REFERAT PRIVIND TRAFICUL DE DROGURI

Oamenii au consumat droguri din vremuri imemoriale. Fie că erau

utilizate în cadrul practicilor magice, ori în cel al ritualurilor religioase, fie în
scopuri terapeutice, drogurile au însoțit civilizația umană până în zilele
noastre,devenind „cancerul” ce amenință toate națiunile
1.De-a lungul istoriei, fenomenul drogurilor a avut o evoluție ascendentă,de la
simpla folosire în scopuri medicale și terapeutice, de către vindecători,
în perioada antică, până la cultivarea, producerea și comericalizarea acestora dec
ătre rețelele infracționale aparținând crimei organizate, în perioadacontemporană
2.În prezent, traficul ilicit de droguri este o activitate criminală foartelucrativă,
cu caracter supranaţional, care acţionează în conformitate cu legileeconomiei de
piaţă, având drept scopimediat alimentarea centrelor de consum şi, ca finalitate,
obţinerea unor enorme beneficii, ceea ce presupune, în mod justificat, interesul
statului de a-şi orienta, în mod cât mai eficient, propria politică în lupta antidrog,
pentru apărarea sănătăţii propriilor cetăţeni şisalvarea valorilor socio-morale.
Producţia şi traficul de droguri reprezintă forma cea mai activă
demanifestare a crimei organizate: profiturile deosebite din această
activitateveroasă au determinat apariţia a zeci şi sute de grupări şi bande
criminale careau ca principală preocupare producţia şi traficul de droguri.
Îngrijorător estefaptul că această activitate se desfăşoară, în unele ţări, sub
privirile îngăduitoareale guvernanţilor şi şefilor de state.
 În ultimii 15-20 de ani asistăm la o generalizare a problemelor legate de
traficul de droguri, întrucât nu ne mai confruntăm cu situaţii
particulare,fenomenul cuprinzând toate regiunile lumii. Puterea economică şi
influenţa petoate planurile a cartelurilor drogurilor sunt în continuă creştere, iar
odată cu globalizare a consumului de droguri se realizează şi o cooperare tot mai
strînsă şicomplexă între organizaţiile criminale .
 
Se evidenţiază pe de o parte, o specializare a cartelurilor pe diferitetipuri
de droguri, iar pe de altă parte, organizaţiile criminale implicate în traficul
1
 
V. Bercheșan, C. Pletea,
Drogurile și traficanții de droguri
, Ed. Paralela 45, Pitești, 1998, p. 142
 
2
 A. Boroi, N. Norel, V. Radu
 – 
 
Sultănescu,
Infracțiuni prevăzute de legea nr. 143/2000 privind combatereatraficului și
consumului ilicit de droguri
, Ed. Rosetti, București, 2001
.,
 p. 18

Peste un milion de membri au încredere în noi

Începeți o perioadă de probă GRATUITĂ de 30 zile pentru a accesa peste 125
de milioane de titluri fără reclame sau întreruperi!
Începeți perioada gratuită de probă
Anulați oricând.

 
2
de droguri sunt angrenate tot mai mult şi în alte forme de activităţi
infracţionale,din ce în ce mai organizate şi violente, folosind mijloace tehnice tot
maisofisticate şi sisteme de comunicare, de transmisiuni, în felul aces
ta ele
controlând întregul circuit al drogurilor, de la producţie până la desfacerea
cuamănuntul.
 
Organizaţiile criminale deţin în posesie mii de hectare de pământ arabil pentru
culturile de plante opiacee, mii de angajaţi pentru procesul de f 
abricare a
drogurilor, specialişti în domeniul chimiei, informaticii, economico
-financiar,mijloace de transport de toate categoriile, inclusiv mini submarine
s.a.m.d.
În toate ţările se remarcă şi o creştere a consumului de substanţe
stimulente,
în Asia de Vest fiind capturate importante cantităţi de tablete defenetylina, în
Africa crescînd permanent consumul de amphetamine şi
 pemolina.
Folosirea şi abuzul de MDMA, mai cunoscut sub denumirea de “Extazy”,a
condus la înmulţirea numărului de accidente în Europa, America de Nord şiAsia
de Est. Se înmulţesc laboratoarele de producere a metamfetaminei.Comunitatea
Statelor Independente ca, de altfel şi America de Nord, seconfrunta cu un
consum crescut de efedrină, iar cantităţi tot mai ma
ri de Khat
(Chata edulis) sunt exportate de către ţările producătoare în Australia, în ţări
dinAmerica de Nord şi Europa .
 
Un pericol îl reprezintă creşterea masivă a consumului de morfină, cifraanuală a
acestor produse opiacee consummate în lume depăşind 200 toneechivalent
morfină .Cu toate măsurile luate pe plan mondial, în vederea reducerii zonelor
decultură a opiaceelor şi limitării posibilităţilor de sustragere a acestor
substanţefolosite în domeniul medical, mărirea producţiei acestor narcotice a
avut şi areîn continuare un efect negative al raportului mondial dintre creşterea
continuă acererii şi consumul produselor respective.
 
