primitorul percepe de fapt este important n nelegerea naturii contextului. Reineti: ca ceea ce un organism percepe este influenat n patru feluri: de statut, activitate, decor i experien. Dar omului trebuie s-i adugm o alta dimensiune crucial: cultura. Orice transformare poate fi caracterizat precum un context mare, mic sau mijlociu. Trasturile transformrilor CE au preprogramat informaia care se afla n primitor si n decor cu numai o informaie minima n mesajul transmis. Transformarile CR sunt opusul. Majoritatea informaiei trebuie s fie n mesajul transmis pentru a-l inventa pentru ceea ce lipsete n context (amandoua intern i extern). In general comunicaiile CE n contrast cu CR sunt mai economice, rapide, eficiente i satisfcatoare; cu toate acestea timpul trebuie s fie devotat programarii. Dac programarea nu are loc, comunicatia este incomplet.

14 15

Barker, Roger G. Ecological Psycology. Stanford, California: Stanford University Press, 1968. p. 4 Barker, Roger G. Ecological Psycology. Stanford, California: Stanford University Press, 1968. p. 205

20

Comunicatiile CE sunt frecvent folosite ca o form de art. Ele se comport ca o for unificatoare, sunt de lung durat i sunt ncete la schimbare. Comunicatiile CR nu se unific; totui pot fi schimbate usor i rapid. De aceea evoluia prin extindere este incredibil de rapid; extensiile n paii lor iniiali de dezvoltare sunt contexte mici. Pentru a califica aceste declaraii, ntr-un fel, anumite sisteme de extindere sunt mai mari pe scala contextului dect altele. Un sistem de aprare subred poate fi eliminat nainte s ia loc i este totui de context mic. Arhitectura bisericeasc, totui, a fost pentru sute de ani ferm nrdacinat n trecut i ea a reprezentat materialul bazat pe conservarea credinelor i ideilor religioase. Chiar i azi majoritatea bisericilor sunt chiar tradiionale n design. Unii se nreab dac este posibil s dezvoli strategii pentru balansarea a dou necesiti aparent contradictorii: nevoia de adaptare i schimbare (micndu-se n direcia contextului restrns) i nevoia de stabilitate (context extins). Istoria este plin cu exemple ale naiunilor i instituiilor care au euat n adaptare, inndu-se de modelul contextului extins prea mult. Instabilitatea sistemelor de context restrns, aadar, pe scala din prezent este chiar nou pentru omenire. Si chiar mai mult, nu exist un rezervor de experien pentru a ne arta cum s ne confruntm cu schimbri n acest ritm. Extensii care acum acoper lumea omului sunt majoritatea de context restrns. Intrebarea este, ct timp poate suporta omul tensiunea dintre el i extinderile sale? Despre Future Stock si Understanding Media este vorba. S lum un singur exemplu, automobilul, care a schimbat complet scena american n toate dimensiunile sale -comunitile au exlodat, structura relaiilor a fost sfiat, echilibrul rural- urban a fost agitat, a schimbat obiceiurile bisericeti i moralitatea sexual, a schimbat oraele, crima, educaia, rzboaiele, funerariile (un nceptor a experimentat recent prin cadavrelor). SPIRITUL TOLERANEI O important trstur16 a culturii indiene este tradiia pentru toleran. Conform hindusismului, realitatea sau existena la cel mai adnc nivel, este limitat. Nici o descriere, formul sau simbol nu poate fi adunat transportarii ntregului adevr, despre orice. Fiecare perspectiv furnizeaz o frntur parial a realiti, dar niciuna nu furnizeaz o vedere complex. Diferenele prti, chiar si opuse puncte de vedere sunt privite ca o completare pentru fiecare contribuie n completarea nelegerii realitii.

16

Larry A.Samovar; Richard E.Porter, Intercultural Communication, A Reader, 7th edition, 1994, Wadsworth, Belmont,

California, p. 103.

21

Tradiional, gnditorii indieni au fost dispusi sa adopte o noua perspectiv i noi poziii, strategii inafr, oricum abandonarea vechilor poziii si perspective. Cea nou este simplu adugata celei vechi, furniznd o alt dimensiune celei deja cunoscute. Noua dimensiune o poate schimba pe cea veche, mai puin dominant i important, ns nu nexista o ultim respingere. Tradiionalul depozit al ideilor indiene este de 400 de ani ,,mansarda, fiecriu lucru i este adugat fiecare are, dar care nu a fost pus nicodat in ordine. Cultura hindus crede n tolerana universal i accept toate religile ca pe un adevr. Se crede c cel mai mare adevr este att de profund nct permite oricui s aib nelegere exclusiv asupra lui. Cnd nici o credint nu poate fi spus ca un adevr absolut, nici o credint nu poate fi declarat fals. Cultura hindus este nelegatoare si rugmintele, nevoile fiecruia, indiferent de cost, culoare sau sex sunt universale i fac loc pentru toi. In faimismu, o ramur a hindusismului, teoria syadnada sau ,,poate fi, are n plus evoluia epiritului Indian al toleranei. Conform acestei teorii, nici o afirmare absolut sau negat este pozibil. Cu toate cunotinele este posibil i relativ un alt punct de vedere la fel de adevrat. Cu alte cuvinte o persoana trebuie s arate reinere n luarea decizilor, un principiu foarte sntos. Trebuie tiut c deciziile sunt doar parial adevrate i pot fr nici-o insemntare s se refere la adevr n termen absolut. Aceasta nelegere si spirit de toleran au contribuit in evoluia culturii indiene, ajutnd la aducerea suprem a divergentelor grupuri cu limbi diferite i religii persuasive sub o cultur comun. In satul nostru modern global, diferitele concepii ale persuasiuni se ntlnesc n procesul comunicrii n mas. De altfel, reportajele mass-media despre evenimentele din Occidentul Mijlociu traduc cuvintele folosite de liderii arabi, reportajele rareori explic diferitele standarde culturale n societarea arab pentru o evaluare rezonabil. ,,Puterea spune c ceea ce este rezonabil, comunicarea intercultural a colilor Oeondone i Jonsef, explic c nu este tocmai o separare de atributiile culturale. Aceasta analiz indic unele diferene ntre orientarea cultural arab i cea american ctre ceea ce constituie ,,persuasiunea eficace. Aa cum Richard Borton a argumentat n ,,Mesajul analizat al cutrii comunicri n masa internaional, ,,studiul procesului media internaional ntrzie n faa direciei generale n comunicarea n

22

masa a studiului sistematic de investigaie, calitiile oficiale ala discursului media. Acest studiu intenioneaz ca prim pas ctre adresare lipsei n cautarea curent a comunicrii internaionale n mas.17 p. 105 Aceasta hrtie compar retoricele tactici n guvernul arab de susinere a avertismentului sau platite editorial cu acele advertismente de susinere n Corporatia de petrol. Susinerea avertismentelor promoveaz idei mai degrab dect producii i de obicei argumenteaz o parte a sursei, controversat social sau politic. Anunurile editoriale pltite examineaz n acest studiu, explic publicului amercan (raiunea de a fi) naintea boicotului arabilor din 1973. Cele dou susineri adaug tactici retorice diferite radical pentru a indeplini obiective similare. Mai nti analiz va furniza un dosar cu privire general a ctorva aspecte eseniale a orientri arabilor aproape gata cuvntrii. Apoi, se va ndosaria setul de contexte retorice pentru adugiri. In final, se vor compara tacticile retorice n cele doua avertismente de susinere i se va rezuma diferena fundamental a nsuirilor despre persuasiunea implicnd orice artificiu. Orientarea docil-araba a discursului Inainte de a ncepe analiza, este mai nti necesar s facem cunoscut cititorilor americani unul din fundamentele arabilor i docila argumentare a orientrii Moslene In timp ce un mic procentaj (cam 10%) ai arabilor din zilele noastre sunt beduini,, , Gudykunot si Kim explica n ,,Comunicarea al heduinilor ca o idee, care n teorie cel puin va plcea ca i masura. In timp ce valori ca materialismul, succesul, activitatea, progresul i raiunea sunt trsturi ale culturii americane, societile arabe nvrt n jur imprejurul miezului valorilor de ,,ospitalitate, generozitate, curaj, onoare i respect de sine. Asa cum a indicat Samuel Hamord in ,,Teoria practic si retoric a Arabiei si Moslemului, povestitorii indeplinesc o funcie vital pentru treburile beduine, deoarece puine persoane pot scrie i citi. Povestitorii lor tribali funcioneaz ca i istorici i moraliti n relatarea victoriilor i cezurilor remarcabile de curaj i abilitate. Aceste povestiri sau ceea ce s-ar denumi azi, poei, indeplinesc importante funciii politice prin stabilirea unui sens interpretrii i directponarii aciunii. Asa cum A. J. Almoney a explicat, poemul unui poet ,,poate aprea ca o aciune a tribului n aceelai manier ca un politician ntr-o companie politic modernA fost, deopotriv, o schimbare i agentul opiniei publice. Cteva puteri magice au fost atribuite acestori povestitori, deoarece ei controlau puterea limbii care putea actiona cu privire la emoiile umane si s strneasc oamenii s acioneze.
17

Larry A.Samovar; Richard E.Porter, Intercultural Communication, A Reader, 7th edition, 1994, Wadsworth, Belmont, California, p.1o5.

23

Din aceasta zi, poeii sunt pstrai cu cea mai mare stim n societatea arab. Ca rezultat, multi arabi educai vor ncerca s scrie poezie la un moment dat n cariera lor. In 1983, de exemplu Seicul Mari Said al-Otaiba, ministru al petrolului din Emiratele Unite Arabe a scris o poezie despre OPEC (Organizatia exportari petrolului companiilor) necazurile menionand cotele de productie a petrolului. New York Times a publicat c acest poem ,,pare s cauzeze mai multe sentimente puternice dect colegi si cu dezacordul privind preurile. Reporterul Paul Levis a redus importana poemului Seicului, declarnd c cea mai important contribuie a fost pasajul din dizertatia sa ,,care l-a marcat ca fiind primul arab care a spus n mod public ce a fost administraia lui Nixon care a ncurajat (OPEC-ul) mptrirea preului mondial al petrolului in 1973 cu sugestia ca Occidentul avea puine alternative. In aceasta situaie, Levis a subestimat importana pe care arabii o atribuie poeziei. Frecvent funcioneaz ntr-un context poetic pentru a motiva aciunea i n conformitate cu greutatea ca si o dizertaie erudit. Ca o adugare, cultura arab comenteaz oficial limba i religia. Araba joaca un rol religios important n societatea islamic. All Meslimus spune c, indifferent de naionalitate lor, trebuie s foloseasc araba n zilele de rugaciune. Lmba hurane este considerat ca fiind un miracol, deoarece a fost realizat de proferul Mohammed i era ignorat. In consecinta, Muslimus crede ca hurana nu poate fi cu ncredere tradus n alte limbi.18 p. 106 Puterea cuvntului nlatur din abilitatea lor reflecia experienei umane, ns cu abilitatea de a transcede n ea, s ating docil ceea ce se poziioneaz dincolo de experiena uman cea divin. Astazi hurana st ca o ultim carte de stil i gramatic pentru arabi. Echivalentul cultural n lumea occidentala va folosi versiunea King James a Bibliei ca stil manual. Aprecierea arabilor pentru puterea de persuasiune a ritmului i sunetului cuvintelor conduce la un stil care uureaz greutatea nscogirilor ce ascund emoia mesajului n pact. Anumite cuvinte sunt folosite n vorbirea ce nu are nici un sens denolectiv. Acestea sunt cuvintele solide pentru c audienta tie scopul n faa folosiri, iar cuvintele sunt luate ca sigiliu al definiilor i ca sinceritate din partea vorbitorului. Alte forme de afirmare, ca niste repetiii i antiteze, sunt asteptate, Almaney i Alwan explic: Dac un arab spune exact ceea ce vrea s spun fr necesitatea de afirmare, alt arab poate nc gndi ca vrea s spun contrariu. hamad explic rationamentul n spatele cruia araba atenteaz asupra griji obiective. ,,Cel care vorbete bine, este bine educat, cel care este bine educat este mai calificat s redea hotrrile si este
18

Larry A.Samovar; Richard E.Porter, Intercultural Communication, A Reader, 7th edition, 1994, Wadsworth, Belmont, California, p.106.

24

advertismentul pe care ar trebui s-l urmrim. Dorina si eficacitatea au fost egalate. Un scriitor arab stabileste credibilitatea manifestand abilitatea i preocuparea pentru limb. Cadrul contextului istoric Ambele idei adaug o fatad a potenialului ostil american, al audienei n prezentarea prerilor dinspre Orientul Mijlociu. Propagarea idei, aprute n 1973, adaug anul celei de-al cincelea crize a petrolului, ,,Pusa momentului, Anthony Sompson, analist al industriei petrolului, explic ,,sunt nelegtori cu Israelul. Mobil adaug ,,Interesul Statelor Unite n pacea orientului Mijlociu: aprut n unire 1973 cnd un alt rzboi fierbea n Oriental Mijlociu. Acest anun a ntors ctre afr unul dintre cele mai controversate mesaje dupa care au alergat vreodat, Herbert Schemurtz, preedintele pentru problemele publicului explic: ,,Sursa la indemn a fost pur si simplu viitorul cantitii petrolului american, care fierbe n necesitatea de recunoatere a strategiei importante a Arabiei Saudite, dar acolo nu era nici un adevr pentru aceasta nsrcinare. Consiliul editorialului New York Times a fost att de interesat de coninutul mobil nct nu au permis aparitia n Mobil a poziiei normale despre pagina ,,od-ed. In schimb, anunul era plicticao n cea de-a doua seciune a ziarului, unde ar fi fost mai plcut sa fie abscurate adugirile productului Anunul Saudi, intitulat ,,O scrisoare deschisa ctre poporul american a aparut la 6 luni dupa Mobil. Anunul Saudi a condus Washingtonul Post dou luni dup rzboiul din 1973, care a nceput n Orientul Mijlocui. Anunul a aparut n New Year`s Day doar ca o consecin a boicotului de petrol, care ncepuse s fie simtit n interiorul Statelor Unite. De altfel, anunul Saudi a fost atribuit domnului Omar Sakkof ministrul pentru afaceri strine, el nu a fost neaparat unicul autor. Intr-un interviu prin telefon, dr. Mohammed Al-Zafer, un fel de diplomat Saudi din S U A, fr directorul deputat al Universitatii King Khaled di Arabia Saudita, explica faptul c domnul Sokkaf a murit acum 5 ani. In descrierea generaiei din anun, Dr. Al-Zafer a declarat staionarea diplomaiilor din SUA, care vorbesc fluent engleza. In orice caz, nu vor pregati declaraia pentru public, fr s verifice nainte de toate. Prin atribuirea anunului ministrului pentru afaceri strine, Sudul indic faptul ca era exact reflexia perspectivei lor n evenimentele din Orientul Mijlociu. Nu este rezonabil s-i asumi autorului anunul, probabil educat, cosmopolitanul Saudit oficial, familiar ambelor tri, att Anglia, ct si Arabia. p. 107 Comparaia de strategii retorice

25

Cele doua anunuri cu rspunderi puin diferite faetei ostile a audienei. Indat, anunurile au angajat diferite strategii pentru ncadrarea argumentelor. In adaes au folosit contrastarea organizrii principiilor. In final, anunurile furnizeaza diferite feluri de justificari pentru aciune.19 Incadrarea arugumentului Mobil adaug Interesul SUA n pacea Orientului Mijlociu,,: a folosit o descriere inductiv n schimbul lansari unei discui inedite pentru afacerile strine, autorul definete pentru prima dat o problem intern cititorilor. Paragraful cinci de deschidere al documentului tip anun cu oltiv lipsa dintre producia interna de petrol i are tendin de consum de energie. Deoarece petrolul i gazul natural aprovizioneaz peste trei sferturi din energia SUA, autorul afirm: ,,Societatea noastr nu poate tri fr o aprovizionare adecvat de petrol, autorul Mobil a preconizat c, vom face schimb cu resursele strine pentru mai mult de jumatate din petrolul nostru. Nevoia noastr pentru criza energiei aprovizioneaz furnizarea deciziei raionale Mobil din Orientul Mijlociu. Deoarece, doar Orientul Mijlociu a avut rezerve suficiente de petrol pentru a corespunde SUA, anunul concluzioneaz: ,, Place sau nu, SUA depinde de Orientul Mijlociu, chiar i numai pentru meninerea standardelor prezente de via n anii urmtori. In incadrarea acestui argument, autorul Mobil a demonstrat a tendin tipic american pentru a afirma c: ,,lumea este raional n sensul c evenimentele pot fi exlicate, iar motivele pentru ntmplrile particulare pot fi determinate. Statisticile au decis ,, obiectivul real al cereri de energie. Acest raional ,,fapt a creat necesitate pentru aciune. ,,Pentru americani, Steward explic ,, lumea este alctuit din fapte nu din idei. Procesul lor de gndire este n general inductiv, ncepnd cu evenimentele i continund cu ideile. Introducerea anunului din partea Arabiei Sauditre, n contrast, a fost implicte n faptele i cererea de provizionare cu energie. Se centralizeaz competiia perspecivelor. Aceasta ,,Scrisoare deschis poporului american, strict adresat mplicri celor 5 audiene distinse: poporul american, presa american, ,,prieteni americani ai Israelului, alte naionaliti arbe i lumea n general. Primele cinci paragrafe ala anunului recunoscut de subgrupurile care sunt n competiia perspectivelor create de complexitate, de dinamicile politice din Orientul Mijlociu.

19

Larry A.Samovar; Richard E.Porter, Intercultural Communication, A Reader, 7th edition, 1994, Wadsworth, Belmont, California, p.107.

26

Aceast complexitate a fost reflectt prin folosirea structurilor paralele n exprimarea contrastului dintre idei: ,,Noi, arabi, va dorim un An Nou Fericit. Sezonul de vacan poate fi luat n dificultate cu criza energiei. Al nostru este locul adesea vizitat de ctre tratarea morii i agresiunea continu. Antitezele au o lumin puterinic asupra contrastului perspectivei dintre poporul american i poporul arab. Implicit este adresat contrastul dintre valorile materialiste americane i valorile arabe de onoare i respecti de sine. In afr nivelul de justiie dintre naiunule lumi, dificultatile economice, ca un fel de ,,linii ale gazului plesc n comparaie cu nlocuirea teritoriului privat. Structura limbii n descrierea apeleului tendinei umane de a rspune ritmului limbii, s plac, aa cum Kenneth Burke a direcionat vznd completarea ca si o ,, form. Desi cititori americani ar putea s nu nteleag coninutul antitezelor, vor rspunde ritmului n mod incontient. Autorul Saudi angajeaz n paralel structuri pentru a atrage cititori n interpretarea ctre lume. tiina de carte ahilezuieste ilustrarea autorilor, sofisticarea limbii, in felul acesta stabilind credibilitatea lor prin nelegerea tradional n interiorul culturii arabe.20 p. 108 Prin stabilirea contrastului dintre perspectivele arabe i americane, deschiderea simultan minimalizeaz contrastul dintre rile arabe, Siria, Eghipt, Iordania i Arabia Saudit. ,,Noi, arabi impunem o perspectiv unitar bazat pe lingvistic, religie i posesia comun a culturi, nu pe mizerii naionale. Valorile individuale ale Americii de Nord centralizeaz i prin increderea n fortele propii. Gudykunst si Kim explica atitudinea arab este una dintre dependenele reciproce. Autorul Saudi nu va percepe distincia dintre naiunile individuale arabe ca proeminent particular n modul n care vrea America de Nord. Dar nu este o amraciune faptul c i adresam acest avantaj i c este speranta noastr ca nu va mai fi nici-o amrciune n tine atunci cnd vei citi. Ca si gndire, recunoscnd c publicul american poate citi inflorirea literaturii iniiate ca o complet exagerare, autorul urmeaz o nflorire a vorbelor cu un alt disigner, cu impact mai slab dect primul. Acest structur parabol accentueaz posesia comuna. Indic faptul ca declaraia din deschidere nu a fost cu intenia de a jigni poporul american. Exagerarea a indicat n mod simplu sinceritatea inteniilor autorului i seriozitatea topici. Pentru arabi, Gudykunst si Kim explic, ,,un glas slab implic slbiciunea sau chiar necinstire. Am fost sub atacuri continue, de la presa american cu nobile excepi - pentru dou decenii i trebuie s mrturisim c suntem incapabili de a alege motivul n spatele cruia st aceasta conarsitoare
20

Larry A.Samovar; Richard E.Porter, Intercultural Communication, A Reader, 7th edition, 1994, Wadsworth, Belmont, California, p.108.

27

ostilitate. Am trit n Palestina timp de 200 de ani i cnd am rezistat nlocuirii de ctre un stat strin, americani ne-au sortit ca i agresori. Structura paralel a fost spart cnd acest paragraf a introdus dou adugiri, contrastnd perspectivele: portretizarea media de ctre americanii a agresorilor arabi versus arabi vzuti ei nii ca victime. Contextul celor 200 de ani ai autorului Saudi stabilesc si folosirea denumirii de ,,Palestina, accentuand intertopilor rolul Israelului. In acest paragraf, autorul Saudi imit comentarile lui Aledel-Wanale El-chessiri, argumentnd c presa american nu a depit n descriere ,,complexul istoric totalitar. Dar s lasam asta streac, cel de-al patrulea paragraf continu s duc din nou spiritul emotional e a fost stabilit, indicnd din nou audienei americane declaraiile credinelor arabe, care nu intentioneaz sa iniieze o reacie ostil. Aceasta singur propoziei a paragrafului semnaleaz tranziia ctre o noua topic: ,,Anul trecut am fcut concesii considerabile, dnd la o parte ceea ce de drept este al nostru pentru unicul scop de promovare a pcii n Orientul Mijlociu i n lume n general. Aceste concesii apar ca neavnd nici-un efect, oricare ar fi atitudinea american. Intr-adevr, acuzaii nestpnite mpotriv arabilor sporesc volumul i intensitatea i toate acestea sunt fr nicio baz, iar ceea ce am nceput s ne intrebam este dac poporul american tie exact ceea ce vor arabii. Autorul Saudi afirm c, consternarea arabilor i reacia americanilor, dei arabii repet ntrebarea care sufl replica scrisorii: ,,Stie poporul American ce vrem s cerem?. Deschiderea articolului Saudi face aluzie la domeniul subgrupurilor implicit audienei mass-media internaionale Introducerea joac cu privire la tema i competiia perspectivei asupra evenimentelor din Orientul Mijlociu. O structur paralel pune n centrul ateniei contrastele. O ruptur n ritmul indicat, o redefinire oferit poporului american; arabii au fost victimele nlocuirii de ctre un stat strin, nu agresori, aa cum mass media american i-a portretizat. In timp ce autorii Saudi fac un efect pentru acomodarea americanilor, care pot ti cum s interpreteze afirmaiile oferite, focusul primar al introducerii a fost asupra stabilirii perspectivei pt. interpretare, n numirea victimelor i agresorilor n regiune, mai degrab dect n explicarea principiilor cantitative i cererilor. p. 109 Organizarea principiilor Ca rezultat, autorul Saudi nu era preocupat cu evoluia liniar a premizelor reale. organizarea principiilor arteosulului a fost la nivelul implicit al asociaiei mataforice, nu la nivelul explicit al sensului. Unificarea ctre deschiderea articolului Saudi, a fost portretizarea victimelor arabe. Tema unificatoare n urmtoarea seciune a anunului a fost portretizarea israeliilor ca agresori.

28

Mai degrab menionarea celui mai recent conficat din 1973, a intors articolul care a saptea zi de rzboi din 1967. Autori Saudi nu au furnizat explicatii isterice despre conflictele din regiune. In schimb, articolul a cotat Revoluia UN 242, ,,doar o lansare de pase din Orientul Mijlociu, bazat pe retragerea Fortelor Armate ale Israelului, din teritorile ocupate n recentul conflict si terminarea tuturor pretentiilor si statuturi biligerante. Terminul ,,recent a fost folosit in mos egal. S-a referit el la ultimile cateva luni sau la ultimii cinci ani? ,,Aceasta este ceea ce ntrebam, n urmtoarul paragraf al articolului explicat. Structura simpla a limbii, a declaraiilor ce ntresc impresiile cerute de arabi, erau similare, necomplicate. Prin spusele din Rezolutia oficiala UN, cum ca Statele Unite au aprobat c articolul implic opinia lumii de partea arabilor. Insa limba echivoc n realizarea anunului, nehotrt n termenii cereri specifice arabe. Documentul urmorului paragraf pe care Statele Unite l-au criticat cu precdere, expansiunea israelitilor n regiune: Presedintele Lyndon Johnson declara n septembrie 1968, ca limitele nu pot i n-ar trebui s reflecte ponderea cuceeririi. paragraful secundar continua cu structura paralel care a fost stabilit n aceasta seciune: ,,Asta este ceea ce cerem si nu vrem nimic altceva. Structura paralel i repetarea au fost dezbtute destul de consistent n urmtoarele dou paragrafe: Israelul spune c vrea pace. Deci s i-o dm! Israelul vrea securitate. Deci s i-o dm!. Problema a fost c Israelul vrea pace, iar teritoriile arabe au fost ocupate n 1967: Israelul vrea pace i leben-sraune, securitate i teritoriul arab, iar Israelul nu le poate avea pe amndou, explic articolul.Leben este o butur tradiional a arabilor i const n coagularea laptelui acru. Vzut ca o dubl ,,entendre ntre germani i arabi, Israelul vrea laptele teritoriului arab la fel ca i pacea. Un american poate traduce fraza aa cum Israelul vrea, pentru a avea prajitur i s o i mnnce. Articolul alterneaz n mod constant ntre paragrafe lungi, complicate, i scurte, propoziii simple. Varietatea dintr complexitatea i simplicitatea combinate cu structura paralel repetitie fac articolul puin ritmic. Unul dintre rezultatele acestei metode de orgnizare a fost c un cititor american a avut nevoie de o lege larg deschis a conflictului din regiune. Cei care nu au impartit perspectiva istorica a autorului, vor trebui s citeasc printre rnduri. Americani sunt deprini cu o mare explicitate n descrierea mesajului, n timp ce arabi sunt mai deprini cu citirea implict a sensurilor. Comunicarea scolar intercultural foloseste termenul ,,contextuand in ,,descrierea procesului porceptual al recunoateri, dandu-i semnificaie i ncorpornd replicii contextuale n interpretarea sensului total al orcrui stimul ntr-o tranzactie comunicativ particular. Cultura american nlocuiete mari accenturi a sensului explicit. Cultura arab, pe de-alta parte, realizeaz o mare folosinta de subtil, concluzionri contextuale n interpretarea mesajului. In explicarea, a ceea ce

29

arabii vor, autorii Saudi au demonstrat o tendin de ncredere cultural n nelegerea implicit a istoriei conflictele din regiune. In comparatie cu articolul Saudi, argumentul Mobil marcheaz naintarea cu precizie a unei parade militare. Operatorul articolului aproape exclusive in trmul sensului explicit. Fiecare paragraf avanseaz argumentul cu un pas nainte si acolo este o oarecare variant in lungimea acestor paragrafe. Stabilirea unui ritm a fost mai puin important, dect suportarea premizelor cu referinte reale si statistici. Folosind o astfel de structur, autorii Mobil au marcat n mod consistent distana realizabil a opiniilor atitudinii, n ceea ce privete situaia. Deshiderea celor cinci paragrafe are articolului Mobil stabilesc ,,fapte de care are nevoie energia american. Urmtoarea restriciune a documentului articol este cu ,,ntmplrile despre furnizarea petrolului. Dup alungarea altei surse posibile de petrol, ca n Venezuela, Mexic, autori concentreaz asupra Arabiei Saudite, cauza acestei ri, ca are mai mult petrol dect oricare alt naiune din lume ,,Rezervele sale pot suporta o criza n producia prezentului nivel de 8 milioane de rezervoare pe zi la 20 de rezervoare zilnice, explica autorul. Imensele rezerve de petrol ala Arabiei Saudite, au fcut-o sporul central pentru viitorul Americii.21 p. 110 Poziia Mobil, ca si compania majora de petrol cu cele mai mari rezerve interne si cel mai larg support al Arabiei Saudite au dus la continuarea Mobil la dependenta economic. ,,Fapta Mobil semnific nsui interesul Orientului Mijlociu, nemenionand petrolul. In schimb, autorul Mobil incearca sa generalizeze preocuparile companiei, industriei petrolului i naiunii ca un ntreg. Pasul logic al argumentului Mobil obscureaza contrastele unice ale companiei care o face particular vulnerabila la un boicot al petrolului Orientului Mijlociu. Global, argumentul Mobil a fost linar in organizatia lui. Emisfera furnizarii petrolului a fost necesara in continuarea sporului economic. Doar Orientul Mijlociu avea suficente rezerve pentru a intari creterea energiei, necesara Statelor Unite. Aveau nevoie de rezervele de petrol ale Orientului Mijlociu mai mult dect aveau ei nevoie de banii vostrii. Pentru acestea, nu puteam sa mai ignoram preocuparile politice arabe. Fiecare premiza a fost suportata ca si o conservare, alternative energiei sau fr rezerve de petrol ale orientului Mijlociu. In organizarea argumentului lor, autorii Mobil au reflectt asupra cauzei efect, gndind ca declaratia lui Steward sunt tipice pentru americani. Aa cum explica In forma ideala, lumea este vzuta ca
21

Larry A.Samovar; Richard E.Porter, Intercultural Communication, A Reader, 7th edition, 1994, Wadsworth, Belmont, California, p.11o.

30

o conectare unilaterala de cauze si efecte, proiectand spre viitor. De cnd America face observatii asupra viitorului, mai degrab dect prezentului sau trecutului, izolarea cauzei critice a devenit suprema. Cauza critic pentru autorii Mobil, au fost accesibil pentru a furniza petrolul Arabiei Saudite. Majoritatea Mobil a operat articolul n trmul sensului explicit. Sensul implicit si devizele statistice au fost doar angajate in finalul apelului ctre aciune. Acest sfrit a fost aruncat in termeni generali pentru a evita menionarea specific fie ctre israeliti, fie ctre palestinieni. ,,Deci spuneam: Este timpul pentru ca lumea s insiste asupra stabiliti in Orientul Mijlociu o stabilitate care sa aduca justitie si securitate tuturor popoarelor si tuturor situaiilor din acea regiune. Nimeni nu-i permite un alt rzboi n Orientul Mijlociu. Nimeni. Nimeni Repetiia din aceast seciune nlocuiete seriozitatea preocuprilor Mobil. Cine va obiecta la o chemare pentru pace si justitie pentru toate popoare din regiune? Doar cei care citesc printre rnduri si recunosc aceasta ca un statut general ce poate include palestinieni. TIPURI DE JUSTITIE Articolul Mobil evit n mod evident discutarea ntmplrilor impilcnd politici ale decizilor economice, dup deslierea planului de furnizare si cerere a petrolului.Dac relaiile rilor noastre cu lumea arabcontinu s se deterioreze, autorul avertizeaz ,,Arabia Saudit s concluzioneze c nu este un interes s priveasc favorabil asupra cerinelor Statelor Unite pentru a crete cantitile de petrol. Executori Mobil erau preocupai, deoarece ,,vom avea nevoie de petrol mai mult dect are nevoie Arabia Saudita de banii nostrii. Fr a specific ce pot nsemna preocuparile politice, motiveaz Arabia Saudita, preocuparea Mobil n examinarea constringerilor economice ale Arabiei Saudite. Progamul de dezvoltare in Arabia Saudita poate inainta fr o cretere a productiei, datorita rilor puin populate si cu lungi rezerve doua poate trei milioane de dolari explica articolul. De cnd Arabia Saudita nu avea un stimulent financiar pentru ca poporul american s nceap s adopte o nou vrsta a energiei, la o nou schimbare a situaiei lumii, la realitile cu care va trebui s nvtm sa trim. Mai degrab dect lucrul n trmurile bogate ale afacerilor politice, autorul Mobil alege preocuparile economice ale firmei pmntului. Intr-un totul articolul Mobil ofera justitiei practice evenimente care se invart de jur imprejuru necesitatilor economice. Articolul reaminteste americanilor de doua ori ca e nevoie sa actioneze.In ordinea prezentari curentului lor de stil de viaa. Americanii, afirm Steward, i asum faptul c ,,lucrurile muritoase in efect, sunt naturale.

31

p. 111 Similar, n explicare motivaiilor Arabiei Saudite, autorul Mobil nu a adunat preocuparile politice arabe. In schimb executarii Mobil au subliniat resursele economice ale Arabiei Saudite care ii permit sa intareasca punctele politice. Pracatic, Mobil, justifica economic si nu a permis considerarea abstracta a conceptelor ca si justitie sau onoare. Jutia si onoarea naional sau preocupari centrale in articolul Saudi. Arabii au intitiat boicotul, articolul a expilcat, pentru ca ,,interesul nostru naional a cerut. Folosirea pronumelui personal ,,nostru, inca o data intareste identitarea dintre dintre toate natiunile arabe. In lumea onorabilei purtari arabe este ceea ce este determint coeziunii grupului, purtarea asezata este ceea ce tinde sa frmiteze, primejduiasca, afecteze si sa zlabeasca agregatul social. Statele Unite au folosit boicoturi economice n trecut, articolul Saudi reaminteste cititorilor. Arabii au fost provocati la un boicot cnd Statele Unite care ne-au asigurat rapid de drepturile lor asuprea teritoriilor noastre, au fcut delivrri masive de arme Israelului pentru a-i ajuta sa rmna pe teritoriile noastre. De asemenea, arabii au vreut pace, n-au putut permite Israelului sa le i-a teritoriile. Nici-un popor de nicaieri din lume nu se astept s o facem. Articolul concluzioneaz:,, Cerem poporului american n special preietenilor americani ai Israelului, s neleaga asta si sa ne ajute sa atingem pacea dupa care ne afeam. Intr-u totul, articolul Saudi ofera justificari bazate pe onoarea naionala si respect de sine. Articolul, pa scurt recunoscut, dar care nu discuta consecinele economice ale boicotului petrolului, care a triplat pretul petrolului, timp de cateva luni si a tras unul dintr cele mai largi transformari de gogatie ale secolului. In fata nlocuiri dintr-un trm pregmatic cu preocupari economice, preul petrolului era secundar. Justificrile abstracte ale Saudi-ului pentru aciunile lor sunt afirmate cu privire ctre trecut. Precedente greve impotriv arabilor au constrns prezentul i au limitat viitorul.o orientare trecuta a fost centrala in explicarea boicotului. Scopul boicotului a fost cererea implementari Statelor Unite, a politici Orientului Mijlociu, fiind rapid definit ci nu implementarea unei schimbri n Statele Unite a politici cu Orientul Mijlociu. Distana ntre impunerea schimbri politice in Statele Unite i cererea pentru existena politici petru a fi implementat a fost o convenie, dar a pedepsit declaraile cum c boicotul petrolului nu a fost o ncercare de ,,santaj al poporului american. In cererea politicenilor trecute pentru implementare, Saudi atribuie propriei implementri americanilor, neglijad faptul ca fiecare politica noua americana administrativ stabileste prioritatile noii politici strine. Richard Nixon nu va fi neaparat constrns de comentariile lui Lyndon Johnson. Saudisti nu au recunoscut cum ca americanii sunt lipsiti de o amintire istorica similar cu a lor.

32

In timp ce saudistii erau preocupai de trecut, Mobil se concentra asuprea viitorului. Mobil afirma frecvent, referinduse la ,,anii ce vor veni sau la ,,anii imediat urmatori. Motivtia primar pentru aciunea autorilor Mobil a fost furnizarea viitoare a petrolului. In contrast, arbii explic Steward, cred c este sntos s ncerci s prezici evenimentele viitorului numai D-zeu stie ce va aduce viitorul. Este interesant c fiecare asum orientri celeilelte culturii sinonime din acceasi cultur. Mobil a vorbit despre motivele economice ale viitorului Arabiei Saudite, n timp ce arabii intorc spre Statele Unite declaratii politice strine preventive si apeleaz sensul de onoare naionala si justitiei a americanilor. Fiecare articol demonstreaz etnocentrismul retoric n atribuirea lor orientrii asuprea altei culturi.

p. 114. Palevome : Fundaia de lupt i Conflict n comunicarea interpersonal a grecilor Conflictul este des definit ca lupta dintre doua tabere care sunt legate ntr-un mod interdependent pentru eluri, interese sau resurse incompatibile. In societile din Vest termenul de conflict de obicei genereaz imagini negative; este asociat cu intensitatea sentimentelor, relaii distruse i folosirea ineficient a timpului i a energiei. Cooperarea, prieteniile i tranzaciile fr probleme sunt vzute ca ideale. Conflictul semnaleaz c ceva nu este n regul i c trebuie corectat. Mare parte a literaturii referitoare la conducerea conflictelor i rezolvarea conflictului publicate n primul rnd n Statele Unite ale Americii, reflect aceasta imagine negativ a conflictului (Coser, 1956; Fink, 1968; Freud, 1949; Pruitt & Lewis,l 1977; Roloff, 1976). Aceast imagine a conflictului este totui ndreptat spre cultur. Chiar dac muli cercettori recunosc folosul productiv al conflictului (Deutsch, 1973; Folger & Poole, 1984; Kilmann & Thomas, 1977; Putman & Wilson, 1982) existena conflictului ntr-o relaie este de obicei vzut ca o neregularitate, relaiile n conflict sunt lipsite de balans i trebuie readuse al normalitate. In contrast cu acest punct de vedere, al conflictului ca o anormalitate, alte grupuri culturale vd conflictul ntre pri ca un mod de via. Sunt adevrate ambele moduri de interpretare, cel tradiional i cel contemporan, n Hellas, mai bine cunoscut de vorbitorii limbii engeze ca Grecia.22 p. 115 Permind aproape orice fa a vieii de zi cu zi n Grecia este vzut ca sim al contextului. In ceea ce privete modul de gndire al celor din vest, Grecia pare s fie motivul care scoate din srite, evaziv, lume paradoxal, unde nimic nu pare destul de solid nct s prinzi sensul despicat, tosui unde nici o parte
22

Larry A.Samovar; Richard E.Porter, Intercultural Communication, A Reader, 7th edition, 1994, Wadsworth, Belmont, California, p.115.

33

nu este mai mic dect ntregul mitic i unde trecutul i prezentul, trupul i sufletul, unde idealul i realitatea se unesc i se lupta, i din nou se unesc din nou unele cu celelalte nct cel mai delicat bisturiu abia poate s disecte (Holden, 1972, p.34). Totui, pentru greci, aceast lupt poate stimula, poate aduce sentimente de fericire i contact uman. Chiar i sentimentele dureroase care sunt adesea rezultatul conflictului nu sunt vzute ca aberatii, dar mai degrab sunt vzute ca parte a cursului natural al relaiilor umane. In Grecia conflictul este un aspect de zi cu zi, al tranzactiilor care nu poate fi evitat. Aceast lucrare dezbate modul n care grecii abordeaz conflictul n comunicarea interpersonal, explornd funcia tradiional a luptei ca mod de viaa. Conceptiile prezentate aici sunt bazate pe literatura antropologic, sociologic, lingvistic i de comunicare despre Grecia i cercetrile autorului efectuate n Grecia n perioada 1980-1989.

Lupta ca esenta a vieii: cultura tradiional a grecilor si orientrile ctre conflictele interpersonale Ernestine Friedl (1962), descrie viaa ntr-un sat tradiional grecesc la vremea aceea- spune ca atunci cnd cineva merge pe cmp i ntreab cum merge treaba oamenii n general rspund palevome sau ne luptm. Folosirea de ctre steni a verbului paleva exprim condiiile dificile cu care se confrunt fermierii ncercnd s triasc pe urm pmntului predominant stncos i terenul montan. In acelai timp reflect predominant orientare ctre relaiile interpersonale caracteristice realitii greceti. Triansis (1972) reporteaz c i un termen pozitiv precum succes are legtur cu lupta pentru greci, ct pentru nord americani are legtur cu planificarea atent i munca din greu. Nickolas Gage, autorul best-sellerului Elini (Gage, 1983), descrie Grecia ca pe un loc cu bucurie i tragedie venite de la Aeschilus, Sophocles si Euripides i este exprimat cu aceleai gesturi clasice ,... aceeai tendin de a folosi cuvinte grele i gesturi violente...aceeai inim cald si dispre pentru timp si plcerea vieii traite din plin cu toate simurile trezite (Gage, 1987, p.24). In timp ce Grecia este un trm al frumuseii neechivalate, este de asemeni un trm al contrasturilor. Fizic, munii si marea se ntlnesc prin toat ara, adesea rezultnd ambiane dramatice. Cultural sunt contraste ntre locuitorii insuleleor si stenii de la munte (Sanders, 1962). Istoric, caracterul grec s-a luptat la poli opusi al unei nfiri mai feminine a Ioaninei si o nfiare masculin a lui Dorian. Geografic, Grecia este poziionat ntre estul apropiat i Europa si a fost invadat i ocupat de forte provenite din ambele, rezultand influene culturale din est si vest. In politic au fost si dictaturi militare i guvernare socialist,

34

chiar dac dictatura nu a fost alegerea poporului. Aceste contraste si lupta care a rezultat intre opozanti sunt infipte n natura realitii greceti: ...identitatea grecilor, ca un ntreg, este cel mai bine vzut ca asociatie intre acest fel de oponenti. Spiritul si carnea, idealul si realitatea, triumful si disperarea- oricare ar fi si grecii sufera le face plcere ca poli constanti ai existentei lo , balansandu-se regulat de la una la altasi innaopi si adeseastraduindu-se sa imbratiseze in acelai timp ambii poli, dar mai presus de tot niciodata impacati, niciodata multumiti, niciodata linistiti. Acest sens peren al tensiunii intre forte opuse diametral este esenta existentei lor caracteristica cea mai importanta a identitii lor, de cnd a nceput istoria Greciei. In formula romancierilor din Creta, Kazantzakis, sunt nscuti cu suflete duble. (Holden, 1972.p.27-28 adauga) p. 116 Tensiunea si lupta n relaiile interpersonale sunt gsite n mai multe aspecte ale istoriei i realitii socialte ale Greciei. Tradiional, Grecia s-a nvrtit n jurul culturii statelor, chiar dac din timputile preclasice grecii au cltorit prin toat lumea si pentru a satisface curiozitatea si a cuta noi resurse. Sute de sate au punctat marea majoritate a munilor i porturile insulelor cu relativ puine centre urbane. Azi situaia s-a schimbat, populatia locuiete n trei sau patru mari orae i 40% din populaie rezident n Atena. Totui n multe cazuri, suburbiile acestor centre urbane seamn cu satele. Majoritatea populaiei Atenei sunt migratori din sate i orae mici de la ar i de pe insule i majoritatea rezidenilor din Capitala nu s-au nscut n acel ora (Campell, 1983). Mai important, majoritatea rezidenilor oraului rmn legai de tradiiile satelor lor, adesea pastrnd o cas la sat ca s se ntoarc n sat pentru ocazii religioase importante. Chiar i cu vot, majoritatea grecilor prefer s pastreze nregistratrea n sate dect s o mute n oraul n care locuiesc, pstrndu-si legturile cu satul i statulul n cadrul satelor izolate. Deci n timp ce multi greci se conformeaz stilului contemporan de via din vest, psihologic i social ei sunt legai de o cultur tradiional care le influeneaz viaa ntr-un numr mare de feluri (Triandis1986) Pentru a nelege modul de abordare a conflictului i a luptei ca mod de via la greci este necesar s explorezi dou aspecte ale culturii tradiionale greceti care au o mare influen n gndirea i aciunile grecilor contemporani. Urmtoarea seciune va avea n vedere (a) distincia dintre ingroup i outgroup n societatea greceasc i (b) influena philotimo n relaiile interpersonale.

Formarea contextual a luptei interpersonale

35

Dstincia ingroup-outgroup Cultura naional greceasc este de natur colectivist dect individualist (Doumanis, 1983) i mrete distinciile dintre ingroup i outgroup ntr-o mai mare masur dect o fac societile din vest. Majorele diferene dintre comportamentul ingroup si cel outgroup au fost examinate foarte mult de Triandis (1972) care descrie grecii ca desfiintandu-si interesul in termenul triumfului al ingroup-ului fata de outgroup. Aceasta afecteaza relaiile cu oamenii intr-o foarte mare varietate de situaii, precum interaciunea cu autoritatile si cu persoanele cu care se afla in contact. Definirea ingroup in societatea greceasc tradiional include familia, rudele, prinii i chiar prieteni ai prietenilor. Oaspeii i ali oameni care sunt vzui ca artnd cldur, acceptare i asisten, devin repede prieteni i deci parte din ingroup. Membrii inclui n outgroup sunt cei din comunitate, n afr familiei imediate, familia extins si reeaua asociaiilor ingroup. In timp ce comunitatea tradiional a satului este foarte divizat n subgrupuri, pe baza acestor afiliaii structura nu este in ntregime rigid; oamenii care sunt pn la un punct membrii outgroup pot deveni membrii ingroup prin mariaj sau stabilind legturi de cooperare interdependent (Domanias 1983). Un individ este ataat de aceste diferite grupuri cu variate grade de intimitate cuprinznd de la totala identificare la ostilitatea de suprefa. O foarte mare legtur exist ntre membrii ingroup care cer intimitate, grij i o bun conduit. Se cere ca un individ s se poarte de el sau ea din ingroup cu sacrificiu de sine, deoarece starea de bine n ingroup este mai important dect cea a individului. In contextul unei lumi sociale foarte competiive, ingroup-ul ofer protectie i ajutor membrilor, sentimente de ncredere, sprijin, cooperare, simpatia si admiraia sunt schimbate frecvent ntre membrii ingroup-ului.23 p. 117 Relaiile cu membrii outgroup-ului sunt caracterizate de suspiciune si lips de ncredere. Influena i presiunea din outgroup sunt respinse. Relaia dintre autoriti si subordonai este de asemani dependent de considerentele ingroup-outgroup. De exemplu n organizaiile mai mari managerii care sunt de obicei vzuti de angajai in Grecia ca parte din outgroup, sunt tratati prin evitare i ostilitate. Pe de alta parte, managerii care sunt identificai ca parte din ingroup-ul angajailor de obicei este oferit acceptare si caldur docil.

23

Larry A.Samovar; Richard E.Porter, Intercultural Communication, A Reader, 7th edition, 1994, Wadsworth, Belmont, California, p.117.

36

Ascunderea si deceptia joac roluri importante n relaia cu outgroup-ul. Ei servesc ca mijloace importante pentru a pstra onoarea si prestigiul n ingroup. Intr-o lume unde onoarea trebuie pastrat in ingroup i competiia este un mod de via, deceptia devine un mod de a-i implinii datoriile. Fraza este adesea folosit Nu poti tri fr minciun. Pentru greci totui, cuvntul pentru minciuni psemata nu poarta conotatii negative, cum se ntmpl n vest. Este folosit mai liber si cu mai puina intensitate emotional (Friedl, 1959). Nu are conotaia moralitii gsit n engleza, si cteodata este chiar justificat in termeni religiosi ca declrndu-i dorinta lui Dumnezeu ( du Boulay, 1979). De fapt stenii nu sunt umilii pentru ca unii incearca s-i dezamageasc, cu toate c devin furioi dac reusesc s fie deceptionai (Friedl, 1962). Suspiciunea si lipsa incertitudinii a membrilor outgroup-ului duc la lipsa general de ajutor fa de cei care nu fac parte din ingroup. Aceasta este ilustrat ntr-un studiu reportat de Trandis (1986). Comparaii au fost fcute ntre cum oamenii din Statele Unite ale Americii, europenii i grecii se comporte fa de strini care sunt conaionali. Au fost numeroase situaii in care un conaional sau un strin a interacionat cu niste localnici; aproximativ 50%din cei intrebati n Europa si Statele Unite ale Americii au oferit ajutor, cu nepasare n ceea ce privete din partea cui a venit cererea. Totui, n Grecia, ajutorul a fost dat strinilor (poteniali membrii ingroup) care au cerut. Numai 10% din localnici au acceptat s ajute un grec pe care nul cunoteau, aceasta persoan este clar o persoana outgroup. Chiar i nelatul este de neacceptat n ingroup, este acceptat cnd este ndreptat ctre membrii outgroup. Cnd se ntmpl in outgroup, nelatul este tratat n contextul competiiei, unde se cere s se profite de membrul outgroup-ului dac el sau ea este slab. Se asteapt ca mambrul outgroup s fie atent la nelatorie. Distincia ingroup-outgroup duce la lupte continue ntre membrii celor dou grupuri. Aciunile care nu sunt adecvate in ingroup sunt aplicte fr ezitare in outgroup. Distincia ofer suportul i proteca necesar pentru a continua lupta i n acelai timp dcentrul luptei. Loialitatea pentru ingroup si sentimentele, de la mici neglijente al animozitati pentru outgroup, dau fondul pentru care ncep conflictele Philotimo : Esenta comportamentului n ingroup Poate c cel mai apreciat termen pentru grec este eleftheria, care nseamn libertate. Pentru lunga i cateodat glorioasa istorie, Grecia a fost sub dominaie strin. Spre exemplu Imperiul Otoman a dominat Grecia pentru 400 de ani i n timpul celui de-al Doilea Rzboi Mondial a suferit mult sub ocupaie german. In ciuda aceste istorii a dominaiilor de fore extreme, gercii au pstrat mereu un puternic

37

sentimant de libertate care transcende circumstanele. Aceasta poate fi atribuit unui aspect al concepiei de sine a grecilor numit philotimo. p. 118 Philotimo nu poate fi tradus n englez cu un singur cuvnt: este un concept care se refer la diferitele aspecte ale caracterului i relaiilor sociale ale grecilor. In primul rnd, se refer la un sens al responsabilitii i obligaiei fa de ingroup, n particular n familie. Cea mai important unitate social n Grecia este familia, iar grecii iau n serios obligaiile familiale. Sunt obligai s protejeze onoarea familiei i s asigure asisten membriilor familiei. Aceasta se extinde n mod variat pentru ceilali membrii ingroupului. Lee(1959) spune c loialitatea poate fi evocat numai n relaii personale, cu rezultatele c grecii nu pot fi impariali n a distribui resursele care sunt la dispoziia lor, chiar dac aceste resurse sunt locuri de munc sau bunuri materiale este de datoria lui s aibe grija mai nti de familie. In al doi-lea rnd, philotimo se refer la comportamentul potrivit n cadrul ingroup-ului. Precum indic Triandis (1972), o persoan care este considerat philotimos se poart cu membrii din ingroup-ul sau ntrun fel politicos, virtuos, de ncredere, mndru drept, generos, se sacrific, respectuos i recunosctor(p308-309). Principiul philotimo cere ca o persoan s se sacrifice pentru a-i ajuta pe membrii ingroupsi s evit s fac sau s spun lucruri care sunt negative despre familie i prieteni. Comportamentul potrivit n ingroup ar trebui vzut i simit nu doar de ingroup dar i de outgroup astfel sporind prestigiul pentru ingroup n ochii outgroup-ului. In al treilea rnd philotimo este strns legat de onoarea si stima de sine a unei persoane. Precum afirma Lee (1959) felul principal n care grecii vd sinele este stima de sine. Este imposibil s ai relaii cu grecii dac nu tii acestea, philotimo grecesc. Este important s-i acorzi importan, i s evii s-l oferi, sau cum spun grecii s-l molestezi (p.141). Philotimo-ul grecilor este uor de rnit i exist o constant important att pentru a proteja philotimo-ul ct i pentru a-l rni. S protejezi philotimo-ul unei persoane duce la o grij de a nu se face de ruine cu aprarea esenei interioare a sinelui de ridicol, i cu evitarea aciunilor care ar cauza pierderea respectului. Exist o atenie constant pentru a nu fi pclit in outgroup i rar grecii se pun n situaia de a nu fi n control total al simurilor pentru a evita abuzul personal i pagube n ingroup. Ofense impotriv philotimo-ului unei persoane aduce rzbunare, dect sentimante de critic sau blamare de sine. Precum Triede (1962) relateaz, evitarea blamrii de sine nu are conotaia de lipsa de responsabilitate, deoarece este o parte necesar pentru a menine stima de sine. In aceeai vena, philotimo nu este inrudit cu sentimente de remuscri sau vin i este n strns legtur cu noiunea de etic moral (Holden,1972). Dac aciuni sunt luate pentru aprarea philotimo-ului, care rnesc membrii outgroup-ului, responsabilitatea nu este acceptat pentru ce se ntmpl ca urmare a aciunilor. Dac cererile philotimo-ului

38

a fost satisfcute. Persoana care a acionat mpotriv altora poate respinge orice acuzaie pentru orice ghinion ulterior. Pzirea philotimo-ului promoveaz un sim de egalitate ntre indivizi i deci rar un grec se simte inferior altuia. Chiar diferenele de statut i rolul responsabilitilor sunt vzute n termeni de superioritate sau inferionritet in Grecia. Totui, philotimo-ul grecilor este diferit de noiunea de mndrie. Philotimo-ul grecilor este promovat de aciuni care aduc onoare i respect familiei i ingroup-ului nu doar individului. Lee (1959) scoate n eviden c expresia mndriei are conotaia de aroganat, care este detestat de graci. Un proverb cunoscut spune c pasrea deteapt este prins de nas. In multe feluri, luptele interpersonale sunt conduse de ingrijorri ale philotimo-ului. Philotimo este cheia comportamentului n cadrul ingroup-ului, i n mare arat comportamentul fat de outgroup. Cerinele philotimo-ului duc la aciuni care nal poziia n ingroup si n acelai timp declanseaz aciuni de aprare n ingroup. Multe conflicte apar din cauza cererilor philotimo-ului. Poate c este datorit puternicului sens al philotimo-ului, deoarece conflictele pot continua pe perioade lungi de timp la un nalt nivel de intensitate fr sentimente de vinovie sau remucari.

p. 119

Luptele interpersonale n tranzactiile sociale

Viaa sociale greceasc a fost descrisa de Boulay (1976) ca un du-te vino de triri. Friedl (1962) a folosit cuvntul tensiune pentru a cuprinde tririle stenilor greceti fa unii de ceilali i fa de lume i spunnd c un numr mare de ntlniri sociale caracteristica a sensului de a concura, a luptelor de agonie de genul impinsssi tras(Friedl, 1962, p. 76). Ea a folosit metafora luptei pentru a descrie viaa social greceasc de la sat n cutarea identitii ntr-o cultur care caut att de puternic s pastreze in group onoarea i integritatea, care e dusa pn la o exagerat mil fa de tine nsui fa de celalalt. Prin contrast cu ceilali ca o persoana ajunge s se cunoasc si aceasta duce la necesitatea nelegerilor contrastelor si diferenelor. Ea spune c contrastele si tensiunile contrastelor creeate, devin asteptate i dorite(Friedl, 1962,p. 76). Luptele si contrastele sunt evidente n mai multe aspecte ale realitii sociale greceti: a) stilul de conversaie, b) natura competitiv a relaiilor sociale, si c) procesul natural al luptelor relaionale.

