Metodologia cercetării criminologice - metode și tehnici de cercetare in criminologie

1. Metoda etimologic provine din grecescul „methodos”, care înseamnă cale, mijloc, mod
de expunere și se intelege modul de cercetare, sistemul de reguli și principii de cu oaspete și
transformarea realității obiective. Metoda este aspectul teoretic cel mai activ al științei care jalonează
calea dobândirii de cunoștințe noi.

Exista mai multe clasificări, in funcție de mai multe CRITERII:

1. Criteriul temporar- metode transversale urmărind descoperirea realităților între laturile,

aspectele, termenele, procesele socio-umane la un moment dat ( observația, ancheta) și metodele
longitudinale, studiind evoluția fenomenelor in timp (studiul de caz)

2. Criteriul de reactivitate - se referă la gradul de intervenție al cercetătorului asupra

obiectului de studiu. Distingem astfel între: metode experimentale( experimentul sociologic,
criminologie, phisologic) , metode cvasiexperimentale (ancheta, sondajul de opinie), metode de
observatie (studiul documentelor sociale).

3. Criteriul numărului unităților sociale luate in studii - metode statistice ( anchetele

sociale, sondajele de opinie, analizele matematice statistice), metode cazuistice - semnifica studiul
integral al unei unități sau fenomene socio-umane (biografia, studiul de caz, monografia sociologica
criminologia).

4. Criteriul locului ocupat in procesul investigatiei empirice - metode de culegere a

informațiilor (înregistrarea statistica, studiul de teren, ancheta), metoda de prelucrare a informațiilor
( metode cantitative și calitative), interpretarea datelor cercetării (metode comparative și interpretative)

Putem spune ca metoda este o creație a minții umane care se diversifica intr-o multitudine de metode
particulare, fiecare dând nastere la tehnici diferite de cercetare, de unde rezulta:

II) TEHNICA - provine din grecescul TECNE= procedeu, vicleșug și desemnează ansamblul de perceptii
metodologie - reguli, procedee, pentru ca o acțiune sa fie eficientă, atât in sfera producției materiale, cât
și in sfera producției spirituale - tehnici de cunoaștere, de calcul sau de creație - precum și cadrul altor
acțiuni umane. Așadar, putem spune despre tehnica ca este modalitatea practica sau procedurala prin
care este folosită o metoda sau o alta de cercetare.

Tehnica mai este denumită MANIERA DE UTILIZARE de care un cercetător se va folosi ( date, fise,
statistice, mod de operare, ghid, interviuri, ancheta socială) pentru a cunoaște mai bine in mod
particular fenomenul criminalității. De asemenea, in cadrul noțiunii de tehnica se folosește și cuvântul
de procedura, ca echivalent al metodei, astfel ca in categoria instrumentelor se investigare vom include
și aparatele de înregistrare a comportamentelor ( aparate foto, camere de filmat video, aparate de
măsurare a senzațiilor - chinezimetrul, olfactometru, poligraf sau aparate de declanșate a reacțiilor
comportamentale - generatorul de sunete).

III) METODOLOGIA

Provine de la „methodos” care înseamnă știință metodelor care privește doua laturi : analiza critica și
propuneri pentru perfecționarea acestor activități.

Cel mai important congres care a avut loc in ceea ce privește dezbaterea unor probleme de ordin
metodologic pentru a găsi cele mai eficiente metode de studiere a acestor științe sau de analizare a
acestor științe este Congresul al 6-lea din Madrid. Astfel ca despre metrologica vom spune ca este acea
parte din criminologie care se ocupa cu studierea metodelor tehnice ale fenomenului infracțional
următor integrarea acestora intr-un sistem …. Care sa permită îndeplinirea scopurilor acestei științe

IV) CERCETAREA FUNDAMENTALA

a) cercetarea in plan orizontal și vertical are ca scop cu pastrarea fenomenului infracțional și explicarea
cauzelor acestuia, stabilirea tendințelor de evoluție și elaborarea … referitor la cercetarea in plan
orizontal cu oastea trei etape: documentarea (observarea faptelor, colectarea datelor și clasificarea
acestora), elaborarea ipotezelor explicative ( este acea construcție deducția elaborata, care se bazează
pe faptele observate și care urmează a fi verificate), verificarea ipotezelor, dar nu pe cale experimentala,
ci efectiv pe grupuri de control.

1. descrierea este primul stadiul al cercetării ai urmează după faza documentării. Poate fi
mai mult sau mai putin detaliata și depinde de pregătirea, subtibilitatea sau abilitatea practica a
cercetătorului.

2. clasificarea datelor (aranjarea in clase sau categorii a informațiilor dobândite ca urmare

a descrierii)

3. explicarea adică clarificarea naturii și a cauzelor obiectului de cercetare. Va Răspunde

întrebărilor: de ce s a săvârșit o infracțiune, urmând ca in final pe baza tuturor criteriilor ai etapelor
analizate mai sus sa fie elaborata și o teorie criminologia.