În ultimii ani, în rândul exportatorilor de produse opiacee şi
-
au făcutapariţia şi alte state ca Spania, Franţa, Turcia şi Ungaria, cu precizarea
ca Indiaşi Turcia deţin cele mai mari stocuri de produse opiacee, respective circa
140
tone.
Cunoașterea și consumul drogurilor nu sunt probleme ce au apărut înepoca
contemporană, care să fi apărut brusc și să fi avut o evoluție de
-a dreptul
explozivă. Consumul de droguri a apărut odată cu existența omului ca
ființărațională. Deși aceste substanțe prezintă încă un punct de atracție
pentrucercetători din punct de vedere știiințific, ele reclamă și o schemă de
măsuri pentru combaterea traficului lor ilicit, măsuri care nu
-
și ating scopul urmărit
decât într-
o mică măsură
3
.
3
 A. Boroi, N. Norel, V. Radu
 – 
 
Sultănescu,
Infracțiuni prevăzute de legea nr. 143/2000 privind combatereatraficului și
consumului ilicit de droguri
, Ed. Rosetti, București,
2001, p. 9

 
3
1.2.
 
Traficul de droguri în dreptul penal român
-
Legea nr. 143 din 26 iulie 2000 privind prevenirea şi
combaterea
traficului şi consum
ului ilicit de droguriCAP. II
Sancţionarea traficului şi a altor operaţiuni ilicite cu substanţe aflate
 
sub control naţional
 
ART. 2
(1) Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea,
transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea,distribuirea, livrarea cu
orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea,
cumpărarea, deţinerea ori alte operaţiuni privind circulaţia drogurilor de
 
risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea
 unor drepturi.
(2) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) au ca obiect droguri de mare risc,
 
 pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi.
 
ART. 3
(1) Introducerea sau scoaterea din ţară, precum şi importul ori
exportul
de droguri de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani
 
şi interzicerea unor drepturi.
 
(2) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) privesc droguri de mare risc,
 
 pedeapsa este închisoarea de la 7 la 15 ani şi interzicerea unor drep
turi.
ART. 4
(1) Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea,
 prepararea, transformarea, cumpărarea sau deţinerea de droguri de risc pentru
 
consum propriu, fără drept, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani
 
sau cu amendă.
 
(2) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) privesc droguri de mare risc,
  pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
ART. 5
Punerea la dispoziţie, cu ştiinţă, cu orice titlu, a unei locuinţe sau a
 
unui local ori a oricărui alt loc amenajat, în care are
acces publicul, pentru consumul ilicit de droguri ori tolerarea consumului
ilicit în asemenea
locuri se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor 
 drepturi.
 
4
ART. 6
(1) Prescrierea drogurilor de mare risc, cu intenţie, de către medic,
 
fără ca aceasta să fie necesară din punct de vedere medical, se pedepseşte cu
 
închisoare de la un an la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.
 
(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancţionează şi eliberarea cu
 
intenţie de droguri de mare risc, pe baza unei reţete medicale prescrise în
 
condiţiile prevăzute la alin. (1) sau a unei reţete medicale falsificate.
 
(3) Obţinerea de droguri de mare risc prin folosirea unei reţete medicale
 
 prescrise în condiţiile prevăzute la alin. (1) sau a unei reţete medicale
 
falsificate se pedepseşte cu închisoare de la un an la 3 ani.
 
1.3. Precizări terminologice
 
Legea privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri(
nr.
143/2000) defineşte drogurile ca fiind plantele şi substanţele stupefiante
ori psihotrope, pe care acestea le conţin (apud. Stanciu, 2003, p19).
SociologulamericanGood E. sublinia că orice definiţie a drogului trebuie să ia în
considerare dimensiuneas
ocială, culturală şi contextuală. Definiţia droguluidiferă de la o cultură la alta,
de la unstil de viaţă la altul, de la o mentalitate laalta. Societatea defineşte ce
este un drog şiastfel ne schimbăm atitudinea faţă desubstanţele etichetate ca
fiind d
rog. Unele drogurisunt acceptate de societate, putându-
se fabrica, comercializa şi consuma în multe părţi alelumii: alcoolul,tutunul,
cofeina din cafea şi ceai. Alte substanţe pot fi utilizate liber deoarecesunt
destinate altor tipuri de folosinţă: lipire, vopsire, lichide de curăţare, iaraltele
sunt utilizate în medicină: morfina.
 
Potrivit definiţiei formulate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii(OMS),drogul
reprezintă substanța care, odată absorbită de un organism viu, poate
modifica una sau
mai multe funcții ale acestuia. Din punct de vederefarmacologic, drogul este
substanța utilizată de medicină și a cărei administrareabuzivă (consum) poate
crea o dependență fizică și (sau) psihică ori tulburărigrave ale activității mentale,
percepției, comportamentului, cunoștinței iarconsumul este acea folosire
excesivă, continuă sau sporadică, incompatibilă saufără legătură cu practica
medical.
 