Stilul conversaiei si rolul Couvendei

39

Stilul de vorbire al grecilor a fost descris ca virtuos, tios, agresiv i tare(Lee,1959, p. 146). Pentru urechea neobijnuit, orice conversaie pare s fie ceart, si politeea pare s nu joace nici un rol n dialog. Substanta conversaiei este mai puin mai important dect stilul pentru ca e procesul care conteaz (Holden, 1972). Discuia poate fi descris ca o lupt intre opinii personale si nu se termin n gsirea adevrului sau ajungerea la o concluzie sfritul ei este plcerea pur a vorbirii viguroase (Lee, 1959, p. 146). Intr-adevr, vizitatorul din vest, care viziteaz Grecia, este imediat izbit de intensitatea conversaiei: Un cartier din ora sau sat poate fi comparat cu o scena, si prietenii, vecinii si rudele cu un cor care comenteaza la desfurarea casniciilor, ospitalitate sau infidelitate sexual. Nimeni nu poate rmne doar spectator, totui mentalitatea este imposibil de meninu . Nimeni nu se asteapta sa primeasca sprijin pentru reputatia sa dac nu o apara pe cea a aliatilor sai. Majotitatea opiniilor depinde de barfa, care la rndul ei depinde de incalcarea confidentialitatii, amuzamentul care deriva din ridicol si incercari rautacioase de a exploata situaia (Grecia. Un studiu desptre tara, 1985, p. 145). Provocarile, insultele si atacurile sunt, in limite normale aproape sinonime cu a discuta. Friedl (1962) spune c conversaia are calitatea unei arene n care omul se nfieaz ca individ si asteapt rspunsul publicului. Oamenii vorbesc unii la ceilali dect unii cu ceilalti (p.83). nu este normal sa aibe loc mai multe monologuri simultan la o mas n timp ce indivizi diferii se lupt s fie n centrul ateniei si s-i impun personalitatile. Couvenda sau conversaia este foarte imporant pentru societatea greceasc. Precum Triandis (1972) spune: grecilor le place s discute, s se certe si s potriveasca istetimea cu alte dezbateri (p. 323). Gage (1987) reporteaz o conversaie cu proprietarul unei brci care crede ca s exagerezi mintea si s provoci mintea este cel mai implinit destin din toate(p. 30). Devenport (1978) descrie Atena ca un ora unde activitatea social- s mnnci n ora, s bei, s dansezi, s sarui i, mai presus de toate, s conversezi duce viaa de zi cu zi la un nivel extraordinar. Din copilrie toat lumea primete foarte mult stimulare verbal, deoarece conversaia este o ndemnare fr care nimeni nu poate tri. Couvenda joaca un numr mare de funciuni importante pentru societatea greceasc. In primul rnd prin conversaie relaiile personale se creeaz i se menin. Hirschon (1978) spune ca o valoare intrinsec, solitudinea este detestata si tipul de personalitate cel mai aprobat este cel al individului distins i cald n timp ce alii descriu tipul nchis ca rece(p. 77). Izolarea si retragerea, spune ea, sunt echivalente cu moartea social, ca s porneti conversaia interioar este astfel recunoatere existenei celuilalt.

40

Si mai mult, multi greci se simt obligai fa de ceilalti, chiar i fa de cei cu care nu sunt rude din satele de origine sau locurile din prejur (Gage, 1987). Dac doi strini se ntlnesc vor cuta s descopere dac au p. 120 aceleai rdcini. Cel mai adesea descoper c au cunotiine comune sau ca una din rude este casatorita cu una din rudele celuilalt. Sa stabilesti asemenea legtur printr-un asemenea ritual permite fiecruia sa-l plaseze pe celalalt in ingroup, astfel promoitand sentimente mai calde i un mai mare grad de ncredere. In cel de-al doi-lea rnd, couvenda serveste ca o modalitate de a susine egalitatea la intalnirile cu ceilalti. Aceasta egaliatte nu este neaparat legat de statut, educaie sau nivelul economic, dar se refer la egalitate ntre fiinte umane. Precum spune Friedl (1962): dreptul la un anume dai i primeti subliniaza toate relaiile i servete la a ine orice relaie de egalitate, cel puin la un nivel(p. 83). Acest sim de egalitate este cerut de philotimo-ul fiecrei persoane i prin couvenda el este format i meninut. Acesta poate conduce o persoan la puncte de vedere puternice despre un subiect cu care el sau ea nu sunt familiari i de a-i apara punctele de vedere chiar dac acestea sunt clar mpotriv lor. Sa pierzi ntr-o discuie din cauza faptelor sau logicii prezentate de celelalt arat slabiciune i ar pune persoana ntr-o poziie inferioar. Susinerea personalitatii unei persoane prin opinii puternice i angajndu-te cteodat n ceart urt, este modalitatea obinuita de a crete philotimo-ul la nivelul individului. In al treile-a rnd, couvenda este o surs a distraciei. Viaa tradiional de la sat este comun i repetitiv, n special naintea apariiei televizorului, prin conversaie erau aduse elemente noi i unice n aceste locuri. Variatia i incertitudinea sunt impuse de aspectele vieii care altfel intrinsec nu au elemente de aventur. Distractia este sporit de bogia tradiiei orale a grecilor, a carei limb permite o precizie de exprimare care promoveaz povestiri neegalate. Gage (1987) arat c de cnd a aparut, limba are mai multe proverbe, mituri, legende i umor. El spune ca i cel mai needucat grec i imbogateste limbajul cu proverbe, multe din ele reflectnd cinismul unui popor care s-a obinuit cu condiiile vitrege, cu toate acestea ei au reusit s-i ntrein puterea spiritual i umorul (p 59-60). Holden (1972) arat cum lauda ia cteodat forma aparentei brodri retorice nevinovate pentru a face situaiile s par mai mari, mai semnificative i mai flatante prntru sine dect sunt (p. 94). In ultimul rnd, couvenda este importnt pentru sprijinirea personalitatii unei persoane i pentru pastrarea stimei de sine. Hitschon (1978) arat ca viaa social este important, pentru ca prestigiul i reputatia, care depind de opinia celorlalti, sunt msura i meritul individual i cel al familiei sale. Friedl (1962) consider couvenda ca felul n care brbaii si femeile maresc realizarile lor si al familiilro lor si

41

vehiculul prin care brbaii isi demonstreaza cunotiinele politice si pornesc argumentele politice. Lauda este accepteta social si Davenport (1978) crede ca este un mijloc de a promova philotimio-ul. In afr de intensitatea la nivel inalt reflectta in couvenda, certurile, dezbaterile si alte certuri verbale, nu sunt vzute ca aberatii si nu afecteaza necesar negativ relaiile sau duc la sentimente negative in cadrul relaiilor. Mai degrab sunt vzute ca aspecte integrale ale existentei zilnice. In timp ce couvenda reflect lupta interpersonalal care este esenta realitii greceti, funcioneaza in centrul scenei in vazul tuturor spectatorilor. In spatele scenei sta lupta relaionala in care rivalitatea si competiia joaca un rol important.

Competiia si lupta relaional Holden (1972) scrie despre curentul profund al rivalitatii si suspiciunii care exista ntre greci. El spune ca relaiile sunt intr-un constant flux datorita naturii competiive a orientrii sociale a grecilor. Grecii tind s cread c prietenul dumanului meu este dumanul meu, si ca dumanul, dumanului meu este prietenul meu deci marchiaz constant, dizolv si refac coaliiile n timp ce diferiti dumani apar n scen. Din punctul de vedere al lui Holden (1972) viaa fr un duman pare sa fie intolarabila (p. 89), deci noi lupte relaionale sunt in dezvoltare constanta. p. 121 Luptele existente in viaa social a gercilor sunt alimentate de o orientare competiiv care este diferita fata de cea intalnita in societile din vest. Este adesea notat ca in timp ce iin Europa si in statele Unite ale Americii, oamenii concureaza unii cu ceilalti incercnd sa alerge mai repede, ca sa ajunga inaintea celorlalti, grecii concureaza unii cu alii, tinandu-se de cel cu care concureaza ca sa ii tina deci impiedicndu-i sa nu ajunga inainte. Fendinta de a concura prin a-ti dobori semnalul dumanului o abordare diferita a conflictului care poate afecta semnificativ modul in care conflictele sunt conduse. Modul de adordare al competiiei in Grecia reflect natura colectivist a culturii tradiionale greceti. In timp ce n culturile individualiste precum n Statele Unite ale Americii si in majoritatea statelor din Europa competiia este ntre indivizi, competiia greceasc este in primul rnd n ingroup sau n outgroup (Triandis, 1986). Cererile philotimo-ului ca grecii se indreapt spre ajutorul n ingroup, ajut la prevenirea formelor de competiie, care ar strica legturile care in ingroup-ul impreun. Totui nevoia de a apra ingroup-ul de ru, poate duce la conflicte intense ntre ingroup si outgroup. Doumanis (1983) spune ca in comunitile tradiionale greceti relaiile sociale erau ori pozitive ori negative, fr loc de neutralitate ntre. Familiile ori concurau sau concurau agresiv, vicleneste si cte o dat fioros (p.28).

42

Procesul de centrare al luptei relaionale In ciuda naturii competiive a relaiilor cu outgroup-ul, caracteristicile luptei interpersonale ale grecului nu sunt in totalitate centrate pe rezultat, mai degrab tind s se centreze pe proces. Auzit adesea este fraza Perazmana Ksehazmena sau Ce este trecut este uitat. Aplicte nu doar evenimentelor neplcute, dar n acelai timp si succeselor, scot in acelai timp natura scurt a victoriei si infrngerii si asa noi lupte relaionale prind form constant. Se poate afirma ca luptele interpersonale dau mult satisfactie personal si social grecilor. Friedl (1962) spune ca este continua agonie (anxietate sau agonie) care il face pe grec s se simta in via. Holden (1972) descrie conflictul ca genernd scanteia de tensiune care este singura caracteristic a grecilor. Tensiunea, micarea, ansa, procesul, acestea sunt esenta vieii grecului (p. 33). Nu doar lupta are un grad de stimulare, ci i satisfactia pentru greci, de asemeni, joac un rol important n fortificarea solidaritatii in ingroup. Ostilitatea si opoziia ndreptate spre outgroup servesc ca un compliment pentru cooperarea necesara n ingroup. Cu toate ca, competiia cu outgroup-ul, membrii outgroup-ului atesta alianta lor la ingroup. Cum afirma Doumanis (1983): valoarea prestigiului sionoarei atat de importante in cultura tradiional greceasca a ramas in atenia si opinia prietenilor si dumanilor in interesul semenilor si acceptarea invidiei concurentilor (p. 29 emphasis added). In multe feluri, comunicarea si relaiileinterpersonale in Grecia oglindesc o descriere a contrastelor in lumea fizica. Precum lumea greceasca de la tara este dominata de munti si adesea teren arid, conversatiile si realiile sunt caracterizate de tranzactii si par pentru cel dinafr dure si solide. Luptele fizice, spirituale si sociale sunt construite in priveslistea greceasca, phyche, si relaiile in feluri care sunt dificil de neles pentru mintea vest europeana. Cu toate ca aceste lupte ar extenua pe cel din vest, ele par sa invigoreze pe grec. Diferene ca acestea face ca actuala natiune din vest sa constituie conflicte incomplete si poate nepotriveite in descrierea culturilor precum acelea tradiionale si contempoane grecilor.

Implictii pe viitoare cercetri Grecia este o societate in tranzactie, mutandu-se rapid de la statutul tradiional si cultura insului la un mediu occidental si cosmopolitan. In timp ce miezul culturii tradiionale greceti exista influena externe in metobele comunicatiei contemporane urbane greceti, sunt dect puine studii reportate care examineaza mediul urban (Campbell, 1983;Doumanis, 1983,Hichon, 1983;Triandis,1986).

43

p. 122 Exista nevoia de a conduce studii pe teren si investigatii empirice ale modului de comunicare in Grecia contemporan. In timp ce acest studiu s-a concentrat asupra palavome si implictiile sale in conflictele interpersonale in Grecia sunt si alti factori sociali care au impact in comunicarea interpersonala. Timpul este propice pentru studierea penomenelor precum orientarea, distincia dintre rolurile masculine si feminine si influena parerilor religioase in contextul Greciei contemporane. Cercetri trebuie fcute pentru examiarea impactului comunicrii in relaiile interpersonale dintre greci si cei din vest-ul Europri, nord-americani. In afr scopului acestei lucrri de a explora aceste aplicii, consecinele pentru interaciunile culturale sunt numeroase. Un concept precum palavome poate fi instructiv si pentru vest-europeni, nord-americani si greci cum sunt cautate mbuntiri in relaiile interpersonale. In sfrit, aceasta examinare directioneaz ctre deficienta n literaturi, conflict si menajarea conflictului. Multe din teoriile si cercetrile literaturii despre conflict publicate in Statele Unite ale Americii trebuie s fie reexaminate si tesute. Paredigma cultural a conflictului reprezentata in limitele literaturii existente pentru care natura acestui fenomen important poate fi neles. n timp ce apeluri au fost fcute pentru cercetri specific culturale in procesul de comunicare (Broome, 1986), exist puine studii fcute in literatura comunicrii care examineaz felurile de comunicare in societi altele dect Sattele Unite ale Americii (Shuetr, 1990). Numai prin cercetri cultural specifice conduse ntr-o manier cultural-sensibil putem nelege natura unui conflict si a unei culturi din perspectiv cultural. pg 155 Genul, Comunicarea si Cultura Privind peste coperta unei reviste populare din Ianuarie 1993, acel titlu anuna drama genului, comunicrii si culturii. Intreband dac ar trebui sa incercam mcar sa ne nelegem, ziarul sugera faptul ca efortul de a construi o relaie ntre femei si brbat ar putea cere mai mult efort dect se merita. Indiferent ct de util poate fi aceast reclam exagerat n a vinde ziarul, este o eroare n anumite privine. O problem este c titlul se concentreaza pe sex ca surs de diferene cnd n prezent, cum vom vedea in articol, sexul are puin de-a face cu felul n care oamenii se neleg. Genul, cu toate acestea, are un impact mare in relaiile interumane. Coperta publicaiei de asemenea exagereaz dificultatea de a crea si susine relaii satisfacatoare intre genuri. Dac nelegi cum difer culturile feminine si masculine, si cum comunica fiecare, nu o sa ai probleme mari in a te nelege cu persoane de ambele sexe. Este, de asemenea, posibil s decizi c merit efortul de a te nelege bine. Acest articol te va ajuta s nelegi cum diferenele ntre gen si culturi nsufletesc comunicarea.

"Brbai si femei: ne putem nelege?Ar trebui sa incercam mcar?"

44

Urmrim drama de culturi, comunicare si gen in doua feluri. In actul I al acestei drame, vedem cum comunicarea produce si reproduce definiii culturale ale masculinitii si feminitii. Actul II exploreaz culturi feminine si masculine pt a descoperi de ce difera genurile, cnd, cum si de ce folosesc comunicarea. Pentru a concluziona actul III ofera sugestii ale modurilor in care putem lega lipsa de comunicare care uneori intervine cu interaciunea efectiv in cultura, gen si comunicare. Ce face sa devin o cultur in locul doar a unei calitti comune a unui numr de indivizi? De exemplu, dei toti oamenii cu ochi albatrii impart caracteristici comune, nu i consideram o cultur. Atunci de ce am privi masculinitatea si femininitatea ca diferite culturi? Ce sunt culturile de gen masculin si feminin si cum sunt create? Cum diferenele intre culturile genurilor afecteaza comunicarea? Cum nvm sa traducem comunicrile fiecruia si s dezvoltam singuri o a doua limb? Acestea sunt ntrebri pe care le urmrim n lucrare. Constructia social-simbolic a genului Probabil ai observat ca folosesc termenii "feminin" si "masculin"in loc de femei si brbat. Primul se refera la gen si al doilea la sex, care sunt doua fenomene distincte. Femeie, brbat, mascul i femel sunt cuvinte care specific identiti sexuale, cu determinri biologice. In contrast, feminin si masculin desemneaz genurile care sunt nelesuri social construite pentru sex. Inainte de a putea nelege de ce genul este o cultur, avem nevoie sa clarificam ce gen este si cum difer de sex. Sexul Sexul este determint de coduri genetice care programeaz caracteristici biologice. Din cele 49 de perechi de cromozomi umani, o pereche controleaza sexul. De obicei aceasta unitate are doi cromozomi si unul este mereu un cromozom X. dac al doilea cromozom este Y fatul este baiat; dac este X, este fata. (Apar si alte combinatii:XYY , XXY, XO, si XXX). In timpul sarcinii, codurile genetice directioneaza productia de hormoni astfel nct fatul sa primeasca hormoni care dezvolta organe genitale externe si interne cu facerea lor genetica. (Din nou exista excepii, de obicei cauzate de inteventii medicale.Vezi Wood, 1933 pentru o discuie aprofundata). p. 156 Ajutat si sprijinit de hormoni, genetica determin figuri biologice pe care le folosim pentru a clasifica sexul feminin i masculin: organele sexuale externe (clitorisul i vaginul la femei, penisul i testiculele la brbai) i organele sexuale interne (uterul si ovarele la femei, prostata la brbai). Hormonii, de asemenea, controleaz caracteristicile sexului secundar precum procesul grsimilor din

45

organism (femeile au mai multe grsimi pentru a proteja uterul cnd un ft este prezent), ci muchi exist si pr pe corp. Exista diferene n creierele brbailor si ale femeilor. Femeile n mod normal au o bun dezvoltare n emisfera dreapt care controleaza lucrurile creative i integrative, n timp ce masculii au mai dezvoltat lobul stng, care guverneaza gndurile analitice si abstracte. In general, femeile au o mai bine dezvoltat "corpus callosa" care sunt legturile nervilor ce unesc lobii celor dou pri ale creierului. Acest lucru sugereaza faptul c femeile pot fi mai capabile s treac de la emisfera stng dect brbaii s treaca la dreapta. Toate acestea sunt diferene de sex direcionate de genetic i biologice. Genul Genul este considerabil mai compus dect sexul. Pentru nceptori te-ai putea gndi la gen ca fiind nelesul cultural al sexului. O cultur construiete genul prin arbitrarea sarcinilor anumitor caliti, activiti si identiti despre fiecare sex si apoi incluznd aceste datorii n fabrica vieii sociale. Constructiile culturale ale genului sunt comunicate individului printr-o serie de structuri si practici care construiesc viaa noastr de zi cu zi. De la natere mai ncolo, indivizii sunt asortai cu comunicarea care prezint prescripii culturale pentru gen ca natural si drept. Incepand cu rozul si albastrul paturilor folosite in spitale, socializarea genului continu n interaciunea cu prinii, profesorii, generaiile i media. Pe parcursul interactunilor noastre cu alii, primim mesaje constante care ntresc apartenena femeilor la feminitate i brbailor la masculinitate. Acest lucru releva faptul ca genul este o creaie social nu o caracteristica a individului. Procesul socializarii genului este constant si profund, aa c n general urmeaz sa conving indivizii s adopte sprijinul genului societii pentru ei. Acest lucru inseamna ca indivizii nu sunt nscuti cu gen, dar noi devenim genuri pe msur ce interiorizm si incorporm viziunea societii noastre de feminitate si masculinitate. Deii unii oameni rezista socializarii genului, intensitatea percepiilor sociale pentru gen asigur c majoritatea femeilor vor deveni femei i majoritatea brbailor, brbai. Acest articol ar trebui s te trimita la propriul tau gen astfel nct s decizi dac esti masculin sau feminin sau o combinatie de genuri. Genul se refer la credine sociale si valori care specific ce sex "inseamna' si ce ii impiedic ntr-o societate particular la un moment dat. Deoarece culturile variaz si fiecare se schimb peste timp, insemnatatea genului nu este universala sau stabila. in loc, feminitatea si masculinitatea reflect credinele si valorile unor culturi particulare la anumite puncte. Prezenta continu a nelesurilor sociale construite ale genurilor n viaa noastr face ca ele sa par naturale, normale, drepte. Din

46

moment ce culturile normalizeaz sistematic definiii arbitrare ale genului, se ntmpl s reflectm la cum este de nenatural ca jumatate din oameni sa se presupuna a fi mai mult posesivi, emotionali si interesati in a avea grija pentru ceilalti dect cealalta jumatate. Dac reflectm asupra definiiilor sociale ale masculinitii si feminitii, nu prea au sens. In concluzie, genul si sexul nu sunt sinonime. Sexul este biologic, n timp ce genul este social construit. Sexul este stabilit de genetic si biologie n timp ce genul este produs si reprodus de societate. Cu excepia operatiei, sexul este permanent, in timp ce genul variaza peste timp si peste culturi. Sexul este o proprietate individuala, in timp ce genul este o calitate social si relaionala care castiga neles din preponderenta intereselor sociale si contrastul cu celelalte genuri. Ce am acoperit explic prima relaie despre gen, comunicare si cultura. Vedem ca societile creaza nelesuri de gen care comunica printr-o abundenta de structuri culturale si practici ; in schimb, indivizii devin genuri incorpornd prescriptii sociale in identitatea personala. Ne intoarcem acum la a doua relaie, care privete cum constructiile sociale simbolice de gen stabilesc coduri de conducere, gnd si comunicare care creaza diferite culturi de gen. p. 157 Culturile feminine si masculine de comunicare Incepand din 1970 savanii au observat c anumite grupuri de oameni mpart practici de comunicare nefamiliare celor de afr. Acest fapt a condus la realizarea ca exista diferite comuniti de vorbitori, sau culturi de comunicare. William Labov(1972,p 121) defineste culturile comunicationale ca existnd cnd un set de norme privind cum s comunici impartit de un grup de oameni. Intr-o cultur de comunicaie membrii mbrtieaz nelesuri similare ale felului cum s foloseti vorbirea i ce scop are. Cnd savanii realizau c culturile de comunicare distincte exist, au inentificat multe, unele sunt discutate in aceasta carte: africani, americani, oameni n vrst, indieni, homosexuali, lesbiene si oameni cu disabiliti. Membrii in fiecare din aceste grupuri au mprit perspective pe care cei din afr nu le au si valorile lor distincte, punctele de vedere si experienele influeneaz cum fiecare cultur folosete limba. Acest lucru rmne valabil pentru culturile de gen de cnd femeile si brbaii in general au diferite perspective privind de ce, cnd, si cum s comunice. Culturile de comunicare feminin si masculin au fost rezolvate de savani. Cercetrile lor arat ca cele mai multe femei si fete opereaz din presupuneri despre comunicare si reguli folosite pentru comunicare care difera semnificativ de cele inchise de majoriotatea brbailor sau bieilor. Folosesc

47

calificativul cuvnt, "majoritatea', pentru a ne reaminti c discutam diferene generale, nu absolute bazate pe sex. Unele femei nu sunt socializate in cultura feminina sau o resping; de asemenea, unii brbai nu se identifica cu cultura masculin. Pentru majoritatea, oricum, femeile socializeaza in cultura feminina si brbaii in cea masculin. Cum iese la iveala acest lucru este urmtoarea noastr judecata. Comunicarea construiete culturi de gen

Cum sunt create si susinute diferitele culturi de genuri? Se crede ca interaciunea cu alii pe care ii nvm ce inseamn masculin si feminin n societatea noastr si ceea ce se presupuna c suntem. Comunicarea este de asemenea primul criteriu prin care asimilm personalitatea genului astfel nct modurile noastre de a vorbi s fie astfel, s reproduc vederi sociale ale feminitii si masculinitii. O s ne uitm acum mai aproape la cum bieii si fetele socializeaz in identitile genului masculin si feminin. Doctorii si cercetatorii au identificat dou influene primare despre socializarea genului: comunicare familial, n mod special ntre mame si copii si interaciunea reactionala ntre copii. In fiecare dintre aceste arii, comunicarea reflect si reproduce culturi de gen. Influene psihodinamice despre identitatea genului Genul nu este doar un rol; este un aspect esential al identitii care este centrat pe cum ne petrecem si cum acionm n lume. In cartea sa clasica "The Reproduction of Mothering ", psihiatrul Nancy Chodorow afirm c identitatea genului este profund format de dinamici psihologice n familii si in mod special in relaia mam-copil, n ultimii ani. In ceea ce privete Chodorow, este semnificativ faptul c primul care ofer cadou o maina majoritii copiilor este o femeie, n general mama. Mama formeaz diferite relaii cu fiii i fiicele i aceste diferene cultiv identitile de gen feminin i masculin. pg 158 Intre o mam i o fiic s-au certat Chodow si alti doctori, exist o identificare elementar ca membrii ai aceluiasi sex. Pentru c fiicele se identifica cu mamele, pot dezvolta propriile identiti in interiorul primei relaii. Un fiu, nu se poate identifica n totalitate cu mama pt ca ea este femeie. Astfel, pt a dezvolta o identitate de gen, fii trebuie sa se diferentieze de mame, trebuie sa se distanteze de prima relaie pt a stabili propria copilarie. Vedem apoi o diferen elementar n formarea identitii sexelor. Fetele tind sa se defineasca in relaiile cu alii, in timp ce brbaii se definesc independent de

48

alii. Fie c gndim despre noi ca fiind conectati fundamental de aliin (prin relaii)sau separati de ei (independent de relaii) influeneaza cum ne percepem si cum interacionm cu alii. In general, brbai (copii si adulii) pastreaza o distanta considerabila inre ei si ceilalti, dect o fac femeile. Acest lucru are sens din moment ce apropierea cu mama avantajaza fetele dar nu si interferenta cu fii in eforturile lor de a se autodefini. Dand aceasta diferita baza de identitate este surprinzator ca fetele si femeile se simt bine construind relaii apropiate si dezvaluindu-le altora, in timp ce majoritatea brbailor si bieilor sunt rezervati in ceea ce privete implicrea si dezvaluirea. Este importanta ca relaia mama-copil, totui nu este singurul factor care cultiv identitatea de gen. p. 158 Jocul copiilor

Sporirea influenelor psihodinamice ale identitii genului este comunicarea care se petrece in jocurile copilariei. Intrarea in aceasta arie a fost initiata de Daniel Maltz si Ruth Borker, care au studiat copiii in timpul jocului. Cercetatorii au observat ca reactia era de obicei separat si ca bieii si fetele trebuiau sa favorizeze direct diferite jocuri. In timp ce fetele erau predispuse la jocul cu casa sau scoala, bieii tindeau sa joace sporturi cu echipe competiive ca fotball sau badeball. Pt ca diferitelor teluri, strategii si relaii caracterizeaza jocurile fetelor si bieilor, copii au nvat diferite reguli pt interaciune. Atragatori in joc, Maltz si Borker au concluzionat, si au contribuit la socializarea intre copii in culturile comunicationale feminine si masculine. Jocurile fetelor Majoritatea jocurilor de fete cer doar doi sau trei oameni asa ca promoveaza relaii personale. Mai departe, aceste jocuri nu au reguli prestabilite sau fixe, roluri si obiecte. In timp ce incercarea de a arunca cu mingea si fuga de acasa sunt scopurile in jocul bieilor si roluri ca aruncator, omul de la linie si prinzator sunt clar specificte, cum sa te joci acasa, este deschis spre negociere. Pt a face ca jocul lor sa mearga, fetele vorbesc intre ele si se neleg la reguli, roluri si scopuri; "Tu o sa fii mama si eu tatal si vom face curatenie in casa. "Din joaca nestructurt cooperativ, fetele nva trei reguli elementare de cum sa comunice. 1. Sa fie cooperante, cooperative, cuprinzatoare. Este important ca fiecare sa se simta implicta si sa aiba sansa de a juca.

49

2. Nu critica ceea ce ceilalti n-au fcut. Cultiv relaiile egale asa nct grupul sa fie unit si multumitor pentru toti. 3. Fii atent la sentimentele si nevoile altora si fii sensibil in interpretarea si rspunderea lor. In concluzie, jocul fetelor se petrece intr-o cultura de gen care subliniaza relaia mai mult dect veniturile din afr, sensibilitatea la ceilalti si cooperativitatea, inclusiv orientarea interpersonala. Jocul bieilor Altfel dect jocul fetelor, cele pe care bieii tind sa le joace implic grupuri mari (baseball-ul cere 9 jucatori plus alii) si se dezvolta prin reguli si teluri care sunt stabilite din afr si constante. De asemenea, jocul bieilor permite vedete individuale, MPV, de exemplu, si, de fapt, statutul unui baiat depinde de rolul sau in relaie cu ceilalti. Cel mai structurat, mare si individualizat caracter al jocului bieilor ii nva trei reguli de interaciune: 1.Susine-te singur. Foloseste vorba si aciunea pt a-ti inalta ideile si pt a-ti stabili statutul si liderii. p. 159 2. Concentreaza-te pe ceea ce vine din exterior. Foloseste-ti vorbitul si aciunile pt a face ca lucrurile sa se intample, sa rezolvi problemele si sa-si atingi telul. 3. Fii competiiv. Pastreaza atenia concentrata asupra ta, depaseste-i pe alii si stai mereu n fata. Jocul bieilor, apoi , subliniaza ceea ce au nvat, atat pt echipa cat si pt membrii in mod individual. Telurile sunt de a castiga pt echipa si de a fi cel mai bun jucator din ea.Interaciunea este mai mult o pista pentru negocierea puterii si statutului dect pentru construirea relaiilor cu alii si competiivitatea eclipseaza cooperativitatea ca stil acceptat in culturile comunicationale masculine. Caracteristicile jocului fetelor si bieilor conduc la nelegeri distincte ale rezultatului vedetelor si cum ar trebui folosite. diferenele pe care le-a identificat Maltz si Borker in jocul copiilor sunt cele pe care le purtam mai departe in viaa de adult asa ca au punctat comunicarea intre aduli brbai si femei. Atat de divergente sunt anumite nelegeri ale femeilor si brbailor nct lingvista Deborah Tanner susine "comunicarea intre brbat si femeie poate fi precum trecerea culturilor comunicationale, o confruntare de stiluri comunicationale. In combinatie, teoriile psihodinamice si cercetrile sociale ofera o imagine coerenta a felului cum culturile genului sunt produse si ce cuprind. Socializarea feminina subliniaza relaiile si sensibilitatea la oameni si procesul de interaciune, in timp ce socializarea masculin creaza independenta, putere si atenie la lucruri exterioare.

50

Se sintetizeaza felul in care aceste diferene in culturile de gen afecteaza comunicarea. pg159 Brbaii si femeile in conversaie: Comunicarea interculturala Odata ce brbaii si femeile nva regulili diferitelor culturi de gen, le inmagazineaza in propriile identiti si acest lucru reduce triumful nelesurilor sociale ale genurilor. O caracteristica in a fi introdus intr-o identitate de gen este ca exista diferene generalizabile in stilul feminin si masculin de comunicare. Aceste diferene conduc frecvent la nenelegeri in interaciunea interculturala. p. 159 Goluri de gen in comunicare Pentru a ilustra consecinele practice ale diferenelor pe care le-am identificat, hai sa luam in considerare anumite cazuri concrete de comunicare intercultural de genuri. Mai departe sunt cinci exemple de probleme comune n comunicarea dintre brbai si femei. Odat ce le citesti vei constata c anumite iti sunt familiare si tie. Ce conteaz ca sprijin? Rita este chiar uimit cnd l ntlneste pe Mike la cin. Ii explic c este ngrijorat n legtur cu un prieten care a nceput s bea mult. Cnd Mike a sfatuit-o s-l aduc pe Mike la o consiliere, Rita a repetat ct de ingrijorat se simte. Apoi, Mike i-a spus Ritei s se asigure c prietenul ei nu conduce dupa ce a but. Rita a explodat spunnd c ea n-are nevoie de sfaturi. Iritat de lipsa ei de apreciere pentru ajutorul oferit, Mike ntreab, "Atunci de ce l-ai cerut? "Exasperat Rita rspunde: "O, nu conteaz, o s vorbesc cu Betsy. Mcar ei ii pasa cum m simt." Feedback inselator. Roseann i Drew sunt colege ntr-o firm de marketing. Intr-o diminea intr n biroul ei s fac o publicatie. In timp ce Drew a discutat ideile sale, Roseann incuviina i spuse "Um", "Un huh" si "Da". Cnd el termin si intreab ce prere are, Roseann spune "Nu cred ca acel plan va vinde produsul. Simtindu-se dus pe o cale greit, Drew intreab: "Atunci de ce erai de acord n tot timpul n care eu iti prezentm ideile mele? "Complet confuz, Roseann a rspuns: "Ce te face s crezi c eram de acord cu tine?"

51

Exprimnd grija Dedrik si Melita se ntlnesc de 2 ani si au o relaie serioasa. Pt a celebra aniversarea lor Melita vrea s petreac o seara linistit n apartamentul su unde pot vorbi despre relaia lor si pot fi unul langa celalalt. Cnd vine Dedrik, el plnuieste o cin si un concert. Melita se simte ranit ca nu vrea s vorbeasc si s-i fie aproape. p. 160 Comunicarea feminina 1.Foloseste pentru a construi si susine relaia cu ceilalti. 2.deschide-te altora si nva despre alii prin deschidere si imparatsire 3. foloseste exprimarea verbal pentru a crea o simetrie sau o egalitate intre oameni. 4. Creaza paralale cu experienele celorlalti arat nelegere si empatie ( "Stiu cum te simti.") 5.Pentru a-i susine pe ceilalti, exprima-ti nelegerea in legtur cu sentimentele lor. 6.Include pe alii in conversaie intrebandu-i despre parerile lor si incurajandu-i sa colaboreze.Asteapta-ti rndul sa vorbesti astfel nct alii sa participe. 7.Pastreaza conversaia punand ntrebri si aratnd interes in ideile altora. 8.Fii nelegatoare.Lasa-i pe ceilalti sa stie ca tu auzi si-ti pasa de ceea ce ei spun. 9.Fii experimentala astfel nct ceilalti sa se simta liberi sa-si adauge ideile. 10.A vorbi este o relaie uman in care detaliile si partile interesate sporesc adancimea legturii. Comunicarea masculin 1.Foloseste vorbitul pentru a te afirma si a-ti afirma ideile. 2.Dezvaluirile personale te pot face vulnerabil. 3.Foloseste vorbitul pt a-ti stabili statutul si puterea. 4.A potrivi experienta este o strategie competiiv pt a atrage atenia. 5.Pentru a-i sprijini pe alii,fa ceva folositor_ofera sfaturi sau rezolva o problema pentru ei. 6.Nu mpri stadiul unei discuii cu alii; Nu intrerupe pe alii cu propriile puncte de vedere. 7.Fiecare persoana este pentru el sau pentru ea insesi; nu este treaba ta sa-i ajuti pe alii sa le imparta. 8.Foloseste rspunsuri pentru a-ti formula propriile pareri si sa rspunzi altora.

52

9.Fii apreciativ astfel nct sa te perceapa ca fiind de incredere si ajutor. 10.Vorbitul este o secventa lineara care ar trebui sa indeplineasca teluri.Detaliile din exterior stau in cale si fac sa nu se mai dobandeasca nimic. Prefer s-o fac singur. Joy are dificultati n a scrie o foaie pentru ora de comunicare, pentru c nu este sigur ce vrea profesorul. Cnd mentioneaz acest lucru prietenei sale Ellen, ea i sugereaz ca el s-l ntrebe pe profesor sau pe un coleg de clasa s-i clarifice direciile. Jay rezist spunnd: "Pot sa-mi dau seama singur." Putem vorbi despre noi? Anne isi intreaba logodnicul, pe Ben: "Putem vorbi despre noi? "Imediat Ben s-a simtit incordat: inca o problema la orizont. Se fereste de o discuie neplacuta si da din cap afirmativ. Anna apoi ii multumeste lui Ben pentru ca a fost susinator in ultimele luni cnd ea a fost sub o presiune enorma la serviciu. Apoi ea il invita sa-i spuna ce il face pe el sa se simta iubit si aproape de ea. Desi Ben se simte usurat sa nvee ca nu exista o criza , el este de asemenea nedumerit: "Dac nu exista o problema, de ce au nevoie sa vorbeasca despre relaia lor? Dac merge, las-o asa." Probabil ca ai fost implict in conversatii de acest gen. Si probabil ca ai fost confuz, frustrat, ranit, sau chiar furios cnd un membru al altui sex nu ti-a dat ceea ce vroiai sau nu ti-a pretuit eforturile de a fi susinator. Dac esti femeie s-ar putea sa crezi ca Mike ar trebui sa fie mai sensibil la sentimentele Ritei si Dedrik ar trebui sa pretuiasca timpul petrecut singur alaturi de Melita. Dac esti baiat, este posibil sa simpatizezi frustrarile lui Mike si sa simti ca Rita ii ofera zile grele cnd incearca sa ajute. De asemenea ai putea crede ca Melita este norocoasa sa aiba un baiat care e dispus sa cheltuie niste bani astfel nct sa se distreze mpreun. p. 161 Cine are dreptate in acest caz? Este Rita nerezonabila? Este Melita nerecunoscatoare? Sunt Dedrik si Mike insensibili? Este Jay incapatanat? L-a neles Roseann greit pe Drew? Cnd ne concentram la astfel de ntrebri ne legam de o problema centrala in comunicarea genurilor: tendin de a judeca. Deoarece culturile vestice sunt ierarhice, suntem nvati sa percepem diferenele ca fiind

53

bune si rele nu doar diferene. Totui, inclinatia spre a judeca persoanele ca fiind bune sau rele oricnd exista nenelegeri de obicei imprastie necazuri pentru relaiile apropiate. Dar judecnd nu este singurul mod in care am putea sa gndim despre aceste interaciuni si nu este cel mai constructiv mod dac interesul nostru construiete relaii sanatoase. Interesul nostru construiete relaii sanatoase. Barfind ceea ce difera de felul nostru de a fi nu face dect sa stea in calea comunicrii efective si relaiilor satisfacatoare. Toata energia investita in a fixa greseli sau a apara comportamentele noastre disimuleaza ce putem dedica pentru a nva cum sa comunicam mai bine. Ce ar putea fi mai productiv dect judecta este sa nelegem si sa respectm stilurile unice de comuncare. Odata ce recunoastem ca exista diferite si distincte stiluri valide de interaciune, putem privi si perspectivele altora si sa interacionm mai constructiv cu ei. S nelegem comunicarea intercultural Afundandu-ne in sectia de mai devreme a acestui articol putem analiza nenelegerile in aceste cinci dialoguri si sa vedem cum cresc diferite stiluri de interaciune cultivte in culturile comunicationale feminine si masculine. Pentru ca brbaii si femeile in mod normal se bazeaza pe reguli distincte de comunicare, au diferite moduri de a arat sprijinul, interesul si grija. Acest lucru implic faptul ca pot percepe aceeai comunicare in feluri diferite. In primul scenariu, scopul Ritei in discuia cu Mike nu este doar sa-i spuna despre grija sa pentru prietenul ei, ea de asemenea vedea comunicarea ca pe o legtur cu mike. Vrea ca el sa-i rspunda ei si sentimentelor ei pentru ca acest lucru va spori apropierea de el. Scolit in masculinitate, Mike vede comunicarea ca pe un instrumet de a face anumite lucruri asa ca incearca sa ajute dand sfaturi. Ritei i se pare ca in totalitate nu este de acord cu sentimentele sale, asa ca nu se simte apropiata de Mike, care a fost primul ei scop in a vorbi cu el. Ritei i-ar prinde bine niste sfaturi numai dupa ce Mike ii va rspunde la sentimente. In al doilea exemplu, problema apare cnd Drew traduce feedback-ul Roseannei in legtur cu regulile de comunicare in culturile masculine. Femeile nva sa ofere o serie de rspunsuri replici_ pentru ca este o parte a folosirii comunicrii pentru a construi relaii cu alii. Culturile masculine, se concentreaza pe rezultate mai mult dect pe procese, asa ca brbaii tind sa folosesca feedback-ul la un singur acord sau dezacord. cnd Drew o aude pe Roseann : "ums", "uh huhs", si "da", el presupune

54

ca ea este de acord. In legtur cu regulile culturii ei, ea doar afisaza interes si fiind nelegatoare, nearatnd acordul. Dedrik si Melita de asemenea au experimentat ciocniri de culturi in comunicarea lor. Cu culturile feminine, a vorbi este o cale _probabil cale primara_pt a exprima apropierea.Pt femei exista apropiere in dialog.Socializarea masculin, in contrast, se streseaza facnd anumite lucruri si sa imparta activiti drept cale primara sa creeze si sa exprime apropierea. Un brbat este mult mai probabil sa-si exprime apropierea.un brbat este mai mult posibil sa-si exprime grija pentru o femeie facnd ceva concret pentru ea (spalandu-i masina, reparndu-i un dispoziiv) sau facnd ceva cu ea(sa skieze, un concert, tennis) dect sa vorbeasca explicit despre sentimentele lui. Brbaii in general experimenteaza "apropierea in activiti". Facnd lucruri este un mod valid de a fi apropiat, femeile pot sa evite sa se simta ranite de parteneri care le propun activiti. Pe langa acestea, femeile care vor sa-si exprime grija in valorile de a fi ale brbailor trebuie sa se gndeasca la ce ar putea sa faca pentru sau cu brbatul in locul la ce ar putea spune. pg162 Sublinierea masculinitii in independenta releva faptul ca Jay a cerut ajutor in nelegerea sarcinii sale. Ca si Tanner puncteaza intr-un fel umoristic faptul ca brbaii rezista invariabil intreband direciile cnd se simt pierduti pe drum in timp xe femeile nu ezita sa ceara strinilor ajutor. Ce am discutat despre identitile de gen ne ajuta sa nelegem aceasta diferenta. Pentru ca femeile initial au dezvoltat identitatea in relaie, legturile cu alii sunt in general cautate si binevenite_chiar si legtur ntmpltoare fcuta pentru a intreba direcii de ajutor cu sarcina. In contrast, brbaii se diferentiaza de prima relaie pt a-si dezvolta identitatea, asa ca relaiile au o nuanta scazuta de pericol_ar putea primejdui independenta. Asa ca refuzul lui Jay de a cere altora ajutorul reflect sublinierea masculin in a menine autonomia si a nu parea slab sau incompetent altora. Doar dac Ellen realizeaza aceasta diferenta intre ei, Jay va continua sa-i zadarniceasca. In cazul final vedem un exemplu comun de interculturalitate in comunicarea de gen. Culturile feminine dau prioritate relaiilor asa ca sunt o sursa constanta de interes, atenie si comunicare. In contrast cu culturile masculine relaiile nu sunt atat de centrale si vorbitul este perceput ca un mod de a face lucrurile astfel ca rezolvarea problemelor dect sporirea apropierii. Din aceste orientri diferite, "vorbind despre noi" inseamna diferite lucruri pentru multi brbai si femei. Cum puncteaza Tannen brbaii simt in general o relaie ca merge bine dac nu este nevoie sa se vorbeasca despre ea, in timp ce femeile tind sa simta ca o relaie este buna odata ce vorbesc despre ea! Dorinta Anei de a discuta despre relaie , pentru ca este atat de buna, n-are nici un sens pentru Ben,

55

si lipsa sa de interes intr-o conversaie despre relaii o raneste pe Anna. Din nou, fiecare persoana tinde sa se bazeze pe reguli necorespunzatoare pentru a interpreta comunicarea altora. Majoritatea problemelor in comunicarea interculturala de gen rezulta din traduceri greite. Acest lucru se ntmpl cnd brbaii interpreteza femeia in legtur cu reguli de cultura masculin si cnd femeile interpreteaza brbaii in legtur cu reguli de cultura feminina. Exact cum nu am presupune, regulile vesticilor se aplic asiaticilor asa ca am fi nelepi sa nu ne imaginm c o regul de gen aparine alteia. Cnd nelegem ca exist diferite culturi de gen si cnd respectm logica fiecareia, ne lum puterea de a comunica n moduri care ntresc relaiile noastre. Comunicnd efectiv intre culturile de gen. Fie c gndete un nord-american, cineva care mnnc cu minile este "necivilizat" sau o femeie presupunnd ca un brbat este "apropiat" pentru c el nu se preface att de tare ca ea, suntem inclinati s credem ca ceea ce difer de obiceiurile noastre este greit. Judecile egocentriste rareori imbunatateste comunicarea sau ntreste relaiile. In loc de a dezbate dac stilurile feminine sau masculine de comunicare sunt mai bune, ar trebui s nvm s vedem diferenele ca fiind numai diferene. Informaia pe care am combinat-o cu sublinierea crii despre nelegere i aprecierea diverselor culturi de comunicare, poate fi distilat n ase principii pentru interculturalitate comunicaional efectiv. 1.Suspendarea judectii. Aceasta este prima si cea mai important pentru ca att ct judecm diferenele, nu le respectm. Cnd te simti confuz n conversaiile interculturale, rezist tendintei de a judeca. In loc, exploreaz constructiv ce se ntmpl si cum tu i partenerul tau v-ai putea nelege mai bine fiecare. 2.Recunoaterea validitii diferitelor stiluri de comunicare. In comunicarea intercultural, trebuie s ne amintim c exist o validitate logic ntre stilurile comunicaionale feminine i masculine. Accentuarea feminina asupra relaiilor, sentimentelor i responsabilitii nu reflect inabilitatea de a adera la regulile masculine pt a nu mai competiiona stresul masculin legat de rezultate instrumentale este o greal s urmarim regulile feminine pentru sensibilitatea la alii. Este neadecvat s aplicm un singur criteriu - fie masculin sau feminin - pentru ambele genuri de comunicare. In loc, trebuie s realizm diferite eluri, proprieti i standarde aparnnd fiecruia. p. 163 3.Interzicerea traducerii replicilor. Putem de asemenea mbunti interaciunile noastre

56

cutnd s nu mai traducem replicile altora. Dac Rita nu i-a spus lui Mike cum s-o traduc, ar fi putut ntreba: "Ce ar fi de ajutor pentru tine?" Nu tiu dac vrei s vorbim despre cum te simi sau moduri de a-i ajuta prietenul. Care ar fi mai bine?" Acest mesaj comunica clar c lui Mike i pasa de Rita si c el vrea s o susin dac ea i va spune cum. Similar, n loc de a exploda cnd Roseann nu e de acord cu el si presupunnd ca ea l-a neles greit intentionat, Drew ar fi putut lua o apropiere mai constructiv i s spun: "Am crezut ca feedback-ul din timpul vorbitului meu indica acordul cu ceea ce spunem". Acest fel de rspuns i va permite lui Drew s nvee ceva nou. 5.Lrgete-i propriul stil de comunicare. Studiind ceea ce alte culturi comunicationale ne nva nu doar despre alte culturi, dar de asemenea despre noi insine. Dac suntem deschisi sa nvm si sa cretem, ne putem largi propria comunicare prin incorporarea indemanarilor mai subliniate in alte culturi.Indivizii socializati in masculinitate ar putea nva o gramada din culturile feminine despre cum sa susina prietenii.De altfel, oamenii din culturile feminine ar putea largi felul in care experimenteaza intimitatea apreciind" apropierea in facere" care este o specialitate masculin.Sunt puine de riscat si multe de castigat incorpornd indemanarile aditionale in repertoriile personale. 6.Suspendarea judectii. Dac consideri ca am transformat principiile, ai dreptate. Este destul de important, oricum, a valora repetitia. Judecata este att de profund tesut in cultura vestica, nct este dificil sa nu evaluezi pe ceilalti si sa nu ne aparam propria poziie.Atata timp cat ii judecam pe alii si ne aparam pe noi insine, probabil nu facem nici un progres in comunicarea mai eficienta. Astfel, suspendarea judectii este primul si ultimul principiu de comunicare intrculturala efectiv. pg 165 Descoperind culturi homosexuale in America A fi homosexual sau lesbien n America este ca i cum te-ai dezvolta ntr-o ar strin. Nu te simi niciodat potrivindu-te acolo "cu ceea ce se petrece in jurul tu. Aceste sentimente se nrutesc pe masur ce oamenii ncep s aib asteptri de la tine s te comporti heterosexual, sa ari interes n sexul opus, s te ntlneti, sa vrei s te cstoreti si s ai copii, s devii serios cu cineva din sexul opus. Dar aceste lucruri nu ti s-ar ntmpl niciodata dac esti homosexual si incepi s te simti lsat pe dinafar. Mai ru, ncepi s te simti ca si cnd ar fi ceva "greit" cu tine pentru ca sentimentele sexuale incep sa fie urgent _pentru membrii ai aceluiasi sex ca tine. Dac consideri c pubertatea si adolescenta sunt grele, gndeste-te cum sunt pentru cineva diferit.

57

Nu exista alegere in aceasta chestiune. Nimeni nu "alege" sexualitatea biologic. Singurii care cred asta sunt aceia care nu au absolut nici o idee cum sunt homosexualii. Lumea este plin de orientri sexuale bigoi care vorbesc despre cum homosexualii sunt si se comporta. Dar nu au cunoscut un homosexual ca prieten, nu au incercat niciodata cu adevrat s inteleag cum e s fii diferit si sunt total nedoritori s ia n calcul posibilitatea ca fiind homosexual este o varietate sexual perfect normal. Mama natur iubete varietatea, si acest lucru nu e nicaieri mai evident n afacerile umane ca n largul domeniu al formelor de sexualitate uman.

DESCOPERIND CULTURA HOMOSEXUAL DIN AMERICA Randall E. Majors ....... p. 166 Cnd vorbeti cu cineva care este homosexual sau lesbiana, curnd vei descoperi c fiecare are o poveste de spus n legtur cu a fi diferit i dificultile care au fost create pentru ei, de aceast diferen. Lupta pentru nvingerea acestor dificulti creeaz un sim comun pentru majoritatea homosexualilor mai ales celor care au supravieuit adolescenei cu o anumit msur de stim de sine. Aceste experiene similare leag homosexualii i lesbienele mpreun ntr-un grup social unic, numii-l cultur, subcultur, frietate, sau comunitate de oameni nsufleii de acelai sentimente. n acest eseu voi explica procesul prin care un om, care este homosexual, devine contient de sexualitatea lui i dirijeaz conflictul pe care aceast descoperire l creeaz. Homosexualii trebuie s ajung la o nelegere a sexualitii lor, i trebuie s nvee metode de supravieuire n mprejurri culturale ct se poate de ostile, prin descoperirea pentru ei nii a resurselor sociale, pentru crearea unei viei pline i productive n vasta cultur american. Aceti factori creeaz un sim al identitii culturale n mintea homosexualilor, i nelegnd acest proces, se vor deschide uile spre nelegerea a ceea ce nseamn s fii homosexual n America. AJUNGND LA LIMIT FIIND HOMOSEXUAL

58

Presiuni enorme din partea culturii heterosexuale de a se conforma mitului de sexualitate normal, fac ca procesul de maturizare s fie unul dificil, particular pentru homosexuali i lesbiene. Homosexualii au fost dintotdeauna parte n orice cultur. Tot astfel, homosexualii sunt pretutindeni n cultura din America unele studii au artat c unul din zece oameni e gay dar ei sunt obligai s-i ascund identitatea i motenirea cultural. Privete la oamenii din jurul tu. Dac unul din zece e gay, i dai tu seama care sunt ei? Probabil c nu, i motivul este acela c cei mai muli gay nva devreme s-i ascund adevratele sentimente n bun stare pentru a trece ca cinstii i pentru a evita certurile pe care, dealtfel, vor avea parte. Dac crezi c exagerez aceast nevoie pentru discreie, las-m s propun un mic experiment. Te provoc s faci un mic semn pe o bucat de hrtie cam de 4 inci ptrai. Dac eti brbat, scrie Puterea Homosexualilor pe hrtie, iar dac esti femeie, scrie cuvintele Puterea lesbienelor. Acum pentru critici: te provoc s ataezi aceast bucat de hrtie pe bluza ta i poart-o timp de o zi, ca s vezi ce se ntmpl. Dac cineva te ntreab ce nseamn, poi explica c e doar un experiment. Conteaz dac semnul tu spune Puterea Homosexualilor ? Unul din dou lucruri de obicei se ntmpl cu acest experiment. Unii oameni vor refuza absolut s poarte asemene inscripie. Cnd sunt ntrebai despre motivele lor, ei admit vehement c ei nu vor s fie identificai cu unul dintre ei de ctre nimeni. De ce nu? Ce e aa de greit cu a fi perceput ca fiind gay? Rspunsul pentru aceste dou ntrebri duc la fenomenul cunoscut ca homofobie intolerantul, iraionalul care urte homosexualii. Curajosul care poart pentru o zi are nite lucruri interesante de povestit. Invariabil insulte de muiere i pioar vor fi aruncate unora; alii vor spune despre privirile dispreuitoare i rsete de batjocur. Amndou aceste rezultate demonstreaz ostilitatea nconjurtoare n care homosexualii trebuie s triasc. Trebuind s se ascund nu este cel mai bun mod de a crete i cei mai muli gay pot depune mrturie despre dificultile cu care se confrunt nc din tineree. Cei mai muli homosexuali i lesbiene trec prin perioade de confuzie, ndoial de sine, imagine proast de sine, i frica de a nu fi descoperii. Aceste sentimente duc la un sim al izolrii (Sunt singurul din lume) i alienare (Nimeni nu m poate nelege). Cazuri de splare a creierului intens pentru completare a homosexualilor sunt obinuite, incluznd forat psihoterapie, exorcizare i abuz verbal. Civa homosexuali pot vorbi despre cldur sufleteasc i acceptare familial, ceea ce i ncurajeaz s fie ei nii i s se dezvolte dup instinctele naturale pe care le au. n ciuda mprejurrilor ostile, muli homosexuali i neleg sexualitatea i decid s si-o admit lor nii dar i celorlali. Aceasta este numit procesul de ieire n lume sau descoperire. Multe cri minunate relateaz despre distracia, groaza i chiar strile sufleteti povestite de gay i lesbiene care i-au

59

fcut ieirea n lume. Firul care trece prin toate aceste

p. 167 povestiri ale autorilor conduce spre

ideea de a fi ei nii i a fi adevrai n natura lor interioar. Descoperirea nu este un proces uor. Cteva surse bune discut probleme variate cu care homosexualii trebuie s se lupte cnd se descoper i soluiile pe care ei trebuie s le gseasc pentru a-i construi o via satisfctoare n faa unei societi dezaprobatoare. Pentru a fi nite fiine umane sntoase, avem nevoie de suportul celorlali oameni. Familiile, prietenii i comunitile reprezint aceste forme de suport emoional, fizic i psihologic, dar homosexualii sunt tratai cu cel mai puin din aceste forme de suport cnd ei ies din toalet. Este nevoie de o putere extraordinar pentru a putea accepta ceva care i-ar putea cauza lui sau ei pierderea prietenilor, ridiculizare, sau chiar pericol fizic. Dac familia biologic sau mediul din copilrie ale homosexualilor nu constituie suportul necesar pentru maturizarea natural, el sau ea va trebui s gseasc aceste forme de susinere n alt parte. Astfel homosexualii vor cuta oameni asemenea lor pentru a forma noi feluri de familii i noi comuniti. Una din formele majore de asisten pentru homosexualii care se descoper sunt serviciile constituite de cultura comunitii de gay. Grupurile informale constituie suportul i educarea de care au nevoie pentru a deveni ei nii, adevrai. ROLUL COMUNITII N CULTURA HOMOSEXUALILOR Timpurile s-au schimbat mult din 1967 n New York, cnd un grup de homosexuali au luptat mpotriv represiunii poliiei, i au inaugurat micarea naional pentru mai mult nelegere i protecie pentru acest grup minoritar. Doar 25 de ani n urm, cultura homosexualilor era o subcultur urban tainic i ascuns, nefiind vreodat discutat i cu att mai puin cunoscut publicului general. De atunci cultura homosexualilor a nceput s includ vecintile cu gay din cele mai mari orae din America, prospernd afacerile homosexualilor i serviciile sociale, publicaiile cu gay i colarizarea, i o cretere mprtit a loviturii politice i a acoperirii media. Regiunile de gay Multe grupri culturale se definesc prin a-i face dintr-un teritoriu cas. Homosexualii fac aceasta din ce n ce mai mult n marile orae din America prin crearea cartierelor de gay. Cum tii cnd un vecin este gay? Cu orice generalitate, este o problem relativ. O regul bun e aceea suficieni gay ntr-un loc i devine vecintate de gay. Foarte rar homosexualii vor s vopseasc lampioanele strzii, dar prezena lor pe strad ca i cum ar fi n reedin ntr-o zon anume, d zonei aceleia un caracter specific lor. Cuvntul se

60

rspndete n comunitate i cu siguran zona ncepe s arate atractiv i deschis membrilor gay. Este mai degrab o micare de indivizi veche pentru care se pot acorda pri ale oraului i se pot construi noi localiti pentru cei rmai afar n urma luptei de clas din suburbii. Afacerile homosexualilor, nsemnnd acelea puse n aciune sau deservirea homosexualilor, deseori dezvolt odat destul clientel care este n zon pentru a suporta ntreprinderile comerciale. Zona Castro n San Francisco, Greenwich Village n New York, New Town n Chicago, districtul Westheimer n Huston, i Hollyoodul de Vest i Silverlake n Los Angeles sunt exemple a multor vecinti de gay care au ieit la suprafa n oraele de pe teritoriul Americii. Vecintile de gay satisfac multe nevoi. Mai nti, simul de identitate al unui gay este remprosptat dac exist un loc special care este cumva saturat cu homosexualitate. Semnele homosexualitii, fie acestea stegulee multicolore sau ceva mai subtile, indicaii pentru a arta prezena altui gay pe strad creeaz sentimentul c un anumit teritoriu este special i ospitalier pentru grupul care are aceleai unice valori. Regiunile de gay de asemenea creeaz ntlniri teritoriale pentru gay. Din cauza experienelor anterioare de izolare, nevoia de ntlnire n siguran i spaiu de trai este foarte important pentru gay. Numai tiind c exist un loc specific unde ali gay triesc, lucreaz i se joac conteaz mult pentru ancorarea psihologic a aspectelor homosexualilor ntr-o realitate tangibil, fizic. Simul de identitate al unei persoane este remprosptat tiind c exist o baz acas unde alte convingeri similare sunt prin apropiere. n cele din urm, regiunile de gay creeaz siguran fizic i psihic. Membrii din grupurile subculturale experimenteaz de obicei nite grade de persecuie din partea marii culturi nconjurtoare. Pentru gay, sigurana fizic este aproape o preocupare foarte real. Incidente de p. 168 asalturi sau hruieli sunt obinuite n majoritatea oraelor. Prin centralizarea activitilor homosexualilor pot fi angajate nite grzi de corp. Un mare numr de gay care triete n proximitate creeaz descurajare n faa violenei, chiar gndul informal de a avea grij unii fa de alii sau programe mai formale ca patrule de strad. Un sim de siguran psihologic i confort rezult din aceste msuri fizice.

