De Dor

de Grigore Vieru

Există un munte sfânt

Cu semnul credinței pe creastă,
O mare poiană la poale.
O casă cu cireșe de foc.
Un suflet ce mă adastă.
Există un limpede loc.
De ce nu sunt vânt?!
De ce nu pasăre oare?!
De ce sunt numai cuvânt
Cu pași tipăriți
În zăpadă de sare
Căzută pe inima noastră?!