V) IZVOARELE CERCETĂRII CRIMINOLOGIECE

1. Statistica = datele statisticii se Raportează in principal la tatălui infracțiunilor constatate,

nr infracțiunilor constatate in funcție de mediul urban sau rural, rata criminalității, distribuția pe orașe,
județe, municipii, nr infracțiunilor săvârșite , tipul de infracțiuni, nr total de autori cercetați (cati sunt sub
măsura preventivă privativa de libertate, cercetați etc)
 2. Ancheta = este cea mai completa metoda de investigație datorită numărului mare de
instrumente folosite (chestionare, ghiduri de interviu, planuri de ancheta), numărului mare de tehnici
folosite (de codificare, de scalare, de analiza) și datorită faptului ca de multe ori utilizează și alte metode
și tehnici de cercetare( precum observare sau analiza documentara) . Ancheta cunoaște și niște limite
care sunt date de multitudinea de metode și tehnici folosite existând o serie de factori de distorsiune
precum sentimentele sau resentimentele pe care subiectul anchetat le are, prejudecățile sale cu privire
la obiectul anchetei, cu privire la anchetator, gradul acestuia de implicare in săvârșirea faptei și tendința
lui de motivare a propriilor acțiuni. Uneori factorii de distorsiune constau și in instrumentele care au
fost gresit elaborate (chestionarele sau ghidurile de interviu cu întrebări ambigue sau vagi care
sugerează răspunsuri)

3. Sondajul = metoda statistica de stabilire pe baza eșantionarii a stratificarii opiniilor in

raport de tipologia criminalității studiate. Se colectează rapid informații, dintre cele mai variate, iar cele
mai frecvente sunt sondajele de victimizare ( dacă a fost victima unui gen, dacă a fost victima unei
infracțiuni de același tip sau tipuri diferite sau dacă victimele infracțiunii au reclamat infracțiunea sau s
au abținut), ale criminalității recunoscute ( se adresează aceluiași eșantion …și care au ca obiect
computerele de fapte penale, in ce au constat aceste fapte și dacă autorii au fost sau nu descoperiți) si
sondajele de opinie ( este util pentru cercetarea criminologica in studierea sentimentelor de …) Opinia
publica manifesta anumite atitudini reactive

4.

VI) METODE ȘI TEHNICI IN CERCETAREA CIMINOLOGICA

a) metoda observarii = este o tehnica principala de investigație ciminologica și distingem între observația
empirica și observația științifică

⁃ observația empirica ia nastere la contactul spontan … fiind limitată la sfera individului, la

grupul social din care face parte. Aceste observații cu caracter spontan s au dovedit a fi ineficiente sau
inexacte, dar chiar și asa ele rețin aspectele inedite ale unui eveniment, având la baza date insuficiente.
Caracteristici: este întâmplătoare ( fiecare individ observa ce se petrece in jurul lui, dar pentru un
cercetător este obligatoriu sa privească lumea înconjurătoare in ansamblu pentru a înțelege fenomenele
care au lor pentru a extrage ceea ce este esențial pentru obiectivul urmărit), este fragmentara( pt ca
retine numai cazuri izolate, o influența apare având …), este vagă si imprecise ( da naștere la confuzii,
deoarece se realizează sub presiunea primelor impresii, astfel ca urmează a fi exagerata de individ,
detalii care afectează întregul ansamblul), este subiectiva( fiind ghidată de opiniile Observatorului), nu
este critica ( pt ca nu dispune de un demers științific), nu este înregistrată de regula la fata locului ( ci
este reținută de memorie care oricât de exersată ar fi, ea va pierde o parte din informație, o va Deforma
sau o va selecta)

⁃ observația științifică = se orientează către un grup bine determinat și este fundamentata

teoretic, este sistemica și integrala, este analitica, metodica și verificată. Observarea in criminologie are
ca obiect domeniul comportamentului delincvent, individual și de grup, acțiunile in care și prin care
acesta se manifesta, reacțiile pe care …
b) metoda experimentala este o observare provocată in condițiile alese de cercetător. Este o observare
perfecta și dirijata care Creează și reunește condiții de observare a fenomenului vizat, stabilește
consecințele, controlează și dirijează variabilele urmărite. Scopul experimentului îl constituie verificarea
și exactitate a ipotezelor întrucât observarea lasă loc se dubii. Experimentul criminologic consta in
analiza efectelor unor variabile independente asupra variabilelor dependente intr-o situație controlată
cu scopul verificării ipotezelor cauzale.

Metoda istorică vizează evoluția fenomenului infracțional de a lungul timpului in funcție de condițiile
concrete socio-umane existente intr o anumită perioada de timp, existența unor anumite tipologii.

Metoda panel se caracterizează prin studierea repetata a unei anumite probleme la nivelul aceleiași
colectivități. Panelului presupune un grup fix de persoane, cercetări repetate, lunga durata pentru a
înregistra reacții, schimbări de opinii, atitudini și comportamente.

Metoda clinica presupune fragmentarea personalității criminalului in elemente izolate, singulare,

obiectul ei fiind chiar cazul individual pentru a putea formula un diagnostic și a identifica personalitatea
criminalului. Astfel, aceasta metoda își concentrează atenția asupra unui caz determinat, urmărind o
reconstituire a carierei antisociale a individului pe parcursul unei perioade de timp.