Grupurile sociale de gay Nevoia de apartenen de a-i face prieteni, de a arta relaxare, de a gsi parteneri de via sau numai de petrecut timp este un lucru puternic care conduce orice grup de oameni. Afacerile specializate i grupurile sociale mplinesc nevoile sociale ale homosexualilor. n timp ce homosexualii din zonele rurale sau din oraele mici adesea sufer din cauza nedezvoltrii culturii de gay i nu e nici o cale de a se ntlnii

61

unii cu alii, n marile orae exist cluburi sociale, biserici, agenii service, distracie, magazine, restaurante i baruri care se adaug la substana culturii. n anii70 i80 un bar de gay a fost primul bar public de homosexuali - deci prima experiena de acest fel pentru un gay. Barurile s-au dovedit a fi un loc de ntlnire pentru potenialii parteneri cu noi relaii la fel ca si distraciile i activitile sociale. Acest rol central s-a schimbat pe msur ce problemele homosexualilor sunt mai mult integrate n cultura american. Acum homosexualii se ntlnesc prin intermediul reelelor de computere, grupuri suport de tineri din licee i al instituiilor sociale. n zone urbane mai largi, unde cultura gay e mai bine dezvoltat, grupurile sociale includ organizaii de atletism care sponsorizeaz echipe i turniruri; activiti de club precum dansul, muzica, yoga, bridge i excursii; grupuri religioase precum Dignity (romano-catolice), Integrity (episcopal) i biserica comunitar metropolitan, denominaiuni comunitare ale gay-lor; agenii de voluntari ca informatori, crize hotline i organizaii de caritate; i afaceri i grupri politice. O carte de telefoane a grupurilor i activitilor este de obicei publicat n ziarele urbane pentru gay, un alt element n compoziia fenomenului ce creeaz cultura gay-lor. Afacerile gay-lor ies de asemenea la suprafa pe msur ce cultura gay se dezvolt. Librrii, mai adesea cu renume cultural, opere ca o lumin diferit de Oscar Wilde sau femeile i copiii mai nti satisfac nevoile intelectuale. Alte nevoi de consum sunt satisfcute printr-o varietate de restaurante, hoteluri, agenii de voiaj, magazine de animale i multe alte servicii pe care o comunitate nfloritoare i le dorete. Aceste afaceri informeaz despre publicaiile gay deseori folosind simboluri i oferte promoionale care sunt unice prin inta populaiei consumatoare.

Publicatiile gay Publicaiile gay i colarizarea au jucat un rol important crearea i definirea culturii gay. Acolo unde niciodat nu se vorbea despre homosexualitate, vedem acum dezbateri naionale despre subiectul homosexualitate. Aceast revoluie a fost condus prin gsirea de reviste i ziare ale homosexualilor. Un trendsetter timpuriu a fost Avocatul, o revist de tiri pentru comunitatea de gay. Ziarele locale de gay sunt surse vitale pentru rspndirea tirilor, investigarea problemelor importante ale comunitii, i procurarea informaiilor despre grupurile sociale de gay i servicii. Ziarele pentru gay sunt de asemenea forumul pentru dezbaterile publice despre problemele care afecteaz comunitatea: pe cine s votm pentru a intra n campanie, cum s rspundem cel mai bine problemelor comunitii, cum s rezolvm cel mai bine tensiunile i conflictele dintre grupurile cu valori diferite (de exemplu ar trebui homosexualii n plin oficiu

62

public s fie marginalizati prin descoperirea nclinaiei lor sexuale sau ar trebui ca drepturile lor s fie respectate la discreie n aceast problem?) Aceste surse jurnalistice de informare au fost egalate prin presa gay i lipit prin magazinele de cri pentru gay. Aceast cutare sociologic i psihologic n lucrurile despre gay, proliferarea literaturii pentru gay i lesbiene i creterea scrierilor pentru consumul gay, precum i a lucrurilur personale, ca facerea relaiilor de munc, cretere a copiilor, demonstreaz vitalitatea comunitilor de gay n naiune.

p. 169 Puterea politic a homosexualilor n final, emergena culturii gay poate fi vzut n America n limita politicii int, cum ncepe s se dezvolte. n tradiia rdcinii de iarb a democraiei americneti, homosexualii ctig cea mai mare btlie la nivelul comunitar local. Pe msur ce gay creeaz regiuni de gay i i demonstreaz valoarea de ceteni normali, ei ctig putere politic. Interesele homosexualilor sunt luate n serios de politicienii i oficialii candidai care reprezint o zon unde cei care voteaz pot fi nscrii i adunai n timpul serviciilor de votare. n multe zone, politicienii gay reprezint deschis drepturile homosexualilor i lesbianelor i mijlocesc direct pentru interesele lor peste tot. Impactul acestui gen de democraie n aciune este simit i n alte instituii de asemenea. Departamente de poliie, agenii de binefacere, coli, biserici i afaceri devin acceptate foarte mult prin participarea homosexualilor i prin programe. Aceast cretere a puterii politice este acompaniat de i nite critici spun cauzat de creterea acoperirii n media naional. Desigur, mai multe articole de tiri despre cultura gay, caractere pozitive gay n televiziune i filme, i distribuirea de cri cu teme gay de ctre cei care le public la scar naional, au crescut constant. Astfel homosexualii au devenit mai acceptai i mai integrai n viaa marilor comuniti din jurul lor.

p. 173

INTERACIUNEA INTERCULTURAL:

LUND PARTE LA COMUNICAREA INTERCULTURAL

Dac urmrim s nelegem un om, trebuie s ne punem pe noi nine, ct de mult putem, n acel cadru istoric particular i culturalLa un moment dat, trebuie s recunoatem c rile i oamenii

63

difer n apropierea i stilul lor, n modul lor de a aborda viaa i modul lor de a tri i de a gndi. n ordinea nelegerii lor trebuie s nelegem modul lor de a tri i de a aborda viaa. Dac vrem s-i convingem, trebuie s folosim limbajul lor ct de bine putem, nu limbaj n sensul limitat, strict al cuvntului, ci limbajul minii -Jawarhalal Nehru

n aceast parte vom fi preocupai cu luarea n calcul a comunicrii interculturale. Interesul nostru se centreaz pe amndou formele de interaciune simbolic: verbal i nonverbal. Aa cum am punctat n introducerea Prii a doua, nelesurile aparin oamenilor, i simbolurile servesc ca stimuli, crora aceste nelesuri sunt atribuite. Evocarea-neles constituie amndou comportamentele verbal i nonverbal. Cu toate acestea noi considerm aceste forme de interaciune simbolic separat pentru comoditate, ne grbim s subliniem interrelaionarea lor. Aa cum un comportament nonverbal acompaniaz comportamentul verbal, aceasta devine o parte unic din totalul interaciunii simbolice. Mesajele verbale adesea retransmit n acompaniamentul lor nonverbal pentru replic acel ajutor al celui ce primete, n decodarea simbolurilor verbale. Comportamentul nonverbal nu numai c servete la amplificarea i la clarificarea mesajelor verbale, dar poate de asemenea servi ca forme de interaciune simbolic fr omologul verbal. Cnd comunicm verbal, noi folosim cuvinte aparent uoare, pentru c acolo este un mare consens al agrerii n legtur cu nelesul cuvintelor rostite. Cadrul nostru de experiene este suficient de similar cu ceea ce artm a fi esenial ,acelai neles pentru majoritatea cuvintelor simbol pe care le folosesc n comunicarea de zi cu zi. Dar chiar n cultura noastr noi dezagrem nelesul simbol al multor cuvinte. Pe msur ce cuvintele sunt mutate departe de nelesul lor real, ele devin mai abstracte i este un neles foarte deprtat de nelesul lor apropiat. Ce nseamn cuvinte abstracte ca: dragoste, libertate, egalitate, democraie sau timp bun pentru tine? nseamn acelai lucru pentru fiecare? Dac eti n dubii, ntreab nite prieteni; ia un fond comun. Vei afla cu siguran c p. 174 oamenii au noiuni diferite despre aceste cuvinte. Experiena lor a fost diferit i ei au avut credine, atitudini, valori, concepii i ateptri diferite. Trecutul lor, experienele i concepiile despre Univers sunt chiar foarte uniforme. Cnd cultura ncepe s varieze, sunt gsite foarte multe diferene. Cultura exercit o mare influen asupra folosirii limbajului. De fapt, ea determin puternic ce este limbajul nostru i cum l folosim. n sensul cel mai strict, limbajul este un set de simboluri

64

(vocabularul) care evoc nelesuri mai mult sau mai puin uniforme n mijlocul unui popor anume, i un set de reguli (gramatic i sintax) pentru folosirea simbolurilor. n sensul cel mai larg, limbajul este reprezentarea simbolic a oamenilor, i el include trecutul lor istoric i cultural la fel ca i abordarea i felul lor de a tri i de a gndi. Ceea ce urmeaz s fie reprezentat i ceea ce reprezint simbolurile sunt foarte multe funcii ale culturii. n mod asemntor, felul n care noi folosim simbolurile verbale este de asemenea o funcie a culturii. Ceea ce credem sau vorbim cu alii trebuie s poat fi simbolizat, i modul n care vorbim sau gndim lucrurile trebuie s fie urmat de reguli pe care le avem pentru a ne folosi limbajul. Deoarece simbolurile i regulile sunt determinte cultural, cum i ce gndim sau vorbim sunt, n efect, o funcie a culturii noastre. Aceast relaie dintre limbaj i cultur este oricum, unidirecional. Este o interaciune ntre ele ce gndim i cum gndim este de asemenea o influen a culturii noastre. Aa cum putem vedea, limbajul i cultura sunt inseparabile. Pentru a comunica intercultural eficient, trebuie s fim n tem cu relaia dintre cultur i limbaj. Apoi cerinele pe care la nvm i pe care le cunoatem despre cultura persoanei cu care comunicm ne ajut s nelegem mai bine cum limbajul ei sau a lui reprezint persoana respectiv. Un alt aspect important despre simbolurile verbale sau cuvinte este acela c ele pot reda dou feluri de nelesuri : denotativ i conotativ. Un neles denotativ indic lucrul la care simbolul se refer. De exemplu, nelesul denotativ al cuvntului carte este obiectul fizic la care se refer; or n cazul setului de simboluri Comunicarea Intercultural : Un manual, referentul este cartea pe care acum o citeti. Nu toate denotrile au un corespondent fizic. Dac ne mutm la nivelul nalt al abstraciei, vom avea de-a face cu cuvinte care reprezint idei sau concepte care exist doar n minte i nu au neaprat o baz fizic. De exemplu, mult cercetare n comunicare este condus mpreun cu schimbrile n atitudine. Deja atitudinea este doar un construct ipotetic folosit pentru a explica comportamentul. Nu este nici o eviden a vreunei corespondene fizice ntre unele grupuri de celule din creier i atitudinile persoanelor. Al doilea fel de nelegere conotativ indic o dimensiune evaluativ. Nu doar c noi identificm referinele (nelesul denotativ) noi le plasm ntr-o dimensiune evaluativ care poate fi descris ca poziiv neutr negativ. Locul unde noii plasm o dimensiune a unui cuvnt depinde de experiena noastr anterioar i modul n care simim n legtur cu referirea. Dac ne plac crile, s-ar putea s plasm Comunicarea Intercultural : un manual aproape de sfritul

65

dimensiunii poziive. Cnd tratm cu simboluri mai abstracte, facem acelai lucru. De fapt, pe msur ce nivelul de abstractizare crete, cu att tendina noastr de a plasa accentul pe nelesurile conotative crete. Cei mai muli vor fi de acord c cartea este obiectul pe care l ii n mn, dar chiar dac cartea este bun sau rea sau chiar aceast carte n particular este bun sau rea, sau amndou, este o judect bazat pe experiena anterioar. Cultura influeneaz amndou nelegerile i pe cele denotative, i pe cele conotative. Aadar, o cunoatere a acestor nelesuri care variaz cultural este esenial pentru o comunicare intercultural eficient. A face presupunerea c toi folosesc aceeai nelegere este invitat la dezastrul comunicrii. Sunt alte feluri n care cultura influeneaz limbajul i folosirea acestuia. Noi tindem s credem c felul nostru de a folosi limbajul este la fel de corect i universal i c orice deviere este greit sau inferioar. Aceast credin poate i elucideaz multe specificii. Ceea ce toate aceste exemple ncearc s sublinieze ar trebui s fie foarte clare limbajul i cultura sunt inseparabile. De fapt, va fi dificil s determinm care este vocea i care este ecoul. Modul cum nvm, folosim i rspundem simbolurilor este baza cultural. n plus, trimiterea i primirea acestor simboluri culturale mpmntenite reprezint ceea ce ne face capabili s interacionm cu oameni din alte culturi. Atunci este scopul acestei pri a crii s lumineze asupra acestor simboluri verbale i nonverbale i s te ajute s nelegi cte ceva din complexitile i nuanele limbii. Este evident c comunicarea implic mult mai mult dect trimiterea i primirea mesajelor verbale sau nonverbale. Interaciunea uman are loc cu cteva modificri sociale i fizice care influeneaz modul n care noi construim i percepem mesajele. Dominaia contextului are rdcini n trei presupuneri. Prima, comunicarea este regul condus. Fiecare ntmpinare are implicit i explicit reguli care regleaz comportarea noastr. Aceste reguli ne spun totul: de la ce este apropiat pn la ce topic poate fi discutat. A doua, modificrile ne ajut s definim ce dispoziii sunt n operaie. Gndete-te pentru un moment la propriul comportament de comunicare aa cum este el i de la urmtoarele arene: sala de p. 175 rspunsuri negative i judeci cnd noi ntlnim pe cineva din alt cultur care folosete un limbaj deviat de la propriile

66

clas, curtea casei, biserica, spitalul, sala de dans. Vizualizeaz-te comportndu-te diferit dect de obicei din loc n loc. Trei, majoritatea regulilor pe care noi le urmm au fost nvate ca parte a experienelor culturale. n timp ce cultura ar putea arta la fel, cu aceleai modificri generale, noiunea specific de comportament potrivit pentru fiecare context manifest valorile i atitudinile acelei culturi. Conceptul facerii cu schimbul, timp, spaiu, limbaj, maniere i controlul rezultatului comunicrii. Sunt n mare msur o extensie pentru fiecare cultur. n aceast parte a crii oferim nite indicaii care demonstreaz legtur crucial care exist ntre context, cultur i comunicare. Ceea ce reiese din aceste eseuri este realizarea care duce la nelegerea altor culturi crora trebuie s le apreciezi regulile care conduc acel comportament cultural ntr-o modificare specific. n timp ce s-ar putea s ne regsim ntr-o varietate de contexte, n partea aceasta a crii am selectat mprejurri relatate din afaceri, educaie i ngrijire pentru sntate.

p. 176 PROCESELE VERBALE: GNDIND I VORBIND Unii oameni au sugerat c trstura noastr unic este abilitatea noastr, ca specie, de a primi, a aduna, manipula i genera simboluri. Noi toti cei 5.5 miliarde, tratm cu experiene din trecut, prezent si viitor prin folosirea limbajului; noi facem sunete i semne pe hartie care nseamn ceva. Pe scurt, limbajul este acel simplu, special dar nc magic instrument care ne permite s ne artm strile interioare altora. Este premisa acestui capitol ideea c folosirea limbajului unei culturi implica mult mai mult dect cuvinte i fraze. Forme de rezonan, tehnici de rezolvare a problemelor si dispozitive lingvistice specializate ca metafore, comparaii i analogii, sunt toate parte a culturii abordate de limbaj. Deci, ca s

67

nelegi limbajul oricarei culturi, trebuie s priveti dincolo de vocabular, gramatic i sintax. Aceasta filozofie ne-a condus la selectarea celor citite. Te ndemnm sa vezi limbajul din aceasta perspectiv larg pe masur ce citeti articolele din acest capitol; aceasta privire de ansamblu asupra limbajului te va ajuta s nelegi interactia stilurilor culturilor care sunt diferite de cele proprii. ncepem acest capitol cu un eseu de Devorah Lieberman, Etnocunoasterea, Rezolvarea problemelor, si Emisfericitatea, care dezvolt cererea de a gndi, rezolvarea problemei si afirm c limbajul si celelalte elemente nu sunt singurele interrelaionate, dar sunt mpmntenite n cultur. Ea mentioneaz ca o ntelegere a diferenelor culturale n cunoasterea progresiv referitoare la rezolvarea problemelor este esential pentru succesul comunicrii interculturale. Pentru a facilita ntelegerea, Lieberman dezvolta trei teme majore n eseul ei. Prima, exploreaz principalele motive si abordarea diferenelor dintre culturi n rezolvarea problemelor si a procesului de cunoastere. A doua, prezint nvarea de stiluri care mprospateaza si perpetueaz cultura specific si rezolvarea problemei abordate. Ultima, dupa nelesul metodei studiului de caz, cinci nvatatori si clase din culturi diferite (Japonez, evreu, francez, spaniol si englez) sunt examinati pentru a determin ce rezolvare a problemei abordate este ncurajata n fiecare cin aceste cinci mprejurari de nvatare. p. 177 Continund tema noastr c limbajul merge dincolo de cuvinte, v prezentm o selectie care declar o legtur direct ntre percepie si limbaj, un punct de vedere care este centrul ipotezei Sapir Whrof al relaivitatii lingvistice. Aceasta ipotez clasic si uneori controversat, mentioneaz c fiecare limbaj se ntruchipeaz si se impune asupra celor care l folosesc si asupra culturii lor ca o vedere particular a realitii care funcioneaza nu doar ca un dispoziiv de raportare a experienei, dar de asemenea, mult mai semnificativ, ca un mod de a defini experien. Pentru a ajuta la explicarea acestui argument si a ramificatiilor lui, Harry Hoijer introduce presupunerile de baz, folosirea si plauzibilitatea relaivitatii lingvistice. Asa cum probabil ai bnuit, traducerea limbilor strine devine o obisnuinta pe masura ce societatea noastr crete foarte mult n numrul de limbi si diversitate cultural. Atunci, urmatorul nostru eseu examineaz aceast topic crucial a traducerii. Asa cum am observat n introducerea acestei parti, limbajul implicnd atasarea ntelesului prin cuvinte simbol, chiar dac ele sunt sunete sau semne pe o bucata de hartie. Dac aceasta simboluri ar trebui traduse, ca ntr-o limba strina, se vor ridica numeroase probleme. Fr acuratetea traducerii, aceste ncercari de comunicare deseori se sfarsesc simplu, schimband sunetele nentelese. Ceea ce se ntampla de obicei este interpretarea fr un vocabular comun si referintele familiare.

68

Ca un ajutor pentru ntelegerea unor probleme care invadeaza procesul de traducere, Stephen Banks si Anna Banks examineaza acest subiect important n Traducerea ca un discurs problematic n organizare. Ei ncep prin rezumarea teoriilor curente ale organizrii si traducerii, nainte ca ei sa ofere un studiu de caz specific, implicnd o organizare multiculturala. Prin analizararea a ceea ce se ntampla ntr-o ntreprindere multilingvistica, ei sunt de asemenea capabili sa izoleze dificultatile de traducere (incorectitudinea, pierderea contextului socio-cultural comun, si schimbri n puterea relaiilor)si de asemenea ofera sfaturi pentru evitarea acestor probleme. Toate culturile introduc noi membrii n grupurile lor prin folosirea mai degrab a unui sistem de simboluri. Noi suntem nscuti cu capacitatea de a nvata aceste sisteme, deci trecerea n cultur vorbind si ascultnd este universala, dar ceea ce nu este universal este cunoterea aceea a priceperii necesare pentru a citi si scrie. LITERACY este necesar mai mult dect nvarea cum sa citesti si s scrii ; ea i va influena modul de a gndi, percepiile, valorile culturale, stilurile de comunicare si, de asemenea, organizarea social. Din cauz c noi interacionm deseori cu oameni care nu au o limb scris, este folositor s stim cte ceva despre modul n care o cultura ca Hmong din Laos arat experienele. Multi asiatici refugiati au emigrat n USA ceea ce pare apropierea observrii la aceast cultur, asa cum Robert Shuter face n eseul sau: Hmong din Laos: Oralitatea, Comunicarea, Aculturatia Scopul acestui capitol este sa te introduca n variatele forme ale comnicarii verbale gsite printre si ntre culturi. Folosirea limbajului nostru nu doar c ne d darul de a arat idei si informaii cu cei pe care i ntlnim, dar limbajul este unul din principalele moduri n care noi nvm cultura. n aceasta carte noi te ncurajm s vezi c aici sunt aproape cele mai multe stiluri comunicare asa cum sunt culturile. Presupunerea general este aceea ca dac stii ceva despre felul n care alti oameni comunic, cum folosesc ei limbajul, poti mbunatii calitatea comunicrii cu ei i ntelegerea comportamentului lor. Acest studiu al limbajului este important pentru c un limbaj este modelul culturii lui; limbajul funcioneaz ca o reflectie a experienei culturale unice. n nici o instant acest punct nu este reprezentativ dect n comunitatea negrilor. Aici, studiul limbii nu doar c releva ceva despre viziunea grupului asupra lumii, dar, de asemenea, examineaz cum experienele trecute si gsesc calea n prezent. n urmatorul nostru eseu, Nevoia de a fi : semnificatia socio cultural a limbajului negrilor pentru a arat cum oamenii africani ncearc s se adapteze sclaviei, o adaptare care este nc fcuta si astazi. Ea subliniaz cinci aspecte ale limbajului negrilor prin sugestia c ar trebui s ajutm pe alii s nteleag si s aprecieze stilul limbajului negrilor si motivele pentru care negrii vorbesc n felul n care o fac, n sperana construirii respectului pentru diferenele culturale

69

Etnocognitivism, rezolvarea problemelor si emisfericitate DEBORAH A LIEBERMAN

Teoria comunicatiei interculturale isi are originea in conceptul c participanii in orice interaciune aduc o dat cu ei un sistem de simboluri si semnificatii"(Schnieder,1976) care formeaz perceptia lor asupra unui fenomen impartsit. Bazat pe aceast abordare a comunicrii interculturale, in clasele de colegiu, au preins ca diferenele (de exemplu, valori, credine, atitudini, cadre de referinta) sunt variabilele de baz care influeneaz aceste percepii.(Kohls,1984). Oricum, puini specialiti ai comunicarii interculturale au adresat diferene specifice printre culturi in abordarea lor de a rezolva problema. Condon si Yousef(1975) si Samovar si Porter (1988,1991) sunt excepii importante. O mulime de cercetatori au exprimat diferitele moduri in care cultura variaza in exprimarea valorilor,credinelor si a modurilor de clasificare,dar este o lipsa de cercetare in ceea ce privesc diferenele in rezolvarea problemelor legate de cultura. Aceasta cercetare trebuie fcuta(Cole&Scribner,1974,p.174).Diferenele culturale in rezolvarea problemelor dezbat printre etnocognitivisti (Bogen, De Zare, TenHouten&Marsh, 1972, Cole&Scribner, 1974) distante indiferent dac distantele culturale sunt mostenite in abiliti cognitive, indiferent dac pur si simplu, culturile nva cultura specific proceselor cognitive. Astfel, bazat pe presupunerea motivului culturii si a rezolvrii problemelor, acest articol are un triplu scop. In primul rnd exploreaz posibilele motive si se apropie de diferenele printre culturi cu rezolvarea problemelor si procesarea cognitiv. In al doilea rnd, examineaz stilul de nvare care intareste si perpetueaza cultura specific de rezolvare a problemei. In al doilea rnd, identifica studii de caz in rezolvarea de probleme, apropiind,stiliznd si incurajand prin 5 profesori devoratori de cultura. Cultura si abordarea rezolvrii problemelor Procesele cognitive reprezint maniera cerebral de abordare o tema sau o anumit problem. Comform cu Luria (1966) toata lumea are aceleai componente cognitive, dar nva s le foloseasc in viaa n mod diferit. Cole si Scribner l susin pe Luria, argumentnd c este influena cultural aceea care condiioneaz procesele cognitive alternative, alese s completeze tema sau s resolve problemele. Fiecare cultura nva, pregtete i modeleaz pe aceia din cadrul sistemului pentru a manifesta care este considerat

70

cel mai potrivit domeniu din metodele de rezolvare al problemelor. De exemplu, Cercetri asupra diferenelor culturaleindica aceea ca membrii societii industrializate i membrii societilor neindustrializate rspund iluziilor vizuale destul de diferit (Reid, p87). Cercetrile antropologice au examinat ntr-un mod tradiional cultura si rezolvarea problemelor dintr-un grup prin abordarea coninut-observatie, descriere-domeniu. Cercetrile psihologice au examinat cognitia, funciile elementare, procese si explicatii (Kole,1985). Acest capitol integreaz aceste 2 abordari (cultura si cunoasterea) examinand abordarea rezolvrii problemelor in diferite culturi. Aceste direcii de abordare oscileaz de la planul concret, care implic participarea n rezolvarea problemei, pn la cel mai abstract, individualistic de rezolvare al problemei. Stilurile cognitive p. 179 Cultura tinde s incurajeze si s fortifice stilul cognitiv, adoptat de persoane cnd sunt confruntai cu purificarea informaiei in timpul procesului de rezolvare al problemei. Mestenhauser (1981) explica faptul ca nvarea la fel ca rezolvarea problemelor implic modul in care persoana abstractizeaza informaia din mediu,si-o aminteste,ii clasifica conceptele si categoriile(p.161). Mai departe Logica [abordarii rezolvrii problemei]evolueaza din cultura; nu este universala (Kaplan, 1988, p.208). Astfel o abordare particulara a rezolvrii problemei poate fi considerata, fie cea mai logicasau cea mai universaladintr-o anume cultura sau situaie (Lieberman, Kosokoff&Kosokoff, 1988). Witkin si Goodenough pretind ca sunt trei diferene adevrate in funcionarea globala si abstracta,a persoanelor din diferite culturi si variate moduri de a gndi care sunt caracteristice diferitelor culturi. Stilurile cognitive specificte in acest articol sunt: domeniu -dependenta/domeniu - independenta, reflectre impulsivitate/toleranta - intoleranta ambiguitatii, emisfera stanga/emisfera dreapta si stilurile4MAT. Persoana care adopta domeniul-dependent, stilul cognitiv tinde sa preia elemente variabile din mediu in contul acestuia. Aceasta persoana tinde sa perceapa evenimentul holistic incluznd partea emotionala si sentimentele asociate cu ntregul eveniment. Scarcella (1990) preinde ca domeniul-dependent al persoanei se bucura sa rezolve o problema, colabornd cu alte persoane. Ei sunt sensibili la sentimentele celorlalti din grup. El susine ca studentii hispanici si afro-americani, tind sa adopte mai mult strategia campului-dependent dect cea a campului-independent in nvarea si rezolvarea problemelor. Scarcella explica aceste comportamente cognitive ca rezultat al culturilor care sunt mai orientate si mai sensibile la mediul social.

71

Cel care adopta stilul cognitiv al domeniului-independent,tinde sa izoleze detaliile date din domeniu, poziionand elementele in cauza-efect,liniar sau secvential. Acest stil accentueaza logica problemei, in timp ce estompeaza sentimentele si emotiile cuprinse in domeniu. Brown(1980) preinde ca domeniul-dependent al stilului cognitive este incurajat si intarit in mai multe societi tradiionale care de asemenea intareste comportamentul intr-un anumit context si comportament autoritar. Campul-independent al stilului cognitive este mai mult predominant in societile industrializate aflate in competiie. Reflectrea si impulsivitatea se refera la durt timpului de gndire pe care persoana e incurajata sa il petreaca gndindu-se la o problema. Anumite culturi se asteapta ca un individ sa reflecte la multiple variabile ce privesc problema, pentru a asigura cel mai corect rspuns. Impulsivitatea in aceste culturi nu este rasplatita. S faci o greasal e dureros, s ghicesti este s recunosti ca nu ai petrecut destul timp n aflarea rspunsului corect. Avnd dreptate doar parial, ceea ce poate fi acceptabil pentru nvatii impulsivi si in alte culturi, adesea este vzut totalmente greit de aceia carora stilul de nvare reflectiv este sanctionat din punct de vedere cultural (Damen,1987,p.302). Toleranta ambiguitatii descrie culturi care au un limbaj bipolar. Limba engleza accentueaza bipolaritatea. In situaia rezolvrii unei probleme, limba bipolara poate fi: Aceasta poate fi ori corect ori greit, alb sau negru, bun sau rau, da sau nu, corect sau incorect. Limbajul bipolar incurajeaza gndirea cauza-efect si linearitatea (Korzybsky, 1921). Astfel este o scazuta toleranta ambiguitate acolo unde este o mai mare bipolaritate in insasi structura si semnificatia limbajului. Contradiciile nu sunt atat de evidente in cultura care are o mai mare toleranta de ambiguitate. Toleranta ambiguitatii ca si stil cognitiv,este raspandita in orientarea tiinifica,ambianta competiiv a claselor mediocre din S.U.A. Din contra, particularitatile la un nivel mai inalt de educaie, domeniul-independent, impulsivitate si toleranta ambiguitatii sunt in general recompensate (Damen, p.302). Relaiile poziive exista printre aceste trei stiluri cognitive de rezolvare a problemei. Culturile care tind sa incurajeze si sa recompenseze indivizii care dispun de domeniul independent de asemenea poate recompensa impulsivitatea si intoleranta ambiguitatii. Culturile care tind sa incurajeze domeniul dependent de asemenea poat fi rasplatite reflectiv si toleranta pentru ambiguitate. p. 180 Te rog totui, sa notezi, in timp ce sctiu acest articol si realizeaza ca informaia cu care ma prezint, vreau sa-mi evit propria-mi incurajare culturala Aristotelianaintoleranta ambiguitatii, in care eu categorisesc culturile si oamenii ca fie domenii independente, fie domenii dependente, impulsive sau reflective. Limba engleza si gndul model inrudit a evoluat din modelul cultural Anglo-European. Asteptata succesiune a gndului in engleza este in mod esential o succesiune Platonic-Aristoteliana,

72

descinznd din filozofii ale Greciei Antice si formata substantial de romani, europenii medievali si mai tarziu de gnditorii vestici (Kaplan, 1988, p.208). Astfel, este dificil pentru acest scriitor sa evite liniar rationalizarea efectului-cauza cnd formulam nelesul acestui articol. Incearca sa eviti sa citesti acest articol din propria-ti perspectiv culturala impusa,in loc sa indraznesti sa examinezi distantele stilurilor cognitive si abordarea rezolvrii problemelor care sunt incurajate si intarite prin alte culturi. Clasificnd gndurile si atitudinile persoanelor fie ca emisfera stangasau emisfera dreapta, reflectre sau impulsivitate si mai departe incurajeaza gndirea fiesau. Acest articol se adreseaza acestor tipuri de categorii, sugernd ca atitudinile se pot petrece oriunde in parametrii dimensiunii date in funcie de context si situaie.

Diferenele culturale Doua culturi bazate , direct legate de investigarea etnocognitivismului si rezolvrii problemelor sunt intr-un context ingust/context larg si individualism/collectivism. Hall (1976) clasifica cultura ca manifestare a comportamentului intr-un larg context sau redus. Comunicarea in context larg,mare parte a nelesului mesajului este ori in context psihic sau in interiorul persoanei, in timp ce o mica parte este in zona codata a mesajului. Comunicarea in context redus gaseste cea mai mare parte a informaieistabilita in codul explicit. In mod similar,cultura care incurajeaza comunicarea intr-un context redus,apara de asemenea individualismul in timp ce aceia care incurajeaza comunicarea intr-un larg context apara colectivismul. Culturile individualiste invita individualitatea gndului si implinirea personala a individului ca subordonat grupului. Culturile colectiviste promoveaza tinte,nazuinte de grup si credinele pe care grupul le subordoneaza individului. Tintele/nazuintele, dorintele grupului au ntietate, cu interdependenta si obligatii reciproce,valorificate la un inalt grad.

Rezolvarea problemelor de Kpelle, Fiji, Pomo si Trombriand In continuare sunt prezentate 4 exemple de culturi ce folosesc tehnicile de rezolvare a problemelor

73

dobandite prin participarea in grup, domeniul de dependenta: Kpelles din Liberia, Fijans, nativii americani si Trombriands. Fiecare este o inalta contextuala releativitate,isumand informaii din mediul apropiat si adoptand o abordare concreta de a participa la temele nerezolvate. Fermierii Kepelle, cultivtori de orez sunt din Liberia. Ei au lucrat mpreun la curtrea terenului si cultivrea orezului si au cooperat mpreun in padure,strangnd materiale pentru constructii,unelte si tratamente. Cercetatorii au asezat doi dintre Kepelles la o masa infruntandu-se, fiind separate de o mica despartitura. In fata fiecruia erau 10 bete (piese de lemn de feluri diferite) fiecare bat se potrivea cu un altul. Cercetatorul alese un bat de la unul din brbai si i-a spus sa descrie batul astfel nct celalalt fermier sa aleaga batul potrivit. Procedura a continuat pana cnd toate cele 10 bete au fost descries si selectate. Cu fiecare despartitura ridicata,omul a comparat cele 2 rnduri de bete si a descries si discutat erori. Bariera a fost inlocuita si ei au repetat ntregul process de a alege un b si a-l descrie pe celalalt. Exemple de descrieri in primul proces au fost:unul din bete, nu unul prea mare, o bucata de bambus,un bat,unul mai colturos. Exemple de descriere din al doilea proces au fost: unul dintre bete, bambus curbat, bambus mare si are un ascutis. p. 181 Tehnica loveste si rateaza de rezolvare a problemelor, folosita pentru a transforma informaiile, nu a luat in considerare informaiile precise de care cealalta persoana avea nevoie pentru a alege bul. Acesti fermieri sub observatia unuia asupra altuia, intotdeauna participau mpreun in rezolvarea sarcinilor si nu aveau nevoie sa impartaseasca informaia celeilalte persoane. Toate informaiile sunt observabile si disponibile tuturor indivizilor.In acest context larg al culturii,unde informaia este acumulata din mediul inconjurator, fermierii Keplles, astfel, rezolva problema intr-un mod concret. Griffin descopera ca limba fijiana nu permite rezolvarea problemelor abstracte ca si cum ar fi o codare verbala inadecvata pentru a identifiaca o noua problema. Astfel, cnd apare o problema cu care nu au mai fost confruntati in prealabil, fijienii incapabili sa stabileasca noi reguli, sa verbalizeze problema si sa genereze optiuni. Anxietatea si frustrarea intervin ca reactie ca o bariera in calea rezolvrii problemei. O alta abordare concreta de a rationa este aceea a nativului American (Freedle, 1981). Cnd locuitorii americani din Pomo au fost pusi sa isi aminteasca o ntmplare si nu au putut sa isi aminteasca o mica informaie, rspunsul lor a fost ca ei nu isi amintesc deloc povestea. Astfel, memoria acestora era fie nula, fie perfecta. In mod similar o problema poate fi considerata rezolvabila sau nu,depinznd de disponibilitatea informaiei. Toate piesele puzzelului erau cerute pentru ca problema sa aiba loc. Alti nativi americani de asemeni au acordat o gndire concreta dect una abstract, aceasta conducnd la mai puina analiza si mai mult absoluism in rezolvarea problemelor.

74

Trobriand, de asemenea concret in limbaj, nu rezolva problema prin abordarea metodei cauza-efect, care este asociata culturii de tip gndire-lineara. Ei nu au tradiionalul sistem rspunsuri-stimuli; astfel,cnd sunt confruntati cu o problema soluia de abordare este prezent orientata. Asa cum limbajul nu contine verbe a fi, conceptul de gratificatie intarziata sau a unei soluii viitoare, nu exista. Astfel logica secventiala nu este parte din procesul cognitiv. Studentii din Trobriand prezint un exemplu de consecventa negativ a diferenelor de rezolvare a problemelor, in rndul culturilor. Le-a fost refuzata intrarea la facultate din cauza datelor autobiografice prezentate alaturi de formularul de admitere, ce erau vzute ca o lipsa de scop sau abilitate. Au fost evaluati ca nedemni de incredere in caracter precum si neadecvati din punct de vedere intelectual (Lee,1950).

Rezolvarea problemelor in principalele curente culturale Kaplan (1970) a examinat modul de abordare al rezolvrii problemelor si modelele de gndire ale principalelor curente culturale. El a tras concluzia ca vorbitorii de limba engleza din Statele Unite ale Americii erau mai lineari si mai directi dect vorbitorii de limba semitica, asiatica, romana, sau rusa. Semiticii isi rezolva problmele folosind un mod de abordare folosind combinatii tangentiale si semidirecte. Asiaticii adopta o abordare circulara. Cultura romana foloseste o abordare circulara mai consistenta, si rusii adopta o combinatie de abordari directe si circulare. Kaplan afirma ca in procesul de nvare a unei limbi strine, trebuie nvat modul logic de abordare, incurajat de cultura respectiv in rezolvarea problemelor. O baza pentru identificarea abordarii a rezolvrii problemelor este studierea paragrafului standard. Fiecare limba si fiecare cultura are o ordine a paragrafului unica, si acea parte a nvarii a unei limbi in mod particular este de a manui cu indemanare sistemul logic (1988, p.222). Kaplan citeaza o activitate desfasurt in, scolile din U.S., ce exemplifica cum sistemul educaional incurajeaza cunoasterea lineara, secventiala. Instructorul asigura tipurile de a programa pentru studenti si suplimentar sprijina spatiile pe care se presupune ca studentul ar trebui sa le ocupe. Oricum, categoria importanta si formatul este proiectat de instructor; astfel nu este nici o camera nelineara, nesecventiala de partea studentilor. p. 182 Modelele gndului, mai nti identificate de Pribram (1949), variaza in funcie de situaie in si prinre culturi. Fiecare cultura nva membrii care modele de gndire si cai de abordare in rezolvarea

75

problemelor este mult mai potrivita pentu o anumita situaie data (Condon&Yousef,1975). Aceste modele au fost identificate de diferiti autori ca universale, nominalistice, ipotetice, intuitive, temporale, dialectice, temporale, axiomatice, afective, inductive/deductive, analitice, globale, secventiale, concrete, si abstracte (Condon&Yousef, 1975; Felder&Silverman, 1988; Gregorc,1979; Pribram, 1949). Modele deosebite predomina specific in fiecare cultura. De exemplu Statele Unite este predominant factual-inductiv(stabileste fapte,gaseste similaritati si formuleazza concluzii); fosta Uniune Sovietica este predominant axiomatic-deductiv (oscileaza de la principiul general la cel particular, care poate fi detectat usor); si culturile arabe sunt predominant intuitiv-afective (faptele sunt subordonate emotiilor). O extensie a procesului cognitiv pentru rezolvarea problemelor este stilul unui individ de a se prezenta. Confruntat cu o problema, un individ din Statele Unite poate rspunde cu doua sau trei soluii alternative. Cultura Americana perpetueaza fie gndirea in trei (de exemplu, Tom, Dick and Harry, Am venit, am vzut , am cucerit; si [cnd spui o gluma] si un al treilea om vine si spune) sau in antiteza (de exemplu, ori/sau bine/rau). Condiionand pentru a observa o situaie sau o problema dintr-un stil deosebit si de asemenea dintr-o perspectiv deosebita, acest lucru dicteaza rspunsul (Condon and Yosef,1975). Chiar dac indivizii au abilitatea sa foloseasca oricare dintre procese, culturile nu solicita dect doua sau trei (Gregorc, 1979). Cu toate ca aceste stiluri si modele sunt foarte deosebite pentru individ ei trebuie influenati de transmisie culturala (Collins&Dedre, 1987, p. 263). p. 183 Cercetarea comunicrii interculturale ce se adreseaza modelelor de gndire si modurilor de abordare a rezolvrii problemelor au atins doar suprafata cognitiv si diferenele dintre culturi. Springer si Deutsch (1985) susin ca diferitele limbii (fie orientate inspre concret sau abstract) sunt foarte probabil responsabile pentru implicrea emisferica diferentiala (p. 241). Ei susin ca funciile cognitive deosebite sunt specific-emisferice.Astfel, dac o cultura produce indivizi care manifesta predominant in rezolvarea problemelor modele si aceste modele au fost asociate cu emisfericitatea particulara, atunci urmeaza ca etnocognitivismul si emisfericitatea ar trebui sa fie o mareata consideratie in examinarea interaciunilor interculturale. Etnocognitivism si emisfericitate Emisfera stanga in mod tradiional a fost asociata cu urmtoarele procese: secvential, verbal, auditiv, analitic, symbolic, abstract, temporal, rational, digital, logic, theoretic,efect-cauza si linear. Procesarea

76

emisferei stangi este sistematica.Analiza si planificarea sunt puncte strategice. Problemele sunt rezolvate uitnadu-ne la parti si succesiunea este critica (McCarthy, 1990, p. 32). Emisfera dreapta a fost asociata cu urmtoarele procese: nonverbal, visual, sintetic, concret, analogic, emotional, creative, nontemporal, nonrational, spatial, intuitiv, tactil, holistic, si global (Edwards, 1979; Springer&Deutsch,1985). Procerarea partii dreapte urmareste modele si rezolva probleme privind imaginea in ansamblu.Intuitia, credinta, si optiunile sunt punctele forte (McCarthy, 1990, p.32). Paradoxul cunoateri culturale intreaba dac o cultura antreneaza indivizii pentru a avea dominanta emisfera dreapta sau emisfera stanga, sau dac culturile sunt innscute cu emisfera stanga sau cea dreapta dominanta.Springer si Deutsch (1985) rezolvau paradoxul prin a sugera ca fiecare creier uman este capabil de mai mult dect un singur proces, dar culturile difera in funcie de procese folosite cu diferite situaii.Un segment paradoxal din cercetare, sugereaza ca, creierul japonez in opoziie cu creierul vestic, funcioneaza diferit. Oricum Tsunoda sugereaza ca emisfera stanga a japonezilor proceseaza sunete umane nonverbale, sunete de animale, si muzica instrumentala specific japonezilor, in timp ce emisfera dreapta proceseaza muzica instrumentala vestica. Cercetarea anterioara susine ca toate sunetele nonverbale erau procesate in emisfera dreapta. De asemenea el susine ca procesele emotionale ale vesticilor se afla in emisfera dreapta iar a japonezilor in cea stanga. Prima limba nvata dezvolta unei persoane modele de gndire si influeneaza modul in care cele doua parti ale creierului proceseaza limba. Mai departe, copii vestici crescuti in cultura si limba japoneza in mod tipic dobandeste creier japonez si vice versa in privinta copiilor japonezi crescuti in cultura vestica.Foarte puin din aceasta cercetare a fost tradusa din japoneza in limba engleza, si de la sine neles o mai mare munca este nevoie pentru a determin diferenele culturale in utilizarea emisferelor dac acestea sunt reale si dac este adevrat cui sunt atribuite. Cu toate ca aceasta cercetare nu a fost intarita ridica ntrebri interesante cu privire la legtur dintre cultura cu emisfericitate si rezolvarea problemelor. p. 184 Considernd rezolvarea problemei a stilurilor cognitive iluminate astfel prin acest articol, un model se iveste pentru stil si emisfericitate.Precautiile cercetatorilor incurajeaza indivizii sa aplice uneltele particular cognitive (de exemplu, reflectivitatea sau impulsivitatea), totui nenecesare pentru excluderea celuilalt. De exemplu, McCarthy (1990) adreseaza patru stiluri de nvare si rezolvare a problemelor, fiecare cu preferinta lui, totui nu exclusiv, pentru emisfera stanga sau cea dreapta. Cele patru stiluri sunt (1) imaginativ, (2) analitic, (3) bunul simt, si (4) dinamica. Abordarea stilului imaginativ (emisfera dreapta) percepe informaia concreta si o proceseaza reflectiv(p.32). Abordarea analitica percepe informaii abstracte si le proceseaza reflectiv. Abordarea bunului simt integreaza teoria si practica prin perceptia

77

informaiile abstracte si imediat aplicndu-le unei situaii concrete (p.32). Abordarea dinamica percepe informaii concrete si le aplic imediat unei situaii concrete (p.32). Cultura, emisfericitatea si educaia Dand potenialul pentru influena culturala in privinta dominatiei emisfericitatii si a modelelor de rezolvare a problemelor, este esential sa nelegem responsabilitatea sistemului educaional pe care o are in privinta nelegerii efectului in dezvoltarea modului de gndire al elevilor, al modului de abordare in privinta abordarii rezolvrii problemelor si, in schimb, a stilurilor de comunicare. De exemplu, Blackeslee (1980) susine ca sistemul educaional american nu a realizat ca este aproape singular a nva elevii sa proceseze informaiile si sa formuleze rspunsuri folosind aptitudinile acceptate ale emisferei stangi (de exemplu, gnduri lineare, analitice, rationale si nonemotionale). Calitatea emisferei drepte, deseori numita emisfera incontientului nu este numai dezaccentuata dar deseori asociata cu ceva mai puin important sau irelevant. Pentru ca noi operam intr-o lume atat de secventiala si pentru ca logica gndurilor emisferei stangi este atat de onorata in cultura noastr, noi in mod gradual descurajam, devalorizam si denigram alimentarea emisferei drepte. Nu este ca noi ne o prim in a le folosi cu totul; doar devine din ce in ce mai puin disponibil pentru noi pentru ca am stabilit sabloane. Blakelee merge atat de departe nct sa afirme ca este o decadenta in domeniul inaltei educaii care este rezultatul natural al ignorantei pe latura incontientului a creieruluiSistemul astfel se autohraneste si devine din ce in ce mai scolastic si mai puin intuitiv (1980,p.76). Consecvential, ca modele de dezvoltare a gndirii acompaniind viziunea lumii, sistemul educaional este incurajat de o viziune a intrgii lumi si o interpretare construita de individ si cultura. Aceasta viziune a lumii va fi influenata de modul de gndire iertat si rasplatit in deosebi de ctre cultura. HaleBenson (1969) afirma ca scoala americana incurajeaza abordarea analitica in nvare si rezolvarea problemelor. El preinde ca, copii americani care nu au dezvoltat aceste aptitudini si aceia care funcioneaza cu un diferit stil cognitiv nu numai ca vor acumula foarte puine inforamtii in scoala, darde asemenea situaia se va inrautati cnd vor ajunge in clasele mai mari (p.31). Cercetatorii citati in acest articol pretend ca, cultura incurajeaza abordarea rezolvrii problemelor vzute ca mult mai potrivite pentru anumite situaii deosebite. Mai departe,unde stilurile particulare cognitive pot fi incurajate, altele pot fi descurajate. Stilurile descurajate sunt considerate mai puin afective, mai puin potrivite,mai puin responsabile. In unele cazuri, abordarile speciale pot sari in fata a ceea ce indivizii eticheteaza ratiunea bunului simt. Claxton si Murell merg atat de departe nct se

78

intreaba, Sunt stilurile de nvare ale studentilor in minoritate diferite de acei studenti din culturile dominante?". Numerosi cercetatori sugereaza ca rationalizarea si modul de abordare in rezolvarea problemelor sunt incurajate in clase. Totui explicatiile diferitelor rationalizari si abordarii rezolvrii problemelor pot diferi, fiecare susine ca educaia in clase intareste modul dominant de gndire al culturii in mod deosebit. p. 185 Felder si Silverman (1988) preind ca cei mai multi studenti de colegiu, fie ca sunt de vrst obisnuita a celor de colegiu fie ca o depasesc, au nevoie de metode de nvare care sa le solicite partea informaionala din emisfera dreapta. Din pacate, informaia de obicei este prezentata prin intermediul metodelor auditorii sau reprezentatii vizuale a informaiilor auditorii (cuvinte si simboluri matematice scrise in texte si presa sau pe tabla). Silverman a descoperit ca studentii americani rein 10 procente din ceea ce ei citesc; 26 de procente din ce aud; 30 de procente din ce vad; 50 de procente din ce vad si aud; 70 de procente din ceea ce spun; si 90 de procente din ceea ce spun in timp ce fac ceva. Helgesen (1988) preinde ca profesorii de obicei predau, in stilul in care ei au fost pregatiti iar studentii incearca sa potriveasca stilul de nvare cu cel al profesorului.Acest lucru conduce, in mod frecvent, la nvarea unui material, lipsa unui material si deseori dezorganizarea. Numerosi educatori sugereaza ca profesorii sa nvee dualitatea mintilor studentilor lor, in acest sens, stimuland si mintile verbale cat si cele nonverbale.

p. 201 TRADUCEREA CA DISCURS PROBLEMATIC IN ORGANIZATII Stephen p. Banks, Anna Banks In timpul unui proces de omucidere in 1989 intr-o sala de judecta din New Jersey , acuzarea a chemat un martor vrbitr de portugheza la tribuna. Un traducator aprobat de curte a asista martorul. Cnd procurorul a pus prima lui intrebare, martrul portughez a dat un rspuns lund cu vorbarie multa. Atunci translatorul a oferit o interpretare in engleza notabil rezumata din original. Cnd porcurrul a intrebat translatorul dac relatarea martorului portughez nu era mia lunga dect interpretarea in engleza, translatrul a spus Da,dar restul nu era important. ( Sanders,1989)

79

incidentul exemplifica cum traducerea limbajului joaca un rol crucial in satisfacerea munciiin acest caz munca unui sistem judectoresc- si ca poate influena critic rezu;lattele proceselor instituionale. Conform unei estimari recente a revistei Time, 43.000 de cereri de traducere in 60 de limbi sut fcute anula numai de ctre judectoriile federale. Judectoriile municipale in marile rase pun in circulatie anual cam 50.000 de cereri de traducere pe fiecare an. Traducerea ca o activitate de comunicare la locul de munca nu este limitata de setarile legale. Ceea ce determin frecvent traduceri simultane a declaratilor politicienilor si deputatilor ce pot fi vzute la p. 202 stirile televizate de seara si in presa. Mult mai larg raspandita dar mai puin evidenta publicului general este creterea multilingvismului in aproape toate sectoarele de activitate, facnd in acestea o arie a nevoii crescute de traducere (Klein,1982, pg 134), Fishman, Gerter, Lwy si Mylan (1986) au demostrat ca parteneriatele multithenice si multilinvistice in piata de munca din U.S. Se extinde; mai mult, Glazer (1983) argumenteaza persuasiv ca noul influx de muncitori a caror limba materna este alta dect engleza nu vor fi nici usor nici curnd asimilat in societatea vrbitoare de limba engleza dominanta. Atata de mare a devenit impactul difereneleor de limba la locul de munca nct cconferintele si expoziiile, ca Spectaclul Limbajului Londnez, sunt oprite sa fere informaii, preagatiri, si servicii pentru anagajatii din toate zonele de limbaj, incluziv traducerea si interpretarea. In plus, pentru un multilingvism in extindere printre forta de munca, traducerea are loc datrita datelor interbationale care vin in cretere. Cum puncta Klein (1982, pg 1340 Cnd informaiile trec barietele, este nevoie de traducere Cu rari excepii, oricum, cercetatorii cmunicatiei au acordat puin atenie activitilor de traducerea vieii organizationale (dar vedeti Delabastita, 1989, Gonzaly 1989,Nida, 1976). Lipsa cercetatrilor preocupai de traducerea la locul de munca cu un multilingvism in cretere este problematic cnd organizatiile sunt nelese ca activiti simbolice, cum este susinut printre curentul popular tutnul interpretiv si studiile rganizatrice de comunicatie simblice indrepata cercetrile si teoriile ctre procesele cu sens a membrilor si situaiilor din centrul analizelor (Frondy, Frost, Morgan si Dandridge, 1983, Eisenberg, 1986). Intr-o astfel de cale, limbajul este recunoscut ca exemplul esential de simbolism rganizational a carui consecinta este claritatea membrilor. Aici un scop este intreit. In primul rnd, descrieam pe scurt perspectivele teoretice asupra sensului organizational si asupra traducerii care admite pentru identificare si diagnisticare a problemelor a traducerii de baza in discursurile organizationale. In al doilea rnd, prin discursul

80

analizei a unui caz care implic traducere intr- intalnire de afaceri dezvoltam linii indicative pentru organizarea conducerii traducerii in asezarea instituionala. Si in sfrit, si mult mai global, speram ca prin dezvoltarea si prezentarea unui program de cercetare a traducerii putem sesiza cercetatorii si practicienii despre importanta traducerii ca un aspect al comunicrii organizationale. TEORII ALE ORGANIZRII TRADUCERII Teoreticienii rganizatinali au recunoscut mult timp ca cheia identificarii trasaturilor organizatiilor este cordonarea aciunii printre membrii sai(Katz si Kahn,1987). Cum atenia s-a schimbat in rice caz, ctre cultura metafirica si ctre intekegerea organizatiilor ca activiatti simbolice, preocuparea pentr aspectele instrumentale ale activitii coordonate a cedat calea pentru preocuparea nelesurilor subiective .Mai mult, atribuirea timpurie despre necesitatea si beneficiile nelesurilor mprite au fst aduse in discuie.Provocarile pentru mprire au venit de la scolar care afirma ca reciprocitatea nelesurilor printre managerii si muncitori este dificil de indeplinit si farte des ntmpltare (Weick,1976), deseori este evitata intentionat ca un scop si nu este nici o condiie necsara sau suficienta pentru organizarea efectiv (Eisenberg si Ryley, 1988, Gray, Bourgon si Donnelln 1985, Morgan 1986). Ce este relevant la nelesurile subiective, oricum, este cntributia lor ca structuri echivalente (Weick, 1976) ctre nereusitele vieii organizationale. Sensurile mai mult sau mai puin suprapuse, in termanii participarii membrilor in sisteme simbolice;importanta nelesului se ntinde in capacitatea mare de a fi mai mult sau mai puin compatibil printre membrii ca un atribut colateral sau modul de expresie impartasite.(Calbaugh,1988, Hymes,19740 si pentr a implic aciuni coordonate. p. 203 Gray , Bourgon si Donnellon (1985) susin ca nelesul are trei aspecte:cunoastrerea fundamentala a carui coninut este social construita, harti ale relaiilor cauzale care leaga conceptele fundamentale si interpretari bazate pe valori si ideolgii. nelesul are astfel aspecte conceputale, relaionale si adnac stucturale si se comporta ca o structura echivalenta numai pana la gradul in care conceptiile , relaiile si valorile si ideologiile coincid printre membri. nelesurile particulare devin astfel coincidente cnd asteptarile si aciunile relatate ale memrilor coincid, mai crucial in situaii in care interesul propriu al membrilor si ideologiile sunt in joc. Nu toi membrii unei organizatii, in rice caz, vad lumea din aceeai perspectiv :ierarhiile puterii si autoritatile, credinele grupurilor de referinta, pregatirea culturala, natura polisemnatica a

81

limbajului si renastrea intelsului insasi toate surse ale contradiciilor care pot dobora coincidenta nelesului. Gray si al. Au punctat ca aranjametul vieii organizationale este precar ca coincidenta nelesurilor este intr-ul flux constant. In consecinta, orice instanta a interaciunii este o reformulare a coincidentelor si cntine posibilitatea de degradare a coincidentelor nelesurilr, la fel de bine ca construirea sau reafirmarea lor. Gray si al. Au identificat situaiiin care degradarea acestor nelesuri coincidente susinute de puterea care survine :schimbri ale contextului rganizational, abuzuri ale autoritatii legitime , tulburarea in cretere a mediului si rezistenta miscarilor organizatinale ale membrilor cu opinii contradictorii. Traducerea ca o practica rganizationala este relevanta pentru Gray si al. Organizatori ai intelsurilor instituionale in multe feluri. Prima data, traducerea tipica este un efort pentru a aface comunicarea mai usara intre membrii a doua grupuri cu limbaje diferite. Astfel, practica insusi este o sursa poteniala de degradare a coincidentilr pentru ca mediteaza intre credinele grupului de referinta. (Tojfel,1982) si intre culturi (Delabastita, 1989). A dua oara,priceperea necesara traducerii ca practica legitima intr-o viaa organizatinala este insasi dovada ca membrii se confrunta cu circumstanele organizatinal si turbulente ale mediului. In plus, minoritatile etnolinvistice care sunt motivul traducerii, este vzut ca un necesar de prima data, de obicei nu sunt membrii ai sectorului detinator de putere si sunt probabili sa se alature miscrailor de rezistenta organizatinala dac nu suht inchisi.(Banks,1988). Astfel in terie cel puin, traducerea are potenial pentr inhibarea nelesurilor care coincid, ceea ce este o posibilitate ironica in cederea credinelor comune pe care traducerea este intentionat o practica pentru transmiterea informaiilor. nelegnd cum poate contribui la pierderea coincidentelor in sensul organizational este clarificat prin examinarea unei teorii intege a traducerii. O discuie mult mai detaliata a intrarilr noastre ctre teoria traducerii este inclusa in munca noastr timpurie (vezi Banks si Banks,1990), aici prezentm pe scurt integrarea a trei intrari ctre traducerea care aduna reluri, dinamicile si problemele traucerilor. In trecut, scolarii au analizat si explicat natura traducerii prin trei intrari dstincte. Gasim toate aceste intrari valabile, dar fiecare ste o relatare incompleta pentru traducerea in sine. Nu le gasim neportivite una cu cealalta, tptusi conceutalizarile vin din diferite epistemologii, feicare descrie un aspect valid, relevant al traducerii, pune ntrebri pertinente desi diferite despre ea, si determin prpria prblematica pentru investigare si pentru traducere. Numim aceste trei intrari respectiv, traducerea ca mediatie, traducerea ca si creatie si traducerea ca dominatoare.

82

Traducerea de mediatie (vezi Brislin,1986) este interesata de mecanismele de transfer al nelesurilor sistemului dintr-o limba in alta. nelesurile sunt concepute ca fiind atasate in diferite feluri de text sau munca cu dictinarul iar traducerea traverseaza nelesuri inainte si inapoi intre surssa si receptrul limbajului. Apropierea mediatiei pune ntrebri despre referintele ofensive in mesaje, si problematica centrala este inexactitatea reprezentarii intrarilor.Exemplele intrarilor mediate abunda in Traducerea Revzuta, unde majoritatea dominatoare a hartilr se concentreaza p. 204 asupra coprenhensiunii traducerii, fidelitatea cu care imaginile in sursa limbajului sunt transferate ctre receptorul limbajului sau portivirea receptorului limbajului ctre redarea nelesurilui e la sursa limbajului. Traducerea ca si creatie recunoaste ca tate formele de discurs sunt traduceri ale textelor de dinainte in texte noi si nci un text in aceasta situaie nu este repetat identic . Traducerea este conceputa ca o transformare culturala a textelor, oar translatorul este vzut ca un autor a cariu cintext sociocultural ale carui trasaturi de discurs devin centrale intelsurilor generate de proces. Suzanne Levine susine relevanta contextelor socio culturale in traducere, si demontreaza in cercetrile sale ca traducerea este un act creativ care rspunde ntrebrii cum citesc culturile/limbajurile/ cititorii [sau ascultatrii] textele produse de alte culturi?. Rspunsul lui Levine este ca traducerea submina textul original si creaza o noua versiune. Traducerea este cnceputa ca nelesuri asa cum socioculturalitatea condiioneaza creatia si citirea textelor (Shaw,1987), problema ei este pierderea contextului sociocultural original al discursului. In sfrit, traducerea ca dominare confrunta implictiile politice si ideologice ale traducerii.Evoluand de la linia de cercetare numaita politica interpretaii in criticismul literar,apropierea dominanta ctre traducere recunoaste ca nelesurile se afla in experienta ascultatrilor/cititorilor despre texte, dar acea sursa , inclusiv traducatorii, constrang simultan nelesurile prin actele lor de comunicare. In plus,aceasta aprpiere recunoaste explicit ca relaiile puternice sunt amandoua codificate si sunt parial cnstituite in discurs.Problemativ aici este de a gasi plaurile ideologice care permit (sau registru) sa deina parte dincelelalte. Aceste trei intrari, luate mpreun, pot fi plasate in cadrul chmei lui Gray,Bourgon si Donnellon a intelsurilr in organizare- nelesul este multifatetat si esteconstituit din concepte, interpretari ale valorilor si ideologiilor. Fiecare exemplu al traducerii , fiecare limita sau exemplu tradus, pune pentru cerectatrii sai practicienii multiple tipuri de probleme. Teoria inegrata a traducerii produce trei clase de probleme

83

paralele cu trei exemple ale intelsurilor lui Gray ai al:(a) probleme incluznd inexactitatea in transpunerea nelesurilor referentiale dintr-o limba in alta; (b) probleme incluznd lipsa contextelor socio culturale comune; si (c) probleme incluznd schimbul sau sedimetarea relaiilor de putere. In seciunea urmtoare analizam discursul unei intalniri de afaceri pentru a ilustra aceste probleme si pentr a dezvolata ghidarea asupra practicii traducerii pentr cercetatori si membrii organizaiei. ANALIZA UNUI CAZ DE TRADUCERE ORGANIZATIONALA Un pregresiv si de succes internatinal lant de hoteluri dezvolate in 1987 un program stimulativ pentru oaspeii modelat pe programul de zbor frecvent si instalat in zona apropiata celr 100 de hoteluri. Efortul de marketing, numit prgramul punctelor de aur ( un pseudonim) a fost implementat in fievar Hotel Major (tot un pseundonim) de managerul local; materiale pregatitoare, inclusiv o caste video despre programul povestit de presedintele corporatiei au fost oferite de sediul central al corporatiei. Cazul de traducere pe care l-am examinat este o intalnire in care managerul general al unui Hotel Majr pe Coasta de vest a introdus programul punctelor de aur intr-o adunare de aproximativ 75 de mucitori, majoritatea casnici, intr-una din camerele de conferinta a hotelului.Mulimea de casnici erau predminanti imigranti recenti din Mexic, America Centrala si Puerto Rico, din cauza acestui fapt demografic, s-a decis ca remarcile managerului general sa fie simpulatn traduse in spaniola. Pentru indeplinirea acestei dorinte , p. 205 executivul a intrebat unul din managerii ei personali , cine este mexico-amrican, sa traduca pentr ea. Oricum, nici relatare de la vine va vorbi si scopul intalnirii, nu erau in spaniola in consecinta, acei membri ai audientei care erau in deplinatare dependenti de spaniola pentr a nelege ce se ntmpl nu erau total orientati ctre scopul intalnirii, prcedurii si coninutului. Datele au fost obtinute prin inregistrarea intalnirii dintr-un loc in primul rnd al audientei, folsind o camera video ede mana de inregistrat. Managerl general si managerul personal au infruntat audienta intr-un stil clasic si au stat unul langa altul , cu excepia ajutarelor visuale care au fost aratte. Partile in enlgeza de pe caseta inregistrat au fost transcrise de ctre primul autor, folosind transcrierea tehnica susinuta de Hoper si alii. Similar, partile din spaniola au fost transcrise de un prifesor bilingv spanil, care atradus apoi din spanila in engleza.. copistul spaniol nu atiut tintele sau fundalul studiului.

84

Analizatorii discursului au examinat discuia expusa pe durt intalnirii, s-a cncentrat in particular pe analiza gradului de (di)similaritate dintre variantele engleza si spanila. Analiza discursului ofera o interpreate descrisptiv a ntmplrilor naturale, prin comunicarea orala sau scrisa pentru reakizarea nelegeri funciilor sociale a exemplelor specifice discursului.Interpreatrea iscursului are loc prin luarea in cinsiderare contextul sociocultural si instituional al participanilor, influena sensului contribuind prin interaciunea cntinua si care urmeaza orice experienta sub analiza si cntextul lingvistic al materialului existent analizat. Probleme ale inexactitatii: Gerver (1976)citeaza 6 tipuri de inexactitate in traucere; a) simpla omitere, b) scapare sau taierea admisiei cu discuii simultane, c)procesul incorect sau eronat, d) rspunsul inapoit sau intarziat in cursul periadelor lungi si prins din urma in timpul perioadelor de liniste, e)strecurarea sau omiterea sistematica a anumitor tipuri de informaii; si f0 aproximarea sau redarea mai puin precisa a informaiilor dect in coninutul original. Simpla omitere, scaparea si reintarcerea sunt toate tipuri de cauze pentr materialul mis; neglijarea motivului, rezultatul este versiunea receptorului limbajului al lipsei exprimarii explicite a informaiei prezente in varianta sursei limbajului. In consecinta, tratam ca o categorie de inexactitate rice exemplu de omitere. Strecurarea greselilor este reinuta ca o prblema unica de inexactitate darece natura sistematica a miterilor repetate are implictii severe pentru organizaie. Inexactitatea prin omitere se ntmpl in timpul treducerii intalnirii din Hotelul Major. De exemplu, managerul general a descris implementarea programului punctelor de aur astfel. lasa-ma sa-ti spun care este telul=ce se ntmpl=ni introducem, la 1 aprilie, un program Puncte de aur nounut pentr oaspeii nostri. Traducerea in spaniola era: in ce consta programul cu puncte de aur ce se numate Gold Points acest program se va implini in luna aprilie pentru clientii lor (Stiti deja programul punctelor de aur,numi Gold Pints... acest program va fi in luna aprilie pentru clienti). Managerul a intentionat sa scoata programul pe 1 aprilie. Casnicii care au neles numai varianta in spanila vor crede ca programul va ncepe la un timp nespecifict din luna aprilie; astfel, vor fi incapabili sa anticipeze evenimentele asociate cu nceputul programului, si vor fi mai adecvati sa contribuie la prblemele operatinale, din cauza lipsei de informaie.Mai subtil, au ratat ca sensul de urgenta este transmis pentru specificrea unei date particulare pentr inaugurarea prgramuli si ca

85

aparitia punctelor de aur are mai puina importanta ca o asociatie organizatinala pentru ei din cauza lipsei de precizie. A diminuat deasemenea urgenta deoacere caracterizarea managerului a programului ca nou-nut este omis de varianta receptorului, in schimb translatrul a implict in ce consta programul definind ca programul este ceva deja familiar muncitorilor. Larry A. Samovar i Richard E. Porter, Intercultural Communicvation: A Reader, Wadsworth Publishing Company Belmont, California, 1994 Problemele relaiilor puternice Gray, Bougon si Donnellon arat ca privarea sistemelor de neles este sanctionata de organizaiile puternice, leaderii vor fi acceptati numai dac sunt percepui ca legitimi , dac creaza nelesuri cu care sunt de acord si care incurajeaza valorile la care subscriu toti membrii.(1985, p89) Alti cercetatori au observat legturi privind limba, putere si dominatie la locul de munca (ex Clegg, 1987; Kress & Hodge, 1979; Thomas, 1985), si majoritatea concluzioneaza ca percepiile ascultatorilor si atributiile discursului contribuie la gradul si directia de dominare in relaiile instituionale. Dar dac cel care tine discursul este surogat? Cum poate o alta voce -un creator de texte subversive (Levine, 1989)- sa influeneze relaiile puternice? Posibilitile sunt ca traducatorul sa intareasca sau sa esueze in a influena relaiile puternice. Experienta noastr limitate in ceea ce privete intalnirea de la hotelul major ne face sa credem ca directia predominanta a influenei este de a defaima, in special ca traducatorul este necalificat pentru traduceri. Toate traducerile au un aspect poziiv: ascultatorii vor percepe interesele puterii in mod poziiv deoarece vorbitorilor le pasa de participarea ascultatorilor. Avantajul este contrabalansat de cunoasterea simultana a ascultatorilor pe care cei care detin puterea o folosesc in domninanta, limba folosita in dominanta rezista eroziunii iar membrii nu sunt tratati egal. Pool (1986, p. 17) contesta ca tratarea egala a membrilor este un mod de nelegere a membrilor fr a face discriminari lingvistice spre deosebire de tratamentul identic sau egal al limbii la locul de munca. In spatele simplului fapt al traducerii ntmpltoare, divergentele de valori si ideologii pot fi constituite in modalitatea de traducere. Este recunoscut ca liderii ii influeneaza pe ceilalti prin utilizarea variatelor stiluri expresive (Pfeffer, 1981; Tompkins & Cheney, 1985). Traducerea poate submina stilul care influeneaz, fie prin nimicirea scopurilor retorice ale managerului si a sensibilitii, fie prin imblanzirea voit a adresrii directe si a fortei dominante (Gray et al., 1985). In general, este pur si simplu mai greu sa

86

fii persuasiv cu ajutorul unei traduceri. Managerul general al hotelului Major folosea vorbirea indirecta pentru a incuraja muncitorii sa fie realisti, daruiti noului program si responsabili pentru asigurarea succesului: Avem ntlniri zilnic(...)acesta saptamana pentru a lasa fiecare angajat(...) sa nvee despre punctele de aur. Pentru ca singurul mod in care programul va fi cu adevrat de succes este acela in care cu totii stim despre el, si produce ceea ce spunem ca produce, si credem cu adevrat. Discursul are repetitiile si sablonul ritmic al carieri oratorice. Versiunea spaniola nu ne arat o asemenea implicre p. 209 Vom(...) mpreun cu toate departamentele in aceasta saptaman pentru ca toti angajaii s stie totul despre acest program; este ceea ce trebuie sa facem pentru ca programul sa fie un succes. In alte puncte ale ntlnirii managerul general fragmenteaza agenda de ntlniri (lasati-m s v spun ce se ntmpl), indic exclusiva sa cunoastere a discursului (stie cineva ...despre punctele de aur si ce inseamna, sau vreti sa incept de la nceput?), foloseste termeni speciali sau simbolici care sunt ambigui. Aceste discursuri sunt funcionabile (indiferent dac contient sau nu), strategiile funcioneaza pentru a controla si a domina audienta (Shuy, 1987). Nici una din aceste strategii nu au fost incluse in traducere; deci eforturile retorice de a inecrca sa contureze si sa imputerniceasca relaiile existente au fost acoperite de procesul traducerii. Implictii Discuiile teoretice si analiza cazului au demonstrat ca traducerea are puterea de a degrada nelesurile astfel nct rezultatele lucratorilor, productivitatea, daruirea fata de program si intitutie si bunavoin sa fie vulnerabile eroziunii. Intrebarea este ce se poate face pentru a imblanzi efectele negative ale traducerii. Chiar dac cercetrile abia au nceput, se pare c exist dou clase de remedii cre pot ajuta n aceasta situaie: aciuni procedurale si de atitudine. Pentru organizaii aciunea critica este de a evita traducerea la mana, care este fcuta de obicei de un membru bilingv al echipei (Sanders, 1989). In schimb, firmele ar trebui sa foloseasca serviciile traducatorilor autorizati, chiar dac sunat sau nu in firma lor (Klein, 1982). Multe din aceste probleme pot fi evitateprin simpla folosireb a unui traducator profesionist. In plus traducatorii profesionisti trebuie sa aiba capacitatea de a prinde nelesul sociocultural al organizaiei, de a nelege importanta strategica a unei traduceri bine fcute si de a deveni familiar cu istoria

87

relaiilor dintre angajaii firmei in care se va face traducerea. Pentru a facilita aecst proces, traducerea trebuie inclusa ca o funcie comunicativ special in stadiul de marketing, relaii publice, sau campania de productie. Prin aceste practici degradarea contextului sociocultural este minimalizata. In final, locurile de munca bilingve ar trebui sa aduca in discuie comunicri de importanta strategica- interpretari de politica, schimbri ale programului si produsului, informaii vitale despre locul de munca- in scris cat si in discuiile fata in fata. Traducerile in scris sunt mai precise si mai stilizate, in conformitate cu originalul fata de cele pe loc cele secventiale deoarece traducatorul are timp sa reflecteze asupra textului. Coninutul se va mbunti dac firma va standardiza termenii si alte concepte cheie ale strategiei; aceasta metoda necesita vorbitori nativi ai limbii si training care sa accentueze uzul vocabularului standard. Doua tipuri de schimbri de atitudine pot imblanzi probleme impuse de traduceri. Klein (1982) observa ca limbile sunt constante in flux si ca traducerile nu vor putea fi niciodata un proces invizibil. Prin urmare, problemele descrise aici nu pot fi reduse la zero; minimalizarea este cel mai realistic scop. p. 210 Oricum, o atitudine despre comunicare este centrata in special pe audienta asa ca cineva care se axeaza pe lingvistic, sociocultural si contexet instituional, nu va face dect sa rateze scopul. Diaz-Duque (1989) descrie efortul depus la Universitatea din Iowa de Spitale si clinici. Exista o interpretare formala si un staff de traducatori profesionisti care sunt nvati sa dea imporanta aspectelor culturale , stilistice si lingvistice ale personalului medical si pentru cei care nu sunt vorbitori nativi de limba engleza. Dac traducerea nu poate fi fcut ca un proces invizibil, membrii organizaiilor trebuie s recunoasc faptul c discriminarea lingvistic va avea loc atta timp ct mai multe limbi sunt folosite n acelai discurs organizaional (Pool, 1986). Cnd spunem asta, nu recomandm acceptarea discriminrii lingvistice la locul de munc: organizaiile vor ajunge s aprecieze diversitatea lingvistic recunoscnd imposibilitatea de a trata toate limbile identic sau egal. Aparenta dificultate de a ajunge la aceast atitudine este o msur a muncii care rmne de fcut pentru a ndrepta sensibilele probleme ale standardizarii si a diversittii la locul de munc. Note: 1. Folosim termenul de traducere pentru a include partea vorbita si scrisa a discursului de la sursa la recptor, indiferent dac simultan, secvential sau intarziat; rezervam termenul de interpretare pentru a ne referi la procesul cognitiv de a face neles procesul comunicativ.

88

2. Traducerile din engleza, fcute intr-o durt mai mare de timp, sunt valide si mai de incredere dect traducerile fcute pe loc deoarece traducatorul este profesionist si are timp nelimitat pentru a lucra. Oralitatea, Comunicarea si Culturalizarea Robert Shuter Chiar dac fiintele umane ocup aceasta planet de treizeci si cinzeci de mii de ani, primele dovezi de scriere audateaza din 3500 I.H. iar scrisul a fost utilizat la scara extins de o mie cinci sute de ani. De fapt din trei sute de limbi utilizate n prezent doar 78 au o literatur iar sute nu au componente scrise n cadrul limbii. In mod evident oralitatea este baza tuturor limbilor, codurile scrise aprnd trziu n dezvoltarea limbilor. Au existat argumentari cu privire la apartenenta literar pentru care este necesar mai mult dect a nvta s scrii si s citesti, tiina crtii fiind influenat de gndirea ntr-un anumit tipar, de perceperea valorii culturale, de stilul de comunicare si organizare social a comunittii. De exemplu s-a confirmat c oameni din culturile sincretice cei care nu au o limba scris sunt legati fr posibilitate de iesire de contextul social si sunt incapabili s conceap cuvintele vorbite separat de obiecte sau de fapte. De aici, spre deosebire de cei culti, cei care nu au o limb scris au fost identificati incapabili s disting formele geometrice sau s clasifice obiecte. In schimb, formele sunt identificate ca fiind obiecte familiare lor, iar clasificarea acestora este completat de funcie. Asemntor, comunicarea oral si cea scris pot reflect diferenele n coexistena social. Oamenii care nu comunic n scris sunt privati de comunicarea cult a detaliilor care descriu incidente critice spre deosebire de cei culti care folosesc un discurs secvential care este de cele mai multe ori abstract . In ciuda largii rspndiri a culturii n cadrul dezvoltrii lumii foarte puine studii au implict societiile care nu au o limb scris. In plus, nu s-a fcut nici un studiu privind tiparele interpersonale ale oamenilor fr limb scris sau cum aceste tipare influeneaz dezvoltarea culturii ntr-o societie deja cult. In schimb studiile fcute asupra oralittii au fost limitate la analiza istoric si etnografic a literaturii orale si a investigrii tradiiilor orale in Grecia antic. Acest studiu examineaz influena oralittii n comunicare si culturalizare prin focalizarea pe cazul Hmong of Laos, o cultur primitiv care are peste 90.000 de membri n Statele Unite. Cum majoritatea refugiatilor din Asia de Sud care au migrat n Statele Unite aparin celor fr limb scris, nelegerea

89

oralitii n societiea Hmong ar trebui sa furnizeze detalii despre culturalizarea acestor oameni care s-au stabilit n societii avansate. Imigrarea celor din cultura Hmong in Statele Unite a avut loc in anii 1970 dupa ce au fost atacati de comunistii laotieni si vietnamezi deoarece au aparat Statele Unite in timpul rzboiului din Vietnam. Se pare ca cei din Hmong au fost antrenati de CIA si mai apoi de armata americana pentru a servi ca personal de zbor in misiunile cu bombe din Laos si Vietnam. Dupa ce Statele Unite s-au retras din Vietnam, satele din Laos au fost frecvent atacate de laotieni si vietnamezi. Asa ca cei din Hmong s-au refugiat in Thailanda unde au trait in tabere de refugiati. Cei ce aparin culturii Hmong triesc izolati in munii din nordul Laosului intr-o societie tradiional caracterizata de civilizaie bazata pe foc si sabie, rudenie, organizaie politica, credinta spiritualista care consta in vindecarea spiritului, samanism si venerarea strabunilor. P. 214 Hmongii au fost oameni fr limba scrisa pana in anul 1950 cnd un misionar a dezvoltat scrierea rudimentara Hmong, care este inca necunoscuta multora dintre membrii acestei civilizatii. Cercetarea pentru acest studiu a nceput prin intervievarea a 22 de membri ai comunitii Hmong din Milwakee, Wisconsin. Majoritatea celor care aparin culturii Hmong triesc in trei state: California, Minnesota si Wisconsin. In Wisconsin triesc 16000 de Hmongi. Au fost intervievati Hmongi cu vrst cuprinsa intre 31 si 68, 15 inculti si 7 culti. Subiectii au fost intervievati de doua ori, aproximativ trei ore pe sesiune; interviuril au fost inregistrate si filmate. Principalul investigator a dirijat interviul de-a lungul a opt luni si a fost asistat de doi traducatori Hmongi. Interviurile au adus la suprafata diferite dimensiuni ale culturii Hmong: 1) Care este structura si coninutul mesajelor interpersonale intr-o societie bazata numai pe limba vorbita? 2) Cum se transmite informaia intr-o societie bazata pe limba vorbita? Afecteaza tipul de comunicre selectia de valori culturale privind individualismul si sefia grupului? 3) Cum rein comunicatorii informaia intr-o societie bazata numai pe informaie orala? 4) Comunicatorii din aceste societii orale rein distincte tipare ca mai apoi acestea sa debina scrise? 5) Cum ajuta tiparele de comunicare orala la culturalizarea oamenilor si transformarea societii in una cult Rezultate:

90

Hmongii sunt comunicatori narativi; adic structura si coninutul mesajelor interpersonale sunt sub forma de poveste. Ca structura, o dezvaluire interpesonala consta intr-un subiect-in mod normal un incident critic- si o grupare de personaje, fie ele in viaa sau moarte. Descrierea evenimentului sau a faptelor este subliniata, iar detaliile privind timpul si data, chiar si locul, sunt de cele mai multe ori omise. In timp ce coninutul acestor povesti variaza, subiectul de cele mai multe ori este centrat pe evenimente sau fapte care se ntmpl in timpul vieii comunicatorului sau sunt povesti despre strabuni si ntmplri memorabile. Pentru Hmongii mai in vrst, trecutul este evocat prin povesti despre agricultura, rzboi si migratiepovesti predominant istorice- si prin povesti legate de activitiile si izbanzile stramosilor. Urmatorea descrierea a fost fcuta de Wang, un batran in vrst de 68 de ani, membru al comunitii Hmong, care a trait sapte ani in Statele Unite: Bunicul meu s-a nscut in Laos. A fost liderul satului cnd francezii au venit in Laos. A fost admirat de francezi. Afost soldatul francezilor atata timp cat acestia au stat in Laos. Wang si-a amintit de bunicul sau prin rolurile pe care acesta le-a avut, soldat principal si conducator al satului si prin activitatea pe care o practica: lupta. Wang nu a putut da informaii specifice privind vrst bunicului sau, aratrea, personalitatea sau luptele la care a luat part; stia doar ca bunicul sau a fost un conducator. Descrieri similare ale prinilor care au murit in Laos sunt furnizate de Hmongii intervievati: Prinii m-au nvat sa fiu o persoana buna. Deasemenea m-au nvat sa cretez si sa dau foc. La fel ca si in descrierea lui Wang, descrierile parentale implic gospodaria sau lupta si nu includ descrieri de carcter sau alte detalii centrate pe persoana. Povestiile despre prezent ale Hmongilor sunt deasemenea centrate pe activitate si, in laos, centrate pe agricultura, rzboi, migratie, clima si evenimente culturale precum inmormantari, nunti si ritualuri spirituale. Ca si comunicrile despre trecut, mesajele interperonale transmise in laos subliniaza, in general, ceva de cineva a fcut si uneori includ un comentariu despre reactia celor din jur. Am vorbit despre crestaturi si foc, despre ceea ce trebuia sa facem maine. Am vorbit dspre luptele din rzboi. Am vorbit depsre a parasi din nou satul. Am vorbit despre cine ii va nva pe copiii nostri. p. 215 Fr detalii, aceste mesaje se centreaz pe evenimentul principal, timpul, personajele si uneori locurile sunt absente din comunicare. Stilul narativ al Hmongilor reflect o viziune central aspura oamenilor: ei tind sa totalizeze. Cuvintele nu pot fi desprinse de intampari si fapte, iar oamenii nu pot fi separati de contextul social. Cuvntul si evenimentul sunt unul si acelai, fr posibilitate de desprindere unul de altul. Ca rezultat,

91

mesajele interpersonale ale Hmongilor tind sa fie narative, situaionale, orientate spre activitate, lipsite de detalii, caracteristici similare retoricii din Grecia Antica. In contrast, stilul de comunicare al celor culti din comunitate tinde sa fie categoric mai mult dect narativ, conceptual nu situaional. Acest stil poate reflect distanta contextuala pe care culturalizarea o impune asupra vorbitorului, o distanta care provine din posibilitatea de a putea gndi cuvintele separat de obiecte, evenimente si fapte. Odata deconectati de contextul social, comunicatorul poate gndi si vorbi conceptual, iar mesajele nu trebuie sa se centreze neaprat pe evenmente si fapte. Legata de contextul social, cultura Hmong se bazeaza strict pe oameni si grupuri pentru a transmite informaia si a plasa valori. Societiea este aranjata sociologic si politic in grupuri, cu clanuri si familii. In Laos, Hmongii s-au adunat in grupuri mici iar copiii au fost nvati de mici despre agricultura, tradiii si ritualuri. Fr carti, Hmongii au nvat de la ceilalti si au devenit dependenti de oameni si de grupuri din comunitate, singura lor sursa de informare. Luati in considerare cum Hmongii din Laos au nvat importante obiceiuri culturale si credine sacre. In mod normal persoana care cunoaste majoritatea lucrurilor in comunitate, cele mai multe dintre lucrurile culturale, cnd realizeaza ca persoana este in vrst, oamenii se duc la casa lui noaptea si il roaga sa ii nvee. Cu toate ca multi se duc acolo ca sa inevete puini memoreaza tot ceea ce sunt nvati. Deci poate s-ar duce 10-20 la casa celui in vrst si ar nva noaptea, dar probabil numai 2 sau 3 ar reine. Si se spune ca trebuie sa nvee noaptea pentru ca aceasta este sacra ca si credinta spirituala. Aparent grupurile mici au fost folosite pentru a ajuta indivizii sa reina informaia, o problema enorma in societiea fr limba scrisa. Ca rezultat, Hmongii nva toate informaiile esentiale despre evenimetele culturale si agricultura, in grupuri mici, de obicei de la cei mai in vrst din comunitate care are este cunoscut ca are o memorie buna. Sunt atat de multe lucruri pe care un om in vrstle preda in diferite moduri...Cnd isi da seama ca este destul de varstnic si isi face griji pentru generaia urmtoare, cere sefului de trib sa ii fie trimisi tineri la casa lui pentru a lucra la ferma si a nva despre diferitele tipuri de evenimente culturale pe care le cunoaste. Cnd au 11 pana la 14 se duc si nva. Cnd tu si eu mergem sa nvm mpreun, tu poti memora un lucru si eu altul; mprim si discutam. In caz ca eu uit ceva- tu iti poti aminti ce eu am uitat. Eu imi pot aminti ce ai uitat tu. In societiile fr lima scrisa, ca Hmong, procesul de nvare trebuie sa aiba loc in grupuri din moment ce indivizii nu au material scris pentru a studia. Deci, studiul individual nu exista in aceste societii; acest lucru pormovand valori bazate pe grup. In contrast, tiina de carte asigura indivizilor

92

oportunitatea de a studia si de a scrie, ca experienta solitara. Rezultatul este ca cei nvati sunt mai puini dependenti de grup pentru a obtine informaie si dezvolta un ascutit simt de independenta spre deosebir de cei neculturalizati. De fapt, a deveni cult le cere indivizilor sa se separe de ceilalti si sa comunice cu un nou apanaj- o penita sau un creion. Separarea de grup se pare sa fie costul culturalizarii si poate sa restrictioneze intrarea in societiea culta a Hmongilor. Cum am indicat mai devreme, memoria joaca un rol unic in societiea fr limba scrisa: este singurul depozit al trecutului. P. 216 In cultura Hmong, de exemplu, fiecare clan poate depinde de o persoana sau de doua care isi amintesc tradiiile si credinta. Acesti indivizi nu au nici un titlu si nu aparin unei anumite familii, clase sociale sau caste: sunt persoane care sunt cunoscute pentru memoria lor extraordinara, o valoare foarte importanta. Aceasta este o soietate simpla- se cunosc unii pe alii. Cnd ei (cei din comunitatea Hmong) isi dau seama cine reine mai bine, acela va fi faimos pentru asta iar ei (comunitatea Hmong) il va recunoaste. Prin urmare, persoanele cu memorie excelenta sunt respectate si sunt cei mai credibili membri ai comunitii Hmong. Ceea ce ii face pe acesti indivizi unici este retentia de detalii despre semnificatia moravurilor si evenimentelor, o capacitate neobisnuita intr-o societie care comunica in mod narativ. De exemplu, cultura Hmong, ca majoritatea societiilor fr limba scrisa, are foarte multe credine spiritualiste care sunt practicate zilnic in Laos si care au fost ncepute odata cu sacrificiile animalice, precum Kakong, un poem antic folosit pentru a vindeca anumite boli si suferinte psihice. Aceste credine inca mai servesc ca un intaritor ideologiccare ii uneste pe cei din clan sicare distinge un clan de Hmongi de altul. Nu in mod surprinzator, cei care rein detaliile ritualurilor sunt considerati membrii vitali ai clanului. Deoarece Hmongii se bazeaza strict pe memorie, de obicei acestia rein fapte, ntmplri si tradiii care se repeta si, deci, fac parte din activitile lor zilnice. Mai mult, ritualurile pe care fiecare brbat din Laos trebuie sa le reina sunt limitate la activiti selectate: ritualuri de natere, de casatorie, de cum se aranjeaza o nunta, de inmormantare, ingropare si practici in agricultura. Hmongii comunica frecvent despre acestea in Laos, baza unei societii simple, iar mesajul lor tinde sa devina repetitiv, o caracteristica a comunicrii lor din prezent. Aici, in Statele Unite, sunt multe dificultati in a reine, dar in Laos, in societatea simpl, putem reine...In societatea Hmong, pentru mine era foarte simplu pentru ca foloseam zi dupa zi aceleai lucruri, aceste lucruri ajutanadu-i pe oameni sa reina diferitii pasi pe care trebuie sa ii urmeze. De exemplu, pentru a tine o ceremonie sau orice altceva, pentru ca exersam zi de zi, este foarte usor, nu atat de complex

93

nct sa uitam, dar atat de simplu nct sa nvm usor si sa memoram, si am memorat. Si odata nvat,nu se poate uita total. Cel ce a vorbit este Hmong si, cu toate ca vorbeste engleza si este cult, mesajul sau este redundant, deoarece el repeta teza sa, ca simplitatea adauga un plus memoriei, de patru ori consecutiv intr-o fraza. Aceste repetitii se ntmpl frecvent in discursurile orale ale Hmongilor si evidentiaza narativitatea lor, repetitivitateaeste un stilalcomunicrii orale, un stil crae se pare ca este produs al culturii care se bazeaza pe memorie. Intervievatii din Hmong, care comunic fr limba scris si cei cu limba scris, au stiluri asemntoare de comunicare ceea ce sugereaz c tiparele nu dispar odat ce o persoan devine cult. Aceasta se numeste oralitatea rezidual si se pare c influeneaz mai mult dect stilul de comunicare. De exemplu cei culti au dificultati in a urmri dictrile care explic cum se fac anumite activitti, cum se foloseste un obiect mecanic sau cum se asambleaz cev. Cei din cultura oral au nvtat mai degrab s fac, btrnii i-au nvat cum s fac anumite activiti prin exercitiu; nvarea era intotdeauna un experiment. Pentru cei mai multi literati Hmongi scrisul este o varianta a oralitatii mult mai slaba dect insasi oralitatea. Dac nvaceii Hmongi nvau prin practica si dac merg la scoala pentru a nva teoria, atunci au probleme cnd practica. De exemplu-eu-cnd merg la scoala si invat ceva citind, neleg cnd citesc, dar dac trebuie sa fac cu mana mea, nu mai stiu cum. Asa ca trebuie sa cer ajutor pentru a putea sa fac acel ceva. p. 217 Este dificil sa determini care dintre tiparele Hmongilor supravietuiesc culturalizarii; in orice caz, oralitatea reziduala este un obstacol in plus pentru culturalizarea oamenilor din aceasta societie. Fiecare tipar al Hmongilor descris in acest eseu influeneaza in mod significativ culturalizarea lor in statele Unite, de exemplu stilul lor de comunicare. Narativi si supusi nvarii din aciuni, stilul de comunicare al Hmongilor se ciocneste cu cererile de comunicare ale societiii culte, deoarece sunt abstracti in ceea ce privete detaliile si timpul. Aceasta ciocnire are loc zilnic in scoli si fabrici, oficii guvernamentale si agentii sociale, unde Hmongilor le sunt cerute date precum ziua naterii, vrst, tipul si datele angajarilor precedente, zilele de natere ale copiilor- informaii necesare pentru a putea trai intr-o societie culta. In scoli ei ntlnesc definiii i explicaii detaliate ale cuvintelor care sunt deconectate de obiecte i invaa despre concepte pe care nu le pot vedea i nu le pot atinge: aceasta este o lume abstracta, categoric detasata de situaii i natura. Aadar, cei mai multi Hmongi devin frustrai sau abandoneaza scoala, in

94

special brbaii care au mai puin experienta cu detaliile i care le tolereaza mai puin dect femeile. Femeile din societatea Hmong sunt responsabile cu gatitul, cusutul o procedura detaliata care consta in a aplic diverse modele pe haine. Aceste diferene in activitile domestice pot face ca femeile sa fie mai apropiate de culturalizare. Culturalizarea ameninta insasi esenta societiii Hmong, centrarea pe individ, este un alt obstacol in calea culturalizarii. Pentru cei mai in vrst, insusi procesul de nvare independenta le este strin din moment ce procesul de nvare s-aprodus intotdeauna in grupuri, practicnd. Pentru Hmongii tineri, culturalizarea ii indeparteaza de cele mai multe ori de familie. De exemplu cnd un scolar se duce la scoala publica, prini, cei mai in vrst si clanul in mod tradiional singura sursa de informaie - trebuie sa isi imparta rolul de profesor cu un grup de strini: profesori americani nefamiliari. Pe masur ce elevii Hmongi devin mai culti si fac studiu independent, se bazeaza din ce in ce mai puin pe grupurile tradiionle si mai mult pe ei insisi. Acest lucru imparte familia Hmong in doua: prinii sunt deranjati de pierderea centralitatii si a puterii si de obicei devin dependenti de copiii culti, acest lucru producnd si mai multa tensiune i familie. Smtitnd consecinele scolarizarii, Hmongii in vrst doresc ca cei tineri sa devina culti dar nu cu pretul destramarii familiei, o cerinta dificila care poate impiedica culturalizarea. In concluzie, oralitatea reziduala aduce probleme in culturalizarea Hmongilor. Cum am indicat mai devreme, Hmongii culti, majoritatea aduli, intampina dificultati in a urma indicatiile scrise dac acestea nu sunt urmate de explicatii si demonstratii orale. Modelul rezidual, de exemplu, poate reprezenta un impediment in obtinerea anumitor slujbe care sunt precedate de trainiguri. Avnd mai puin optiuni Hmongii vor avea mai puin acces la posturile americane si la bunuri si servicii, acest lucru impiedicnd culturalizarea. Deasemenea, comunicarea narativ repetativ a celor mai multi dintre Hmongi pot narui pe viitor optiunile de serviciu, din moment ce intarzie achizitionarea unui mod decomunicare pe care Stilistic diferiti de Americani, Hmongii culti pot americanii il folosesc, un necesar pentru angajare.

intampina mai multe dificultati in culturalizare dect cei din Asia de sud est. Rolul atingerilor in comunicarea dintre sexe Laurie P. Arliss Studiul comunicrii prin atingeri este adesea vzut ca facnd parte din cercetrile cu caracter relaiv. De asemenea, adesea se face referire la atingerile dintre oameni ca la o comunicare tavtila, o data tiut faptul

95

ca orice stimul senzorial la nivelul pielii isi gaseste semnificatie. Desigur, mesajul pe care il urmareste o atingere pe care o facem nu depinde doar de felul ei ci si de imprejurare si de relaia dintre indivizi. De fapt, atingerile par a fi modul cel mai intalnit de comunicare nonverbala intre aduli, insa cel mai puin studiat de cercetatori. Spre deosebire de multe manifestari kinestezice care sunt de obicei insusite fr discuii explicite, adesea ni se dau norme culturale prestabilite referitor la pe cine putem si pe cine nu putem atinge, mpreun cu informaii despre unde, cnd i cum. Cultura noastr a fost declarat o cultura non-contact, ceea ce arat ca nclinm s fim din ce n ce mai restrictivi referitor la cine pe cine atinge. Mai exact, se pare c n cultura noastr atingerea este asociat de cele mai multe ori cu comportamentul sexual i c n relaia dintre potenialii parteneri prima dat se ine cont de atingeri. Faptul ca atingerea poate transmite dorina sexual este evident n cultura noastr predominant heterosexual. Acest lucru a constituit fundamentul multor poveti de dragoste i de fictiune dar i nonfictive. Pe de alta parte, cu o mediatizare exagerat a copiilor molestai i a deschiderii excesive ctre homosexualitate, chiar i atingerile dintre aduli i copii, ca si atingerile dintre adulii de acelai sex pot fi privite ca si poteniale atingeri cu caracter sexual. Probabil c ntruct atingerea este att de mult asociat cu sexualitatea, abund i diferenele sexuale n comunicarea tactil. Ins pentru cititor este important s-si poat anihila prejudecile nsusite care spun ca toate atingerile sunt de natur sexual, tocmai pentru a putea nelege varietatea de mesaje care pot fi transmise printr-o atingere. Cu toii am avut parte de atingeri neplcute i (s sperm) de atingeri calde, linititoare si plcute de multe feluri. Invers, majoritatea cititorilor i pot aduce aminte s fi oferit atingeri intenionat fcute pentru a comunica repulsia fa de alii, atingeri comunicnd afeciunea sau interesul, atingeri transmind emoii reciproce si chiar atingeri involuntare pentru care au fost probabil oferite scuze imediate. Gibsn clasific comunicarea tactil n comunicare activ i comunicare pasiv, pentru a sublinia diferena dintre a atinge i a fi atins o diferen pe care muli dintre noi o gsesc deosebit de important. De fapt, un studiu de calitate al cercetatorilor asupra diferenelor dintre sexe n atingeri s-a ocupat exact de problema pe care o pune sexul n cazul celor mai multe dintre atingeri i active, dar i pasive n comunicarea cu alii. Dupa cum se poate bnui, s-a observat c barbaii sunt cu mult mai activi dect femeile n aceast privin, sub aspectul mai multor situaii. Potrivit revistei Deaux, brbaii sunt predispui mai mult sa atinga, iar femeile sunt predispuse la a fi atinse. Aceasta simpl afirmatie necesit totui o mai bun clarificare.

96

Pentru nceput, este esenial s se specifice imprejurarea n care are lc o anumit atingere la care se face referire. Concluzia evident este ca brbaii care ating femei. Aceast concluzie despre brbai i femei ofer informaii pentru o mai buna cercetare. Dup Leathers, in relaiile intime dar si profesionale se asteapta ca brbaii sa atinga femeile mult mai des dect ca ei sa fie atinsi de femei, iar ei asa si fac. Studii bazate pe mrturii personale arat c, intr-adevr, ambele sexe inclin s cread c brbaii maturi ating femeile matur mai mult dect viceversa. Cercetrile observationale susin aceast ateptare. Intr-un studiu desfurat n anii 70, Henley a observat ceea ce a clasificat ca fiind atingere intentionat n locurile publice i a raportat c atingerile dintre brbai si femei erau cele mai ntlnite, numrndu-le din 42% din totalitatea atingerilor voluntare observate. Aceasta cifr este aproaope dublul atingerilor femeie-brbat pe care ea le-a observat. p. 241 Intr-o replic a studiului lui Henley, Major si Williams au demonstrat c diferenele sexuale propuse de Henley erau ntemeiate, chiar dac scazuse contrastul dintre comportamentele de atingere n felul urmator : brbaii atingeau femei n 36% din exemplele observate, n timp ce femeile atingeau brbai n 27% din cazuri. Major si Williams au fost interesati si de msura n care atingerile erau reciproce. Au descoperit c unele erau, iar altele nu, ins brbatii ncepeau mai repede atingerile dect partenerele lor care nu le napoiau. Astfel, n relaiile dintre brbai si femei suntem indrepttiti s asteptm ca brbatul sa fie cel care comunic prin atingeri active, n timp ce femeia va participa prin comunicarea prin atingeri pasive. Aceasta observatie empiric corespunde mrturiilor personale ale americanilor aduli si, prin coincident, convingerii sterotipe c brbaii ar trebui s nceap o relaie sexual. Asta si poate pentru c, n relaiile dintre sexe, chiar si atunci cnd nu vorbim de intentii de natur sexual, sunt observabile regulile care guverneaz sexualitatea. Cu sigurant am mostenit un sistem de maniere bazate pe notiuni despre cavalerism care spun brbailor s se comprte cu femeile ca si cum le-ar conduce ctre niste usi nedeschise sau ctre scaune libere. Ca niste copii si de-abia insotite, femeile au de obicei statutul celor de care se are grij, ceea ce implic de multe ori faptul de a fi obiectul pasiv al atingerilor. O alt explicatie pentru distributia inegal a atingerilor voluntare dintre sexe a fost bine abordat in lucrarea lui Nancy Henley. Ea arat ca interactiile brbat-femei sunt neomogene, n sensul ca exist o distributie inegal a statutului si puterii ntr brbai si femei n societatea noastr. In consecinta, la fel cum oricare sef are mai mult voie s ating oricare dintre subordonati dect viceversa, asa si brbaii au mai multa voie s le ating pe femei dect invers. Tendin brbailor de a fi ei cei care ating nu denot doar superioritatea lor asupra femeilor, dupa cum spune Henley, dar o si rentroduce n comportament.

97

Studii bazate pe cupluri infirm evident preconceptia cultural conform creia femeile ating mai des dect brbaii. Totui, aceasta descriere stereotipa reflect intocmai studiul asupra atingerilor ntre aceleai sexe. Datele confesate arat c brbaii si femeile cred deopotriv c femeile sunt mai predispuse dect brbaii la a atinge persoane de acelai sex, fie ele prietene sau rude. S-a aratt c mai degrab femeile danseaz mpreun, merg de mn, se mbrtiseaz unele pe altele, ca s numim doar cateva exemple. Informaii observationale confirm descperirile bazate pe marturisiri conform crora atingerile dintre femei sunt ntalnite mai des dect atingerile dintre brbai si contactele dintre femei sunt permise mai des. In realitate, comunicarea fizica dintre brbai pare a fi strict redus la anumite tipuri de atingeri si la anumite situaii. Asta e valabil chiar si relaiile familiare. Atingerile dintre tat si fiu nu sunt la fel de rspndite ca cele dintre mam si fiic. Bieii tineri sunt adesea nvati s inlocuiasca un srut cu o strangere de mn ca parte a socializrii. Desigur, restrictiile de acest gen sunt influenate cultural si situaional, dar tendin ca brbaii s-si reina unele atingeri ctre femei este aparent nul. Atingerile brbat-brbat tind sa fie tiute si directe, conform lui Willis si colegilor sai. Aadar, cnd brbaii ating ali brbai, limbajul lor tactil tinde s fie ca si vorbitul scurt i la obiect : o atingere scurt pe bra sau o btaie ferma pe umr. In concluzie, studiile referitoare la atingerile active si pasive confirm clar tendin c brbaii sunt cei care ating iar femeile sunt cele care primesc atingerea. Dup cum se si asteapt, atingerile dintre sexe sunt cel mai rspndit tip, mai mult pentru cbrbaii sunt cei care initiaz atingerile cu partenerele. Insatingerile ntre acelai sex, care nu sunt la fel de comune n tradiia noastr, sunt dominate de femei, n timp ce brbaii tind s reduc comunicarea tactil cu alti brbai. Intruct ele primesc mai multe atingeri din partea sexului opus dar si mai multe atingeri din partea femeilor, acestea trebuiesc mai mult privite ca comunicante dac e s ne referim la atingerea pasiv. p. 242 In seciunea urmtoare sunt descrisi si examinai in legtur cu diferenele sexuale civa itemi care pot fi asociai cu atingerea uman. Au fost propuse i cteva subcategorii pentru a identifica potenialele mesaje care pot fi transmise prin atingeri. Lista care tocmai urmeaz nu acoper fiecare rol al atingerii in comunicarea uman. Dar manifestrile prin atingere care se vor discuta sunt cele care se identific cel mai mult cu diferenele de gen. Atingerile tipice Aproape toate societile au reguli privind atingerile tipice. Cel mai elocvent exemplu al unei atingeri tipice este strngerea de mn. Acest gest este larg rspndit si joac rol de nlocuitor pentru cateva mesaje verbale : Buna, La revedere, S-a fcut, Felicitari, etc. Uneori, n locul unei strngeri de mn se

98

ofer o btaie formal pe umr, ns aceast nlocuire pare a fi mai riscant, cu atat mai mult cu ct n unele situaii are loc si intre strini si in timpul unor prime ntlniri. Alte atingeri tipice nu apar n cultura noastr de azi dar sunt specifice altor timpuri si locuri : srutul pe obraji sau srutarea minii. Unele ocazii cum ar fi nunile si nmormntrile cer prototipuri ale unor atingeri tipice care nu sunt ntlnite n alte situaii. Dac stai n picioare la intrarea oricrei ceremonii, mai bine te-ai pregti ; la nuni se ntlnete srutul pe obraji, n timp ce nmormntrile implic scurte atingeri pe umr. Se stie c strngerea de mn este atingerea formal folosita n cea mai mare masur n relaiile de zi cu zi. De fapt, este interesant de observat c strangerea de mn se realizeaz adesea fr prea mare greutate ntre brbai, ceea ce denot locul si importanta sa n viaa acestora. Dar multe femei ntmpin nc dificultti in a face strngeri de mn. Normele referitoare la cnd si cum s ntindem mna unei femei, ct de mult si ct de ferm s strangem mna celuilalt, etc.,nu sunt nc definite. Intruct femeile ncep s fac parte din cercuri politice si profesionale care cer mai multe interactii cu lume strin, strangerile de mn dintre femei dar si dintre femei si brbai vor fi fr ndoial realizate mult mai usor. Totui, n prezent, strangerile tipice de mn par sfie fcute mai repede si n msura mai mare de ctre brbai. O form mai raspndit de atingere tipic care tinde de asemenea s fie dominat de brbai n prezent a fost identificata de Key ca joaca si include un mare numr de atingeri in imprejurari informale cum ar fi sportul. Este fascinant de observat multitudinea tipurilor de atingeri pe care le fac brbaii cnd sunt mpreun. Aparent, incontieni de vreun posibil instinct sexual, ei alearg, se hrjonesc, se mngaie unul pe altul n zone altfel interzise. In cazul jocurilor, atingerile funcioneaza ca ncurajri, consolri si felicitri. Femeile mpart cateodata un sistem tipixc de atingeri. De fapt, muli analiti comenteaz c atunci cnd femeile fac sport, ele mprumut cte ceva din comportamentul masculin care include si unele mngaieri tipice si imbrtisri. Aparent, participarea la curse ca si participarea la ntlniri publice cu strini nu a fcut mereu parte din viaa femeilor. Cnd femeile au acces la astfel de activiti pot lua natere tipuri speciale de atingeri tipic feminine. Atingerile de natur sexual S-a aratt cu mult timp in urm ca sexualitatea constituie o preocupare printre americani, ceea ce face din majoritatea atingerilor atingeri cu caracter sexual. Conform lui Morris, exist si posibilitatea ca unele atingeri s se confunde intre ele, ceea ce face ca unele atingeri s fie interzise n clasa de mijloc a Americii. Cu sigurant plcerea sexual este influenata psihic si instinctual de diverse tipuri de atingeri,

99

ns datorit prejudectilor culturale sunt vzute ca fiind sexuale si alte atingeri non-erotice. De exemplu, tinerea de mn a fost identificata cu romantismul dar si ca precursor al unor atingeri tactile intime. Desigur, oamenii se tin de mn din alte motive : membrii unor grupari se tin de mana atunci cnd se roaga ; pacientii le iau de mana pe asistente pentru a se linistii n timpul unor operatii dureroase ;chiar si un strin poate s ia un copil de mn pentru a-l ajuta. p. 243 In afr excepiilor pe care le cunoastem cu totii, tinerea de mn rmne nc un gest care anun ceva la nceputul unei relaii intre aduli. Ea reprezint o parte dintr-un sir de atingeri pe care le-a observat Morris. Imaginati-v o poveste de dragoste, fie ea si imaginar si observati sirul de atingeri pe care l-a naintat Morris : de mna, brat la brat, de mijloc, srut, mna pe frunte, mna pe corp, srut pe sni, mngaieri pe organele genitale, sex normal si oral. Acesti pasi merg din ce n ce mai mult ctre o stimulare erotic la nivel psihic dar adevrul care uimeste este c n stadiul precoce al unei relaii diversele atingeri servesc ca simboluri ale sexualitatii si pot fi deosebit de gradate. Cu totii am nvat s privim aceste atingeri ca fiind sexuale si s le nelegem locul n desfurarea unui comporatment romantic. In societatea noastr se crede ca brbaii sunt de obicei cei care incep actul sexual iar femeile sunt cele care primesc atingeri. Bernards arat c n relaiile sexuale aceasta obisnuint corespunde necesitatii ca brbaii sa fie excitati pentru a participa, n timp ce femeile pot s participe indiferent dac sunt sau nu excitate sau dac sunt sau nu de acord. Totui, n legtur cu pasii premergatori unui act sexual, nu are rost ca femeile s fie prite atunci cnd vor s il ia de mn pe un brbat sau s il mbrtiseze. Deocamdat se astepta ca brbatii s rmn cei care iniiaz astfel de atingeri, n timp ce femeile folosesc mai mult tehnici subtile i pasive, cunoscute deseori ca flirt Cu toate ca n zilele noastre femeile au dreptul mai mult ca niciodat s-si nteleag si s-si dezvolte propria sexualitate, este dificil de afirmat c prejudectile culturale n legtur cu atingerile sexuale au disprut o dat pentru totdeauna. Ese tiut faptul ca mitul activitate-pasivitate chiar exist. Informaii n plus care sa ateste c mitul dominantei brbatului este de actualitate exist in limbajul actual atunci cnd se face refrire la implictiile sexuale. Baker arat ca unele clisee sexuale continu s caracterizeze femeia ca fiind pasiv iar brbaii ca fiind cei care ncep o relaie sexual, si iat c aceasta distinctie este periculoas. In timp ce cliseele cu specific sexual pur si simplu vin si se duc, tendina rmne neschimbat. Intr-adevr, numrul cuvintelor jignitoare care fac din femei nite obiecte sexuale este de 10 ori mai mare dect cele care le numesc pe brbai. Cu excepia confesarilor personale, n prezent sunt greu de studiat modelele privind atingerea sexual. Potrivit unei publicatii bine cunoscute, femeile au nceput s cunoasc o libertate mai mare n a-si

100

exprima dorinele in materie de sex. Cu sigurant crete si numrul mediatizrilor cazurilor de femei abuzate sexual. Ins fiecare cititor este ncurajat s se ntrebe pe sine nsui dac atingerile sexuale, de la inerea de mn la o relaie sexual, se ncadreaz sau nu n modelele tradiionale care atesta ideea brbatului i pasivitatea femeii. Nu uitai s va puneti in postura unui viitor printe de adolescent ! Atingerile prieteneti Se pare ca unele atingeri sunt oferite pentru a ajuta, crea sau menine sentimente de prietenie ntre oameni. Cateodat atingerile prieteneti reprezint contientizarea relaiei dintre indivizi i sunt oferite la ntlniri sau petreceri. Imbririle, sruturile sau mngierile pe umr semnific n unele situaii o relaie bun ntre participani. Din pcate, aceste gesturi devin uneori att de mecanice nct este greu s ne dm seama dac este vorba de o atingere sincer sau de un gest ipocrit. La fel cum spunem aproape oricui Drag, am putea i s folosim prea des atingeri prietenesti de acest gen. Uneori, atingerile prieteneti sunt strns legate de un eveniment cu ncrctur emotional. Am putea mbrtisa sau strnge mna unui prieten sau unei rude pentru a-l consola sau pentru a-i mprti o bucurie. Se pare c aceste atingeri sunt deosebit de gritoare si sper ca fiecare cititor s fi avut parte de un moment n care relaia prea s infloreasca dintr-o dat n timpul unui astfel de eveniment. Henley subliniaz c felul atingerilor prietenesti par s fie influenate de de relaia dintre participani. Ca urmare, atingerile dintre prieteni sunt mai calde dect cele dintre nite simple cunotine, iar cele dintre cunoscui sunt mai apropiate dect cele dintre strini. De asemenea, important este si imprejurarea - spre exemplu, prietenii se vor atinge mai mult n cadrul unei petreceri dect atunci cnd sunt la serviciu. p. 244 Aadar, dupa cum v-ati putea atepta, femeile recunosc ca au parte de mai multe atingeri de prietenie dect brbaii, in cadrul unor relaii si situaii, mai ales cu persoane de acelai sex. In plus, femeile i ating mai des si pe copii mai des dect brbaii, dpa cum reiese din marturisirile personale dar si din observatii directe. Iar de multe ori femeile ating mai repede si mai dezinteresat deact brbaii. De aceea, femeile sunt ntalnite mai des n profesii care implic atingeri de prietenie, cum ar fi aceea de educatoare sau de asistent. Intrucat aceste ocupaii implic contact direct, ar fi interesant de observat dac si brbaii ar adopta aceleai poziii n a-si exterioriza prietenia si ajutorul. In prezent, tendina femeilor de a folosi atingerile in asemenea circumstane are probabil rol in a da natere dar si in a menine mitul conform caruia femeile sunt mai sensibile din punct de vedere emotional. Atingerile cu caracter agresiv Multi cercetatori care au studiat atingerile ca mod de comunicare au accentuat benefiiciile acestora n relaiile dintre oameni. Cu toii am auzit poveti despre afeciunile de piele ale unor copii

101

neglijai i am fost avertizai c zilnic avem nevoie de mbriri. In timp ce despre nevoia de atenie s-a scris mult, este imporatnt s nu subestimm rolurile comunicrii tactile. Unele atingeri sunt deosebit de agresive si evident periculoase. Intr-un cuvnt, ele dor ! pe lng durerea inerent, gesturi cum ar fi nepatul sau lovitul transmit informaii despre relaia dintre participani. Acest gen de acte violente mai sunt uneori privite ca reprezentnd comunicarea tactil. Agresiunea psihica este tratata ca un item aparte, unul care apare mai des la brbai dect la femei. Unii cercetatori au afirmat ca brbaii sunt predispusi din natere ctre un comportament agresiv. Alii au aratt ca agresiunile din partea brbailor sunt o manifestare innscuta si rasplatita lucru pe care femeile nu il promveaza niciodata si nici nu il permit. Aici este interesant de observat ca, indiferent de explicatie, brbaii sunt predispusi mai mult dect femeile la a fi agresori dar si victime ale unor agresiuni fizice. In final, Henley arat ca femeile sunt excluse din sfera agresiunilor psihice intrucat ele nu sunt in stare sa se apere in fata atacurilor. Totui, trauma psihica reprezint doar una din efectele negative ale contactelor tactile. Unii cercetatori aub ajuns la concluzia ca atingerea activ corespunde statutului si puterii, fie ca doare sau nu. Support pentru acesta afirmatie il constituie inainte de toate faptul ca din studiile observationale a reiesit ca cei care au un statut mai inalt ii ating pe cei inferiori lor mai des dect vice versa, in cadrul unor varietati de relaii si situaii. Mai mult dect atat, marturisirile personale arat ca oamenii cred ca statutul influeneaza rata atingerilor active si pasive, astfel ca oamenii ii ating mai repede pe cei inferiori lor dect pe cei asemeni lor si ii ating mai greu pe cei superiori lor dect pe cei ca ei. Intr-un cuvnt, studiile demonstreaza ca oamenii percep atingerile active ca pe un indicator al poziiei lor. Cateva cercetri experimentale in care subiectii reactionau la diverse fotografii in legtur cu atingerile arat ca, cel puin intre membrii aceluiasi sex, cel care atingea era vzut ca cel care domina. Aceasta tendin se accentua acolo unde erau persoane de acelai sex dar cu statut diferit, cum ar fi un sef cu un subordonat al sau. Totui, cel puin unul din studii reflect o aparenta contradicie in relaiile dintre sexe, atunci cnd o femeie cu un statut inalt a atins un brbat inferior ei. Atingerea unei femei superioare nu i-a crescut puterea de dominatie asupra brbatului subordonat. In ciuda acestei nepotriviri, acest studiu valideaza o descoperire majoraca atingerea a depasit impactul altor indicatori ai puterii cum ar fi genul, vrst si poziia de la care se pleaca. Aadar, se pare ca este o concluzie bine studiata si anume ca atingerea poate avea rol de a reintroduce dinamica puterii in contextul relaiilor tactile. Sub aspectul tendintei descoperite a brbailor de a atinge femeilwe mai des dect vice versa, se pare ca atingerile pot reprezenta un comportament prin care puterea brbailor se perpetueaza. Dar explicatiile despre cine initiaza atingerile nu se potrivesc cu

102

descperirea conform careia femeile ating mai des persoane de acelai sex dect o fac brbaii. Pentru a explica acest aspect, este necesar sa ne bazam pe noiunea de atingere de prietenie. Deoarece ar fi ambiguu sa amestecam explicatiile in felul acesta, reiese ca este importanta imprejurarea in care are loc o anumita atinmgere, ceea ce ii influeneaza si semnificatia dar subliniaza si diferenele sexuale in comunicarea tactila.

Tacerea din perspective interculturale : Japonia si S.U.A. Satoshi Ishii, Tom Bruneau, in Larry A. Samovar i Richard E. Porter, Intercultural Communicvation: A Reader, Wadsworth Publishing Company Belmont, California, 1994, p. 246. MOTTO Orice fapta din orice relaie este inconjurt de o atmosfera de linisteprietenia nu are nevoie de cuvinte ea reprezint solitudinea desprinsa din angoasa insingurarii. Tacerea bantuie lumea, la fel si o mulime de feluri de liniste si un intre spectru de sunete surde. O caracteristica culturala, social si politica. Cu siguranta nu este specific unei singure tradiii culturale. Totui, unele grupari culturale par sa-si cizeleze unele forme de liniste in funcie de propriile obiceiuri, credine si atitudini. Hammarskjold (1971, p. 8) Majoritatea oamenilor din lumea intreaga experimenteaza diverse forme de liniste. Totui, modul in care atitudinile oamenilor devin receptive din punct de vedere social si cultural la liniste este cu totul diferit in diverse grupari culturale. De exemplu, societile nord-europene si cele nord-americane sunt atat de preocupate de progres nct chiar si clipele scurte de liniste sunt pline de aciune si fapte. In aceste culturi, tacerea este privita ca intunecime, negativism, si in zadar toate acestea considerate de evitat. In asemenea tari tacerea este ritualizata si ceremoniata de gruparile in masura, intr-o larga varietate de contexte. Totui, in alte tari, adesea linistea este un scop. Aici intreruperea linistii este un rau necesar, in cel mai bun caz ; vorbitul este un lucru malefic. Tacerea este mijlocul de comunicare in contemplare, in lumea intreaga dar se intalneste mai des in anumite grupari culturale si sociale dect in altele. Pentru unii, simpla afirmatie a lui Lao Tsu(1972), Vorbitul puin este firesc(No. 23), reprezint evident o abordare experientiala. Oamenii pragmatici si cei de aciune cei implicti in proiecte si activiti, in poziii de decizie au parte uneori de de experiene de

103

liniste profunda. Persoanele pragmatice si asi cele inclinate spre real rmn uimite cnd isi dau seama ca ceea ce pentru ei nu inseamna nimic pentru alii poate fi plin de semnificatii in diverse feluri. Tacerea aparine lumii care exista deja, nu unei lumi in devenire. Tacerea nu e eterna un fenomen mental de o anume durt. Totui, oazele de liniste, o data introduse in niveluri profunde ale tacerii, aparin lumii care urmeaza sa se formeze, lumi de evolutie, de gndire contienta si semicontienta, vorbit, aciune. Linistea si tacerea par sa aiba legtur cu procesele care se desfasoara in partea dreapta a creierului ; tacerea, in manifestarile ei sociale sau nu, se refera la a rmne linistit, singur si inactiv. Linistea creatoare pare sa aiba legtur cu procesele care se desfasoara in partea stanga a creieruli. Tacerea Tacearea se bazeaza pe niveluri profunde de liniste. Tacerea este ca o inlantuire de rauri si lacuri ; linistea este ca o mare in care acestea se varsa. Tacerile sunt discontinue ; ele sunt intreruperi in activitate. Tacerile sunt adesea variatii dinamice ale unor procese cu semnificatie. Ele sunt manifestari ale ale unor procese in care incercam sa castigam timp(Bruneau, 1985). Unele grupari culturale, multe dintre ele din Est, se declara pentru lungile momente de tacere. Aceste grupari creeaza momente de tacere mai des dect o fac populatiile din Vest ; ei intrerup activiti cu taceri alungite si profunde. Atunci cnd vrem sa mbuntim continuitatea simtitor, trebuie sa creem liniste ; in momente de desfurarae trebuie sa creem liniste ; cnd nu mai gndim dam natere la liniste interioara. Tacerile nu pot fi cuprinse exact in vocabularul oricarei limbi de pe pmnt dar sunt de aemenea lucrurile dupa care funcioneaza societile. Astfel, putem vorbi de de taceri in societate, taceri intre persoane sau in grupuri de persoane. Unele taceri de lunga durt in cadrul grupurilor pot fi privite ca taceri comune. Aceste taceri sunt si ele pauze de durtin procese, succesiuni si continuitati. Obiceiuri, tradiii, maniere, norme, reguli pot fi privite ca manifestari ale tacerii obisnuite. Linistea Ii facem pe cei din jur uneori sa aca pentru a le atrage atenia, pentru a prelua controlul, pentru a-i apara, pentru a-i nva ceva, pentru a evita ca ei sa fie distrasi de altceva, pentru a castiga respect pentru autoritati sau tradiii. p. 252 Carol Zinner Dolphin, Variabile folosite in utilizarea spaiului personal in schimburile interculturale, in Larry A. Samovar i Richard E. Porter, Intercultural Communicvation: A Reader, Wadsworth Publishing Company Belmont, California, 1994, p. 252.

104

I. CADRUL Conceptul de spaiu personal a fost subiectul unor numeroase analogii. David Katz l-a comparat cu cochilia unui melc. Stern a dezvoltat conceptul de lume personal. Von Uexhull a folosit analogia grafic a oamenilor nconjurai de lumi confecionate din baloane de sapun (Sommer, 1959). Hayduk (1983), pe de alta parte, spune ca balonul de spun nu este o bun analogie din moment ce nu caracterizeaz accepia gradual a violrii spaiului n diferite circumstane si prefera analogia alternativ a lui Sundstrom, care compar spaiul personal cu un cmp electric tridimensional, posednd o for care descrete odat cu distana, si are poli poziiv/negativ care sunt rspunzatori de atracia sau respingerea unor anumite obiecte. Forston (1968) definete proxemica drept modalitatea prin care omul comunic prin intermediul unui microspaiu structurat - distana pe care omul o menine n mod contient intre el si o alt persoan n timp ce se raporteaz fizic la alte persoane cu care el interacioneaz (p. 109). Spaiul personal poate fi vzut drept modul in care indivizii asteapt ca spaiul din jurul lor s fie folosit, transformnd telurile interpersonale generale in termeni comportamentali si spaiali ( Liebman, 1970, p. 211). Spaiul personal este diferit de teritoriu, o zona controlat de un om, o familie sau o alta colectivitate real, in principal datorita mobilittii sale (Sommer, 1966, p. 59). In timp ce teritoriul rmne stabil in interiorul unor granite bine definite, spaiul personal il insoteste pretutindeni pe individ. Spaiul personal are drept centru corpul uman; n cazul teritoriului, acest lucru nu mai este valabil (Sommer, 1959, p. 247). Hall (1966) adaug o nou dimensiune conceptului de proxemic definindu-l drept obsevaiile relaionate si teoriile individului cu privire la folosirea spaiului ca o prelucrare specializat a culturii( p. 1). Edward Hall ( 1966) susine c este n natura animalelor si a omului, desigur, s afiseze comportamentul pe care il numim teritorialitate. Fcnd acest lucru, indivizii isi folosesc simurile pentru a distinge ntre un spaiu, o distant si altele. (p. 128). Obsevaiile formale ale antropologului cu privire la schimburile interculturale l-au fcut s propun un sistem de clasificare al intrebuinrilor spaiului personal. Subiectii americani din esantionul lui Hall (adulii din clasa de mijloc, in majoritate nativi de pe trmul de nord-est) prezentau patru zone distantate, marcate n special prin schimbri ale volumului vocii. Zona intim ( contact de optsprezece inchi) este rezervat n mod obisnuit sotilor, iubitilor si prietenilor apropiati, oamenilor care fac dragoste, mangaierilor, alptatului si discuiilor de natura personal. Zona personal (de la optsprezece inchi pana la patru metri) include activiti precum vorbirea, barfitul, jocul de carti si interaciuni ocazionale, fiind teritoriul prietenilor si al cunostintelor.

105

Cei pe care individul nu-i cunoaste foarte bine sunt cel mai adesea tinuti in zona social ( de la patru pana la zece metri), zona interviurilor, a afacerilor si a schimburilor profesionale. Zona publica ( dincolo de douasprezece metri) face comunicarea interpersonala aproape imposibila si denota de cele mai multe ori o diferenta de statut intre vorbitor si ascultator. Schimbrile spaiale, scrie Hall (1959, p. 204), dau o anumita nuantare comunicrii, o accentueaza si uneori poate chiar depasi cuvntul vorbit. Creterea si schimbarea distantelor dintre oameni pe masura ce interactioneaza unul cu celalalt este parte integranta a procesului de comunicare. Punand accent pe impactul culturii asupra comportamentelor de comunicare, Hall mentioneaz ca distantele prezentate mai sus sunt valabile doar pentru cei care se incadreaza in esantionul respectiv, si spune ca, in p. 153 Statele Unite ale Americii si in Europa Nordica, indivizii sunt ghidati in intrebuintarea spaiului in conformitate cu acceptiunea lor despre partener, drept strin sau cineva apropiat. Alte culturi afiseaza alte modele precum distincia familie/non-familie in Portugalia i Spania sau casta/non-casta in India ( Hall,1966, p. 128). In aceasta stare de inspiratie, Hall ( 1963), bazndu-se pe diviziunea animal a lui Heidiger in specii de contact si non-contact, isi extinde teoriile in folosul spaiului personal pentru a identifica diferenele dintre culturile de contact si cele de non-contact. Se presupune ca persoanele din culturile de contact, adic arabii, sud-europenii i latino-americanii, se vor apropia mai mult, vor menine axe mai directe i contactul privirilor, se vor atinge mai des, si vor vorbi mai tare dect cei din culturile non-contact, adica nordeuropenii, asiaticii, americanii i indienii. Potrivit lui Hall, cultura joace rolul definiiv n determinrea ntrebuinrilor diferite ale spaiului personal. Persoanele din culturi diferite se deosebesc nu numai prin faptul c vorbesc limbi diferite, ci si prin aceea c locuiesc lumi senzoriale diferite. Analizarea selectiv a unor date senzoriale adaug unele lucruri n timp ce filtreaza altele, aa nct experiena, aa cum este ea perceputa prin intermediul unor filtre senzoriale stabilite, este destul de diferit de experiena vzut prin ochii unei alte persoane( Hall, 1966, p. 2). Mai mult, condiionarea cultural este destul de dificila, dac nu imposibil de depasit. Iraionalitatea cultural, scrie Hall n Beyond Culture ( 1976,p. 192), este bine adapostita in vietile noastre, si din cauza ochelarilor de cal care ne sunt impusi de cultura, parerea noastr despre lume nu transcende in mod normal limitele impuse de aceasta. Noi suntem de fapt invinsi de normele culturale impuse. Experimentele lui Baltus ( 1974), care au avut drept sprijin teoriile tarzii ale lui Hall, l-au fcut sa defineasca comportamentul proxemic drept condiionat cultural si arbitrar in totalitate sprijinindu-i pe cei interesati ( p. 7).

106

Un sprijin tarziu pentru ipotezele lui Hall l-au constituit experimentele conduse de Watson si Graves in 1966 si de ctre Watson in 1970. Studiul din 1970, care observa distantele proxemice n perechile de brbai arabi studeni (dintr-o cultur de contact) si brbaii americani studeni (dintr-o cultura non-contact), a concluzionat faptul ca studenii arabi stteau mai aproape unul de celalalt, se priveau fa-n fa, se uitau unul in ochii celuilalt, se atingeau frecvent, si erau in general mai implicti in timpul interaciunii dect studenii americani. Watson si-a extins cercetrile in studiul din 1970, studiu care includea un numr mai mare de studeni din diferite locatii. Esantionului original de aisprezece persoane i-a fost adaugat un altul de o suta zece studeni brbai, toi n perechi care vorbeau limba matern, si care au fost supravegheai printr-un geam unic. Culturile de contact au fost reprezentate n primul rnd de subieci din Arabia Saudita, America Latin si Europa de Sud, n timp ce aceia din Europa de Nord, Asia de Est si India/Pakistan reprezentau nativi ai culturilor de non-contact. Din nou, ipotezele lui Hall au fost susinute de faptul c nu au fost suprapuneri in media scorurilor dintre grupurile de contact si cele de non-contact in ceea ce privete directia axei, frecventa atingerilor si meninerea contactului privirilor. O usoara variaie a fost inregistrata in folosirea distantelor proxemice la indieni/pakistanezi, care menineau o distanta medie mai apropiata dect celelalte grupuri exceptand arabii. Totui, alti cercetatori nu au obtinut rezultate care sa susina teoriile lui Hall. Forston ( 1968) a observat opt perechi de brbai latino-americani, studeni si opt perechi de studeni nord-americani ( Statele Unite), care au fost rugate sa rezolve mpreun o problem. Contrar ateptrilor lui Forston, nord-americanii (cultura non-contact) au stat mai aproape unul de celalalt dect latino-americanii ( cultura de contact); nu a avut loc nici o interaciune, cu excepia unei singure strangeri de mn dintre doi nord-americani. In mod similar, experimenele conduse de Shuter ( 1977), Mazur ( 1977), si Sanders ( 1985), toate citate mai tarziu n aceast lucrare, au ajuns la rezultate care ridic unele ntrebri referitoare la teoria contact/non-contact a lui Hall si la parerea sa despre cultur ca fiind factorul esential n comportamentul individului, cadrul in care toate celelalte evenimente sunt cantarite. (Hall, 1966,p. x). In 1972, Madeline Schmitt propune o reea teoretic care identifica cultura drept una cele cinci variabile care prevestesc distanta social: (1) Identitatea Social (identitatea unui anumit individ si/sau rolul sau social), (2) Statutul, (3) Distanta Culturala ( diferene de valoare influenate de variaiile culturale), (4) Distanta Fizica ( proximitatea reala si/sau poziia ecologica), si (5) Distanta Personala ( diferene emotionale si/sau apropiere interpersonala). p. 254 dintre

107

Bochner (1982) considera ca determinrea corecta a distantei intr-o relaie depinde de doua lucruri: tipul de activitate si relaia indivizilor implicti ( p. 14). El propune noua variabile in intrebuintarea spaiului personal, in mod specific luand in considerare contactele interculturale: (1) Pe teritoriul cui are loc interaciunea, (2) Durt contactului, (3) Scopul intalnirii, (4) Tipul de implicre, (5) Frecventa contactului, (6) Gradul de intimitate, (7) Statutul relaiv si puterea, (8) Balanta numerica, si (9) Caracteristicile vizibile prin care se face deosebirea (precum rasa si sexul). Semnificativ este faptul ca Bochner mentioneaza faptul ca poate exista o diferenta majora dac schimbul are loc intre indivizi care aparin aceleiasi culturi sau dac indivizii provin din culturi diferite. In cele din urma, Canter (1975) avertizeaza ca cantitatea de spaiu necesar unui individ pentru a desfura o anumita activitate trebuie deosebita de intrebuintarea spaiului de ctre indivizi in schimburile zilnice. Greseala de a nu separa aceste doua concepte, asa cum susine el, i-a fcut pe unii ( in special pe Hall) s concluzioneze c generalizrile privitoare la cerinele spaiale ale indivizilor pot fi fcute doar pe baza unei analize rapide a culturilor.(p.132) Hall, un antropolog, s-a straduit sa evidentieze diferenele care exista in intrebuintarea spaiului la diferite culturi. El confunda mai degrab argumentarea cu categorizarea detaliata a zonelor spaiale, in acelai timp insistand asupra faptului ca exista mari variaii culturale si, poate variaii subculturale. Diferenele individuale mari combinate cu variaiile subculturale mari ar putea duce la concluzia ca doi oameni pot folosi distante spaiale similare n moduri diferite. Acest lucru face ca noiunea de restrngere a distanelor in zone spaiale ( sau comportament proxemic, aa cum il numeste Hall) sa fie cu total nepotrivita ( p. 142). Scopul reamintirii acestei lucrri nu este acela de a fi in dezacord sau de a-i devaloriza teoriile lui Edward Hall, ci mai degrab de a demonstra ipoteza ca variabilele, altele dect cele din categorizarea standard a rilor in tari de contact sau non-contact, pot avea roluri la fel de importante in determinrea intrebuintarii spaiului de ctre indivizi. Mai mult de atat, vom oferi dovezi care arat faptul ca unele dintre aceste variabile nu se bazeaza deloc pe condiionarea culturala, ci ar putea fi propuse drept principii culturale generale. II. Vrst si sexul

108

In mod cert, cel mai evident dintre aceste variabile aditionale sunt acelea ale sexului si varstei ale indivizilor implicti in interaciune. Dintre cele doua zone vrst pare sa fie caracteristica cu cel mai mare grad de cultura generala. Studii de Baxter (1970), Aiello si Johnes(1971) indic aca nevoia spaiului personal crete odata cu vrst. Ambele experimente au fost conduse de o cuviincioasa observare a subiectilor in spaiul natural si ambele au gsit ca, copii interactioneaza in modul cel mai apropiat, adolescentii la o distanta intermediara, si adulii la cea mai mare distanta. In plus Dean(1976) a descoperit faptul ca adulii tind sa rspunda mai favorabil spaiului lor fiind invadat de copii mai mici cu o toleranta redusa in aceeai masura in care vrst vizatorilor neinvitati crete. Pegan si Aiello(1982) au observat 284 de copii portoricani (138 brbai si 146 femei ) in vrst de 1.6 si 11 ani atat in New York cat si in Puerto Rico. In fiecare locatie un confederat care aparea a fi un profesor tanar a invitat un grup de copii sa discute despre emisiunile de televiziune preferate, la fiecare 20 de secunde, ea a inregistrat distanta pe pereche si axa (orientarea umerilor de la unul la altul). In ambele cazuri perechile mai in vrst au folosit mai mult spaiu, odata cu grupul de un an folosind o distanta de 7 inch, grupul de 6 ani 12 inch, si cu grupul de 11 ani 24 inch, aceasta mutand distanta intima a lui Hall in categoria apropiata a distantei personale. Este important faptul ca ambele grupe atat in S.U.A cat si in Puerto Rico ,au aratt rezultate similare ; chiar dac este imposibil a spune cu certitudine dac a fost in timpul varstei primare a copiilor sau a mediului cultural familiar. Mai semnificativ din punct de vedere cultural, atunci, sunt rezultatele a doua studii fcute de Richard Lerner (1975 si 1976) , care au intrebat mai multe grupuri de copii de p. 255 gradinita, de categoria a treia din S.U.A si Japonia pentru a ilustra distantele confortabile ale interaciunilor prin plasarea de figuri pe masa de joc.In ciuda diferenelor culturale, cele doua grupuri au manifestat aceleai trasaturi cu distante reale intre subiecti crescnd odata cu vrst copiilor. Adaugnd, Lerner a descoperit ca, nceputul primul grad, atat copiii brbailor si femeilor au folosit distante mai mari pentru sexul opus ilustrnd influene imediate ale sexului asupra condiiilor proxemice. In final, copiilor cu corpuri endomorfice le-a fost dat mai mult spaiu inconjurator dect celor ectomorfici si mezomorfici, cu brbaii oferind mai mult spaiu endomorficilor dect femeile. Obsevaiile lui Heshka si Nelson (1972) s-au concentrat asupra comportamentului extern al adulilor in Londra, Anglia. Urmarind, fiecare obsevaie, care era deasemenea in detaliu fotografiata, fiecare individ era intrebat pentru a completa un chestionar relevand vrst a lui\ a ei si relaia cu alte persoane. Atat timp cat Heshka si Nelson au confirmat ipoteza ca distantele sunt mai aproape de tineri si tind sa creasca, ei au

109

propus ca distanta poate varia intr-un tipar curbiliniu, cu nevoi spaiale ncepnd sa descreasca de la vrst de 40 pana la cea mai inaintata vrst. Desi folosirea spaiului de persoane cu diferite varste apare sa aiba cateva aplicii cultural generale acelai lucru nu poate fi spus despre variabilele sexului. Folosirea spaiului personal ca influena a sexului (elor) influenate de interaciunea indivizilor tinde sa difere de la dramatic de la o cultura la alta. Chiar dac de la una sau mai multe culturi se asteapta ca contactul dintre brbai sa fie un subiect tabu. In timp ce in unele tari se asteapta ca femeile sa menina distante, acelai comportament poate fi interpretat ca fi frigiditate sau dezinteres in altele. Exemplele care vor confirma cele doua ipoteze : (1) Asteptarile compornamentale pentru diadele brbai\ brbai si femei\ femei difera in funcie de participanii sexului, si (2) Aceste asteptari sunt cultural specifice dar nu corespund neeaparat contactului sau noncontactului categoriilor de culturi. De exemplu, Jeffrey Sanders (1985) si colegii lui au examinat zonele spaiului personal masurnd distantele meninute intre 32 de brbai si 32 de femei studeni arabi (o cultura de contact) si 32 brbai si 32 de femei studeni americani (o cultura noncontacta).In diade, el a variat gradul relaiilor intre cei doi participani in acelai fel folosind ambii acelai sex si perechi de sex diferit.Desi teoriile lui Hall urmeaza sa astepte interaciuni apropiate intre arabi dect intre americani, acesta a gsit diferene foarte mici intre brbai arabi si americani in general (brbai sau femei). Femeile arabe, pe de alta parte, au aratt diferene dramatice fata de celelalte trei grupuri. Prietenii brbai au fost tinuti la o distanta mai mare dect au fost femeile prietene. Pentru aceste femei variabila primara a fost sexul, atata timp cat brbaii prieteni au fost tinuti la distanta ca si brbaii strini. Studiile conduse de Julian si Nancy Edney (1974) in Statele Unite si de H.Smith (1981) in Franta si Germania au examinat indivizi de pe plajele din aceste tari. Desi nevoile spaiului personal au fost mai puine pentru francezi (o cultura contact) dect pentru germani si americani (culturi noncontacte) si acestea confirma ipotezele lui Hall, variai similare au fost notate in toate cele trei culturi in concordanta cu sexul.In grupuri mari, de sexe amestecate, femeile tind sa ceara mai puin spaiu de persoana dect in grupuri mici si brbai. In general femeile singure au folosit mai puin spaiu dect brbai singuri; similar ei au folosit mai puin spaiu cu grupul lor plasandu-se ei insusi mai aproape de alte grupuri de femei dect de grupuri de brbai. Aceste rezultate consista cu sugestiile lui Smith. ( Smith, p. 132) Curt si Nine (1983) au notificat ca in Puerto Rico (o cultura contacta), oameni de acelai sex si vrst se neleg foarete bine si stau aproape unul de celalalt, in timp oameni de sex diferit si vrst nu se ating deloc si tind sa stea departe dect o fac americani.In ciuda observaiilor Curt si Nine, au realizat ca in apropierea

110

relaiilor brbat/femeie, femeile pot atinge brbai ; oricum brbai nu reciprocizeaza.Pe de alta parte femeile tind sa evite contactul vizual direct cu brbai, aa cum multe sotii puertoricane nu-si privesc niciodata sotii. p. 256 Latinoamericanii din trei natii de contact- Costa Rica, Panama si Columbia- au fost observai de Robert Shuter (1976) pentru a observa unghiurile si distantele proxemice si frecventa contactului fizic(atingerile). Shuter a descoperit ca axa si distanta principala dintre costaricani sunt semnificativ mai mici dect cele dintre locuitorii din Panama si columbieni ; similar un numr mai mare de costaricani se ating mai mult dect celelalte 2 culturi. Rezultatele lui Shuter indica faptul ca interaciunile directe se diminueaza la fel din centrul in sudul Americii in ciuda clasificarii celor trei ca si culturi de contact. Oricum de-a lungul celor trei culturi femeile tind sa relaioneze mai direct urmate de diadele brbai\ femei si in sfrit de brbai. Distanta pentru femei a fost considerabil mai mica dect diada brbat\ femeie sau brbat\ brbat. In sfrit, in fiecare dintre cele trei tari diadele femeie\ femeie au fost cele mai probabile contacte fizice urmate de brbat\ brbat si brbat\ femeie in Costa Rica si Columbia (unde 0% dintre perechile brbat\femeie expuse pentru atingeri ) si brbat\femeie , brbat\ brbat in Panama. Shuter (1977) a condus un studiu similar observnd interaciunile in Venetia, Italia, Heidelberg, Germania si Milwaukee, Wisconsin pentru a determin dac sexul si\sau cultura au un impact asupra distantei, orientrii axei si\sau a unui contact. Contrar teoriilor lui Hall, datele lui Shuter sugereaza ca o cultura poate fi in acelai timp orientata contact sau noncontact. De exemplu, italienii, vedeau ca si contact orientat majoritatea diadelor brbat\ brbat ; oricum in grupurile brbat\femeie si femeie\ femeie acestia nu difera semnificativ de germani (o cultur noncontact). Mai mult, desi perechile brbat\brbat au un contact mai activ, brbaii italieni nu se convertesc mai aproape sau mai direct dect brbaii germani de neatins. Adaugnd femeile americane sunt la fel de tactile ca si femeile italiene, atata timp cat sunt depasite de femeile germane. Bazndu-se pe aceasta cercetare, Shuter (1977) a chestionat in mod serios validitatea ipotezelor lui : Contrar parerii lui Hall, apare c fiecare cultur examinat este att de diversificat nct nu poate fi clasificat drept un contact strict sau un noncontact orientat. De fapt, perechile sexuale din Germania, Italia si S.U.A au afisat o ordine a distanei axei si a mrturiei comportamentului tactil care nu ar fi putut fi avansat in cadrul oricrui test variabil. Nesurprinzator, cnd comportamentul sexual n pereche este comparat cu cele trei culturi, se releva dramatic limitarea categoriilor lui Hall.(p. 304) p. 257 Chiar in urma unei examinri a unui numr redus de culturi ce au luat sau nu au luat contact, este evident faptul ca elementele bivalente brbat/brbat, femeie/femeie, si brbat/femeie cel mai adesea rspund

111

diferit n interiorul aceleai culturi dar si faptul ca aceste perechi de cele mai multe ori difer de la cultur la cultur. Un experiment efectuat recent de ctre Lombardo (1986) a introdus un alt factor uluitor, despre influena rolului sexual (orientarea spre androgin) al brbailor si femeilor din America in spaiul lor de via. Rezultatele l-au condus pe Lombardo sa propuna ca rolul sexual, la fel ca sexul insusi, poate avea un impact asupra faptului in care un individ foloseste spaiul si asupra modului sau de percepie a nevoii de spaiu si al invadarii spaiului. Evident, este imposibil sa faci declaratii cultural-generale, asupra comportamentelor tipice in momentul in care te referi la sexul variabil. III. Relaii si mediu inconjurator In afr de cultur, vrst i sex, didtanta de interaciune dintre doi indivizi poate fi afectata de ctre o gazda a altor variabile: legtur dintre cei doi, mediul tranzactiei, diferenele de comportament, ocupaia sau statutul, limba vorbit, etc.. Dintre acestea, primele doua, relaiile si mediul, vor fi dezvaluite detaliat. In prezentarea teoriei sale despre cele patru zone de distanta, Hall (1966) noteaza urmtoarele: ...felul in care oamenii se simt unul langa celalat in momentul intalnirii este un factor decisiv in distanta folosita. ( p. 114). In afr de aceasta, Hall a eliminat efectiv aceasta consideratie a relaiilor in munca sa interculturala. Un model teoretic al unui spaiu personal si a unor relaii interpersonale, dezvoltate de ctre Sundstrom si Altman (1976), urmeaza trei prezumtii: ca oamenii cauta o distanta optima pentru fiecare contact, ca disconfortul rezulta din interaciunea din afr rndului optim (prea aproape sau prea departe), si ca zona optima, la fel ca reactiile impotriv violentei, vor depinde de situaia interpersonala. Modelul lor (figura 1 ) de diagrame cu nivelurile confortului/disconfortului in distante, bazate pe interaciunile cu prietenii, cu strinii, si strinii cu care neinteraciunile sunt anticipate, indica faptul ca cel mai inalt grad al confortului la distante mici se petrece in preajma prietenilor. Studiile citate mai jos susin acest model si sugereaza baza pentru o cultural-generala ipoteza in ceea ce privete variabila relaiilor. In 1968, Little a studiat distantele interaciunilor sociale intreband indivizi din cinci tari ( Statele Unite, Suedia, Scotia, Grecia si Sudul Italiei) pentru a plasa forma propriului lor sex pe masa de joc pentru a reprezenta variate situaii de comunicare. Cu toate ca teoria contactului/necontactului cultural al lui Hall a fost suportata, a existat o tendin generala dincolo de culturi pentru subiecte pentru a indica distante mai apropiate proxemic pe masura ce indicatele relaii au devenit mai apropiate iar subiectii mai incantati, indrumandu-l pe Little sa concluzioneze ca: factorul major determinnt al distantelor in doi pare a fi relaia dintre membri, cu coninutul specific sau tonul afectiv al tranzactiei ca urmatorul important. (Little, p. 1).

112

Rezultate identice au fost menionate de ctre Watson (1970, deasemenea citat in partea 1) care a observat studeni din culturi necontactate din Nordul Americii, Estul Asiei, India, Pakistan si Nordul Europei dar si culturi de contact din America Latina, Orientul Mijlociu si Sudul Europei. In studiul expansiv al lui Watson, ramurile grupurilor culturale la o distanta calculata de la departeat spre aproape a fost aproximativ identica cu intensitatea ramurilor de prietenie din perechi. Cu cat perechile reprezentand o cultura data sunt mai prietenoase cu atat distanta interpersonala obisnuita este mai aproape, privind cultura. Intr-un studiu citat anterior, Heshka si Nelson (1972) au descoperit ca in Londra, strinii, in special femeile, au stat mult mai departe dect prietenii. Lomranz (1976) a testat un grup de batrani localnici de sex masculin cu varste intre 60 si 70 de ani, (argentinieni, irakieni si rusi) care locuisera in Israel pe o perioad de aproximativ un an. A descoperit ca distanta proxemic n toate cele trei culturi a variat spre un nivel al declinarii prieteniei. Ceea ce este semnificativ este faptul c atunci cnd avem de-a face cu un prieten apropiat, a fost observat numai un mic dezacord n aceste trei culturi foarte diferite, un fapt care nu se susine n legtur cu ntalnirile dintre p. 258 strinii.Un studiu de mai trziu fcut de Carolyn i E. Gregory Keating (1980) realizat totui ntr-o alt cultur a documentat exemplul comportamental al diadelor pe bncile din parcurile din Nairobi, Kenya. De asemenea, n aceast cultur african, cei doi Keating au observat c aceia care preau s fie cunotine (vorbeau intre ei, se abordau sau plecau impreun) stteau mai apropiai dect strinii. Distanele de spaiu acceptabile pot, de asemenea, s difere n funcie de mediul inconjurtor al unei interaciuni date, precum i n funcie de (probabil) percepia cultural a oamenilor despre nghesuial i intimitate. Mai mult, folosirea spaiului lor i tolerana pentru nghesuial s-ar putea s nu fie deloc relaionat cu conceptul culturilor de contact sau noncontact. Studii fcute de ctre Robert Sommer nc din 1962 ilustreaz c distanele de apropiere alese de indivizi pot varia in funcie de plasarea mobilei, de aezarea specific (de genul unei sufragerii sau unui birou), i de mrimea spaiului. n ultima situaie, Sommer (1962) a stabilit c oamenii se simt mai comfortabil stnd la distane mai apropiate ntr-o camer mare dect ntr-un spaiu intim. Nasar si colegii lui (1984) au dus ipoteza mai departe susinnd c sentimentele de nghesuiala pot fi afectate de ctre cantitatea de lumin disponibil din camer. Un experiment condus de ctre Mazur (1977), n care a observat mprirea spaiului de ctre brbaii care nu se cunosc pe bncile din parcurile din Statele Unite, Spania si Maroc, l-a condus spre oferirea unei ipoteze alternative la cea a lui Hall : ntr-un set dat de constrngeri fizice (de exemplu lungimea bncii, dimensiunile camerei, numrul de oameni pe o suprafa de un yard, etc.), modul de imprire al spaiului al strinilor ce nu interacioneaz este similar n toate culturile. (pag.58).

113

Pe de alt parte, nevoile de intimitate cultural influenate pot complica stabilirea unor asemenea reguli culturale generale. n cel mai strict sens, scrie Can... (1975, pag. 139), intimitatea poate fi vzut ca stabilind o barier fizic i/sau psihologic mpotriv lumii. n societile vestice, nevoia de intimitate poate lua forma de teritorialitate ridicnd bariere fizice mpotriv celorlali, astfel creind sentimentul de nsingurare. n societile estice, totui, sentimentul de intimitate poate fi atins chiar i ntr-o camer plin de oameni, individul retrgndu-se pur si simplu in sine insui/insi. Nici arabii (o cultur de contact), nici japonezii ( o cultur de noncontact) nu au un cuvnt pentru termenul intimitate, aa cum l inelegem noi, n limbile lor. n situaiile publice, ambele grupuri demonstreaz o toleran pentru nghesuial, mpingere si apropiere strns lucruri care sunt inconfortabile pentru un american. Casele ambelor popoare tind sa fie deschise si flexibile, accentund o nevoie de a fi mpreun cu alii n societate. (Casele arabe sunt de obicei construite fr despriri specifice ntre camere, pe ct vreme pereii japonezi sunt flexibili, i este accentuat activitatea n centrul spaiului.) n folosirea distanei personale de interaciune, pe de alt parte, cele dou culturi difer semnificativ ncepnd cu arabul ce se apropie destul de mult ncat miroase respiraia partenerului, n timp ce menine un contact vizual direct, si continund cu japonezul care adopt o poziie mult mai distant cu ochii lsai n jos. Condon i Yousef (1975) ofer un avertisment n legtur cu ncercrile necugetate de a categorisi i prezice comportamentele neverbale bazate pe categorisiri aproape simpliste : ... m ntreb, totui, dac poate fi posibil s anticipezi relaiile dintre comportamentul de apropiere i alte exemple culturale de comunicare nainte de a termina descrieri detaliate de apropiere a mai multor societi diferite. De exemplu, este posibil s existe unele orientri comune de valoare printre culturile care sunt caracterizate prin contactul fizic frecvent...? Culturile de noncontact relaiv prezint orientri de valoare diferite? Sau nu mai exist nici o legtur ntre valori i sistemul de sunet al limbii vorbite n orice cultur dat?... Poate cel mai bun lucru pe care l putem face n acest punct este s avertizm n legtur cu mpingerea analogiilor prea departe i s scoatem n eviden c multe coduri de interaciune nonverbal nu pot fi tratate adecvat prin analogii la alte forme de comportament (pag 141). p. 259 IV. Etnicitatea Caracteristicile de varst, sex, relaii i mediu inconjurtor pot fi vzute ca variabile universale, posibil de influenat de ctre o cultur anume, dar nu dependente de ea. Aspectul final al acestei lucrri, pe

114

de alt parte, se axeaz pe un aspect de cultur, i anume etnicitatea, care poate depi categorisirea unei ri sau a unei zone geografice precum o cultura de contact sau de noncontact. De exemplu, un grup de ceteni japonezi italieni care triesc ntr-un grup familar predominant japonez extins n Italia va fi mai influenat de ctre trecutul lui etnic (japonezul noncontact) dect de ctre zona geografic (italianul de contact) n care triete? Acest concept are mai ales implicri de cercetare pentru rile precum Statele Unite care, in ciuda compoziiei sale amestecate, au fost descrise precum o cultur de noncontact de ctre Hall. n descrierea lui a celor patru distane de spaiu (public, social, personal i intim), Hall (1966) explica cu mare grij limitrile mostrei sale : Ar trebui s se accentueze c aceste generalizri nu sunt reprezentative pentru comportamentul uman n general-sau chiar pentru comportamentul american n general-ci numai pentru un grup inclus in mostr. Negrii si americanii spanioli considerai ca persoane care vin din culturile europene sudice au exemple de apropiere foarte diferite. (Hall,1966, pag. 116). n mod interesant, antropologul a avut o experien considerabil n munca cu americanii nativi din sud-vestul Statelor Unite, pe care el adesea i identific ca unici n concepiile lor i n folosirea timpului (1976, 1983). Atunci, este chiar foarte ironic, c, n scrieriile sale despre culturile de contact sau cele de noncontact, Hall pare s adopte doar dou tipare crora ar trebui s aparin rile lumii, aparent trecnd cu vederea peste multitudinea de co-culturi i subculturi care exist n majoritatea zonelor geografice. Chiar i mai important, majoritatea cercettorilor au fost foarte ateni n separarea subiecilor culturali de contact si de noncontact. Abundau studii si anecdote, care portretizeaz exemplele de comportamente clasice cnd doi arabi se ntlnesc sau cnd doi japonezi discut. Este aparent prezumat c, studiind asemenea exemple izolate, individul dintr-o alt cultur se poate internaionaliza i adapta la folosirea spaiului su personal n alte ri dect cea de batin. Ceea ce lipsete din pcate din cercetare sunt experimentele i observaiile interculturale care supravegheaz rezultatele de apropiere dintre indivizii din dou culturi diferite sau din dou co-culturi din aceeai ar. Dac vrsta, sexul i o gazd a altor variabile poate afecta o interaciune, rezult c prezena a dou culturi sau co-culturi interacionnd umr lng umr ar putea avea un impact chiar mai mare. Studii a diferitelor grupuri etnice n interiorul unei singure ri, mai ales negrii i albii din Statele Unite, implic susinerea acestei ipoteze. nc din 1970, Baxter a notat diferene ntre nevoile personale de spaiu la copii spanioli americani, la cei albi americani si la cei negri americani, care amestecate cu diadele pe ras dau dovad de distanri mai mari dect la orice perechi de ras unic. n studiile despre copii albi si negri, Severy (1979) a

115

determint c, pn la vrsta de apte ani, copii negri au nevoie de mai puin spaiu personal dect copii albi, iar cei cu diadele pe sex amestecate avnd nevoie de mai mult spaiu dect aceleai diade pe sex comun. Puin paradoxal, prin observarea bieilor din clasa a cincea la joac, Zimmerman (1975) a notat c bieii negri au vorbit ntre ei mult mai puin, c pui fa n fa au fost mai puin direci i au interacionat la distane mai mari dect baieii albi. Diadele amestecate rasial par a incerca s se adapteze fiecare dintre ei la nevoile celuilalt i au interacionat la o distan intermediar. Bazndu-se pe teoria culturii contact/noncontact al lui Hall, Aiello i Jones (1971) au observat 210 diade din clasa nti i a doua de acelai sex (mascul/mascul, femel/femel) din trei subculturi diferite din oraul New York : negri, albi i portoricani; si au emis ipoteze c negrii i portoricanii vor interaciona la distane mai apropiate dect copii albi. n acest studiu, contrar celui al lui Zimmerman, ipoteza a fost comfirmat de ctre albii care au meninut distanele aproape de dou ori mai mari dect cele ale negrilor i ale portoricanilor. O corelaie adiional a fost gsit, totui, ntre distana i sexul diadei. Ambele diade femel/femel portoricane si albe au stat mai aproape dect diadele mascul/mascul, situaia opus fiind valabil la negrii. Suplimentar, axa de orientare a copiilor albi a fost mai direct dect cea a negrilor i portoricanilor, cei din urm fiind cei mai puin direci. p. 260 De-a lungul culturilor, masculii tind s-i nfrunte partenerii mai direct dect femelele. n aceeai dispoziie, Jones (1971) a aflat c chinezii din oraul New York interacioneaz la distane mai mari dect oricare dintre portoricani sau italieni. Poate datorit comfortului lor cu apropierile strnse, exist, de asemenea, o indicaie c negrii vor invada mult mai usor spaiul personal al altui negru dect vor deranja albii spaiul personal al altui individ al rasei lor. Cnd Bauer (1973) a instruit negrii i albii s abordeze un aliat de acelai sex/aceeai ras ct mai aproape i mai confortabil posibil, masculii albi au ales cea mai ndeprtat distan, urmai de femelele albe, masculii negrii si femelele negre. Un experiment al lui William Dick a dezvoltat aceleai rezultate. Patru masculi aliai (doi negri, ntre 20 i 30 de ani i doi albi ntre 20 i 30 de ani) au fost poziionai individual ntr-un campus universitar in faa unei maini de gum de mestecat n aa fel nct subiecii ar trebui s le invadeze spaiul pentru a invrti mnerul i a primi guma de mestecat gratis. n mod mult mai semnificativ subiecii negri au invadat spaiul aliailor negri. Femelele tind s fie mai cu bgare de seam dect masculii, indicnd c att rasa ct i sexul influeneaz decizia subiectului de a invada spaiul. Dei conduse n afr laboratoarelor - precum aezarea de la metroul din New York- experienele lui David Maines (1977) aduc o contribuie unic n observarea diadelor amestecate pe sex/amestecate pe ras. n observarea plasrii cotului de ctre indivizi, fie ntr-o parte sau n afar spre fa, Maines a descoperit c

116

exist o tendin general pentru indivizi de a-i localiza coatele ntr-o parte n condiii de nenghesuial i n fa n contexte cu mult ngrmdeal. Micarea ctre fa a fost mai ales semnificativ n diadele amestecate pe sex i amestecate pe ras unde indivizii sunt aparent mai nedornici de a atinge alt persoan. Un tipar similar a fost remarcat n observarea exemplelor de contact fizic al minilor pasagerilor care mpart o band de balans. n aceste situaii, a existat un exemplu clar vizibil de evitare n cazul grupurilor amestecate pe ras /de acelai sex. n timp ce observaiile lui Maines nu includeau interaciuni verbale, rezultatele lui sunt importante n sugerarea impliciilor viitoare pentru perechile amestecate etnic. Din pcate, studii despre grupuri amestecate pe ras sau amestecate subcultural n alte culturi sunt dificil de localizat. O ultim contribuie semnificativ este cea a lui Sussman i Rosenfeld (1982) care s-au aplecat asupra influenei de cultur i limbaj a distanei conversaionale. Cercettorii au emis ipoteze c teoriile pentru societile de contact/noncontact sunt adevrate mai ales n interaciunile aceleai culturi n care indivizii vorbesc n limbile lor native i c, n mod corespunztor, adoptarea folosirii unei alte limbii servete la crearea unei distane care este evideniat prin apropieri. Observrile diadelor de studeni japonezi, venezueleni i americani au substaniat ipotezele lor, cnd toate cele trei grupuri au meninut distane mai mari cnd s-a vorbit o limb strin dect atunci cnd s-a folosit limba lor nativ. Dei acest studiu a folosit diade de indivizi din aceeai cultur, pot fi sugerate ipoteze despre potenialele implicii pentru interaciuni n perechile cultural amestecate cu diferite limbi native.

Contexte culturale: influena cadrului

Toate comunicrile interculturale au loc ntr-un cadru sau mediu social care are un anumit impact asupra evenimentului comunicrii. Numim acesta contextul social ntruct cadrul nu este niciodat neutru; influeneaz modul n care participanii se comport. Noi am nvat cu toii modele culturale adecvate ale comportamentului de comunicare n funcie de diferitele contexte sociale n care ne aflm n mod normal. Dar, ca i n alte aspecte ale comunicrii interculturale, tiparele de comportament adecvate diverselor contexte sociale sunt diferite din punct de vedere cultural. Cnd ne aflm ntr-un context care nu ne este familiar, fr un set de reguli prin care s ne determinm comportamentul sau cnd comunicm cu cineva care a interiorizat un alt set de reguli, deseori apar probleme de comunicare.

117

Dezvoltarea afacerilor internaionale din ultimii 30 de ani a fost uimitoare. Tanzaciile de peste mri care au generat milioane de dolari anual sunt acum afaceri de bilioane de dolari. Pe deasupra, comunitatea internaional de afaceri a devenit multinaional prin unitile organizaionale de diverse culturi. De altfel, studiul organizaiei multinaionale au treburi internaionale i pieele lumii trebuie s nvee despre modaliti de abordare a practicilor afaceriste care sunt diferite de cele proprii sau de cele pe care le-austudiat la coala. Datorit acestei dezvoltri economice i a internaionalizrii afacerilor, oamenii de afaceri nu-i mai cuiva sunt deseori din ri i culturi diferite. Aspecte precum acordarea de cadouri, metode de negociere, de a lua decizii, formularea de politic, tehnici de marketing, structuri de management, managementul resurselor umane i tiparele de comunicare sunt acum subiecte ale influenelor diferitelor culturi. societate mai pluralistic, mai multicultural. Ca rezultat, a crescut diversitatea cultural a populaiei americane i acum deseori ne aflm angajai n comunicarea intercultural i ntr-o varietate de contexte de comunicare. Locul de munc, coala, ageniile de servicii sociale i serviciile de sntate, printre altele, sunt contextele care au devenit n mod special interculturale. n consecin, interaciunea intercultural din SUA este ntr-o continu cretere.

a devenit o topic subordonat din domeniul comunicrii interculturale i organizaionale. Oamenii de afaceri de succes care

permit luxul de a trata numai cu cei care au acelai cadru i experien. Asociaii, clienii, subordonaii i chiar supervizorii

p. 273 n timp ce globarizarea afacerilor se desfura i n SUA se petreceau schimbri; ara devenea o

n acest capitol vom vedea cteva articole care trateaz diversitatea cultural n contexte diversitii culturale sunt importante pentru realizarea unei comunicri interculturale de succes. Toate activitile de afaceri implic multe forme de comunicare, dar sunt dou forme care sunt intracultural, dar comunicarea intercultural aduce nite probele n plus ntruct cultura are un impact asupra modurilor de comunicare. Primele dou articole vor studia diversitatea cultural n aceste dou moduri de interaciune. n primul rnd, n articolul su, Contrastul n tratarea comportamentului managerilor germani i americani (Contrasts in Discussion comunicare. Friday urmeaz ateptrile att a managerilor germani, ct i americani de-a lungul unui numr de dimansiuni, indicnd diferenele i felul n care acestea duc la nenelegeri i la o comunicare deficient. Susan A. Hellweg, Larrz A. Samovar i Lisa Skow ne conduc ntr-o investigaie a diversitii culturale din cadrul comportamentului din cadrul negocierilor. n Variaii culturale n stilurile de negociere (Cultural Variations in

comunicaionale. Ne concentrm asupra unei combinaii de contexte internaionale i domestice unde tiina i aprecierea

eseniale pentru o afacere de succes: discuiile i negocierile. Acestea sunt i aa destul de dificile n comunicarea

Behaviors of German and American Managers), Robert A. Friday studiaz efectul culturii asupra acestei forme de

Negotiation Styles) ei pun accent pe stiluri de negociere folosite de culturi precum Frana, Japonia, China, Brazilia i

culturile arabe ale Orientului Mijlociu. Ei prezint o descriere detaliat a diferitelor moduri de comunicare i variaii

118

culturale n cadrul lurii decizilor. Ei arat cum sensibilitatea ctre diversitatea cultural este esenial pentru negocierile afacerilor internaionale de succes. Urmtorul articol: Grupul: un context japonez (The Group: A Japanese Context) se concentreaz pe Orientul ndeprtat. Dolores i Robert Cathcart studiaz felul n care perspectiv unei anumite culturi asupra unui anume concept poate influena comportamentul. n acest caz, conceptul este punctul de vedere al japonezilor asupra grupurilor. Cei doi Cathcart studiaz conceptul japonez de grup prin descrierea felului special i unic n care japonezii definesc grupurile. aciune n cadrul unei situaii de grup. Autorii prezint o parte relevant din istoria japonez i analizeaz influena sa n modelarea culturii japoneze moderne ca o baz de cercetare a rolului grupurilor nelese ca i contexte semnificative pentru comunicarea n Japonia. Un context de comunicare divers din punct de vedere cultural care poate aprea ntr-o varietate de locuri precum locul de munc, colile, serviciile de sntate i serviciile sociale, fapt ce reprezint un ghid n contextele multiculturale. n articolul lor Asisten i cultur ("Counseling and Culture) Anne i Paul Pedersen dezvolt ceea ce ei numesc reelele culturale intrapersonale i interpersonale ca un cadru teoretic care combin perspectivele personale i culturale ale sistemului social de variabile. Prin combinarea perspectivelor individuale i de grup, reeaua cultural poate fi folosot s descrie o orientare cultural specific n fiecare situaie de comunicare i s sugereze cum comportamentele, ateptrile i valorile specifice se asociaz cu sistemul social de variabile. p. 274 O societate multicultural are un impact puternic asupra contextului ngrijirii sntii deoarece credinele culturale legate de sntate i boal sunt foarte diferite. O simpl ntrebare precum Cum poi rci? poate rspunsuri depinznd de cadrul cultural al celui care rspunde. n articolul su, Negocierea nelegerii culturale n comunicare din cadrul serviciilor de sntate (Negotiating Cultural Understanding in Health Care

Dac experiena cu grupurile se schimb de la o cultur la alta rezult c fiecare cultur ar putea propune un nou mod de

avea o multitudine de rspunsuri de la a sta n curent pn la a cdea victim unei vrji supranaturale, aceste

Communication), Patricia Geist studiaz trstura complex i dinamic a comunicrii n cadrul serviciilor de sensibilitii culturale n contextul serviciilor de sntate. Ea apoi descrie diferenele cultural n percepii, practici de tratament i relaii. Precum ea afirm: Toate culturile au anumite credine despre sntate i boal care au fost celelalte culturi poate duce la o impunere inadecvat sau la complicaii n cadrul tratamentului, precum i n cadrul comunicrii din relaia furnizor-pacient. Geist conclude n articolul ei cu sugestii pentru o ngrijire aplict cu o sensibilitate cultural n cadrul serviciilor de sntate.

sntate. Ea ncepe prin dezvoltarea legturii dintre cultur, sntate i comunicare, precum i expansiunea

transmise din generaie n generaie. Diferena dintre sistemul de credine dintre modelul biomedical din vest i

119

n timp ce muli oameni cred n mod naiv c toate slile de clas sunt oarecum asemntoare, Robert G. Powell i Janis F. Andersen consider c mediile de nvmnt sunt diferite din punct de vedere cultural i c altereaz modelele de comunicare ale oamenilor din cadrul acelor medii. n articolul lor, Cultur i comunicare n cadrul clasei (Culture and Classroom Communication), i susin afirmaia sublinind diferenele interculturale n valoarea acordat educaiei, n valorificarea diferit a timpului i prin comportamentele nonverbale. Ei continu aceast introducere n diversitatea cultural din educaie prin descrierea modului n care studenii din diferite culturi i cadre etnice interacioneaz n clas i felul n care se simt ei fa de anumite tipuri de comportamente de comunicare. n acest sens ei contureaz nite norme de locvialitate, de structurare a unui discurs, de relaionare a unui ncheie lucrarea prin prezentarea clasificrii regulilor consilierilor englezi care trebuie s-i sftuiasc pe studenii diveri din punct de vedere cultural.

sistemele educaionale, la profesori, n felurile diferite de a nva, n ritualurile claselor, n afirmarea inteligenei, n

participant, pentru construirea i funciile ntrebrilor, pentru comportamentul profesorilor i sfaturi academice. Ei i

Variatiile culturale in negocierea stilurilor Susan A. Hellweg, Larry A. Samovar, Lisa Skow, Cultural Variations in Negotiation Styles, in Larry A. Samovar i Richard E. Porter, Intercultural Communicvation: A Reader, Wadsworth Publishing Company Belmont, California, 1994, p. 286. In incursiunea prin anii 1990, pare absolut necesara investigarea adevrului despre profetia lui Marshall McLuhans in legtur cu oraul global. Nicaieri nu este mai evidenta interdependenta internaionala dect in domeniul afacerilor. De la o uzina Toyota in Kentucky la un continuu deficit de schimb masiv masurat in sute de miliarde de dolari, influena strina asupra desfurarii afacerilor ne nconjoar. Ziarele si revistele abunda in povesti care detaliaza cum , dac Statele Unite vor supravietui , trebuie sa nvee sa se adapteze la o provocare economica care depaseste cu mult propriile granite. Recentele apeluri ce propuneau o angajare intr-o batalie financiara cu Japonia au fost inlocuite acum cu planuri ce sunt mult mai universale. De exemplu, Comunitatea Economica Europeana a celor doisprezece natiuni poate restructura complet Europa,

120

facnd-o o putere mondiala de clasa. Aditional, cele sase tari ale Asociatiei Natiunilor Asiatice de Sud-Est vor deveni in curnd o sursa de influena majora pe piata globala. Adaptarea la acest nou concept de piata a fost dificila pantru Statele Unite. In timp ce era ingrijorata de Rim-ul Pacific, piata stocurilor de 24 de ore, si nevoia intalnirilor speculante poate fi auzita in aproape fiecare birou corporativ, faptele par sa spuna o poveste a unei tari care nu a fost pregatita sa imparta beneficiile puterii economice. Cnd cel de-al doilea rzboi mondial s-a terminat, majoritatea lumii era decimata. Nu doar instituiile financiare erau in mizerie, dar majoritatea rilor trebuiau sa lupte cu rzboiul la usa lor; de aceea, cladirile, inclusiv bancile, erau distruse.Acesta nu era si cazul Statelor Unite ele Americii.Ne-am inaltat din rzboi ca unica super-putere. Din punct de vedere economic, ne aflam la control. Stabileam tempo-ul oriunde. Inapoi, in timpuriul anilor 1950, America monopoliza inalta tehnologie si majoritatea automobilelor si posturilor de televiziune din lume. Atunci doar o mica parte din industria Americii infrunta competiia strina.Chiar si in anii 1960 eram cel mai mare exportator de bunuri manufacturate al lumii. Reprezentm doar 5% din populatia lumii, insa conduceam un vast imperiu economic. Tot ce s-a ntmplt pretutindeni in ultimii 20 de ani a schimbat dramatic aceasta viziune.Fie ca ne place sau nu, este o chestiune de viaa faptul ca Statele Unite trebuie sa imparta dominanta economica cu Japonia, Germania de Vest, Marea Britanie, Tarile de Jos, Korea, Canada si cu o lista lunga de alte tari care de asemenea concureaza pentru o portie din din bogia economica a lumii. Ca toate culturile, simtul prond al etnocentrismului ne-a impiedicat, pana de curnd, sa admitem la revoluia economica care se desfura in fata noastr . Scopul acestui capitol este de a pune in evidenta stilurile de negociere folosite de membrii altor culturi, acelea de care oamenii de afaceri americani trebuie sa fie contieni in viitoarele negocieri globale.Cu aceste cunostinte, ei se pot adapta cu stilurile reflectte in alte culturi; cunoasterea exclusiva a stilurilor de negociere americane nu mai este suficienta pentru a concura eficient pe piata mondiala. Am selectat trei dintre cele mai intalnite probleme care chinuie americanii cnd acestia incearca sa negocieze cu alte tari.Aceste probleme pot fi sumarizate ca fiind variatii culturale privind: regulile pentru conducerea afacerilor, selectia negociatorilor si, metode de luare a deciziei. P. 287 Variatiile culturale in conducerea afacerilor Toate culturile, explicit si imlicit, isi instructeaza membrii cu privire la regulile procedurale care ar trebui sa fie urmarite atat in afacerile publice cat si in cele private. De la intampinari pana la tinuta adecvata, membrii unei culturi stiu regulile pentru acea cultura.Majoritatea regulilor cu privire la comportament sunt invatete la

121

un nivel scazut al contiinei si de aici sunt actionate ca fiind ale noastre cu o regularitate care le ascunde chiar fata de utilizator. Nu exista doar reguli generale care sunt unice la o cultura, dar exiata, de asemenea, o serie de coduri culturale specifice care ajuta la definirea unui context particular. Este problema noastr ca necunoasterea regulilor care se aplic la habitatul afacerilor pot intarzia procesul negocierii internaionale. O sa aruncam acum o privire asupra catorva reguri inter-culturale pentru a face afaceri care sunt adesea nelese greit de ctre americani. Atmosfera de negociere Negociatorii americani adopta o atitudine de castig economic in procesul negocierii. Ei se asteapta ca ceilalti sa manifeste ceea ce ei concep ca fiind profesionalismul american, inclusiv o abordare agresiva fata de ce este negociat (Scott,1981). Cum ei tind sa nu fie interesati in stabilirea unor relaii pe termen lung in acest domeniu, privesc socializarea ca fiind neimportanta. Mai degrab, standardul american este sa conduca afacerile intr-o maniera eficienta; in timp ce compromisurile pot fi parte din rezultate, in ochii negociatorilor americani, prestigiul este dobandit prin abilitatea lor de a manevra o dezbatere. In legtur cu profesionalismul american, este mai probabil ca ei considera increderea celorlalte parti ca fiind nceputul negocierii (Graham, 1987). Francezii, in contrast cu americanii, au tendin sa nu se increada in celelate parti la nceput. Negocierile lor sunt duse prin ospitalitate formala. Cum francezii sunt reprezentati de un aspru guvern birocratic cu o istorie a implicrii in negocierile internaionale, ei se vad ca negociatori mai experimentati. Japonezii cred ca socializarea este integrata procesului de negociere.Ei sunt interesati de stabilirea pe termen lung a relaiilor de afaceri/personale prin intermediul acestor tranzactii japonezii vad un contract mai degrab ca nceputul unui proces de adaptare dect ca finalul unuia. Negociatorii din aceasta cultura se bazeaza pe increderea stabilita intre partile implicte si pe o nelegere implicita (Fisher,1980). Ca si japonezii, negociatorii chinezi simt ca interesele mutuale si prietenia sunt importante in procesul negocierii, deci socializarea in timpul stabilirii contractului este o expectatie. Termeni favorabili sunt anticipati de prieteni; natura relaiilor dintre partile implicte este cruciala pentru chinezi. Increderea este achizitionata intre negociatori prin experienta directa favorabila. Contractele nu sunt considerate obligatorii de ctre chinezi asa cum e considerata increderea dintre cei implicti. In Estul Mijlociu, relaiile personale sunt de asemenea o parte importanta a negocierilor. Ospitalitatea este o prima prioritate in tranzactiile lor (Weiss si Stripp, 1985), si negocierile sunt initiate cu prenegocierea gratiei sociale. Incredrea si respectul trebuiesc asigurate pentru succesul negocierilor (Scott, 1981).

122

Apropierea generala in cazul afacerilor utilizata de brazilieni si mexicani este similara cu cea adoptata de negociatorii Estului Mijlociu. Din moment ce brazilienii nu se pot baza pe un sistem legal, se concentreaza pe stabilirea si meninerea relaiilor personale in tranzactiile de afaceri (Graham si Herberger, 1983). Pentru mexicani, forumul public nu este considerat locul potrivit pentru consumarea negocierilor. In acelati mod, negocierile formale nu sunt privite de maxicani ca un ragaz pentru analize obiective si situaii pragmatice (Fisher, 1980). Reper: adancime versus latime Negociatorii americanii presupun ca multe mici nelegeri vor fi consumate inaintea marii nelegeri. Membrii echipelor americane de negociere vor ca faptele sa aparina doar negocierii. Ca si francezii, americanii pun accent considerabil pe nelegerile sau contractele scrise, cezena ca integritatea americana este in joc (Fisher, 1980). Sunt mai ingrijorati de cantitate versus calitate si de probleme care au legtur cu timpul implict, dect de detalii care s-ar putea sa fie importante pentru coparticiapantii lor (Moran si Harris, 1982). P. 288 Creznd ca multe detalii sunt nelese implicit in procesul negocierii, joponezii identifica mai puine probleme specifice si sunt mai puin atrasi de detalii dect americanii. Japonezii tind sa evite orice aparitie a concentrarii pe detalii minore in negocieri, tinznd sa atinga un punct al nelegerii in care detaliile nu sunt clar specificte (March, 1985, p. 57). Japonezii se bazeaza in primul rnd pe general, pe acordurile scrise scurte. Ei considera ca acordul asupra principiilor dintre negociatori este important, nu specificul unui acord, principiile care sunt destinate sa ghideze relaia de nelegere (Weiss si Stripp, 1985). Ca si japonezii, si chinezii prefera nelegerile scrise care probabil ar aparea generale negociatorilor americani si francezi; acestia lasa loc increderii si simtului comun (Weiss si Stripp, 1985). Chinezii tind sa vanda in pierdere detalii la masa de negocieri, prefernd sa utilizeze generalitati (Fisher, 1980). Negociatorii Estului Mijlociu si ai Mexicului prefera acordurile care sunt marcate de o nelegere orala; ei considera ca acordul scris este secundar si ca reprezint doar marcarea puternica a obligatiei orale (Weiss si Stripp, 1985). Astfel, ca la negociatorii japonezi si chinezi, un acord detaliat, scris nu este de interes central pentru procesul negocierii in Estul Mijlociu si Mexic. Stilul de comunicare Dupa Scott (1981), americanii tind sa transmita caldura, sinceritate, incredere si poziivitate in comunicarea lor. March (1985) sugereaza ca americanii sunt intotdeuna gata sa vanda in pierdere. Americanii se angajeaza adesea in activitate de compromis in contextul negocierii. Negociatorii din Statele Unite au tendin sa presupuna automat ca engleza va fi vorbita in sesiune. Folosirea translatorilor poate pune

123

participanii americani in dezavantaj din moment ce cealalta parte este probabil sa cunoasca bine engleza si va avea mai mult timp sa contempleze ce se ntmpl in timpul translatiei. Negociatorii americani tind sa fie mai interesati de argumentele logice dect de oamenii cu care trateaza. Ei pot folosi amenintari, avertismente si presari continue, chiar dac colegii lor semnalizeaza nu (Graham si Herberger, 1983). Americanii au tendin sa-ai exprime ideile fr menajamente, tacerea fiind inteleasa ca inconfortabila si indicatoare de necazuri. Dupa Graham, Campbell, si Meissner (1988), americanii intrebuinteaza un stil de negociere asemanator cu cel al britanicilor dar mai puina tacere este folosita si sunt mai egalitari. Britanicii intrerup mai puin in negocierile lor dect partenerii lor americani si au un stil politicos insa indistinc de a negocia. Scott (1981) descrie negociatorii britanici ca fiind buni, prietenosi, sociabili, agreabili, flexibili si sensibili. Japonezii par fi usor de convins datorita acceptarii evidente, mimicii pasive si au reactii neevidente fata de partenerii lor in timpul negocierii.................Negociatorii japonezi iau pauze lungi , par a nu fi grabiti si asteapta rabdare din partea altor participani si vor sa nu fie intrerupti. Japonezii isi controleaza emitiile (Zimmerman, 1985), dar cauta expresii simbolice simple (Morrison, 1972). Dupa Yotsukura (1977), japonezii proceseaza 10% din masaj prin expresia sa verbala si clara si celelalte 90% prin nelesurile personale. Japonezii incurajeaza expresiile ascunse, fragmentare. Faptul ca limba lor duce la o varietate de interpretari prin ambiguitatea sa conduce la frecvente esecuri comunicative. Mai mult, expresia verbala japoneza este inclusa in straturi de indirectivitate in cadrul unor fraze ca : eu cred ca, poate ca, probabil si poate (Ishii, 1985; Okabe, 1973; Yotsukura, 1977). Tacerea este de asemenea parte a procesului japonez de negociere. Sunt mai evazivi cu sentimentele si ideile lor dect partenerii lor din Vest. Armonia este cruciala in negocierile lor; isi doresc sa atinga finete in toate tranzactiile lor, atat de afaceri cat si personale, si pot aparea de aceea imprevizibili celeilalte parti (Fisher, 1980). Japonezii sunt cei mai politicosi negociatori si datorita comportamentului lor in aceste situaii sunt printre cel mai puini agresivi dintre culturi. Comunicarea lor este mai mult poziiv dect exprima nu-uri si comenzi (Graham, Campbell, si Meissner, 1988). P. 289 Chinezii tind sa fie suspiciosi cu negociatorii din Vest. Nu-si doresc sa infrunte deschis conflictul si ca atare evita orice stil de negociere de tip propunere-contraproba-propunere.24 Chinezii nu trebuie sa fie
24

Larry A.Samovar; Richard E.Porter, Intercultural Communication, A Reader, 7th edition,

1994, Wadsworth, Belmont, California, p. 289.

124

obligati sa se retraga din cauza unei probabile pierderi de teren (Scott, 1981). Negociatorii chinezi fac concesii incet si se feresc de taifas. Ei nu accepta exemplele ipotetice (Weiss si Stripp, 1985). Spre deosebire de japonezi, francezii folosesc frecvent nu-ul si adesea insista sa fie folosita propria lor lin\mba in negocieri. Cunoscuti ca fiind cei mai dificili dintre europeni, negociatorii francezi pot fi.....................si pot analiza mult fr a iesi in pierdere sau a face compromisuri. Ei tind sa puna inainte toate informaiile lor si sa stabileasca principii de judecta mai nti; informaia noua nu este usor acceptata de ctre ei. Pot fi deci percepui ca inflexibili de echipele de negociatori opuse (Fisher, 1980). Dupa Weiss si Stripp (1985), francezii condimenteaza dezbaterea si intampina si respecta acordul. Sunt confruntivi si competiivi pentru francezi, negocierea implic o cautare de argumente bine intemeiate. Pentru germani, puterea sta in oferta stagiului de negociere. Ei nu tind sa faca compromisuri. Negociatorii germani sunt in general clari, fermi, ingamfati in expresia lor- o data ce oferta este fcuta, devine sfanta si este puin probabil da accepte alte posibiliti (Scott, 1981). Germanii pot sa nu puna multe ntrebri in procesul de negociere dar exprima foatre mult si pot intrerupe frecvent (Graham, Campbell, si Meissner, 1988). In contrast ascutit cu negociatorii americani, retorica si marea idee........ de mexicani (Fisher,1980, p. 20). Acesti negociatori nu folosesc nici un avantaj in vorbirea directa. Se pot da ca partea mai slaba datorita percepiei ca americanii simpatizeaza dezavantajatii, partea care are nevoie de consideratii speciale, dar in acelai timp sunt inca extrem de precauti cu ocrotirea si acordarea de concesii. Compromisul pentru ei inseamna amenintarea demnitatii in procesul de negociere. Negociatorii mexicani prefera apropierea deductiv; incep cu o propunere generala, definesc punctele, si trag concluzii cu puine detalii. Mai mult accent este pus pe contemplare si intuitie. Mexicanii stau mai aproape dect americanii si japonezii; folosesc mai mult contactul fizic pentru a arat increderea (Fisher, 1980). Negociatorii brazilieni sunt foarte agresivi dupa standardele americane, folosesc multe comenzi, nu-uri si tu-uri. Ei nu se angajeaza in tactici silentioase, atingere sau absenta faciala (Graham, Campbell, si Meissner, 1988). Brazilienii pot concura intre ei pentru nivel si adesea par americanilor ca fiind grosolani si nu buni ascultatori (Graham si Herberger, 1983). Variatiile culturale in alegerea negociatorilor Cercetrile si experienta noastr ne-au dus la concluzia ca si americanii esueaza in nelegerea tipului de persoana pe care il vor infrunta la masa negocierilor. Ca si limba, perceptia asupra persoanei este bazata pe cultura. In timp ce in Statele Unite si Mexic un vorbitor dinamic poate fi considerat de incredere, in Japonia o astfel de persoana nu trebuie sa fie crezuta. Datorita variatiilor culturale in perceptia persoanei, statusului,

125

rangului, si asa mai departe, nu toate culturile selecteaza acelai tip de indivizi pentru sesiunile de nagociere. Cateva diferene culturale in selectia personala ne vor ajuta sa ilustram aceasta a doua variabila in stilurile de negociere. Negociatorii mai tineri (de treizeci sau chiar douazeci de ani) sunt mai comuni printre echipele americane dect in alte culturi. Femeile pot fi incluse desi puine detin poziii de top (Greenwald, 1983). Expertiza tehnica este un punct critic in selectia negociatorilor americani. Trecutul social, educaia si vrst cndidatului au puin de-a face cu selectarea lor ca membru al echipei de negociatori sau ca lideri. Americanii cred ca a te baza pe statusul social pentru a astfel de selectie este nerational.Pe scena internaionala, membrii echipelor din Statele Unite fac presupunerea ca ei sunt lideri mondiali si ...........solicitati sau nu (Fisher, 1980). Folosind o strategie de tipul John Wayne, negociatorii americani cred adesea ca pot sa se descurce singuri si pot manui orice situaie de negociere. Aceasta strategie salveaza bani pe personal si americanii se mandresc ca au autoritate deplina pentru a lua decizii (Graham si Herberger, 1983). P. 290 Membrii echipelor franceze de negociatori sunt alesi de obicei pe baza satusului social si profesional (Fisher, 1980). In adaugare, Weiss si Stripp (1985) raporteaza ca membrii echipelor franceze sunt selectati pe baza legturilor sociale, profesionale, academice si de familie. Similaritatea in personalitate si trecut printre negociatorii francezi este importanta si pare a influena in procesul negocierii. Printre negociatorii germani, similaritatea nu pare sa fie un factor important. Si, in timp ce statusul si rolul negociatorilor este crucial pentru britanici, similaritatea, in cazul lor, are un efect mic (Campbell, Graham, Jolibert, si Meissner, 1988). Media varstei la negociatorii japonezi este la sfritul anilor treizeci, cu liderul avnd cel puin patruzeci de ani. Femeile nu sunt, de obicei, participante la echipa de negociere japoneza (Greenwald, 1983). Selectia negociatorilor este bazata in general pe satus si cunostinte (Weiss si Stripp, 1985), cu senioritatea varstei fiind criteriul cel mai important in selectarea membrilor echipei (Fisher, 1980). Negociatorii chinezi se asteapta sa trateze cu cineva cu autoritate si status ridicate, si se simt n inferioritate dac nu negociaza cu astfel de persoane (Scott, 1981). Negociatorii Estului Mijlociu selecteaza membrii echipei de negociere asemanator japonezilor: cal mai in vrst membru este de obicei liderul si cel mai tanar poate fi chiar ignorat in echipele iraniene (Soderberg, 1985). Negociatorii din Arabia Saudita sunt selectati de obicei pe baza statusului si loialitatii. Americanii au comentat ca sauditilor le place sa lucreze singuri cnd negociaza si isi iau creditul pentru realizari in timp ce

126

arunca vina pe alii. Prima persoana care intra in camera are, cel mai adesea, cel mai mare rang in negocierile saudite si titlurile sunt frecvent folosite (Weiss si Stripp, 1985). Calitile personale si legturile sunt adesea criteriile in selectarea din echipele mexicane de negociatori. Dinamica de grup depinde de relaiile sociale dintre membrii echipei. Nu este intotdeauna evident cine detine autoritatea in aceste echipe; un subordonat prezent cu un membru al echipei (de exemplu, secretara personala), poate indica autoritatea. Chiar si secretarei personale a unei autoritati inalte i se poate acorda mai mult respect dect unui oficial care nu are .............. Autoritatea pare sa fie innscuta in individul din echipa, nu in poziia individului (Fisher, 1980). Variatiile culturale in luarea deciziei Exista vaste diferene culturale in modul in care oamenii gndesc, aplic metode de rationament si iau decizii. Dect dac indivizii au avut experiene cu oameni din alte culturi care urmau patternuri si idei diferite, majoritatea vor presupune ca toti gndesc in cam aceeai maniera. In perspectiv din Vest, credem ca putem descoperi adevrul doar dac aplicm pasii corecti ai unei metode tiinifice. Credem ca dac urmam modele aristotelice de rationament toate problemele vor fi rezolvate. Versiunea estica, ilustrata cel mai bine de gndirea Taoista, susine ca adevrul, nu individul, este agentul activ, si formele de cunoastere iau o varietate de forme. Chiar simpla viziune vestica a introducerii ipotezei si a tragerii concluziei nu este gsita in majoritatea lumii. Pe scurt, variatiile culturale in luarea deciziei reprezint o alta probleme pe care o intampina negociatorii americani. Problema Procesul rezolvrii Negociatorii americani vad sesiunea de negociere ca pe o sesiune de rezolvat probleme, chiar dac nu exista nici o problema reala. Au tendin sa compartimenteze problemele, concentrndu-se pe una singura in loc sa negocieze mai multe de-o data. Sunt preocupai de cine ia deciziile in partea opusa, cui ar trebui sa-si adreseze propunerile. Amecicanii se vad in cazul negocierilor ca rezolvatori universli de probleme, lucrnd in interesul tuturor (Fisher,1980). Se bazeaza pe gndirea rationala si pe date concrete in negocierile lor (Weiss si Stripp, 1985) si utilizeaza un stil factual de persuasiune (Glenn, Witmeyer, si Stevenson, 1977). p. 291 Francezii nu au nici o problema cu dezacordul direct ei dezbat mai mult dect negociaza si sunt mai puin apti dect americanii sa fie flexibili de dragul acordului. Deciziile sunt fcute cu asigurare personala. Incep cu o privire de ansamblu asupra propunerilor lor, spre deosebire de americanii care lucreaza cu obiective pe arie restrnsa (Fisher, 1980). Francezii sunt in general conservatori, iau decizii sigure. Deciziile sunt luate la nivel central si de autoritati de top (Weiss si Stripp, 1985).

127

Conceptia vestica asupra luarii decizieinu este aplicbila japonezilor, care depind mult de expertiza de nivel mediu; subordonatii informeaza superiorii care la rndul lor isi folosesc influena sa negocieze si sa ia decizii. Japonezii folosesc un teren consensual, directia fiind ndreptat ctre toti afectati de ctre decizie. Pentru chinezi, pe de alta parte, luarea deciziei eate mai autoritara dect consensuala; deciziile sunt luate de inaltele autoritati fr includerea subordonatilor (Weiss si Stripp, 1985). Japonezii acorda puin loc pentru flexibilitate in negocierile lor si sunt inceti in producerea cuncluziilor dar sunt rapizi in implementare. Rmn la o decizie o data ce este luata (Fisher, 1980). Japonezii nu vor intreba mai multe dect au nevoie sa stie, desi pot oferi mai puin dect ar putea sa ofere. Negocierea de tip propunere-contrapropunere cu japonezii nu este eficienta deoarece echipele lor iau decizia greu. Negociatorii japonezi iau decizii mai degrab pe baza informaiei detaliate dect pe baza argumentelor persuasive. Acordurile informale si sscrise sunt atinse in toate cazurile. Cei din Estul Mijlociu pot fi descrisi ca avnd o apropiere intuitiv-afectiv de persuasiune. Problemele clare care nu par sa fie direct legate de problema discutata sunt aduse in fata; problemele sunt legate fie ca vorbitorului ii place sau nu. Inclinatiile personale sunt adesea exersate (Glenn, Witmeyer si Stevenson, 1977). Echipele de negociatori din Arabia Saudita nu iau decizii pe baza rationamentului empiric; in timp ce subordonatii sunt consultati informal, liderul ia intotdeauna decizia finala, si sauditii se asteapta ca omul de top sa negocieze cu ei (Weiss si Stripp, 1985). Mexicanii folosesc un proces centralizat de luare a deciziei. Ei considera autoritatea ca fiind mostenita inlauntrul individului, nu poziia sa; delegarea autoritatii de ctre un individ va fi vzuta ca o predare a succesiunii. A face schimb este comun pentru negociatorii mexicani, incluznd problemele aditionale care nu sunt parte a discuiei in curs (Fisher, 1980). Structura organizationala Pentru americani, stadiul relatarii sarcinii este cel mai important pentru negicieri reusite, cnd majoritatea informaiei este data (Adler, Graham si Gehrke, 1987). Dar americanii tind sa se miste spre stadiul de convingere (negociere) prea repede, nepetrecnd prea mult timp adunand informaia. Americanii abordeaza de obicei secvential negocierile. Pentru americani, ingaduinta pe probleme individuale duce la acordul final (Graham si Herberger, 1983). Negocierea reda faptul ca americanii depind de evenimentele de la masa de negocieri, nu de rolul negociatorului sau de socializarea prenegociala (Campbell, Graham, Jolibert si Meissner, 1988). Francezii se angajeaza intr-un stil lateral de negociere; toata chestiunea este acoperita pas cu pas. Primul vine planul acordului, apoi acordul principal, apoi titlul acordului (Scott, 1981).

128

Japonezii nu discuta tacticile de negociere. Prenegocierile avanseaza incet si precaut. Japonezii nu contrazic direct in timpul negocierii formale; ar considera asta neplacut si stanjenitor. Adesea folosesc mediatori in timpul negocierilor si in mod fundamental adopta o poziie pe toata perioada procesului; ajustarile sau modificarile pot fi fcute o data ce acordul final este fcut. Negociatorii americanipot vedea aceasta ca pe ceve necinstit (Fisher, 1980). Un vanzator isi poate adesea adresa regrete si scuze ininte de a face o revendicare. Chinezii afirma propunarea lor la nceput si nu o intensifica dac partea opusa arat dubii (Weiss si Stripp, 1985). Concesiile pot veni numai la sfrit in cazul negociatorilor di Estul Indepartat (Graham si Herberger, 1983). p. 292 Prenegocierea este cruciala pentru negociatorii Estului Mijlociu; numai dupa ce respectul si increderea sunt atinse, marile negocieri vor avea loc. Stabilirea unui climat confortabil si petrecerea timpului in faza exploratorie sunt deci cruciale (Scott, 1981). Pentru mexicani, de asemenea, satgiul de nceput al negocierii este folosit pentru discursul social si castigarea increderii printre participani. Aceasta faza este cruciala pentru negocieri reusite si armonioase (Weiss si Stripp, 1985). In negocierile cu brazilienii, prima faza a procesului,unde amabiliti si informaii din afr afacerii sunt schimbate, poate fi mai lunga dac brazilienii simt ca cealalta parte este nerabdatoare. Aceasta nerabdare ii poate face sa fie ageri in legtur cu informaia care porneste negocierea actuala. Brazilienii ofera un pret mare si adesea fac concesii (Graham si Herberger, 1983). Concluzii Majoritatea motivelor care ii determin pe americani sa treaca cu vederea diferenele culturale isi gasesc explicatia in puternicele sentimente de etnocentrism care influeneaza felul in care trimit si primesc mesaje. Ceea ce face etnocentrismul o asa puternica si insidioasa forta in comunicare este faptul ca adesea este invizibila (spre exemplu, noi studiem doar filozofii din Vest) si de obicei este invizibila in manifestare (de exemplu, abordam probleme cu orientare vestica). Faptul ca multe alte culturi demonstreaza aceste sentimente contient sau incontient, face etnocentrismul foarte dificil de controlat in contextul negocierii. Este punctul nostru de vedere ca sesibilitatea la diferenele culturale trebuie sa inceapa inainte ca echipele de negociere sa-si infrunte partenerii din alte tari. Majoritatea criticilor par sa fie de acord ca la ora actuala universitatile noastre contribuie la comportamentul etnocentric, in loc sa-l reduca, antrenand oamenii sa faca lucrurile in stilul american (Graham si Herberger, 1983, p. 161), un stil despre care am vzut ca poate impiedica negocierile internaionale. CONSILIEREA SI CULTURA

129

ANNE PEDERSEN PAUL PEDERSEN In timpul ultimilor douazeci de ani, conceptul socio-psihologic cultura a fost recunoscut ca un cadru puternic pentru analizarea noastr - cine suntem noi si cine sunt ceilalti. Acesti ceilalti sunt cei cu care traim, muncim si servim. Definirea culturii Ce este cultura? Unii antropologi gsesc cultura in artefacte - spre exemplu unelte, roci gravate, temple ale mayasilor si incasilor si in alte arhitecturi; dar acestea sunt produse ale culturii. Antropologia social, o subdisciplina a antropologiei, este interesata, in primul rnd, de studiul culturii ca si structuri sociale complexe care cladesc comuniti, societi si natiuni. Atat antropologia fizica cat si cea social ridica preocupari mai mari dect indivizii. Dar, pentru a ne completa nelegerea trebuie sa ne uitam originatorii culturii, oamenii. Noi suntem esenta procesului cultural. Cum cream cultura noastr? din momentul naterii nu doar vedem ci cautam nu doar auzim ci ascultam. Suntem activi in crearea culturii noastre prin intermediul simtirea mediului social si fizic. Bebelusul zambeste si mama il recompenseaza cu un zambet si-o imbratisare. Aadar, o fata zambitoare devine un eveniment placut in aceasta cultura parintecopil. Interaciunea minte-corp ncepe procesul de orientare culturala formand pattern-uri de comportament, asteptari si valori. Comportamentul justufica existena noastr, asteptarile ne motiveaza si valorile ordoneaza prioritatile noastre si contribuie la clasificarea activitilor ca bune sau rele. Cultura exista in oameni. Nu este statica. Conceptele noastre cresc mai complexe si agile pentru a se adapta vieii din jurul nostru. Pe masura ce spaiul vieii noastre se extinde, percepiile noastre se largesc. Ne schimbam, devenim mai contieni, cunoastem mai multe, mai priceputi in adaptarea la imprejurul nostru. Procesul individual de diferentiere sugereaza schimbare, diversificare mentala si dezvoltare. nelegnd acest proces, putem spune ca suntem toti multiculturali. Nu avem nevoie sa fim in contact cu oameni exotici sau unici, cu diferite grupuri etnice sau vizitatori internaionali pentru a experimenta multiculturalismul. Setul multicultural este in noi. De aici, consilierul si clientul merg mpreun incercnd sa potriveasca percepiile care pot fi numai parial izomorfice. Pentru a fi cel mai eficient, consilierul trebuie sa recunoasca atat caile in care clientul este similar din punct de vedere cultural cat si pe cele in care clientul este diferit cultural de el sau ea. Este nevoie de un proces complex pentru a captura , descrie si a evalua factorii dinamici care influeneaza comportamentul si asteptarile unei persoane. Un astfel de model va permite analize de

130

consiliere mai fluide si incurajeaza creatia categoriilor sistemetice pentru a-l ajuta pe consilier la interpretarea relaiilor. Acel model ar trebui sa vada cultura ca intrinseca, localizata in persoana. In acest fel poate fi neles ca o cheie in dezlegarea comportamentului unui individ, asteprilor si valorilor. Atunci va fi mai probabil ca un consilier priceput sa identifice sistemul tacut de valori sociale care influeneaza asteptarile unui client si valorile care explica comportamentul intovarasitor (Hines & Pedersen, 1981a, 1981b; Pedersen, A.& Pedersen, P., 1989, 1991; Pedersen, P.& Pedersen, A., 1989; Pedersen,P.,1988). Acest articol va descrie o retea culturala care incearca sa gaseasca acele doua criterii si sa ajute consilierul sa organizeze variabilele culturale ale unui interviu de consiliere multicultural. Intercultural Communication, A Reader By Larry A.Samovar; Richard E.Porter 7th edition, 1994, Wadsworth, Belmont, California p. 306 II.REEAUA CULTURAL INTRAPERSONAL Reeaua cultural asigur o direcie consilierilor tocmai pentru a ndeplini trei funcii: 1.de reprezentare a unei orientri personale unice; 2.de identificare i descriere a aspectului cultural al situaiei; 3.de formulare a ipotezelor n legtur cu diferenele culturale versus cele personale. Nu toate diferenele, nenelegerile sau conflictele deriv din orientrile culturale contradictorii. Unele conflicte rezult din comportamentul personal care poate fi voit si intenionat. Exist o diferen major ntre comportamentul cultural i cel personal. Reeaua cultural reprezint un instrument analitic deschis-nchis pentru nelegerea variabilelor sistemului social selectate precum vrst, sex/gen, nivel educaional, aspecte ale co-societii ntruct ele interacioneaz n interiorul caleidoscopului experienei personale produse. Dac percepi cultura drept o acumulare a tot ceea ce un om a experimentat vreodat pe el nsui sau ca tot ceea ce a gndit, atunci ai idee ct de complex este cultura interpersonal. Aceast list aproape nelimitat de variabile ale sistemului social poate include pe oricine din acei profesori. Aceast definiie a culturii are o valoare euristic pentru consilierii care doresc s neleag realitatea intrapsihic a clientului din punctul de vedere pe care acesta l prezint ntr-un anumit moment. Indiferent ct de idiosincratic,diferit sau

131

chiar inacceptabil poate fi comportamentul unui client,acel comportament aproape sigur este nvat-ataat de o variabil social proeminent, caracteristic, mprtit de alii. Vom prezenta i discuta dou versiuni ale Reelei Culturale. Prima accentueaz dinamicile intrapersonale ale individului, variabilele interne care controleaz comportamentul. Aceast variant a reelei culturale este asemenea unei fotografii instantanee a caracteristicilor unui sistem social care te-a nvat valorile ce au produs perspectivele ce au dictat comportamentele pe care le studiezi chiar acum,citind acest capitol. Gndete-te la Reeaua Cultural Intrapersonal ca la un context pentru a nelege cum variabilele sistemului social controleaz fiecare comportament al tu. Aceast Reea Cultural Intrapersonal servete mai multor scopuri: 1.combin att identitatea personal ct i cea de grup ntr-un context cultural specific; 2.ajut fiecare individ s obin perspicacitate/discernmnt/intuiie n orientarea cultural personal; 3.identific mijloace prin care fiecare individ s fie att diferit ct i similar n comparaie cu alii; 4.mizeaz(pe) i prezice schimbarea prioritilor i comportamentelor astfel nct variabilele sociale diferite devin caracteristice; 5.asigur o reea nsemnat de semne pentru consilierii care doresc s perceap cultural diferii clieni. Reeaua Cultural Intrapersonal poate ajuta la nelegerea efectului pe care o orientare individual personal cultural o are n luarea deciziilor ntr-o anumit problema,ntr-un anumit moment. Cunoaterea modalitii n care cultura poate controla un comportament poate ajuta un client i un consilier s ia decizii mai bune. Se poate folosi completarea reelei pentru a se schia un comportament particular sau o decizie n viaa ta. De exemplu,care sunt ateptrile,valorile i variabilele sociale corespunztoare din spatele deciziei de a citi aceast carte? Identificnd sistematic cile pe care aceste variabile sociale le-au produs comportamentului tu,poi obine informaii privind propria orientare cultural intrapersonal-i anume cile prin care poi fi att asemntor ct i diferit celor din jurul tu. Poi da dovad de comportament particular citind aceast carte pentru c te atepi s nvei ceva. Aceast ateptare este important pentru tine deoarece evaluezi nvarea. Cine i-a spus c nvarea este important?familia?perechea?grupul socio-economic?alii de naionalitatea ta? din ndeprtrile etnice? Ce variabile sociale sunt caracteristice aici? Ofer-i acum un minut pentru a completa orientarea personal cultural. De ce ai decis s urmezi cursul pentru care citeti acest capitol? Poate pentru c familia ta a evaluat mereu educaia. Ai 20 de ani i eti boboc n colegiu. Ai un frate cu dizabiliti n nvare. n timp ce ncerci s-i ajui fratele realizezi c nu ai ndemnarea

132

necesar. Te-ai nscris la acest curs i citeti aceast carte pentru c te atepi ca al tu comportament s te susin/sprijine s-ti ajui fratele i pe ceilali. Oameni diferii au acelai comportament cu diferite ateptri i motive. Pe de alt parte, oamenii care manifest comportamente extrem de diferite pot avea ateptri i valori asemntoare. Cultur este numele pe care l-am dat nelegerii i acordrii sensului n care oamenii pot fi att asemntori ct i diferii n acelai timp. Compar interpretarea comportamentului tu dup acest curs i dup lecturarea crii cu al altei persoane din clas i acord atenie asemnrilor i diferenelor. ncearc s nelegi cile prin care eti att diferit ct i similar. n analizarea unui comportament particular ncepem prin identificarea ateptrilor ce se ascund n spatele comportamentului. Ce ateapt persoana n cauz s se ntmple ca rezultat la adoptarea acelui comportament particular? Apoi,ne orientm de la ateptri spre valorile din spatele acestora. De ce sunt aceste ateptri importante? n final identificm sursa acelor valori. Unde a nvat individul c unele lucruri sunt mai importante dect altele? Acest proces este important pentru orice tip de comunicare dar este esenial pentru consilierea multi-cultural unde comportamente foarte diferite pot fi nelese greit cu uurin. p. 308 III.REEAUA CULTURAL INTERPERSONAL Al doilea model pe care l examinm este Reeaua Cultural Interpersonal care se ocup cu studiul asemnrilor i diferenierilor dintre dou sau mai multe persoane. Acest model are dou dimensiuni: una se ocup cu analiza asemnrilor i diferenelor n ceea ce privete comportamentele i cea de-a doua referitoare la ateptrile comparative. n analiza conflictului dintre doi indivizi ncepem prin identificarea perspectivelor mprtite cu care cele dou persoane concureaz,prietenie,sinceritate,siguran i aa mai departe. Trebuie s se ia n considerare faptul c oamenii pot aciona diferit dei au aceleai perspective/ateptri. Din moment ce s-au identificat ariile perspectivelor,motivele conduitelor diferite pot deveni mai clare. Cele dou persoane pot fi sau nu de acord sau i pot modifica voluntar comportamentul unul fa de cellalt. Gndete-te pentru un moment la cel mai bun prieten al tu. Este acea persoan exact ca tine? Probabil c nu. A-i accepta de la acea persoan conduite sau afirmaii pe care nu le-ai fi acceptat de la o alii? Probabil

133

c da. De ce? Pentru c mprtiii aceeai perspectiv a prieteniei. Consilierea multicultural este procesul prin care se caut acele perspective mprtite de strini avnd cunotine culturale diferite. De asemenea, aceeai conduit poate aprea ntr-o oarecare msur distinct pentru doi indivizi sau chiar pentru acelai ntr-un moment sau ntr-un loc diferit. Cnd o persoan se ciocnete de tine aproape zilnic n faa uii de la clasa de curs,poi interpreta acest comportament drept unul ostil,dumnos sau,cel mai bine,necivilizat. Oricum, persoana n cauz poate s manifeste zilnic anxietate n legtur cu mersul la ore,statul n fa i organizarea muncii la birou/banc-sau poate avea deficiene n privina auzului. De asemenea comportrile diferite pot primi aceeai semnificaie;un student privete n jos pentru c i ia notie de la cursul profesorului,un altul privete profesorul ntruct nmagazineaz n mintea sa toate cuvintele profesorului. Ei au conduite diferite i totui au aceleai perspective-s organizeze cunotinele cursului. Acum, c am luat n considerare impliciile pe care le pot avea interpretrile eronate ale conduitelor i perspectivelor trebuie s ne orientm spre impliciile asemnrilor i deosebirilor dintre comportrile i perspectivele existente ntre doi oameni. Asemnrile dintre conduite i ateptri nu sunt ntotdeauna posibile sau poate dorite. Trebuie s lum n considerare importana unei interpretri precise i nvoiala mutual a ateptrilor n analiza interaciunii personale. Oricine poate, pe bun dreptate, aproba sau nega att timp ct nelege intenia celuilalt. O student este forat constant s studieze cu un grup de studeni din clasa ei. Ea prefer s lucreze singur. Ceilali studeni interpreteaz acest lucru drept o conduit ngmfat, plin de sine, ceea ce duce la interpretarea conform creia ei nu ar fi destul de buni pentru ea; ei consider c ea nu vrea s i ajute din cauza egoismului su. Totui, este posibil ca toi aceti studeni s atepte s beneficieze de studiu ndelung dar aleg situaii diferite pentru a svri nvarea. Comportamente diferite pot indica sau nu perspective similare. Nenelegerile personale sunt obinuite n orice existen organizat, incluznd familia, prietenii si aa mai departe. Aceste conflicte personale par mai degrab s rezulte datorit dezacordului n ateptri. Spre exemplu tu speri s iei maina familiei i s te duci la o petrecere n aceast sear, n timp ce prinii ti se ateapt ca tu s stai n cas i s nvei-ateptri/perspective conflictuale. Nenelegerile culturale i conflictele se nasc atunci cnd dou persoane cu orientri culturale diferite presupun c mprtesc aceeai perspectiv pentru o situaie dar aleg conduite diferite pentru a-i ndeplini inteniile. Fiecare interpreteaz incorect conduita celuilalt din punctul su de vedere privind ateptrile culturale personale.

134

p. 309

Potrivind conduitele i perspectivele din reea, consilierul poate identifica criterii de interpretare i

nelegere a tipului de nenelegere i de propunere a unei intervenii potrivite. A identifica cu precizie perspectivele altcuiva nu este deloc uor i tot ce poi spera este o foarte bun ghicire bazat pe informaiile disponibile. n momentul n care ncerci s interpretezi conduite foarte diferite sau chiar negative, n loc s te grbeti s tragi o concluzie negativ, este recomandat s incluzi n paii demersului i ipoteze potenial poziive sau perspective mprtite. Gndete-te la un conflict recent i trece-l pe harta rezumatului Reelei Culturale. ncearc s notezi date pentru fiecare celul a reelei demonstrnd asemnrile i deosebirile perspectivelor comportamentale. Urmrete cum conflictul s-a modificat de-a lungul timpului de la celule ce descriau perspective poziive sau mprtite la celule ce se refereau la perspective negative sau diferite. S fie acesta o nenelegere personal sau cultural? tiind ceea ce tii acum, ce poi face pentru a rezolva conflictul anterior? Ce mai poi face pentru a salva relaia de conflictul n dezvoltare? Grila Cultural Interpersonal separ conflictul personal (acelai comportament dar perspective diferite) de conflictul cultural (aceeai perspectiv dar comportament diferit). Grila Cultural Interpersonal: 1.combin att aspectele personale(comportamentul)ct i aspectele culturale(perspectiv),ale unui conflict situaional; 2.ajut oamenii s-i redacteze scenariul i s-i rescrie propriul comportament bazat pe orientarea lor cultural; 3.compar comportamentul fiecrei persoane cu acela al altor persoane n contextul perspectivelor culturale dobndite; p. 310 4.mizeaz(pe) i prezice schimbarea prioritilor n legtur cu accentuarea situaiei; 5.asigur o reea de semne care s-l ajute pe consilier n ghidarea unui interviu complex. Cele dou exemple de reea ,intrapersonal i interpersonal,pot fi folositoare n nelegerea unui context personal cultural pentru a lua o decizie particular ntr-un mod i spaiu particular. Identific un comportament particular pe care l-ai mimat dar nu l nelegi n totalitate;vezi dac contextul reelei ii este folositor. nti identific un comportament specific. Apoi,citeaz trei posibile perspective ce au adoptat comportamentul. Apoi specific trei posibile valori care s conduc la fiecare perspectiv. n final determin variabilele sociale corespunztoare care i-au dezvluit valorile,care au condus ctre perspective i n cele din urm ctre comportament.

135

Acum ncearc s schiezi cazul pe Grila Cultural Interpersonala. Doamna Smith,cetean de naionalitate germano-american n vrst de 82 de ani,vduv,prima frumusee regal i bunic. Ea se lupt cu o boal cronic la plmni. Doamna Smith alege s fie departe de ceilali pacieni din grup i rareori interacioneaz /vorbete cu ei. Hobbyuri-le ei sunt integramele(cuvintele ncruciate)i solitaire-ul. Consilierul crede c acum are ceva probleme cu auzul i vrea ca ea s fie vzut de un orelist dar,doamna Smith nu dorete s prseasc locul ei de la ospiciu i poate refuza orice evaluare. Este aceasta o nenelegere personal sau una cultural? 1.Identific posibilele perspective poziive pe care doamna Smith i consilierul le mprtesc; 2.Identific posibilele perspective negative sau diferite pe care d-na Smith i consilierul le pot avea; 3.Care sunt conduitele pe care consilierul dorete ca d-na Smith s le adopte? 4.Care sunt conduitele pe care consilierul dorete ca d-na Smith s le ncheie? 5.Ce ar trebui s se ntmple pentru ca procesul de consiliere s fie unul de succes? 6.Care sunt condiiile ce ar cauza o nereuit a procesului de consiliere? 7.Schimb rasa,etnia,genul si vrsta d-nei Smith. Ar cauza asta vreo schimbare? CONCLUZIE Am examinat dou modele pentru nelegerea corect a asemnrilor i deosebirilor culturale n relaia de consiliere. Primul,Reeaua Cultural Intrapersonal se axeaz pe interiorul persoanei pentru identificarea ateptrilor si valorilor care au condus la o conduit particular. Aceste valori au fost nvate dintr-o reea de variabile sociale pe care o numim context cultural. Legnd comportamentul de ateptri,de valori,de variabilele sociale este posibil s nelegem comportamentul n propriul su context cultural. Acest model poate fi folosit pentru a-i nelege propriile conduite sau poate fi util pentru a genera ipoteze opuse despre comportamentul altei persoane,pentru o mai bun nelegere a modalitilor n care cultura controleaz conduita. Cel de-al doilea, Reeaua Cultural Interpersonal se refer la relaia dintre dou sau mai multe persoane pentru a se identifica felul n care acestea sunt asemntoare sau distincte. n msura n care un consilier trebuie s identifice perspective poziive mprtite de cele dou persoane ale conflictului,el trebuie s identifice un teritoriu comun al celor dou persoane care s conduc spre reconciliere. Reuita este posibil atunci cnd acesta nu este distras de comportamente negative sau distrugtoare.

136

Cultura controleaz conduita. Acest lucru a fost o ncercare de a-i ajuta pe consilieri s neleag metodele prin care cultura controleaz comportamentul astfel nct consilierea multicultural poate s includ n mod corect i aproximativ contextul cultural al clientului n nelegerea comportamentelor acestuia.

p. 322: Cultura i comunicarea n clas De Robert G. Powel, Janis Andersen Una din trsturile dominante ale orelor din timpul nostru este diversitatea cultural a unui student. Studenii cu baze culturale asiatice, africane, europene i americane particip la toate nivelurile sistemului nostru educaional. n plus, aceti studeni au reguli culturale stricte, reguli de baz i perspective privind educaia i conduita comunicrii n clas. Dup cum orele se schimb i avanseaz, aa i educatorii trebuie s neleag modul n care cultura poate influena comunicarea la clas. n timp ce este relativ uor s identifici artefactul din clas (nume, rochii, fee) este cu mult mai complicat s dezvlui cele mai subtile metode n care cultura influeneaz activitile la clas, comunicare i nvare. Scopul acestui articol este s evidenieze cteva din cile prin care cultura formeaz i structureaz comunicarea la clas. n prima parte ne este prezentat felul n care practicile educaionale pot varia n ntreaga lume. A doua parte se ocup cu demonstrarea modului n care diversitatea cultural a unui student poate influena comunicarea educativ n SUA

IPOTEZELE CULTURALE PRIVIND ORELE DE CURS Oamenii tind s cread c toate orele /leciile arat i funcioneaz aproape la fel. Dac eti rugat s-i imaginezi o clas din centrul Illinois-ului, California de Sud, New York sau chiar Frana, Mexic, China cu siguran vei descrie o clas cu care eti cel mai familiarizat. Dei i imaginezi tipuri diferite de oameni din locaii diferite (studeni n uniforme colare sau n pantaloni scuri i tricouri ca cei din California de Sud) felul n care arat o coal i ce anume se face n ea este legat de experiena ta personal. Dac eti din SUA probabil c-i imaginezi o clas cu rnduri de bnci pentru ca studenii s stea i s-i ia notie, o catedr mare i probabil un pupitru unde profesorul comunic informaiile i-i desfoar activitile. Oamenii cred c mediul de nvmnt cu care sunt ei familiarizai sunt reprezentative pentru mediul de nvmnt n

137

general. Chiar dac aceste ipoteze culturale de baz nu generalizeaz dup cum am sugerat, ele adesea sunt privite drept modele pentru ceea ce ar trebui s fie mediul de nvmnt. Cultura ne nzestreaz cu o motenire i cu un set de perspective n legtur cu sistemul educaional. Dac eti pus n situaia de a crea un context de clas i de a structura interaciunea pentru a obine cea mai bun posibil situaie de nvare sunt anse ca tu s creezi ceva asemntor clasei unde te duci n fiecare zi. Este posibil s nu identifici c ideale situaiile curente dar imaginile privind un mediu propice de nvmnt sunt inevitabil legate de familiaritatea i experiena ta n mediul de nvmnt. Profesorii sunt tentai sa predea aa cum lor le-a fost predat; prinii tind s-i educe copiii aa cum au fost educai. ntregul sistem educaional alturi de regulile i procedurile pentru o interaciune efectiv la clas, reflect mai degrab un ordin cultural dect un mandat universal. Gndindu-ne la aceasta nu ar trebui s ne mire cum prinii i profesorii au rezistat micrii sistemelor de nvmnt anual. Totui, cele mai multe critici privind programul anual au avut puine legturi cu educaia i nvmntul i mult mai mult cu felul n care colile sunt structurate. n aceast ar coala ncepe n septembrie i se ncheie n iunie. Vacanele n familie cad n jurul lunii a noua de coal i n cele trei luni de vacan de var. Orice modificare de la aceast norm este privit de foarte muli drept distrugtoare. p. 323 Diversitatea cultural n pregtire Aceast lucrare evideniaz cteva din diferenele culturale din cadrul practicilor educaionale. Este necesar un studiu amnunit i sistematic al culturii individuale, a instituiilor i oamenilor pentru a cunoate suficient sistemul educaional al altor culturi, pentru a mbunti nivelele de pregtire. Diferenele identificate aici sunt folositoare nu att pentru nelegerea altor culturi ct pentru facilitarea contientizrii propriei noastre culturi. Discuia care urmeaz duce la o mai bun cunoatere a propriului nostru sistem educaional. Hall, un student in comunicarea intercultural, crede c nu vom putea niciodat nelege cu adevrat cultura celuilalt, dar faptul c suntem contieni de diversitatea ei este un incredibil ajutor pentru o mai bun nelegere a propriei culturi. Mai departe, studiind rolul culturii n educaie vom putea s punem n lumin propriile noastre ipoteze educaionale. Sistemele educaionale Dac suntem pui n situaia de a descrie un sistem educaional generic cei mai muli dintre noi, probabil c am ncepe prin a vorbi despre clas, profesor i civa studeni. Aceste componente reflect, oarecum ipotezele culturale. Clasele, spre exemplu, sunt creaii recente. Socrate, Platon, Aristotel i Confucius au

138

nvat fr a beneficia de vreo tabl sau de confortul sau disconfortul unei clase. Si studenii acestora s-au descurcat chiar binior, totui, fr a lua notie sau fr ca profesorii lor s le dea planuri de lucru sau obiective de referin. O versiune modern a colii fr clase vine din Chicago de la nceputul anilor70 unde coala Metro era un liceu complet fr perei. Clasele le putem ntlni la muzee, biblioteci, librrii sau n alte locuri importante. Ora de sociologie se desfoar sub forma unei plimbri fcute de ctre studeni n jurul strzii Halsted prin numeroase cartiere etnice. Studenii mnnc la restaurante, viziteaz familii i observ atent activitatea de pe strad. Profesorii Profesorul reprezint, de asemenea, o tendin cultural. n SUA pn n jurul anului 1860 n perioada Rzboiului Civil femeile nlocuiau brbaii ca profesori. Astzi femeile reprezint 70% din fora profesorilor din SUA. n societile preliterate ruda este i a fost responsabil de educaia tnrului. Rudele i responsabilitatea fiecruia erau lucruri extraordinar de sistematizate i prezentate prin numeroase mijloace mai ales c se cereau scrisori de recomandare. n loc de a nva art de la Doamna Ruiz, economia de la doamna Sullivan, tmplrie de la domnul Yang, copii nvau olritul de la unchiul lor, gtitul de la mama, fierrie de la bunic. Marea majoritate consider profesorii a fi mai n vrst dect studenii, dar Margaret Mead, antropologist cultural, afirm c aceast percepie reflect o paradigm de nvare cultural determint i postfigurativ. Doar n societile postfigurative oamenii n vrst tind n a le preda cunotinele lor celor tineri, cu mai puin experien i cu mai puine cunotine; culturile configurative adopt modele primare egale de nvare i societile prefigurative afl de la membrii si mai tineri cine este mai demodat. colile cu o singur clas din anii 1900 se bazau n principal pe pregtirile configurative sau egale. Datorit crizelor de profesori i a dezvoltrilor din nvmntul cooperativ, utilizarea unor strategii de nvare cofigurative a ieit din nou la lumin n SUA n anii 80. Modelele de nvmnt prefigurative sunt folosite n societile industriale complexe unde tehnologia rapid i progresele tiinifice au depit cunotinele dobndite anterior. Astfel putem ntlni profesori n vrst de 50 de ani ce in cursuri speciale pe calculatoare i care au fost nvai de persoane mai tinere cu 20-30 ani. p. 324 nvarea

139

Orientrile studenilor spre nvare sunt determinte, de asemenea, de cultur. Foarte muli teoreticieni consider c, cultura ajut la formarea i structurarea stilului de a nva a studentului. n culturile din Est, spre exemplu, cunotinele i perspicacitatea se presupun a veni din reflecie i meditaie. Studentul se ateapt s primeasc informaii i ulterior s reflecteze asupra lor. Studenii aparinnd culturilor din Est adesea dezaprob profesorul sau pun ntrebri cci un altfel de comportament ar nfrunta profesorul care este respectat. Pe de alta parte, studenii americani nativi folosesc stilul vizual de nvare care depinde mai mult de observaie i imitaie dect de o verbalizare explicit. n SUA profesorul consider cunotinele a fi negociabile. Discuiile pline de via din timpul orelor joac un rol important n astfel de tipuri de contexte ale nvrii. ntrebri precum Suntei de acord cu autorul n acest punct de vedere? sunt menite s dezvolte interaciunea la ore i nu ascultarea. A existat i un studiu care s-a ocupat cu examinarea relaiei dintre stilul de nvare i cultur. Chiar dac nu au fost identificate legturi clare au existat perspective care merit s fie examinate. Gay indic faptul c putem vorbi de dou orientri culturale spre nvare stilul analitic i stilul relaional. Cel analitic presupune separarea ntregului n prile sale componente. Cel raional, pe de alt parte, este mai holistic; sensurile i cunotinele sunt situate n construcii globale. Cercetrile au artat c, elevii anglo i asiatici sunt mai ataai de stilul comunicrii analitice n timp ce studenii americani, hispanici i afro-americani sunt atrai de stilul relaional. n termenii structurilor comunicaionale din clas, hispanicii, americanii nativi i afro-americanii rspund pozitiv la strategiile de predare folosind gndirea holistic i nvarea cooperativ. p. 325 Ritualurile de clas Ritualurile i modelele interaciunii la clas variaz de la o cultur la alta. Probabil ne imaginm un elev vorbind limba matern la ore i de asemenea se poate s ne imaginm elevii ridicnd minile pentru a ntreba sau pentru a rspunde. De fapt, matematica este predat n englez, n Philipine din moment ce Tagalog (prima limb a philipinezilor) nu deine suficieni termeni tehnici pentru predarea matematicii. n Jamaica elevii din clasele primare i flutur minile sau i pocnesc degetele ca un semn c tiu rspunsul. n Trinidad, elevii i pun degetul arttor n fa cu buricul degetului n exterior pentru a cere voie afar. Unele culturi nu au metod pentru ca elevii s arate dorina de a-i vorbi profesorului, n cadrul acestor culturi elevii vorbind doar dup ce profesorul le vorbete. n cadrul orelor vietnameze nu se poate vorbi despre nici o interaciune virtual, iar n Mexic profesorul domin ntreaga activitate de la or.

140

Valoarea educaional formal Valoarea bazat pe educaia formal are, de asemenea, o dimensiune cultural. n Japonia, spre exemplu, educaia reprezint o prioritate naional. Japonezii cred c cea mai bun cale de a asigura viitorul este dezvoltarea resursei lor naionale cea mai valorificat - poporul lor. n 1980 n Japonia au promovat clasa a 12-a cei mai muli elevi comparativ cu alte ri din lume i acest lucru s-a ntmplat i n decada urmtoare. Concurena de admitere n colegiile i facultile din Japonia este forte mare. Aproape patru cereri sunt supuse examinrii la deschiderea fiecrui colegiu. Testele de admitere la universiti sunt la fel de importante precum sunt Word Series i Super Bowl n SUA. Cu un aa jurmnt fa de educaie nu este deloc ntmpltor faptul c japonezii au devenit conductorii mondiali n domeniul tehnologiei. Valoarea temporal ntrebuinarea timpului i perspectiv noastr asupra lui reflect, de asemenea, o tendin cultural care modific procesul educaional. Punctualitatea este valorificat n SUA. Elevii care-i aduc lucrrile cu ntrziere sunt considerai lenei sau mai puin inteligeni dect aceia care lucreaz mai ncet. O viziune monocronic occidental a timpului influeneaz felul n care curriculum-ul este dezvoltat. Orele i activitile sunt structurate conform unui program stabilit. Programul este adesea dezvoltat n timpul de care are nevoie o sarcin s fie ndeplinit. Elevii sunt adesea notai n funcie de ct de multe rspunsuri corecte dau ntr-o perioad de timp stabilit. Filosofia notrii este un dezavantaj pentru elevii crescui n culturile hispanice, cci acetia nu au fost condiionai s foloseasc fiecare moment pentru a efectua o sarcin. Idiomurile urmtoare prezint contrastul realizat ntre perspectivele asupra timpului din Vest i Hispania. Pentru occidentali ,,cursa timpului i ,,timp nseamn ,,bani n timp ce n Hispania se traduc prin ,,timpul trece. Occidentalii au o perspectiv monocronic asupra timpului, iar indienii americani o perspectiv policronic. Aceti indivizi se angajeaz n activiti unde cred c timpul este drept i nu conform unui calendar prestabilit. n multe culturi o or se termin cnd subiectul a fost discutat n totalitate i nu atunci cnd s-au terminat minutele. n SUA evalum educaia n timp anii petrecui n coal i doar acum sistemul acord credit pentru cunotine cnd cineva nu a petrecut timpul necesar n clas. ntreaga noiune a educaiei ca proces temporal este produsul mentalitii occidentale din secolul 19. Comportamentul nonverbal. Diferene

141

Foarte multe conduite nonverbale sunt nvate cultural i literatura unor astfel de comportamente este plin cu exemple de diferene interculturale n interpretarea acestor comportamente. Aceste comportamente sunt manifeste din timpul orelor. n SUA, profesorii sunt respectai dac te uii la ei atunci cnd acetia vorbesc, pe cnd n Jamaica faptul c priveti un profesor cnd acesta i vorbete este o dovad a faptului c profesorul nu este respectat i invers, faptul c nu-i priveti nseamn c i respeci. La fel gndesc i afroamericanii i africanii de vest. n timpul orelor italiene, att profesorii ct i elevii se ating reciproc, n mod frecvent i elevii i felicit profesorul pupndu-l pe ambii obraji i punnd minile n jurul lui. Pe de alt parte, elevii chinezi i japonezi arat o complet restricie emoional n timpul orelor. n culturile occidentale este normal s ari afeciune mngind elevul pe cretet, iar pentru elevi, o palm pe cap este considerat drept o greeal semnificativ.

Comunicarea intercultural : Aprofundare Fericii sunt cei ce observ diminuarea meritelor lor i le pot ndrepta- Shakespeare nelegerea este nceputul aprobrii - Andre Gide ntr-o anumit msur, acest ntreg volum a avut ca subiect principal practica comunicrii interculturale. Am privit asupra unei varieti de culturi i o mulime de comunicri variabile care acioneaz cnd oameni din diferite culturi ncearc s interacioneze. Oricum, analiza noastr de pn atunci a fost, ntr-o oarecare msur, teoretic. Seleciile prealabile s-au concentrat iniial pe problema nelegerii comunicrii interculturale. Noi nu am tratat, cel puin nu pn acum, procesul practicii comunicrii interculturale. Am punctat deja multe dintre problemele pe care diferenele culturale le pot introduce n procesul comunicrii. i am artat cum o contien nu numai a altor culturi, dar i a unei proprii culturi poate ajuta la medierea unora dintre probleme. Dar comunicarea intercultural nu este exclusiv preocuparea unui singur grup. Ca i alte forme ale comunicrii interpersonale, ea necesit/are nevoie de la cea mai nalt i mai de succes practic a ei, participarea complementar a tuturor grupurilor la evenimentul comunicrii. Cnd ridicarea ctre cel mai nalt nivel al activitii umane, comunicarea intercultural devine ceea ce David Berlo a descris ca Interaciune : Scopul comunicrii Umane: actul comunicativv n care dou persoane trag concluzii despre propriile lor roluri i despre rolul celuilalt n acelai timp. Berlo numete

142

aceast ocupare reciproc de roluri: Pentru ca oamenii s obin cel mai nalt nivel de comunicare trebuie s existe reciprocitate n ctigarea nelegerii unuia pentru cellalt. n comunicarea intercultural, aceasta nseamn c trebuie nu doar s tii despre cultura ta i despre cultura unuia cu care comunici, ci i c acea persoan trebuie s tie i despre propria lui/ei cultur i despre cultura ta, de asemenea. Numai dac exist recunoateri comune ale culturii fiecruia ca o realitate ce determin interaciuni comunicative, comunicarea intercultural poate crete pn la cel mai nalt nivel posibil al interaciunii umane. n aceast ultim parte noi am modificat oarecum orientarea noastr astfel nct putem include o discuie bazat pe activitatea comunicrii. Pentru c dei citirea n aceast poriune a crii v va crete nelegerea, principalul scop este s mbuntaeasc, s valorifice manierele voastre n timpul comunicrii interculturale. Motivia pentru aceast parte special nu mai ncepe ntr-un precept important gsit n studiul comunicrii umane. Ea sugereaz c interaciunea uman este un act manierat n care oamenii se angajeaz cu scopul de a-i schimba mediul. Esenial n aceast noiune este ideea c, comunicarea este ceva ce oamenii fac ea implic aciune. Indiferent de ct de mult nelegi comunicarea intercultural, cnd comunici cu cineva din alt cultur faci parte dintr-o situaie comportamental. Tu, i cocorespondentul cu care comunci/corespondentul comunicrii, facei lucruri unul pentru cellalt. Aceast parte final a crii se ocup cu acel facei. Ca adugare, este intenionat s ajutm comunicarea ta s devin ct de eficace posibil. Cum bine i-ai putea imagina, contactul propriu/personal i experiena sunt cele mai dorite metode pentru progres. Cunoaterea/tiina i practica par s funcioneze n tandem. Problema, oricum, este c noi nu putem scrie sau selecta lecturi care s substituie experiena personal. De aceea, contribuia noastr prin necesitate trebuie s se focalizeze asupra observaiilor celor care au practici de comunicare intercultural cu anumite grade de succes.

7 Comunicnd intercultural Devenind competent25

25

P.337.

143

Principalul scop al acestei cri este s v ajute s devenii nite comunicatori interculturali mai eficace. Pentru acest final, articolele din acest capitol ofer sfaturi i ndemnuri ce intesc ctre mbuntirea modului n care comunicai cnd v regsii n opoziie intercultural. Pentru a v ajuta s atingei aceast int, cele mai multe eseuri discut problemele, precum i soluiile. Fiind atent la potenialele problemeeste primul pas ctre nelegere. Odat ce problemele au fost identificate este mai uor s caui nelesuri ale perfecionrii. Primul eseu trateaz mpreun problemele i soluiile. n Fcnd pai greii n Comunicarea Intercultural, LaRoy M. Barna se ocup de nite motive specifice ntrebndu-se de ce comunicarea intercultural nu reuete adesea s determine nelegere mutual. Ea a selectat ase cauze pentru euarea comunicrii dincolo de graniele culturale: 1. asumnd asemnarea n locul diferenei, 2. probleme de limb, 3. rstlmcirea nonverbal, 4. prezena prejudecilor/ideilor preconcepute i clieelor, 5. tendina de evaluare, 6. teama avansat care exist n opoziia intercultural. Cel de-al doilea eseu al nostru ne duce de la problemele poteniale la soluii posibile. n articolul su Competena comunicrii Interculturale Brian H. Spitzberg ofer un profil al efectivului/realului comunicator intercultural. Mai precis, el sugereaz un curs al aciunii, care este adecvat s sporeasc/intensifice competena noastr cnd suntem ntr-o situaie intercultural. Aceste sugestii iau forma unor propuneri care pot fi folosite pentru a ne ghida aciunile. Ni se spune c priceperea/calificarea intercultural este crescut dac: 1) suntem motivi; 2) suntem bine informai; 3) deinem abiliti interpersonale; 4) suntem credibili; 5) cunatem ateptrile partenerului nostru de comuncare; 6) putem descoperi o balan ntre nevoile autonomiei i nevoile intimitii; 7) oglindim/reflectm similariti; 8) manifestm ncredere; 9) oferim suport social,

144

10) avem acces la mai multe legturi/relaii. Urmtorul nostru eseu, Guvernarea Conflictelor Interculturale n mod eficace, Stella Ting-Toomey ne conduce de la o analiz general a competenei comunicrii la un subiect specific asociat cu comunicarea intercultural : conflictul intercultural. Analiza raional n urma acestei reflecii este n mod clar stabilit n faza de nceput a eseului : Conflictul este inevitabil n toate relaiile sociale i personale. Pentru a da prioritate problemelor create de dezarmonizare, n mod special n cadrul intercultural, Ting-Toomey susine c conflictul trebuie definit i dirijat. Pentru a ne ajuta s mbuntim capacitatea noastr de a clarifica i a ordona conflictul, autoarea explic trei trsturi semnificative ale conflictului intercultural. Prima, un cadru folosind un context mic mpotriv unui context avansat/ridicat i timpul monocronic i policronic este avansat s demonstreze de ce i cum culturile sunt diferite i similare. A doua, nite supoziii/ipoteze i factori de baz care contribuie la conflict sunt discutate. n sfrit, Ting-Toomey ofer o serie de ndemnri/abilitai care pot ajuta la dirijarea conflictului cnd el se extinde n opoziia intercultural. Umorul/dispoziia, dup cum toi tim din experiena personal, este o parte integral a interaciunii umane. De fapt, umorul/dispoziia este att de banal() nct o lum adesea ca pe un dar. Oricum, Wen-Shu Lee ncearc s ne avertizeze asupra unora dintre probleme n favoarea umorului atunci cnd partenerul nostru de comunicare este dintr-o cultur diferit de cultura noastr. Lee susine c penele umorului sunt mai mult dect probleme lingvistice. Pentru ea, folosirea umorului ne duce adesea n inima nelegerii culturale. Pentru a spori nelegerea intercultural, Lee ofer numeroase exemple ce ne vor ajuta n folosirea umorului ntr-o manier eficace. i anume, ea vede umorul mprit/distribuit ca un proces n dou etape. Prima, folosirea cu succes a umorului cere un nou set de reguli conversaionale/de conversaie ntre vorbitori, nativi i nenativi, astfel nct umorul devine acceptabil social. Cea de-a doua etap ne-ar fi angajat n paterna motivie emblematic a lui Aristotel ca un ghid pentru explicarea i aprecierea umorului cultural opus. Urmtorul nostru eseu este bazat pe o premis care a fost miezul acestei ntregi cri. Simplu declarat, am devenit o multicultural, multirasial, i o societate n care se vorbesc mai multe limbi. Aceast schimbare profund asupra culturii nord-americane a atins din punct de vedere economic, social, legal, politic, i sisteme educaionale. Pentru ca aceste instituii s supravieuiasc ea trebuie s cunoasc/ntlneasc provocarea n, Un model pentru pregtirea varietii culturale, Derald Wing Sue ofer un model care caut s ncorporeze varietatea cultural n organizaii. Modelul este bazat pe o matri 3x3x3, care analizeaz un centru funcional al organizaiei (recrutare, reinere/nfrnare, promovare),

145

obstacole ctre comunicarea intercultural efectiv (diferene, discriminare, i factori sistemici/somatici), i calificri culturale opuse (credine/atitudini, cunostine, i aptitudini/competene). Articolul final trateaz adaptarea cultural n opoziie, un unic i adesea trecut cu vederea aspect al comunicrii interculturale. Young Yun Kim examineaz acest subiect n eseul ei Adaptare la o nou cultur. Deoarece peste 1 milion de imigrani vin n Statele Unite n fiecare an, problema adaptrii este de asemenea una important. Dup cum scrie Kim, adaptarea cultural opus este cptat, n principiu, prin comunicare. Aceasta nseamn c aceti nou venii n Statele Unite trebuie s nvee noi moduri de a gndi, a simi i a se comporta n aa fel nct s coordoneze activitile lor cu acelea ale culturii dominante. Procesul nvrii acestor noi moduri de comunicare este numit aculturizare. Dup cum ai bnui, ncercnd s nvei o nou cultur, n timp ce ncerci s menii anumite comportamente din cultura original, poate fi foarte stresant. nelegnd rdcinile unora dintre aceste tensiuni i frustrri, i cum s le depeti, este elul central al acestui eseu. Rolul nostru n procesul aculturizrii este destul de clar. Kim ne spune c adaptarea cu succes este o activitate comun ntre strinii i membrii culturii dominante. Avnd un rol poziiv n acea activitate putem ajuta imigrani cu tranziia dificil cu care se confrunt n eforturile lor de ai pstra etnicitatea lor original, n timp ce se adapteaz unui mediu nou i adesea confuz.

UMORUL O CALE SPRE COMPETEN DE COMUNICARE INTERCULTURAL E tentant s tratezi insuccesul umorului ca o problem de limb Ei (vorbitorii nativi) doar c nu ne vorbesc limba bine. Mai mult, chiar i atunci cnd vorbitorii nenativi cunosc toate definiiile cuvintelor, ei s-ar putea s nu guste gluma. Din cnd n cnd, putem s ne splm pe mini gndind c :Dac ei nu se prind, nu se prind. Pur si simplu nu poi explica umorul. Daca-l explici, l omori! Acest lucru ofer o abordare diferit; noi nu tratm umorul ca o problem lingvistic. De fapt, umorul st n spatele limbii; ne duce n inima nelegerii culturale. Poate c nu putem explica cu succes toate

146

glumele i caricaturile; dar s nvm cum s explicm umorul i cum s punem ntrebri despre umor ne d o fericit i neateptat oportunitate s nelegem diferite culturi i s devenim furnizori competeni de mesaje interculturale. Scopul eseului e acela de a furniza o metod de realizare a competenei procedurale; ne spune cum s ne iniiem si s ne angajm afectiv n procesul de explicare a umorului. Avem de-a face cu cea mai dificil problem legat de umor n comunicarea intercultural: aceea ntre nativii vorbitori de englez i cei nevorbitori prin desfurarea unui proces n dou etape pentru a mprti umorul. Prima etap necesit elaborarea unor noi reguli de conversaie ntre vorbitorii nativi i cei nenativi. Aceast etap face comunicarea despre problemele de umor sociale acceptabil. De asemenea stabilete un context liber i ncurajator pentru ambele categorii de nativi s treac la urmtoarea etap s nvee efectiv s explice umorul. Aceast a doua etap, explicarea umorului, face apel la raionamentul entimematic al lui Aristotel n a prezenta moduri n care umorul nu numai c e neles, dar poate fi cu adevrat apreciat de vorbitorii nenativi. Dar s revenim la prima etap. ETAPA 1: ELABORAREA UNOR NOI REGULI DE CONVERSAIE Sunt mai multe motive pentru care e dificil s explici umorul: regulile de conversaie obinuite care sunt hotrtoare n ntlnirea dintre doi aduli adesea i inhib n a aduce n discuie umorul n mod deschis ca obiect de discuie. Aceasta seciune expune noi reguli de conversaie pentru vorbitorii nativi, i respectiv pentru cei nenativi. Prin procesul de a face aceste noi reguli de conversaie, vorbitorii nativi si nenativi pot s cultive mpreun un nou context intercultural n care ambele grupuri sunt libere s nvee i s practice procesul de a pune ntrebri i de a explica umorul. Pag.374 Reguli Pentru Vorbitorii Nenativi De regul, pentru majoritatea dintre noi e stnjenitor s admitem c nu am prins o glum. Ii d impresia de incompeten sau inadaptare Cnd toi rd aa de tare, nu vreau s pun ntrebri stupide s stric distracia! Oricum, daca noi nu semnalm altora faptul c explicaiile sunt necesare, poate nu vom putea niciodat ajungem s vorbim despre umor i probleme interculturale legate de el.

147

Vorbitorii nenativi trebuie s abandoneze vechea regul cum c recunoaterea nenelegerii i punerea unor ntrebri despre umor este stupid i s fac o nou regul de conversaie pentru ei nii: s ntrebi despre umor e un lucru acceptat i e mai degrab un semn de curaj, dect unul de incompeten. Cum spunea Confucius: E mai bine s fii prost pentru trei minute dect toat viaa. Ceea ce se nelege din aceast nou regul este c vorbitorii nenativi sunt mai liberi s comunice confuziile lor vorbitorilor nativi. Mai mult, noi moduri de exprimare cu umor a problemelor trebuie nvate. Principiul general este c vorbitorii nenativi trebuie s comunice nenelegerea n moduri mai uoare pentru ei, astfel nct s fie mai dornici i mai motivai s continue noua practic si, n acelai timp, s cultive un context n care vorbitorii nenativi s fie mai relaxai i mai dispui s conlucreze cu ei. Care sunt atunci cile accesibile de comunicare pentru nenativi si relaxante si prietenoase pentru ambii vorbitori? Rspunsul se afl n expresiile idiomatice verbale i nonverbale, culturale i personale: Expresii verbale idiomatice E cu mult peste mine, m depete! Nu m-am prins. M-a lsat rece. M-a lsat n cea. O! Asta a fost prea rapid pentru mine. : Tabel 1 Secvena 1: Alctuirea de noi reguli de conversaie Obiectivul secvenei 1 Pentru partenerii nativi i nenativi s nvee s fac posibil un context de nvare prietenos i ncurajator ncercnd multe comportamente inadecvate, nu numai acceptabile, dar i binevenite! Pasul vorbitorilor nenativi S abandoneze vechea regul de conversaie: Admiterea nenelegerii i punerea unor ntrebri despre umor e stupid Alctuirea unei noi reguli de conversaie S ntrebi despre umor e un lucru acceptat si e mai degrab un semn de curaj dect unul de incompeten. Conduite necesare pentru a pune n aplicare o nou regul de conversaie Sa pui ntrebri i s dirijezi conversaii n termeni de expresii idiomatice verbale i nonverbale. Pasul vorbitorilor nativi

148

S abandoneze vechea regula de conversaie: S verifice dac partenerul nelege umorul , l trateaz pe el sau pe ea ca pe un copil ignorant, ceea ce e nepoliticos i nepotrivit. Alctuirea unei noi reguli de conversaie: Verificarea activ a nenelegerii i ncurajarea ntrebrilor ntrete calea spre nenelegerea interculturala, ceea ce e un semn de maturitate si sinceritate, mai degrab dect unul de lips de decen. Conduite necesare pentru a pune n aplicare noile reguli de conversaie si pentru a sprijini regulile vorbitorilor nenativi: (a) verificarea repetat a nelegerii partenerului nenativ (b) explicarea faptului c pn i vorbitorii nativi uneori nu neleg umorul (c) afirmarea i ncurajarea necesitii de a pune ntrebri

Expresiile de mai sus sunt foarte importante pentru c vorbitorii nenativi de obicei nva englez ntr-un curs de clas formal. Ei vorbesc o englez academic. Drept consecin, ei adesea par politicoi, dar inconfortabil de formali. S spui nu neleg de fiecare dat nu va merge. Vorbitorii nenativi trebuie s nvee s comunice nenelegerea n moduri care nu sunt folosite n dicionare, dar sunt folosite printre prieteni. Ei trebuie s nvee i s utilizeze expresii idiomatice i populare, iar n acest fel vorbitorii nativi vor fi mult mai dornici i relaxai s lucreze cu ei. Vorbitorii nenativi de asemenea trebuie s tie cum s utilizeze gesturile folosite n conducerea conversaiei i semnalarea confuziei. Pag. 375

Reguli pentru vorbitorii nativi: Ca regula, este jenant pentru majoritatea dintre noi s recunoastem c nu a neles o glum. i d senzaia c esti incompetent sau ca nu te afli la locul potrivit. 26 Cnd toti rd att de tare, nu vreau s pun
26

LaRay M. Barna, Stumbling Blocks in Intercultural Communicatin,, in Larry A. Samovar i Richard E. Porter, Intercultural

Communicvation: A Reader, Wadsworth Publishing Company Belmont, California, 1994, p. 374.

149

ntrebri stupide s le stric distracia! . In orice caz, dac nu le dm de nteles celorlali c explicaiile sunt necesare, exist posibilitatea s nu ajungem niciodat la acel punct n care s vorbim despre umor i despre problemele interculturale legate de acesta. Vorbitorii non-nativi trebuie s renune la vechea regul care spune c recunoscnd nenelegerea i punerea ntrebrilor despre umor este stupid si s fac o nou regul de conversaie pentru ei. Adresarea ntrebrilor despre umor este acceptabil i este mai degrab un semn de curaj dect de incompeten (vezi tabelul 1). Cum a spus Confucius, e mai bine s fii prost pentru 3 minute dect pentru o via ntreag. Ce rezult din aceast nou regul este c vorbitorii non-nativi sunt mai liberi s-i comunice confuziile vorbitorilor nativi. Totui trebuie nvtate noi metode de exprimare a problemelor referitoare la umor. Esena este ca vorbitorii non-nativi simt nevoia s comunice nentelegerea ntr-un mod simplu pentru ei, sunt mai dispui i mai motivi s continue noua practicare i n acelai timp s dezvolte un context n care toi vorbitorii nativi sunt mai relaxai i doritori s lucreze cu ei. Ce urmeaz apoi s fie metode uoare pentru vorbitorii nativi i relaxante i prietenoase pentru ambii vorbitori, nativi i non-nativi? Rspunsul st n expresiile idiomatice, culturale i personale, verbale i non-verbale. Expresii idiomatice verbale: Acest lucru m depete! Nu m-am prins! M-a lsat rece! M-a bgat n cea! Tabelul 1. Nivelul 1 Construirea noilor reguli de conversaie Scopul nivelului 1 pentru partenerii nativi si non-nativi s nvee s infiinteze un context de nvare prietenos i incurajator, facnd ca diverse comportamente neadecvate (fie stupide, fie nepoliticoase) s devina nu doar acceptate, dar i binevenite. Pasul vorbitorilor non-nativi Abandonarea vechii reguli de converatie: recunoasterea nenelegerii i adresarea ntrebrilor referitoare la umor este stupid Construirea unei noi reguli de conversaie: adresarea ntrebrilor despre umor este acceptabil si este un semn de curaj, nu de incompeten. Comportamente necesare in implementarea noii reguli converationale: adresarea ntrebrilor si converatia dupa reguli in condiiile expresiilor verbale si non-verbale. Pasul vorbitorilor nativi.

150

Abandonarea vechii reguli de converatie: verificarea dac partenerul nelege umorul inseamn a-l considera un copil ignorant, ceea ce este nepoliticos si inadecvat. Construirea unei noi reguli de conversaie: verificarea nenelegerii si incurajarea adresarii ntrebrilor consolideaza drumul spre nelegerea intercultural , ceea ce e mai degrab un semn de maturitate si onestitate dect de nepotrivire. Comportamente necesare in implementarea noii reguli converationale si incurajarea vorbitorilor non-nativi: sa verifice de doua ori dac vorbitorii non-nativi au neles precizarea faptului ca uneori chiar si vorbitorii nativi nu neleg umorul afirmarea si incurajarea necesitatii de a adresa ntrebri

Expresiile idiomatice non-verbale: Gestul T ( pauza) trecarea rapid a palmei prin par (M depaseste!) Expresia de mai sus este important pentru c vorbitorii non-nativi nva de obicei engleza n condiiile formale. Ei vorbesc engleza academic. Drept consecin, adesea par politicoi, dar inconfortabil de formali. Spunnd Nu neleg! din ce n ce mai mult nu e de ajuns. Vorbitorii non-nativi trebuie s nvee s-i comunice nenelegerea n feluri care nu se gsesc n dicionare, dar sunt folosite ntre prieteni. Ei trebuie s nvee s foloseasc expresiile idiomatice i populare, astfel nct vorbitorii nativi s fie mai dispui i relaxai s lucreze cu ei. Vorbitorii non-nativi trebuie s tie, de asemenea, cum s foloseasca gesturile non-verbale pe care prietenii le folosesc n converatie i n semnalarea confuziei. Reguli pentru vorbitorii nativi: Este nevoie de dou pri att pentru conversare ct si pentru schimbarea regulilor de converare. Ne indreptam spre o discuie despre metode in care vorbitoii nativi pot nva s stabileasca reguli conversationale noi (vezi tabelul 1, pasul vorbitorilor nativi). 27 Ca regula este inadecvat, politicos s ntrebi partenelul de conversaie dac nelege sensul umorului. Nu vrem sa insultam partenerul tratandu-l ca pe un copil ignorant. Totui, poate pentru ca partenerul non-nativ nu-si da seama ca nu nelege umorul, poate sa duca la instalarea confuziei, problemele care tin de umor pot fi ignorate de ambele parti. Astfel, vorbitorii nativi trebuie sa faca un pas in fata cu
27

LaRay M. Barna, Stumbling Blocks in Intercultural Communicatin,, in Larry A. Samovar i Richard E. Porter, Intercultural

Communicvation: A Reader, Wadsworth Publishing Company Belmont, California, 1994, p. 375.

151

inlocuirea vechii reguli ( dac sa verifice ca partenerul nelege umorul inseamna sa-l tratezi ca pe un copil ignorant, ceea ce e nepotrivit si nepoliticos) cu un nou set de reguli care susin ca verificarea nelegerii si incurajarea adresarii ntrebrilor consolideaza drumul spre nelegere intercultural. Verificarea este mai degrab un semn de maturitate si onestitate dect unul de nepotrivire. Unele schimbri comportamentale pornesc chiar de la aceste reguli conversaionale noi. In primul rnd, vorbitorii non-nativi sunt liberi s ntrebe despre rspunsurile pe care le dau vorbitorii nonnativi le dau politicosatunci cnd ascult o explicatie. Spre exemplu, vorbitorii non-nativi dau frecvent din cap, dar de multe ori acest gest inseamna Te ascult mai degrab dect neleg explicatiile tale. Vorbitorii nativi trebuie s verifice de doua ori nelegerea prin adresarea de ntrebri fr s presupun c partenerul i nelege explicatiile. In al doilea rnd, aceste noi reguli i incurajeaz pe vorbitorii nativi s fac din regulile conversationale nou-stabilite ale vorbitorilor non-nativi regulile lor. Acest lucru i-ar ajuta pe vorbitorii nativi s nteleag de ce uneori vorbitorii non-nativi nu neleg umorul: Eu si prietenul meu nu nelegem dect o treime din desenele animate Far Side. Atunci cnd vorbitorii non-nativi aud acest lucru, n loc s se simt inadecvat sau stupid, ei simt ca e n regula sa pun ntrebri. In al treilea rnd, noile reguli i incurajeaza pe vorbitorii nativi s le reaminteasca partenerilor c trebuie sa opreasc explicatia printr-un gests au prin adresarea unei ntrebri atunci cnd nu neleg. Scopul stabilirii unor noi reguli conversationale este ca infiintarea unui context de nvare prietenos i incurajator s fac diverse comportamente inadecvate (stupide sau nepoliticoase) s fie nu doar acceptate, cat si binevenite! Tragem concluzia din cele discutate mai sus c un vorbitor non-nativ trebuie s-si depaseasc teama si ezitarile si s nvee s pun ntrebri, ca un prieten care se angajeaza intro conversaie neformal, si ca un vorbitor nativ trebuie s admit c nenelegerea umorului are loc si printre vorbitorii nativi si s le reaminteasc vorbitorilor non-nativi s fie deschisi ctre explicaiile oferite. Dup oferirea explicatiilor, vorbitorii nativi trebuie s verifice de doua ori faptul c vorbitorii non-nativi au neles, pn la a trece la alt subiect. Odat cu evidentierea acestor reguli conversaionale noi, trecem la nivelul urmtor: explicarea umorului. p. 376 Nivelul 2: Explicarea umorului Umorul de obicei aplaneaz contradiciile sau ironiile aprute ntr-o cultur ntr-un mod neasteptat. Trebuie s aflm ce se ntmpl de obicei ntr-o cultur pentru a nelege i pentru a rde la un mesaj ieit din comun. Problema apruta aici este aceea c cultura este mprtit intr-un mod tacit, n

152

sensul c de multe ori nu suntem contieni de faptul c tim ceea ce tim. Petele nu este contient ca apa este peste tot. vorbim foarte rar despre cultura noastr, asa ca explicarea culturii noastre ctre un partener este cu adevrat dificil. Cultura este peste tot n jurul nostrum. Nici nu stim de unde s ncepem! S ncepem cu Aristotel. Aristotel a introdus doua concepte care ne ajuta s nelegem cum gndim: Enthymem si Sylogism. Un sylogism implic un proces de gndire formal, format din 3 pai, asociat cu logica formal. Acesta este format dintr-o premisa major, presupuneri culturale strine despre cum se face, despre cum se simte, cum se definesc lucrurile; o premise minor, care ofer un caz specific sau un eveniment anume; si o concluzie care pornete logic de la premise. Urmtorul exemplu este de sylogism: Oamenii de tiina sunt tocilari si uri[premisa majora] Samuel este un om de tiina[premise minora] Samuel este tocilar si urat[concluzia] Atunci cnd umorul este prezentat sub forma de glum sau desen animat, lipsesc de obicei piese din silogism, care se presupun a fi nelese. In acest punct, umorul este mai bine neles sub forma pe care Aristotel o numeste enthymeme. Acesta este momentul cnd un vorbitor se bazeaza pe faptul ca publicul sau ii furnizeaza premisele care lipsesc pentru a trage concluzii care, in cazul umorului, este rsul (o concluzie hazlie). Un vorbitor adopt o forma mai abreviat de convingere; folosind o gndire care tine de enthymeme, acesta poate sa-s conving mai usor publicul. Vorbitorul trebuie doar s mentioneze premisa minora si sa se astepte ca publicul s ii dea premisa majora. Concluzia, furnizata de vorbitor sau de ctre public, va fi primita mai bine pentru ca publicul participa la procesul de gndire alaturi de vorbitor. Dac folosim acelai exemplu de la syllogism, enthymeme arat astfel: [premise majora lipseste] Samuel este om de tiina[premise minora] [concluzia lipseste] Dac aplicm umorului principiile date de syllogism si enthymeme, un text umoristic (o gluma) ofera o premise minora explicita - un anumit caz sau eveniment (Samuel este om de tiina). Se stie deja premise majora care lipseste sau este implicita (oamenii de tiina sunt tocilari si urati);acest lucru nu este discutat sau reprezentat in textul umoristic. Pentru a trage o concluzie - rasul- publicul trebuie sa gaseasca premise care lipseste (Samuel este urat si tocilar). Spus altfel, umorul este o forma enthymematica a p. 377 convingerii. Pentru a aprecia umorul, publicul trebuie sa furnizeze doi din cel 3 pasi ai sylogismului: tiina cultural si rasul.

153

Atunci cnd tratam rasul ca o forma de enthymeme, este usor de neles de ce este relaive usor pentru vorbitorii nativi si de ce este greu pentru cei non-nativi sa inteleaga o gluma. Acestia poate nu neleg mesajul verbal sau non-verbal coninut de un tect umoristic, si rareori pot sa furnizeze date culturale pentru a trage concluzii umoristice.

Transformarea enthymeme in syllogism Procesul explicarii umorului necesita ca vorbitorii nativi sa explice premise explicite (un tect umoristic) si s reconstruiasca premise care lipseste (tiina cultural) pentru vorbitorii non-nativi. Scopul este convertirea enthymemei inapoi in syllogism. Acest lucru este mai usor de spus dect de fcut. Pentru a evidential acest preoces, vom vedea un desen Far Side. Din perspective vorbitorului nativ, avem un desen, rasul lui si confuzia partenerului. De unde sa incepi? Poti ncepe cu desenul, premise minora explicita. Vorbitorii non-nativi neleg de obicei engleza literala; atunci cnd vad cuvintelel piata de carne, se gndesc la bita si porc. Trebuie sa-I explicit partenerului tau non-nativ ca o piata de carne inseamna si un loc de intalnire, un club sau un bar unde oamenii se ntlnesc din motive sociale sau romantice. Mai multi oameni pot oferi mai multe explicatii p. 378 despre acest desen. Presupunem ca ai explicat premisa explicita- niste oameni de tiina aflati intr-un bar, incercnd sa intalneasca alti oameni. Dar nici acum nu este amuzant. Trebuie sa te indepartezi de desen si a explicit doua premise care lipsesc, desi sunt necesare: cum se comporta oamenii pe o piata a carnii si stereotipul omului de tiina in cultura Americana. Oamenii de pe piaa crnii incearca s lege conversatii cu strinii care par atractivi si disponibili in acelai timp. Strategiile cel mai des folosite sunt: Sigur nu ne-am mai intalnit pana acum? In ce zodie esti? Arati foarte bine. Imi place cum te-ai mbrcat. Odata ce conversaia ncepe, oamenii pot incerca sa prelugeasca intalnirea, spunand: Poti sa-ti ofer ceva de baut? Pot s m asez lnga tine?

154

Ce bei?[martini] Ospatar, doua martini, te rog! Persoana care ncepe conversaia incearca apoi sa-si impresioneze partenerul: Vreau sa scap de Mercedesul meu si s-mi cumpar un Porsche. Puteam sa jur ca te-am vzut vara trecuta pe Riviera. Tocmai mi-am vandut proprietatea din Beverly Hills si nu pot sa hotarasc unde sa investesc: in Monterey sau in Paolo Alto. Din cauza diferenelor dintre etnii, religii, clase sociale, sex, orientare politica sau sexual, poti observa diferite comportamente pe piata carnii. Dar scopul acestui exemplu este sa furnzieze tiina cultural (premisele care lipsesc in textul umoristic), pe care vorbitorii nativi o detin, si de care vorbitorii non-nativi au nevoie pentru a nelege desenul. p. 379 O alta premise lipsa se refera la stereotipul omului de tiina American. Oamenii de tiina sunt desoeri descrisi ca tocilari: ciudati, demodati, plictisitori si stupizi din punct de vedere social. Ei nu pot avea vocea melodioasa asociata flirtului. Toate aceste caracteristici de tocilar sunt in contrast cu ce se intalneste pe piata carnii. Cu reconstruirea celor doua premise care lipsesc,( comportamentul pe piata carnii si stereotipul omului de tiina ), vorbitorii non-nativi vor putea in sfrit nelege acest desen: o piata a carnii tiinifica este un bar unde oamenii tocilari incearca sa flirteze si sa poarte conversatii prin demonstrarea calitilor scolastice mai degrab dect frumusetea fizica, statutul social, si bogia. La terminarea explicatiei detaliate despre premise explicita si implicita, partenerul poate sa inteleaga desenul, dar nu si gluma! In loc de un ras din toata inima, poti sa primesti zambete politicoase, dar fr sentiment. Calmeaza-te! In loc sa te simti frustrate dupa convertirea enthymemei in sylogism, fa un al treilea pas pentru a-ti ajuta partenerul sa aprecieze umorul. Acum ne indreptam spre un pas dificil, dar necesar si creativ. Localizarea contextelor culturale analoage Premisele culturale difera de la o cultura la alta. Este important ca vorbitorii nativi sa puna ntrebri despre contexte sau stereotipuri similare culturii partenerului, ca de exemplu: Ce fac oamenii din ara ta de obicei ntr-un bar? Dac partenerul este din Taiwan, iti va spune c barul este locul unde brbaii se duc s cumpere timpul fetelor de la bar, sa bea sau s danseze mpreun cu ele. Pot s le scoat si in ora, dar

155

pentru asta vor plati n plus. Oamenii din Taiwan nu flirteaz intr-un bar pentru a cultiv relaiile romantice. Pe scurt, este un loc unde femeile decente nu merg, iar brbaii singuri sau insurati merg la (vanatoarea de carne strin). Barul este si locul unde brbaii se ntlnesc cu partenerii de afaceri pentru cultivrea relaiilor. Datorit placerii si a buturii, este mai usor s i simti prieteni si s nchei afaceri. Soiile si prietenele oamenilor de afaceri nu ii insoesc pe acestia. De asemenea, nici femeile afaceriste nu merg in baruri! Este o plcere si un domeniu de afaceri exclusiv pentru brbai. Cunoscnd aceasta diferen cultural, este mai usor sa nelegi de ce partenerului i e greu sa aprecieze umorul. Mergnd pe aceeai idee, difer si stereotipurile despre oamenii de tiin. Oamenii din Taiwan repsect oamenii de tiin. Ii considera logici si inteligeni. Cuvintele om de tiin de obicei au conotatii positive, n contrast cu asocierile negative pe care acestia le au n cultura american. Dac lum premise barurilor si a pietei crnii si le plasam in cultura taiwanez, vom avea oameni de tiina inteligenti si logici care merg n bar pentru a vna carne strin sau sa incheie afaceri intre ei. Rezultatul nu este amuzant! Umorul American, in acest exemplu, nu se traduce bine in experienta cultural taiwaneza. Gluma a esuat! Sfrsitul discuiei. Nu neaparat! Pentru a nelege umorul, trebuie sa pui ntrebri partenerului pentru a afla unde si cum flirteaza oamenii cum incearca sa-si aranjeze intalniri romantice (presupunand ca nu barul este locul) in cultura partenerului si cum se identifica oamenii care au cele mai puine sanse sa se descurce intr-o intalnire romantica (fr sa presupunem ca el este om de tiina). In Taiwan, ingineria si medicina sunt predominate de studenti de sex masculin, in timp ce artele sunt predominate de studente.Studentii organizeaza adunari sociale pentru incurajarea posibilitilor intalnirii partenerilor romantici. Studentii de la inginerie sau medicina deseori organizeaza petreceri in case particulare (cnd prinii sunt plecati), invitand o intreaga clasa de studente la scoala de arte. Desi exista priviri si cautari si cateva flirturi la petrecere, petrecaretii vorbesc de obicei despre scoala si despre activitile extracuriculare. Cine este asociat cel mai puin cu aceste adunari romantice? Nu oamenii de tiina, ci ofiterii de inteligenta militara care isi instructeaza studentii spre aspectul fizic si conduita morala. Acest lcuru necesita explicatie! p. 380 Studentele trebuie s-i poarte parul drept, la nivelul gatului (nu au voie sa si-l onduleze). Dac o studenta incalc aceasta regul, ofiterul su de inteligenta militara are dreptul s o pedepseasc. De obicei, ofiterul ii taie o parte din prul de deasupra urechii, fortand-o astfel pe studenta s-si taie tot parul. Studentii biei trebuie s-si poarte parul nu mai lung de inci. Dac un student incalc aceast regul,

156

ofiterul de inteligenta militara poate s-l pedepseasca rzndu-i centrul capului - ca un aerodrom. Studentul se spune ca are cap de avion. Trebuie acum sa se tunda la chelie si sa rmna urat pentru una sau doua luni. Studentii din Taiwan sunt adolescenti normali; vor sa impresioneze sexul opus. Deci, lungimea prului, coafura, reprezint o zon de lupta amar si intens intre studenti si ofiteri. Fiind dat stereotipul (rigid, plictisitor, demodat, neinteligent, si pe deasupra, nesuferit), cei care au cele mai mici sanse sa fie un partener romantic sunt ofiterii de inteligent miltar. Inarmat cu aceasta tiina, iti poti ajuta partenerul sa aprecieze desenul cu piata carnii, cerndu-i sasi imagineze un desen in care doi ofiteri de inteligenta militara (el si ea) se ntlnesc la o petrecere. El, mandru, s spun: Am fcut 6 capete de avion azi!. Ea cu un zambet cald pe fata si cu multe inimioare zburnd in jur, zicnd Am taiat parul a 36 de fete azi!. Titlul desenului: ofiterii de inteligenta militara la o petrecere!. In acest moment, il vei vedea pe partenerul tau raznd cu pofta. Pn n acest punct, am explorat 3 pasi n explicatia umorului. Totui, te poti ntreba dac iti vei da seama cum s reconstruiesti premisele lips si s localizezi contextele analoage n cultura altcuiva. Cu alte cuvinte, poti intampina dificultati cu pasii 2 si 3. Seciunea urmtoare ofer un metapas, un pas despre ceilatli pasi sugerati, s te ajute s-ti depasesti problemele ce tin de explicare. Metapasul In desenul cu piata crnii, ctiv oameni din clasa mea intercultural nu au putut s ngusteze tiina cultural masiv pe 2 zone (premise majore) - contextul de piata crnii si stereotipul omului de tiina n cultura American. Dificultti similare au fost experimentate si de vorbitorii non-nativi care incearca sa localizeze contextul umoristic analog culturii lor cu cea a vorbitorilor nativi. In cazul desenului cu piata crnii, oamenii din Taiwan pot sa ofere sau nu contextul petrecerii ca analogbarului sau pietei carnii americane, sau ofiterul de inteligenta militara ca analog stereotipului omului de tiina American, in acest moment, poti vorbi cu oameni din cultura ta despre premisele lipsa. Acest lucru este instrumental pentru ca vorbitorii nativo dar si non-nativi sa treaca prin toti pasii cu succes. Altfel spus, poate c nu iti dai seama imediat ce explicatie s dai pentru un un text umoristic specific si pentru presupunerile culturale asociate acestuia. Acest lucru nu nseamn c esti ignorant sau incompetent. Mai degrab, iti arat c trebuie s vorbesti cu oameni de cultura ta. Prin articularea colectiv a versiunii fiecruia de tiina cultural prin dialog, poti tese o adevrat plasa cultural. Aceasta te pune ntr-o mai buna poziie de a mprtsi cu lumea din diferite culturi.

157

Acest ultim pas face lumea noastrluat de buna(lumea n care traim dar despre care nu vorbim) subiectul discuiei. Inotnd, pestele pondereaza natura apei. Atunci cnd tu (vorbitorul nativ sau non-nativ) iti angajezi prietenii n discuii despre lumea ta cultural, devii mai contient despre cultura ta si poti sa o articulezi mai bine prin procese de explicare umoristica intercultural. O ultim not despre explicatii umoristice care este crucial: procesul stabilirii regulilor conversationa;le pentru facilitarea discuiilor despre umor (etapa 1) explicarea textului umoristic (etapa2, pasul 1) reconstruirea tiinei culturale care lipseste(etapa 2 pas2):localizarea contextului umoristic analog cu cultura partenerului(etapa 2 pas 3);si deaprofundarea contienizarii despre propria cultura prin discutarea cu prietenii despre premise (metapasul)rmne mai mult sau mai puin constanta. Procesul rmne constant,dar coninutul fiecrui pas poate sa varieze deoarece vorbitorii nativi si non-nativi pot avea perspective diferite de cele date de cazul pietei carnii despre tiina necesara pentru a nelege si aprecia desenul. p. 381 Sumar Atunci cnd comunicam cu membrii unui grup diferentiat prin sex, clasa social, fond educaional, etnie sau naionalitate, umorul( sub forma de gluma, povestire si desene) creeaza un potenial pentru destramarea comunicrii. Acest capitol preia cel mai dificil caz destramarea umorului intre vorbitorii de engleza nativi si non-nativi oferind o soluie procedurala. Ceea ce se obtine din nvarea sa comunici despre umor,chiar da rezultate! In primul rnd comunicarea despre umor necesita competenta procedurala. Atat partenerii nativi cat si cei non-nativi vin din anumite subculturi ale culturilor lor native. Aceasta inseamna ca contextual regulilor conversationale si al explicarii umorului poate fi substantial diferit. Dar procesul infiintarii de noi reguli conversationale,al explicarii premiselor date,al reconstruirii premiselor lipsa, al localizarii contextelor culturale analoage si angajarea in discuii cu oameni din acelai mediu cultural,toti acesti pasi sunt mai presus dect coninutul! Procesul este un instrument pentru nelegerea , transformarea si crearea coninutului. Devenind competent d.p.d.v. procedural,esti capabil sa cauti si sa nelegi singur diferite culturi. Competenta procedurala inseamna faptul ca esti pregatit sa incepi experiene culturale incitante,sa cauti mijloace de mbuntire si sa fii atent la problemele posibile. Competenta ta nu se limiteaza la intalnirea uneia anumite culturi. Mai degrab poti trece prin acest proces mpreun cu oameni din toate culturile. In al doilea rnd,noi nu stim despre cultura noastr de la natura.pentru a explica umorul persoanelor din alte culturi, suntem forai sa vorbim cu oameni din cultura noastr(vezi metapasul),despre

158

lumea pe care o luam asa cum este.nvm sa articulam ceea ce obisnuim,dar ceva despre care nu simtim nevoia sa vorbim. Drept consecinta,incetam sa mai fim indiferenti in ceea ce privete cultura noastr,si ncepem sa identificam tacit preluarile culturale. In acest proces am putea descoperi ca oameni din diferite subculturi in cultura noastr pot explica premisele in multe feluri. In al treilea rnd,cnd vorbim despre umor,conversaia poate duce usor la descoperirea faptului ca nu stim despre cultura celuilalt;de exemplu am descoperit ca oamenii de tiina sunt tocilari intr-o cultura dar nu si in altele. Devenim mai modesti si mai precauti in desconsiderarea, stabilirea intalnirilor interculturale. nvm sa adresam ntrebri cu scopul de a cunoaste ceea ce nu stim, nu doar sa nvm ceea ce vrem sa stim. Acest capitol pune problema ntrebrilor despre umor si propune metode care sa faca conversaia intercultural sa fie competenta. Este momentul sa te uiti la desene animate care iti plac si sa-ti impartasesti impresiile cu partenerul. Te poti lupta oricat sa rezolvi prob;lemele acestea in alte metode. Poti sa esuezi in explicarea unor desene animate si glume, dar in final, vei atinge punctul unei nelegeri interculturale, si drept urmare, sa ne distram cu prietenii din diferite culturi.28

p. 382

CONSIDERTII ETICE: PESPECTIVE DE VIITOR Scopul acestei carti este de a te ajuta sa intelgi comunicarea interculturala si de a te susine in a aprecia (analiza) subiectele si problemele inerente in interaciunile oamenilor ce aparin unor culturi strine din alta tara. Spre sfrit noi am examinat o serie de lucrri diferite ce au reprezentat o varietate de operatiuni variabile in timpul dificultatilor interculturale. Dar ceea ce am aflat pana acum este ceea ce stim deja despre comunicarea interculturala. Acum noi punem accentul si ne concentram asupra a doua
28

P. 382

159

probleme care sunt mult mai greu de rezolvat. Acestea sunt consideratiile etice care trebuie sa fie inerente in ceea ce privete interaciunile interculturale si perspectivele viitoare ale acestui domeniu dezvoltat de studiu, educaie. Pe scurt acest capitol analizeaza cateva dintre urmtoarele ntrebri: De ce anume avem nevoie pentru a realiza un lucru; ce ar trebui noi sa asteptam sa realizm; ce puncte problematice trebuie sa atingem din punct de vedere filosofic; si ce feluri de personalitate trebuie sa dezvoltam dac suntem in stare sa improvizam arta si tiina comunicrii interculturale in timpul amintirilor din acest secol? Pentru a nuanta finalul acestui capitol ncepem cu o lucrare care are la baza ntrebrile etice care ne duc la intrebarea "cum sa judecam aciunile oamenilor ce aparin unor culturi diferite.Dupa cum poti observa acest subiect este intr-adevr o dificultate si una complexa. In " EVALUAREA CULTURILOR'', Elvin Hatch abordeaza aceasta intrebare cu o premisa exacta si optimista.El afirma ca "este posibil sa ajungi la un principiu general pentru a evalua instituiile fr a presupune ca al nostru este un mod superior". Dupa cum este recunoscut un asemenea plan idealist nu este usor sa-l aplici intr-o operatie. Inca Hatch ofera o structura care poate fi folosita pentru a evalua culturile. Filosofia lui a fost evaluata de trei generalizari: prima, aceasta valoare uman pare a fi larg raspandita printre multele existente umane; a doua, aceasta valoare uman este mai buna dect etnocentrismul- neschimbator cu toate ca este prea universal; si a treia pentru ca multe din ceea ce evaluam cu privire la alte culturi i-au natere in scopul filosofiei umaniste si de aceea avem nevoie de un mod de a judeca si evalua asemenea lucruri din punct de vedere sexual, a relaiilor familiare, stiluri de conducere, plcere. Hatch ofera cateva principii pentru a ne ajuta sa facem aceste decizii etice. p.407 Urmtoarea noastr lucrare scrisa de Young Yun Kim este bazata pe una dintre temele de baza ale acestei carti- ceea ce astazi este interconectat si rapid schimband pretentiile lumii care ne fac sa ne schimbam presupunerile noastre despre cultura si locurile noastre individuale inauntrul acelei culturi. Recunoscnd aceste schimbri, Kim avanseaza o orientare filosofica pe care o numeste introvertire interculturala. Pentru Kim introvertirea interculturala combina atributele cheie ale tradiiilor culturale din partile estice cu cele vestice si ea prezint un model folosind aceste atribute. Acest model ia in cosiderare moduri de baza ale incontientului, exemple cognitive, valori personale si sociale si comportamentul comunicrii. Noiunea de introvertire multiculturala de asemenea ne conduce spre conceptul persoanei multiculturale introdus mai departe in urmatorul articol. Urmtoarea selectie in acest capitol este cel scris de Rosita D. Albert si Harry C. Triandis. Ne-a atras toata atenia o tema pe cale sa genereze foarte mult discuiile din anii ce vor urma. Lucrarea dezbate problema educaiei multiculturale.Conceptul in urma educaiei multiculturale este exact simplu sa-l afirmi dar foarte complex si controvers sa-l implementezi.

160

Adeptii educaiei multiculturale susin ca elevii care sunt din punct de vedere cultural diferiti fata de majoritatea necesita educaie multiculturala asa ca ei pot nva sa lucreze efectiv in propria lor cultura la fel ca si in majoritate.a culturilor.Cativ educatori cred ca studentii culturii dominante pot de asemenea sa beneficieze din educaia care le cere sa nvee despre exemplele percepiei, valorii, comportamentele culturale ale colegilor diferiti. Pentru ca aceasta filosofie nu este lipsita de critici, Albert si Triandis analizeaza cateva dintre obieciile educaiei multiculturale. De asemeni ei subliniaza trei abordari diferite de a nva educaia multiculturala si cateva avantaje si dezavantaje ale fiecruia. Indiferent de sentimentul tau personal despre educaia multiculturala, ea este o tema care tinde sa fie dezbatuta de toti oamenii care sunt interesati de influxul mare al noilor minoritati care cauta o educaie in sistemul educaional al SUA. Selectia noastr finala, in timp ce atingem cateva dintre subiectele analizate de Hatch in prima lucrare a acestui capitol, extinde importanta aprecierilor etice dincolo de acele aprecieri critice sugerate de el. Dawid W. Kale nu doar acorda semnificatie dezvoltand o orientare etica ctre alte culturi, el ofera un nr al provocarilor specifice pentru viitor care a devenit real datorita lui Kale intr-u cat el ne prezint cu exemple curente situindu-se de la importanta noastr pentru padurea umeda a Braziliei la posibilitatea a lua loc in munca Sovietica. Kale ncepe recunoscnd ca multi intre oameni se simt inconfortabili adresandu-se unor culturi religioasedespre bine si rau. El ne aminteste ca multe dintre aceste religii (credine) reprezint temelia vieii noastre si a culturii noastre. Insa neschimbator cu aceste stanjenituri a crescut contactul diverse culturii combinate cu probleme care se pot ntmpl cnd culturile se suprapun, cerere la care noi trebie sa examinam problema asociata cu ntrebri depre bine si rau.Pentru a ne susine in examinare Kale cere ca noi sa ncepem uitandu-ne la cinci teme interrelaionate direct asociate cu cateva evaluari ale etici culturale:1) o definiie a etici comunicri;2) relaivitatea culturala contra ettica universala;3) conceptul spiritul ca o baza pentru tica culturala;4) pacea ca o valoare fundamentala in etica interculturala, si 5) un cod universal de etici in comuniarea interculturala. Kale amplifica cele cinci teme inaintand un cod specific pe care ne roaga sa-l urmam, structurat in patru principii care trebuie sa ghideze aciunile comunicatorilor etici: (a) adresati-va oamenilor din alta cultura cu acelai respect pe care lor le-ar placea sa-l primeasca pentru ei insisi; (b) cauta sa descri lumea in asa fel nct ei sa o perceapa cat mai precis , exact posibil; (c) incurajeaza oameni altor culturi sa se exprime pe sine in felul lor unic si (d) straduieste-te sa cunosti oameni ai altor culturi . E posibil sa fie bine din punctul de vedere al lui Kale privind explorarea si toate celelalte selecti in acest capitol, doar ca o incercare a multor teme care confrunta acea implicre in comunicarea interculturala. Domeniul este relaiv si nou si provocarile sunt att de variate nct este imposibil sa

161

prezici exact direciile viitorului.Scopul nostru in acest capitol, pe departe este simplu sa iti aducem la cunostinta cateva cocepte care asteapta din anul 1990 sa fie analizate. p. 408 O nata finala: mult din ceea ce oferim noi in acest capitol este subiactiv , si , pentru unii poate pe departe aparea a ceva naiv . Nici mcar noi nici autorii articolelor nu scuza pentru meninera acestui lucru privind contactele interculturale fiecare persoana ar putea aspira la un ideal. ceea ce introducem noi aici sunt cateva sugesti ce dezvolta noi moduri de pecerpere de sine si altele. Realiznd acest lucru noi putem sa ajutam totul, sa facem aceasta planeta complexa si unica un loc mai bun de locuit si dominat de pace pentru aproape cinci miliarde si jumatte de rrezideni.

EVALUAREA CULTURIIDe ELVIN HATCH

Dac relaivismul este in asemenea dificultate ca o filosofie morala,are vreo importanta in a lasa totul si a gndi in felul nostru? Eu cred asa, si unul dintre scopuri... este : ce este acesta. Acolo este un alt scop: oferite mult din relaivismul etic au fost date o parte de evenimentele recente, eu vreau sa inaintez un set de principi care vor acoperii multe din transfomarile pe care relaivismul l-a schimbat, aceste principii alcatuiesc un schelet pe care il putem utiliza in evaluarea culturilor, incluznd parerea noastr. Primul principiu este ca locul este bine meritat de criticism a carui relaivism a fost acompaniat de o tendin conservativ. Subiectul de fata este cererea relaivista in care toate culturile si instituiile sunt valid egale sau adecvate:antropologisti au avut grija sa-si asume ca numai prezenta unei culturi tradeaza drepturile evaluarii noastre asupra lui. Elizabeth Colson reda cazul intru totul simlu; ea a scris, "Etnografii au pezentat de obicei fiecare grup social pe care il studiaza ca o poveste de succes". Nu avem motive sa credem ca acest lucru este adevrat (1976pag 264). Un om poate obtine o soluie inadecvata a problemelor lui fr a judeca dupa propriile standarde. Ca de xemplu dac oamenii sunt cu adevrat interesati in a asigura productia propriilor gradini, ei vor gasi inovatii ca rotatia recoltei si fertilizarea mai mult efectiv dect sacrificiul uman- cu toate ca nu vor avea evidente statistice pentru a realiza acest lucru (cf-Bagish 1981, pp.12-20). Al doilea, un principiu general este mana de a judeca rspunderea instituiilor.Poate fi numit

162

principiul umanist sau standard, adica vreau sa spun ca bunastarea oamneilor trebuie

p. 409

respectata. Noiunea de bunastare este un respect critic al principiului uman si trei puncte de vedere au fost fcute in urme unei analize. Un prim lucru consider ca aceasta bunastare e o idee a unei mari culturi. Infometarea si violenta, ca exemple sunt produse grele ale gndirii din partea vestica sau a unei funcii din gndirea vestica, desi ei pot fi concepui intr-o limba specific vestului.Infometarea si violenta sunt fenomene care sunt recunoscute de asemena in multe tradii culturale si diverse. Un altul este acela ca noiunea bunastarii umane este inerent incarcata din punct de vedere valoric, si conceptele de rau si binefacere uman separat de judectile morale ale aprobarii si dezaprobarii.In timp ce asemenea notiuni ca cerul sau pmntul pot conceptua sa fie tinute in termeni clar neutri intr-o cultura indatorata, asemenea idei ca foamea si tortura nu pot fi. Este pe departe rezonabil sa argumentezi ca acest punct de vedere al moralitatii ca punct filosofic dac nu ca o tema social , este promovarea bunastarii altora (Warnock 1971, esp.pp.21-26). In final, noiunea de bunastare uman cnd l-am folosit ca punct central al moralitati, serveste sursei ntrebrilor morale in constitutia fizica, emotionala si intelectuala a oamenilor. Poate fi aceea ca unele incercari de rezovare a coninutului moralitatiitrebuie sa includa o analiza a unei asemenea notiuni ca dorintele umane, nevoile, intersele si fericirea. Principiul uman poate fi divizat in doua parti. Prima parte este punctul domeniului rosu despre omenie care este bun pentru a trata oamenii bine, sau peste care noi nu ar trebui sa facem alta nedreptate. Putem judeca ca acest sacrificiu uman, tortura si reprimarea politica sunt rele, in timp ce ele au loc in societatea noastr sau alte cateva de acest fel. Un lucru similar, este rau pentru o pesoana, in timp ce societatea, el sau ea pot aparine acesteia indiferent de suferinta altora.Importanta coeziunii, analizata recent, crizele de fata in care noi putem sa-i judecam ca fiind greite cnd unii membri ai societii, interfereaza intentionat si fortat in afacerile altor oameni.Coeziunea lucreaza contra bunastarii acelora spre care sunt directionati. A doua este noiunea care permite oamenilor sa se bucure de un nivel rezonabil a existentei materiale: putem judeca ca saracia, malnutritia, disconfortul material, suferinta uman si plcerea sunt rele. Aceste doua idei pot fi aduse mpreun sa formeze un standard (de la ambele preocupari) pentru ca ambele se preocupa de bunastarea fizica a membrilor societii, si diferenta dintre ele este aceea ca prima se refera la calitatea relaiilor interpersonale si mai tarziu la condiia materiala in care oamenii traiesc. Principiul uman poate fi imposibil de definit foarte strns;pe departe poate fi cel mai bun lucru pe care il putem face pentru a-i darui forma este a-i ilustra cu exemple la ceea ce am fcut aici. Si cu siguranta este dificil sa aplici in situaia de fata. Si insa acestea nu sunt motive bune sa eviti facnd

163

judecti referitoare lameritul relaiv al instituiilor sau la avantajele schimbrii. Desi noi putem face nedreptate exprimandu-ne pe cealalta parte (dincolo de limitele culturii) noi putem mult sau mai multe nedreptati gresind prin a o efectua. Relaivismul ortodox poate ar argumenta ca acolo nu este principiul moral uman care-l putem folosi pentru acest scop, notiuni ca nedreptatea si disconfortul sunt clar variabile dintr-o cultura care va urma. Durerea si afensa personala poate pe departe fi evaluata la nivel inalt de unii oamenii. Ca de exemplu indianul modest, simplu gata compromis intr-o forma a torturii personale in care centrul clasei sociale americane poate tolera cu mare greutate. Indienii au despicat legturile degetului si sagetile treceau prin carne; innodate sagetile erau ca niste funii, de care suferinzii au tras in capetele de bivol ce se vedeau pe langa sat. Unii amerindieni au afirmat ca s-a asezat o valoare mare de curaj, si captivitate care face fata torturii fr a arat ca durerea a fost considerata mai presus de dumanii care i-au chinuit. Insa cazuri ca acestea nu demonstreaza ca noiunea durerii sunt variabil considerabile. Urmrind o aceeai logica putem spune ca valorile clasei soc de mijloc a americanilor ne preocupa din momentul in care ei sunt dispusi sa-si dea acordul pentru chirurgie, si brbatul sau femeia care suport bine durerea este laudat pentru puterea caracterului lui sa al ei. Indianul care a fost torturat pana la moarte ar putea cu siguranta sa fi preferat o viaa lunga si respectabila printre oamenii lui pana la o moarte onorabila care va veni la el. Taramul indian care este compromis in tortura de sine incearca sa induca o viziune (in imaginea noastr, o halucinatie) pentru putere si avantaje crezuta ca o asemenea experienta ce p. 410 ar fi adusa. Durerea a fost o semnificatie pentru sfrit, si cu siguranta nu a fost vzuta ca o indulgenta satisfacatoare pentru a privi inainte. Diferenta dintre americani si indieni din acest punct de vedere poate fi o diferenta a judectii privind realitatea si nu o diferenta a valorilor - americanii nu ar crede ca viziunea are semnificatie atribuita ei de indieni, asa ca el sau ea nu poate ceda durerii.In caz similar rzboinicul indian nu poate crede in eficacitatea chirurgiei si poate refuza sa sufere pe pielea lui. Raspandirea orientata spre oamenii nonvestici pentru a-i face sa-si doresca asemenea ajutoare materiale cum sunt cutitele si alte materiale de laborator este o indicatie clara care face ca totul sa nu fie relaiv cnd apare o munca grea, foamea, disconfortul si plcerea.Valorile culturale pot fi larg diferentiate in multe moduri, dar in aceasta sfera cel puin, existentele umane par sa aiba preferinte in comun. Yanomamo este un caz instructiv aici exista un om care pare sa nu imparta valorile umane sugerate de mine. Nivelul violentei si credinei in aceasta societate sugereaza ca punctul lor de vedere pentru durere si suferinta este demonstrabil diferit de argumentul meu referitor la existentele uman. Dar acesta nu este cel mai clar caz: persoanele in societatea Yanomamo sunt mai mult dispuse dect clasa

164

social mijlocie americana sa cauzeze injurii asupra ceorlalti, cu toate acestea ei vor a evite injuriile adresate lor. Cum anume ar putea sotia scapa de teroare cnd sotul ei vine la ea cu o macheta si cum altfel ar putea un sat cauta refugiul impotriv dumanilor cnd sunt foarte multi si bolnavi? Yanomamo pare mai degrab sa fie un caz in care noi am fost indreptatiti in intocmirea valorilor de judect vizavi de limitele culturale: ei nu expun o mare privinta petru bunastarea altor persoane sa cum o au pentru ei, si acest lucru poat fi judect ca o eroare morala. Acest punct de vedere cu privire la generalizarea principiului uman spre existena uman nu face aceeai greseala ca si Herscovits, Benedict si alti relaivisti fiind acuzati de aceeai greseala, care deriveaza de la verbul"a trebui" la verbul "este" ? Argumentul meu nu este asa de simplu pentru ca el are doua parti:priml este generalizarea ca valorile umane par a fi raspandite spre existentele umane. Doi, eu fac judecta morala (separat e gndirea empirica) care este o valoare estimabila de care trebuie sa tinem cont,sau acesta este dreptul de a recunoaste,in contrariu, spun, altor valori raspandite, etnocentrism, care nu este meritos iar dac este universal. Al treilea principiu in schema pe care am propus-o este o parte al unei considerabila a inventiei culturala a omului cade in afr standardelor umanistice menionate. Cu alte cuvinte, odat noi am considerat ca acele trasaturi culturale pe care noi le putem judeca rezonabil dupa aceste standarde, o mare parte rmne, si consta in cele informaii care sunt puine dac orice realizat cu treburi practic stricte ale vieii si care apoi nu pot fi preluate de ctre consideratiile practice. Incluse sunt cele din punct de vedere sexual, modelul cstoriei, relaii de familie, stiluri de conducere, forme de etichetare, atitudini fata de munca si progresul personal, preferinte de alimentatie, stiluri de imbracaminte, concepte ale divinitatii si altele. Cateva dintre trasaturile nepreluate sunt aproape legate de altele existente nct acolo sunt mereu termeni culturali nonesentiali sau sunt prinse in cursa asociata cu instituii importante pentru terenurile practice. Medicina vestica pune la dispoziie o multitudine de exemple. Sanatatea are clar grija de caderea inauntrul orbitei a principiului umanistic,insa multe din sistemul medical din usa este greu de obtinut dar necesar pentru boli , incluznd ierarhia social si rigida cu referire la medici si asistente medicale precum si mprirea tradiional a laboratorului intre ei. Cu mare succes are grija de sistemele ce pot asuma forme diferite de una expusa in aceasta tara. Este esential (dar dificil) sa pastrezi in minte aceasta mprire intre ce este esential si ce nu este in asemenea coninut ca si medicina, pentru diferite civilizati vom avea grija de legtur unei bune nelegeri ale bagajului cultural inutil continuind cu trasaturile utile si geniale cnd distribuie avantajele sale cu alti. Relaivismul exista in relaia instituiilor care cad in afr orbitei principiului umanistic, o

165

diversitate veritabila a valorilor a fost gsita si aici cum sunt standardele culturale p. 411 convenabile pentru a le evalua. Rationamentul acceptabil pe care noi sau altcineva il poate indeplini nu se va indrepta decisiv spre superioritaea modelelor maritale din vest, distrugnd obiceiurile, instituiile legale, si plcerea. Noi trebuie sa aratm toleranta cu respect referitor la aceste instituii in alte societi , terenuri pe care oamenii trebuie sa fie liberi sa traiasca asa cum vor. Aceste conduceri ale principiului patru: este imposiil sa identifici cateva parti ale culturii despre care noi putem vorbi din punct de vedere al imbunattirii? exista acolo un criteriu care va produce o ordine irearhica a societilor care putem spune ca reprezint un model al progresului? Sau exista intre societatea primitiv si societatea civilizata o expresie tendintei noastre culturale ? Primele criterii care-i vin in grija sunt Red-fied's si Kroeber's, acordand fiecarei civilizatii care a adus o existena uman ridicata, un nivel inalt al moralitatii omenirii, att de mult nct oamenii sa se trateze mai bine intr-o societate complexa. Aceasta judecta este foarte dificila de acceptat astazi, oricum. Evenimentele acestea ne-au lasat pe multi dintre noi cu amintiri considerabile despre democratia vestica, pentru a cita exemplul unu.Politicienii par sa fie prea des att de incompetenti si necinstiti, si sa fi dispusi sa permiti intereselor economice private sa influeneze programele si politica la toate nivelele. Asemanator exista acolo o foarte puternica neicredere in ceea ce privete puterea si intentile afacerilor mari, care pare sa impuna politica ei mai ale privind la propriile margini ale profitului.Riscul producerii unei productii periculoase este calculat de evaluarea rspunderii companiei pentru pierderea in proces relaiv a profitului sau si necosidernd adevratul pericol al viei umane. Mult din dificultatea evaluari pogresului moral este ca exista un material impresionant de mare. Registrele contabile pe care noi notam plusurile si minusurile pentru fiecare cultura sunt att de complexe nct calculele sumare ale moralului general ramase sunt aproape nenelese. Poate cel mai bun poate spune in timp sau nu ca acolo a fost un progres moral cea ceea ce este imposibil - dar aceasta nu este foarte placuta. Este important sa distingem intre aceste concluzii si Herskovits'. Raportandu-ne lui nu putem vorbi de progres in aceasta sfera datorita unor principii umane pe care le putem folosii va fi in mod necesar progresul cultural, nu avem rigle cu care sa masuram. Punctul meu de vedere este ca noi avem o linie potrivita, insa acolo sunt attea masuri de luat pentru fiecare cultura a carui final de problema este prea complicat de evaluat. Un alt criteriu pentru a masura imbunattirea este bunastarea materiala a oamenilor: indefinita in timp sau nu membrii societii se comporta bine sau nefavorabil unul cu altul, putem spune ca condiia materiala a vieii s-a imbunattit odat cu civilizatia?Urmarind aceste ntrebri am nevoie sa dezvolt

166

puin. Tema imbunattirii materiale plaseaza centrul economiei si tehnologiei, si de altfel pe asemenea cunoater tehnice care a fost inzestrat de cautarile medicale si agricole. Asa ca avem nevoie sa intrebam dac este posibil sa ajungem la un obiectiv si la o ierarhie inteleasa a societii bazata pe aceste structuri. Herskovits presupune ca putem. Pentru el, o succesiune a societii acordata criteriului nostru al productiei aconomic si complexitii tehnologice pur si simplu va reflect perspectiv noastr culturala si nu un principiu fundamental a semnificatiei generale pentru toti oamenii. Argumentul lui Herskovits este departe de marca. Pe de-o parte, criteriile complexitii economice si satisfacerii tehnologice snt obiective in sensul a ei sun definii de legtur structurilor empirice care sunt indpendente de cultura noastr.Pentru exepmlu, intensitatea si scara tranzactiilor economice au un aspect fizic care este identificabil de alte perspective culturale dect ale noastre, si acelai este adevrul unor esemenea masuri ca cantitatea de alimente produsa de fiecare muncitor al fermei. Ce este important, ierarhia social care rezulta din folosirea acestor criterii are semnificatie istorica :odat poate fi uimita, spun, sa descoperi evidenta formelor complexe a productiei agricole din epoca paleolitica.Insa pe de alta parte, si chiar mai importanta, aceasta este o ierarhie inteleasa, din punct de vedere a acestei ordonari a societii nu poate fi pierduta pe oamenii din alte culturi poate fi o nelegere pentru ei pentru ca ei vad valorile productivitatii agricole sporite, utilizarea bicicletelor (sau automobilelor); disponibilitatea curgerii apei, si plcerea. Este cu siguranta cazul care nonvesticii, oameni din toata lumea sunt mai mult interesati de interesele productiei industriale vestice in care ei sunt incurcati in relaiile familiale australiene, si e mult mai placut sa incluzi asemenea inovatii vestice cum sunt ingrasamintele si chibritele introduse in cultura lor apoi ei sunt specialii sistemului australian cstoriei si descendentei. Acesta este un mesaj important primit de la posta internaionala War II condusa pentru dezvoltarea economica printre naiunile independente recente. p. 412 Acolo exista un pericol in folosirea percepiilor oamenilor a superioritatii relaive a sistemelor tehnoloice si economice ca un tot pentru nelegerea ierariei sociale, pentru ca nu toata populatia este de acord cu: orice lucru e bun referindu-ne la dzvoltare si modernizare. De exemplu burma si Iran sunt alegatori speciali in schimbri ei vor accepta, si cel puin cateva societi simple (ca Andaman Islander)doresc ca cineva sa le schimbe. Exista un alt mod de a stabili ierarhia fr a conta complet si direct pe opinile oamenilor. Oricum alta societate poate simti ce vor sau nu cu privire la dezvoltare, relaia tehnologica si economica dintre ele si societile vestice este simetrica. Este adevrat ca naiunile dezvoltate prost conteaz pe una mai puin dezvoltata pentru resurse naturale ca uleiul, dar bine prelucrat, si ambele inovatii tehnologice si

167

economice, atarna mai ales si nu departe de societi care se afla in josul scarii. Sa luam un caz extrem, exista puini in sfera economiei si tehnologiei in care bastinasii australieni sau Andaman Islander poate oferi naiunilor dezvoltate, in timp ce opusul nu este adevrat.De exemplu, unele din cele mai izolate, Andaman Islanders, ocazional gasim sticle de gaz nefolosite ce au curs pe pmntul lor. Ei le taie in jumate si le folosesc ca vase enorme de gatit (Cipriani 1966, p 52). Este de negndit ca aceste relaii pot fi opuse - ca nu putem gasi indicatii tehnilogice din inventile lor culturale pentru a a fi in general utili in viaa noastr de zi cu zi. Este adevrat ca noi putem evalua vasele lor sau alte obiecte ca exemple ale artei primitive, insa utilul nostru pentru asmenea indicatii este estetic, nu practic, si consecvent asemenea informaii aparin unui scop diferit de sticlele de gaz andamanezi le gasesc asa de utile. In aceasta simetrie nu cred ca culturile care sunt mai jos in ierarhie nu au o cunoastere foarte sofisticata a evolutiei lor (scopul lor e sa supravietuiasca), si in acest sens "avem ceva de invatt de la ei", Brokensha si Riley au observat acelai lucru referitor la Mbcera din Kenya."De fapt ", aceste scriitoare continua, "Mbcera si alte sisteme de credinta omenesti contin mai mult dect este bazat pe precizia extrema, detaliata si observatia atenta care au fcut prea multe generaii"(1980, p.115). Este usor sa dispreuiesti sau sa ignori practicile culturale si ideele culturale ale altei societi, spun, cnd ii asistam in procesul dezvoltarii.Inparticular, este tentant sa dorsti sa inlocuiesti practicile lor tradiionale cu cele "moderne" una in moda vanzarii ridicate, in loc de a construi sau incorpora cunoasterea ajutand pentru aducerea schimbrii. Cu toate ca acestea prezenta unei asemenea cunoater utile in sistemele acelora nu neaga simetria fundamentala care exista intre societi sau ierarhi ale carei simetrie este sugerata. Noiunea pluralistica adezvoltarii ... se comporta in modul in care noi ar trebui sa concepem aceasta ierarhie. Ideea ca tarile lumii a-III-a ar trebui sa devina din ce in ce mai mult ca societatea industriala vestica care este subiect de critica, si poate fi preferabil sa definim dezvoltarea intereselor omului preocupat si natura lor si economica condiiilor ecologice. Un om poate fi indeplinit ca dezvoltareastfel ca ei au nevoie si doresc fr a se apuca de o traiectorie a industriei "cretere" in sensul vestic.Cu alte cuvinte, ierarhia sugerata de mine nu reprezint un set al etapelor in ntregime in care toate societile in mod necesar vor dori sa treaca.Este simplu sa trasezi o linie a sistemului cultural fiind de acord cu gradul complexitii economice, sofisticarii tehnologice si plcerea. Insa acestea cersesc o intrebare cruciala.Nu este adevrat ca a sugera ca aceasta ierarhie este a sugera ca societile sus asezate pe scara sunt preferabile? Existena ierarhiei nu punct de vedere al complexitii economice si sofisticarii tehnologice? p. 413 inseamna ca societile care se afla in josul scari pot fi mai bune pe departe doar dac ei pot conduce din

168

Discuiile se ntorc acum la tema care a indemnat aceasta problema. Putem noi spune ca ierarhia social la care am ajuns reprezint imbunattirea sau progresul? Rspunsul lui din nefericire este asa de nehotarator, si pentru acelai motiv. Pe de-o parte, civilizatia a adus o micsorare a ratei mortalitatii infantile datorata alimentatiei mai bune igienei, si ingrijirii medicale;cel puin vulnerabilitatea bolilor infectioase pentru aceleai motive; securitatea economica cea mai mare datorata sporirii diversificatiei eonomice; cel puin pericolul imbunatirii provocat de foamea locala datorata sisitemelor transportului si organizrii economice; cel mi bun confort material datorat imbunattirii locuintei, si plcerea.I nsa pe de alta parte, avem poluarea, ororile rzboiului modern, si plictiseala, instrinarea muncii in fabrica, pentru a numii cateva. Pe de-o parte avem materiale de laborator, structuri ca aparate de spalat, insa pe de alta parte trebuie sa ne traim viaa pe rspunderea noastr de a plati pentru ele.Foaia de socotit ese simpla prea complicta sa faca o judecta generala. Nu este in totalitate c clara alti oameni ar trebui sa-si doreasca sa devina ca civilizatia vestica. Ce putem spune despre ierarhie este ca naiunile care cad spre sfritul superior al scarii au mai mari resurse dect alii. Ei au mai buna cunoastere tehnica de la care intreaga lume poate beneficia cunoasterea despre igiena, alimentatie, rotatia culturii, pmnt, si plcere. De asemenea ei au capacitatea fizica de a intreprinde programe de asistenta cnd alte societi sunt interesate in a le concepe. Insa civilizatia moderna are de asemenea capacitatea pe departe mari nedreptati. Sistemul industrial a exploatt energia, distrugnd mediul inconjurator, amestecat in afacerile altor tari, si rzboiul condus in moduri in care societile simple niciodat nu viseaza. Chiar si atunci cnd noi putem in altruismul nostru sa ajutam pe alti noi deseori adminisram eforturi zadarnice sau nenelegeri ce anume ar trebui sa facem noi. Doar ca nu totul este clar ca civilizatia industriala produce o fericire si mai mult o viaa plina pentru membrii ei, asa ca nu este clar dac influena generala a celor ce se afla in josul ierarhiei au fost in detrimentul ei sau in beneficiul ei. Aceasta este o etapa pesimista, si din punctul acesta de vedere este dificil sa reprimi un sens puternic a disperarii pe acest scor. Locul civilizaiei vestice in ierarhia societilor umane este foarte diferita de ce credem a fi a antropologistei Victoriam, cine a vzut societile din josul scarii ca o materie a inteligentei; civilizatia este mai mult gnditoaresi arat un mare sens dect societile de jos, si produce o fericire si o mare modalitate de locuire; primitivii ar imbratisa modul nostru de viaa dac ei au intelignta de a nelege, pentru instituii ei sunt specimene imperfecte propri. Clar acesta este inadecvat. Multe arii ale vieii nu pot fi judecte dupa standarde care se aplic vizavi de limitele culturi, pentru ca in multe culturi respectate sunt orientate in direcii larg diferite.Insa, toti oamenii doresc confort material si necesitate, si in acest

169

sens civilizatia vestica este distinsa de alte culturi. Relaia ntre societi din acest punct de vedere este una a simetriei. Doar ca noi putem face pe departe multe rele altora dect ei ne fac nou, asa ca noi le facem mai mult bine, si avem obligatia de a oferi bine. Insa aceasta simetrie nu ar trebui sa fie confundata cu superioritatea. Ca un mod total a viei noastre nu poate fi preferabil altora, si noi necesitam a nu ncerca s le transformam n copii ale civilizaiei vestice. O implicre important urmrit din aceste concluzii: este posibil s ajungi la un principiu general pentru evaluarea instituiilor fr a asuma ca al nostru este un mod superior de via. Herskovits pentru unii pare sa creada ca acesta nu poate fi fcut, si ca principiul moral general pe care noi putem progresa ar reprima tendin noastr proprie culturala si ne face sa aparem ca ocupam o poziie superioara fata de restul. Insa nu este asa. Faptul de a ajunge la principiul moral general si la cum msurm noi aceste principii sunt doua teme foarte separate. Ideea e ca relaivismului etic in antropologie a avut o istorie complicata. Prin 1930 disciplina a exprimat o confidenta coplesitoare n noiune, o confidenta care a fost fortificat de cercetrile empirice despre variabilitatea valorilor morale de la o cultur la alta. YOUNG YUN KIM, in Larry A. Samovar i Richard E. Porter, Intercultural Communicvation: A Reader, Wadsworth Publishing Company Belmont, California, 1994, p. 415.

EDUCAIA INTERCULTURALA PENTRU SOCIETILE MULTICULTURALE:SURSE CRITICE

ROSITA D. ALBERT HARRY C. TRIANDIS

Acest articol se bazeaz pe nevoia de educaie interculturala in societile multiculturale.In prima seciune,ncepem prin a prezenta evidenta notiunii prin care indivizii dintr-un grup cultural dat dezvolta comportamente paterne si culture subiective (Triandis 1972) care sunt funcionale pentru mediul lor particular. Vom indica apoi ca, atunci cnd intervenia unor factori precum imigrarea, colonizarea,etc., unii

170

indivizi sunt forai sa funcioneze ntr-un mediu cultural diferit si sunt predispui la stres, alienare i alte consecine negative. In a doua seciune, propunem ca un obiectiv important al educaiei ar fi sa pregateasca astfel de indivizi sa traiasca efectiv si in cultura originei lor dar si in noua lor cultura. Suplimentar sugeram ca toti copiii din societile multicultural ear trebui sa aiba avantajul educaiei interculturale. Propunem ca atat acei profesori cat si elevii ar trebui sa fie contieni de diferenele culturale si ar trebui sa nvee ceva despre paternitatea obiceiurilor,valorilor si asteprilor persoanelor din alte culture. Prezentm evidenta studiului propriu la fel ca si studiile altora care ilustreaza nevoia copiilor de cunoastere din partea profesorilor. In a treia parte a articolului, prezentm un numr de obiecii care au mbuntit educaia interculturala si propun cateva modificari bazate pe munca curenta. In a patra seciune, prezentm trei metode pentru predarea culturii si discutam avantajele si dezavantajele fiecareia. Metoda atributional (o metod a cunoateri) este prezentat cu unele detalii pentru ca este cea mai potrivita pentru a fi folosita in setarile educaiei.Citm evidenta efectivittii din evaluarea studiilor fcute de noi si de alii. Concluzionm cu o sectie in implicrile educaiei interculturale.29 Intercultural Communication 426-444 Etnicitatea, Comportamentul i Cultura Subiectiv

ETNICITATEA, COMPORTAMENTUL I CULTURA SUBIECTIV

n multe ari, populaia este polietnic. Acesta este cazul n SUA, unde un numr de grupuri districtuale se delecteaz cu tradiiile ce difer de tradiiile oamenilor albi, anglo-saxonii. O caracteristic al oricrui grup cultural este c are un mod special de a vedea mediul social. O cultur atat de subiectiv

29

Rosita D. Albert, Harry C. Triandis, Intercultural Education for Multicultural Societies : Critical Issues, in Larry A. Samovar,

op. Cit. P. 425.

171

conduce membrii unui grup etnic s se comporte n modul caracteristic i s urmreasc propriul caracter i pe cel al altora ntr-o manier special. Personalitatea se refer la un model de comportament al unui individ anume. Pentru a extinde subiectul grupurilor etnice. Ca o continuare a ideei c grupurile etnice au un anume fel de a se purta, ei prezint totui diferite configuraii distributive de comportament. Ca de exemplu este bine tiut c n America Latin persoanele sunt mult mai expresive dect anglo-saxonii. Asta nseamn c un grup etnic poate fi constituit din indivizi ce prezint modele comportamentale caracteristice i culturi subiective. Modelele de comportament le compromit pe cele de abilitate, obiceiuri, i predispoziii care apar atunci cand exista interaciune ntre acetia si mediul social. Cultura subiectiv poate fi vzut ca i consisten n norme, roluri, valori, i atitudini caracteristice persoanelor dintr-un anumit mediu social. Din majoritatea elementelor reiese c modele comportamentale i cultura subiectiv a unui grup etnic pot fi prezentate ca fiind funcionale n mediul n care exist de mult timp.

De exemplu, n Arctic, este nevoie de abiliti foarte bune pentru vntoare. Asta se cere deoarece este metoda prin care reuesc oamenii s supravieuiasc. Testele asupara acestor grupuri indic faptul c aceti membrii s dezvolt mai puin stilul perceptual i cognitiv, iar personalitatea lor este caracterizat de mult afeciune, interdependen, ncredere n ceilali i bune capaciti interpersonale. Persoanele cu dependene de teritoriu au n general ocupaii cu veleitai interpersonale. Faptul c multe elemente culturale sunt funcionale implic faptul c indivizii ce prezint aceleai tipuri de comportament i personaliti asemntoare vor fi mai bine primii ntr-un mediu. Atunci cnd indivizii ce aparin unui anumit mediu cultural sunt forai s adopte un anumit gen de comportament, ei vor fi supui unui grad de stres, scderea ncrederii n sine i demoralizarea generalizat. Aceste lucruri experimentate de ctre negrii neangajai din gheto-uri, este un exemplu de comportament dezorientat ce poate aprea atunci cnd un grup este forat s triasc ntr-un mediu n care cultura nu este att de apropiat de ei. NEVOIA DE EDUCAIE INTERCULTURAL

172

Unul dintre scopurile principale ale educaiei este acela de a pregati o persoan pentru a funciona n mod eficient n mediul su natural. Vzut din acest punct de vedere, educaia ar trebui s asigure perspective asupra ndemnrilor i a informaiilor i ar trebui s ajute la dezvoltarea atitudinilor care ar susine elevul pentru a obine rezultate mai bune.

Indivizii care aparin unui grup etnic ce difer de majoritate pot funciona n mod eficient n ambele medii. Educaia acestor copii ar trebui s asigure i dezvoltarea abilitilor, perspectivelor, i atitudinilor.Un bun exemplu pentru acest model este acela al unei persoane ce vorbete 2 limbi. O astfel de persoan poate comunica cu uurin n ambele limbi. Abilitile sale lingvistice sunt potrivite nu numai ntr-un mediu ci i n cellalt. i ar trebui s comunice eficient cu persoane din ambele culturi. Pentru a ajuta copiii care au un trecut cultural diferit de majoriatea, este important ca educaia i profesorii s ia n consideraie i abilitile, perspectivele i orientrile pe care acetia le prezint deja. Ca de exemplu unui copil ce sosete n coal cu o orientare independent de teritoriu, nu ar trebui s i se ofere aceeai program ca unui copil dependent de teritoriu. Ramirez i Castenada au discutat despre sistemul nostru educaional, despre cum s-a bazat acesta aproape exclusiv pe utilizarea metodelor ce sunt corespunztoare pentru persoanele al caror stil perceptual i cognitiv este dependent de teritoriu. n ciuda variaiilor intercuturale, multi copii din diferite culturi au fost diagnosticai ca fiind dependeni de teritoriu. Pentru a optimiza procesul de nvare al acestor copii mexico-americani, ei sugereaz utilizarea strategiilor de corelare a culturilor. Printre aceste strategii pe care le pot utiliza, Ramirez i Castenada au menionat urmtoarele: artarea expresiilor de aprobare, de caldur, utilizarea de recompense personalizate, exprimarea ncrederii n abilitile copilului. colile i profesorii, au nevoie deci s-i dezvolte diagnosticarea de abiliti care i va conduce spre cunoaterea fiecrui copil. n plus, colile au nevoie de a utiliza metoda senzaiilor culturale pentru a-i face atat pe elevi ct i pe profesori contieni de diferenele culturale. Cercetarea noastr asupra elevilor latino sau hispanici i asupra profesorilor anglo-americani din SUA poate fi utilizat pentru a demonstra importana acesteia. Obiectivul nostru a fost s aflam dac exist diferene seminficative ntre felul n care elevii latino americani i profesorii lor englezi, se manifest n situaii naturale, comune, colare. Foarte pe scurt,

173

procedura a fost urmtoarea: interviuri cu profesori (Nr=70), i elevi (Nr=150) i observaii detaliate ale interaciunii lor din clase care au condus ctre generarea incidentelor critice, interactiunea ntre un elev latino-american/hispanic i un profesor american. Urmtorul fragment este un exemplu de incident critic, povestea folosit n cercetare: Domnul Jones purta o discuie cu un grup de studeni ai si, despre diferite tipuri de mncare. Civa dintre elevii vorbitori de spaniol ncepur s vorbeasc despre un fel (de mncare) din ara natal, iar dl Jones meniona ca nu a servit niciodat acest fel. Urmtoarea zi unul dintre elevi a adus o porie din acel fel de mncare despre care vorbise, pentru dl Jones. Acest incident sau povestire au fost apoi prezentate unei noi transe de profesori i elevi din fiecare grup etnic. Am cerut acestor persoane s ofere o interpretare a comportamentelor i tririlor elevilor i profesorilor, n fiecare dintre relatri. Aceste interpretri ce au fost fcute de cuvintele relatantului, au fost atent sintetizate de un grup de arbitrii bilaterali, ntr-un calup de patru interpretri alternative pentru fiecare poveste. -4-

Interpretrile pentru exemplul de mai sus, au fost: 1 2 3 4 Elevul a fost foarte amabil; Elevul dorea ca profesorul s tie mai multe despre ara sa; Ar fi interesant s ncerce; Elevul nu trebuia s aduc acel fel de mncare; Aceste interpretri alternative au toate iscoade cu fiecare, pentru fiecare poveste i grup de profesori i elevi latino-americani i profesorii i elevii americani au fost rugai s aleag pentru fiecare pereche de interprei. Aceste modele de preferine au fost apoi analizate pentru diferene importante ntre grupurile de intervievai. S-a descoperit c exist diferene importante ntre aceste grupuri, la 1158 de persoane din 5922. Asta nseamn de 4 ori mai mult dect numrul diferenelor ce fuseser luate n calcul. n plus, au fost una sau mai multe diferene n preferinele dintre grupurile de corespondeni la 141 din 176 de povestiri prezentate. Asa cum se presupunea, cel mai mare numr de diferene majore au fost gasite ntre profesorii americani i elevii hispanici, ar putea fi pe scurt rezumate dup cum urmeaz: elevii latini au tendina de a

174

favoriza un tratament mai individualizat, personalizat, au tendina de a pune accent pe aspectele interpersonale ale situaiilor, au tendina de a-i nvinovaii pe copii hispanici, n povestiri, dect pe profesori. Cei care i-au exprimat punctul de vedere n unele povestiri s-au simit ruinai si temtori, tinznd s simt c este foarte important s te bazezi pe familie. Pe de alt parte, profesorii americani tind s adopte egalitatea i corectitudinea, accentundu-se mai mult pe legturi directe dect pe aspectele interpersonale ale situaiilor. Exprimarea sentimentelor profesorilor din povestiri: s-au simit incontrolabili. Cteva exemple ar putea ilustra relevana acestor diferene n educaia copiilor cu origini latino. Primul exemplu are legtur cu ateptrile care au la baz cultura majoritaii copiilor hispanici pentru c profesorii lor vor fi la fel de expresivi fizic i afectuoi fa de ei, ca i adulii fa de cultura lor. Copiii hispanici mici, de exemplu, ador s se ngrmdeasc n jurul biroului profesorului, s o mbrieze pe profesoar la plecare. Muli profesori americani nu sunt n cunotiin de cauza i sunt obinuii cu alt mod cultural, nu contientizeaz aceast nevoie de afeciune. Se pot simi stnjenii din pricina acestui grad de apropiere fizic i ar putea evita acest comportament. n cealalt parte, copii pot recepiona reacia profesorului ca pe un refuz i pot s nceap s gndeasc despre acesta c este rece i distant. Profesorii latini pe care i-am observat recompenseaz des un elev care rspunde corect cu o mbriare sau o atingere uoar i afectuoas.(Aceti profesori au raportat c i multor copii americani le plac aceste gesturi.). Clar aici este vorba despre o diferen cultural n comportamentul paralingvistic, care a fost descris de Hall i documentat de Susan i Rosenfield. Pe durata interviurilor, n faza preliminar a cercetarii, ni s-a spus despre faptul c unui copil hispanic care nu vorbete foarte bine limba englez i s-a dat un caiet de exerciii adus de ctre un profesor i i s-a spus s lucreze la englez pentru o vreme, pe cnd restul clasei lucra pe grupuri pe alt gen de exerciii. Copilul nu numai c s-a simit izolat, dar i respins de profesor, de asemenea. n acest caz particular, probabil c profesorul a ncercat s l ajute s nvee mai bine engleza n cel mai eficient mod, dar din pricina nevoii de atenie i natura culturii sale, copilul a recepionat situaia ntr-un mod negativ. Este interesant de notat c n unele din aceste situaii profesorul ncearc de fapt s fac ceea ce consider c este foarte eficient n a preda ( ca de exemplu n a lucra cu toata clasa n acelai timp decat cu fiecare copil n parte). Din pricina diferenelor culturale, n ateptarile i interpretrile comportamentului, cteva dintre aceste aciuni sunt privite n mod negativ de ctre copii hispanici. De fapt n multe situaii

175

aceti copii ajung a crede ca profesorii i displac n mod personal, sau cel puin displac copii hispanici. Acest sentiment, n mod evident, are un efect daunator asupra motivaiei copiilor i este opus eficienei pentru profesor. Profesorii pot evita aceste cercuri vicioase prin contientizarea nevoilor cu baza cultural ale copiilor i prin oferirea, cnd este posibil, ateniei de care au nevoie. Sau prin descoperirea altor ci de a rezolva n mod eficient problema. n acelai timp copii hispanici pot fii nvai de profesorii lor s se comporte aa pentru c au alte metode de rezolvare a problemelor i nu pentru c nu i plac. Aceti elevi pot afla i c profesorii nu au n totdeauna timp s ofere atenie pentru fiecare. Totui o alta perspectiv, este oferit de o situaie n care profesorii albi din clasa de mijloc interacioneaz cu copii negrii ai cror parini sunt omeri neangajai. Parinii acestor copii privesc deseori munca cu dispre. Stabilitatea, n mod particular, este privit cu dispre, ca fiind explotativa. Astfel persoanele care au reuit asemenea profesorilor, sunt privite ca ageni ai exploatrii stabilitii. n aceste condiii nu este surprinztor dac aceti copii ale acestor tipuri de parini vd comportamentul profesorilor cu un septicism considerabil, dac nu chiar cu ostilitate. Aproape orice comportament poate fii greit interpretat dac cel care l recepioneaz este puternic nclinat n a face atribuii ostile. De exemplu, dac profesorul ofer ajutor, poate fii vzut ca i cnd ar fi un ordin de mai sus i nu rezultatul bunvoinei profesorului. Comportamentul profesorului poate fii interpretat ca fiind prefcut, scopul fiind s obin informaii importante de la elev. Pe scurt, pe fundalul negativ oferit copiilor, aproape orice aciune a profesorului poate fii privit n mod ostil sau n cel mai bun caz cu indiferen. n mod opus un profesor care este prjudecat rasial, ar putea interpreta orice comportament pozitiv al unui elev, ntr-o manier negativ. Aceste condiii sunt clar productoare de ostiliti i conflicte, nu conteaz dac, comportamentul este pozitiv. Exemplul de mai sus sugereaz c educaia intercultural este necesar nu numai elevilor din diverse grupuri etnice, dar i profesorilor lor. n cursul intervievrii profesorilor pentru cercetrile noastre, am descoperit c muli dintre acetia nu au realizat diferenele culturale care exist i c ele exercit o influen puternic asupra lor ca i asupra comportamentului elevilor. Unii profesori consider c toii elevii sunt la fel. Alii atribuie, marea parte, dac nu n totalitate trasturilor de caracter i personalitate, ale

176

copiilor hispanici, statutului socio-economic. Nu-i de mirare c statutul social-economic sczut are o mare contribuie n anumite modele comportamentale. Totui reiese foarte clar din cercetrile noastre, ca i din investigaiile conduse de ali cercettori c i factorii culturali, n afar de cei socio-economici, afecteaz comportamentul membrilor unui grup. Albert a notat, ntr-un context diferit, c aceste eecuri de a observa, sau de a contientiza diferenele culturale, are radacin cultural i psihologic. A indentificat un numr de factori care pot contribui la importanta lips de preocupare asupra variabilelor culturale din partea cercettorilor americani. Acestea pot fii bine aplicate probabil cu form modificat, educatorilor americani. Ei reprezint: 1 2 3 4 5 6 Lipsa experienei directe cu alte culturi; O nevoie psihologic de a simplifica lucrurile; Asumarea similitudinilor culturale; Realizarea diferenelor la teste poate fi, i a fost, modul n care se obijnuia s se fac discriminare mpotriva grupurilor minoritare; O ideologie eligalitarist care accept c profesorii ar trebui s se comporte cu fiecare copil n aceeai manier general; Frica de a creea stereotipuri, experiena istoric de a fora o naiune s ias dintr-un grup multi-etnic, poziia economic i politica dominant. Profesorii trebuie s-i dezvolte aptitudini care le vor da posibilitatea s funcioneze mai eficient att n cultura nou ct i n cea dominant. Deci un acord ntre cultura lor i cea dominant este de o importan vital pentru elevi.

Obiecii ridicate frecvent n educaia intercultural Pe motivul discuiilor despre educaia intercultural, ne putem ntreba dac acest tip de educaie ar trebuii asigurat de ctre coli, sau ar trebuii lsat pentru alte instituii. Dintr-o mulime de motive, coala pare a fii ce-a mai buna pentru educaia intercultural. coala este, cel mai des, prima instituie a culturii dominante, pe care o descoper copii care fac parte dintr-o cultur minoritar. Experimentele lor privind acest lucru sunt critice pentru sentimentele i atitudinile ce vor

177

urma fa de societatea dominant. Asemanator se ntampl, des, n aceste cazuri, cei care aparin culturii dominante s aib prima lor experin cu membrii unor grupuri etnice i culturale. colile sunt responsabile pentru educarea elevilor, de a-i nvaa despre partea fizic i social a lumii, i de asemeanea de a oferi noi deprinderi de baz pentru a funciona ca membrii ai unei societai. Deci nelegerea unei culturi diferite, pare critic pentru copii care sunt n minoritate, i este de asemenea foarte important i pentru majoritate ntr-o societate multi-etnic. Un numr de obiecii fat de ideile prezentate.... Unii vor discuta faptul c, avnd resurse limitate nu se poate permite fluxul unei educaii multiculturale. Problema costului este una complicat, pentru c nu se cunoate exact costul unor programe de educaie intercultural. Totui este evident c minoritile renun la coal n numr mai mare dect majoritile. Lucas (1971) a descoperit c un procent de 70 % din elevii portoricani din Chicago au renunat la coal. Este tiu c acest lucru conduce spre creterea somajului, scade potenialul de a ctiga ct mai bine. Dei scaderea veniturilor persoanelor ce renuna la coal, ca i pierderea societaii de persoane bine calificate, i pierderea taxelor (care puteau fii pltite de aceste persoane)ar trebuie luate in calculul acestei proceduri. n orice caz este vorba clar despre nevoia de a face profesorii ateni asupra diferenelor culturale, prin pregatiri specializate i prin alt gen de mijloace. De asemenea, multe dintre colii au deja elevi de diferite culturi i i pot folosi ca surs de informaii despre alte culturi fr s se recurg la utilizarea unei surse mari. Orice abordare cere inovaii educaionale i efort din partea profesorilor i administratorilor. Se pare c ntr-o societate care cheltuie peste 100 miliarde $ pentru armament, care devine nvechit n caiva ani, trebuie s existe un mecanism de a obine i alte lucruri. ntrebarea crucial este, apoi, dac suntem dispui s investim timp, bani si chiar mai mult ,,efort,, spre a mbunti calitatea educaiei n societatea noastr. O alt obiecie este n legatur cu faptul c a pastra cultura este cu sigurana cel mai bun mod .Aa cum am dezbatut i mai sus o cultur produce un model special de supoziii despre cum este structurat lumea. Modelul pare deseori a fii potrivit membrilor culturii, i cu ct mai puine informaii sunt disponibile privind alte modele, cu att acestea vor parea a fi Etnoceptristice, au tendina de a fi

178

caracteristice persoanelor care au fost expuse unor informaii foarte puin diversificate i practicilor care nu le-au permis s nvee despre valorile sistemelor ce difer de cele ale prinilor. O persoan etnocentric consider c este n totalitate corect cultura sa, in tot ceea ce inseamn, fa de altele, i bineneles uor acceptabil de celelalte. Dar, aa cum am mai discutat, este demonstrat ca forarea membrilor unui grup s adopte cultura dominant, nu este cel mai indicat. Totui, unii pot vedea asigurarea educaiei interculturale, ca motiv de protejare a unei minoriti, pentru c n trecut unele grupuri etnice au modificat fr un asemenea ajutor. Implicaia ce rezult din aceast discuie este c protejarea aceasta este nesntoas i invechit. Dar discuia prezentat mai sus sugereaza c pentru copiii mici aceasta nu este necesar. De fapt acetia trebuie s-i dezvolte abilitai pentru a se dezvolta corect si eficient in mediul sau /i de asemenea in mediu majoritaii. Pot aparea discuii pentru c majoritatea copiilor vor profita din experiena larg i flexibilitatea care apar n urma educaiei interculturale. Exist deja dovezi c o persoan ce tie mai multe limbi strine este mai creativ dect o persoan care tie doar o limb. Este foarte probabil ca indivizii dezvoltai multicultural pot fii chiar mai creativi. Educaia intercultural ar ajuta probabil copii s-i dezvolte aprecierea pentru diversitate. Pe deasupra, aceast ar prezint un deficit n limbaj, i copii expui la alte culturi pot deprinde interesul pentru a inva limbi strine. n final unii vor discuta despre acest lucru ca fiind incomparabile cu valorile Americii. Aceast contradicie are ca baz presupuneri culturale i istorice la care s-a facut referire mai sus. Totui dac exist ceva unic privind societatea este c, permite destul libertate pentru persoan. Impunerea unei limite etnocentrice afecteaz aceast libertate.

Metode de predare a culturii n programe educaionale interculturale S presupunem c dorim s asigurm educaie intercultural n coli, ntrebarea care se ivete este cum s se procedeze. Vom discuta despre mai multe feluri n care a fost precedat cultura i vom puncta avantajele i dezavantajele fiecruia. O larg gam de proceduri, care au fost dezvoltate pentru pregatire intercultural, poate fii gasit la Brislin i Peterson Landis, Brislin i .. cele 3 proceduri pe care le-am prezentat mai jos par a fii cele mai fructuoase. Prima metod este experimental; n cel mai bun caz aceasta determin studenii s triasc ntr-

179

o cultur special pentru muli ani. Nu este totui o metod posibil de a preda la un numr mai mare de elevi. Totui expunerea experimental la o anumit cultur utiliznd situaii de laborator controlabile, este utilizat de unii pedagogi-culturali. Alte activiti experimentale, care pot fii mai uor primite de coli, presupune degustri de mancruri din diferite rii, participante la parade i festivaluri. O a doua metod de predare a culturii este comportamental. Aceasta va angaja individual pentru a produce abloane comportamentale care sunt des descoperite la alte culturi i descurajnd comportamentele inadecvate pentru alte culturi. Aceast abordare va fi probabil cea mai eficient atunci cand se dorete modificarea comportamentelor care sunt condiionate de structuri psihice. Aceast metod necesit mai mult timp doarece implic ntrirea fiecrui comportament. Mai departe se poate discuta de lucruri ca coala. Scopul nu este de a schimba comportamente i de a nva indivizii despre alte ci. De cnd inta acestei abordri comportamentale specifice, nu mrete n mod deosebit puterea de cunoatere i nvare ale diverselor aspecte ale altor culturi. O a treia metod de predare a culturii: a accentua aspecte internaionale. O cale de a aduce informaii despre o alta cultur este de a nota scrieri despre ali oameni, obiceiuri sau istoric. Numai asta, totui, nu ajut o pesoan s vad lumea din perspectiva membrilor altei culturi. O tehnic special creat pentru a face asta, a fost recent derivat din teoria socio-psihologic. Aceasta, numit tornare a atribuiilor, tinde s nvee pe membrii unei culturi s aduc competene comune pentru membrii unei alte culturi. Atribuiile sunt interpretri ale comportamentului. Profesorii fac deseori interpretri despre cauzele ce influeneaz comportamentul elevilor. De exemplu, cnd un elev are rezultate slabe la un test, profesorul tinde s fac atribuii despre performanele copilului. Profesorul poate atribuii performane slabe, lips de abilitate, lipsa pregatirii, sau pe seama trndviei, pe seama timpului acordat testului, sau a unor ali factori. De obicei i elevii fac asemenea corelri privind aciunile profesorului lor. Atribuirile depind de etaloane, influene i consecine ale aciunilor. Pentru acest motiv, persoane cu diferite culturi pot face diferite atribuiri aceluia comportament. Atunci cnd profesorii i elevii provin din diferite culturi, este de ateptat ca ei s aib diferite ateptri despre acel tip de comportament, adecvate n anumite situaii, sau cel puin, n unele momente, sunt predispui s fac diferite atribuiri despre acelai comportament. Nenelegerile pot aprea i mpiedica interaciunea elev-profesor. Este de luat n seam faptul c oamenii, deseori, nu cunosc cauzele dificuilor lor. De exemplu, un elev hispanic poate face un lucru absolut normal din punctul su de vedere atunci cnd

180

ntrzie la coal pentru c i-a ajutat prietenul s-i caute brara. n consecin poate ramne surprins atunci cnd profesorul su american reacioneaz cu mnie cnd ajunge n clas. Training-urile de atribuiri reprezint o tehnic de a nva persoanele cu o anumit cultur, de a interpreta la anumite evenimente, asemenea unei persoane dintr-o alt cultur. Acestea constau ntr-o abordare programat de nvaare, n care persoana este expusa unui instrument cunoscut n literatur ca Sensibilizator intercultural sau Asimilator cultural. Asimilatorul este un instrument pentru predarea culturii care const n 12 episoade atingnd probleme intrepersoanele din culturi diferite.Fiecare episod este urmat de atribuiri alternative ale comportamentelor personajelor.Unele atribuiri oferite sunt acelea tipic facute de catre persoanele din aceeai cultur, pe cand altele sunt atribuiri facute de persoane ce aparin unei alte culturi.Scopul cursului este acela de a-i nva pe oameni s aleag atribuirile tipic facute de ctre memebrii unei alte culturi. La nceput, persoana va avea dificulti n a face acest lucru, i va alege atribuirile facute de cei din aceeai cultur.Cu ajutorul raportului oferit dupa fiecare alegere, individul nva treptat s selecteze atribuirile care tind s fie mai tipice din parte celor din alte culturi. Atunci cnd individul procedeaz astfel i sunt oferite informaii n plus despre diferenele dintre cele dou culturi. IMPLICAII ALE EDUCAIEI INTERCULTURALE

Asigurarea educaiei interculturale este o cale prin care colile pot aduce flexibilitate i apropiere n fiecare experien a copiilor, i s-i nvee pe acetia c exist multe tipuri de comportament i de percepii asupra lumii.O astfel de abordare ar putea ajuta profesorii s dezvolte o nou evaluare a elevilor cu alte culturi, vznd diferenele lor ca fiind surse de nvare dect surse greu de abordat.Ca i rezultat a unei bune nelegeri a ncrcturii culturale a elevilor, profesorii pot dezvolta moduri noi de a preda, reuind astfel o apropiere de elevii "speciali". Educaia intercultural poate ajuta copiii ce aparin diferitelor grupuri etnice s exploreze i s se neleag mai bine cu dificila problem a identitii, dac acetia nvaa atat despre originile lor ct i despre cultura dominant a societii n care triesc.

181

182