Conform Dicționarului Explicativ al Limbii Române, drogul este osubstanță de
origine vegetală, animală sau minerală, care se întrebuințează la prepararea unor
medicamente; așadar remarcăm proprietățile curative aledrogurilor, însă acestea,
deși folosite pentru vindecare, pot avea și efecte nocive
 
5
asupra organismului uman. Prin drog se mai înțelege și substanța stupefiantă
sautoxică, interzisă de legislațiile naționale și internaționale.
 
Substanța stupefiantă este definită de Dicționarul Explicativ al Limbii
Româneca fiind substanța medicamentoasă care inhibă centrii nervoși,
provocând o stare
de i
nerție fizică și psihică și care, folosită mult timp, duce la obișnuință și la
necesitatea unor doze crescânde.
CAPITOLUL II: CLASIFICAREA DROGURILOR
In functie de efectele psihologice, drogurile pot fi:
 stimulative/excitante,depresive si halucinogene.
2.1. Drogurile stimulative (Excitantele)
 Sunt drogurile care stimuleaza sau excita sistemul nervos central.

 
 Amfetaminele.
Pulbere (
 sulfat de amfetamine
) sau lichid cu mirosaromat (
amfetamina baza
).
 Metamfetaminele s
unt substantele chimicede sinteza din clasa amfetaminelor, avind aceleasi
utilizari si efecte. (Inultimii ani a luat amploare traficul de
 pemolina
, substanta psihotropa cu proprietati similare amfetaminelor).

 
Cocaina.

 
Drogurile acceptate social:
 nicotina, cafeina.

 
Nicotina
.
 
Actioneaza asupra sistemului nervos periferic, astfel incitmesajele de la creier
spre muschi ajunge aici doar partial. Efecte: a)senzatia de letargie, relaxanta
pentru unii, neplacuta pentru altii; b)oboseala mai rapida, interpretata de unii ca
relaxare. Persoanele carerenunta la fumat se simt adesea nervoase. Explicatia:
nicotina nu
mai blocheaza accesul la destinatie al intregului mesaj venind de la creier, provo
cind un raspuns complet.

 
Cafeina
se gaseste in cafea, ceai si bauturile de tip cola.
Stimulent puternic, care actioneaza direct asupra sistemului neros central, marin
dnivelul alertei autonome. Utilizarea masiva si de durata poate duce la:

 
6
somn agitat sau insomnie, nervozitate si chiar anxietate. La unele
femeiaccentueaza durerea menstruala.
2.2. Droguri depresive
 

 
 Alcoolul
. Drog puternic, cu efecte aparent exaltante. Efecte:
a)
 sedativ,incetineste functiile sistemului nervos central (inhiba receptorii
denoradrenalina din creier). Aceasta produce somnolenta, scaderea vitezeide
reactie la stimuli (interzis soferilor s.a.) si scaderea tensiunii arteriale,ceea ce da
impresia falsa de exaltare, in ciuda faptului ca este sedativ;
b)
 amnezic: omul baut uita, ceea ce-l face sa se simta mai lipsit de griji simai
energic. Consumul constant de alcool poate duce la pierdereamemoriei
(sindromul lui Korsakoff);
c)
 distrugerea capacitatii de judecatacritica (soferul baut crede ca conduce mai
bine, cind, de fapt, conducemai periculos);
d)
 alcoolul activeaza hormonii sexuali, ceea ce ar puteamari apetitul sexual,
ducind la falsa impresie a efectului stimulativ; teface "sa doresti mai mult, dar sa
poti mai putin";
e)
 dezinhiba la modul
real sau la modul asteptat, deci prin autosugestie (“In vino veritas”).
Efectele asupra comportamentului difera de la o persoana la alta. Totusi,sub
concentratia de 0,03% alcool in cantitatea totala de singe alorganismului, omul
se simte relaxat sau frivol/ametit. La 0,1% - dupa
trei beri - simturile si sistemele motorii pot fi afectate atit de mult, incitsofatul
devine riscant. La 0,2% bautorul este incapabil sa faca ceva, iardoza de peste
0,4% este adeseori letala. Uzul excesiv sau renuntarea laalcool pot duce la
halucinatii:
delirium tremens
 este fenomenulhalucinator - subiectii "vad" gindaci sau animale care se
inghesuie pe ei,fac confuzii mari si tremura din tot trupul.

 
 Sedativele=tranchilizante=hipnotice
(libriul sau valiul, diazepamul) sunttranchilizante prescrise medical impotriva
durerii, a tensiunii sauanxietatii. Efectul lor major consta in relaxarea muschilor,
prin afectareasistemului nervos central.

 
Narcoticele
 (produc somnul sau inconstienta), respectiv
opiaceele
 
(drogurile derivate din opium), considerate de asemenea “droguri dure”:
heroina, morfina si codeina (enumerate in ordinea descrescatoare a puterii).

 
Drogurile designer-ului 
.
“Designer drugs” 
 
constituie un nou tip dedroguri (din anii 70) aparute pe piata clandestina, prin
derivarea de ladiferite stupefiante. Cele mai cunoascute tipuri: derivati de
fentanil siderivati de petidina. Foarte periculoase, in special MPTP; aceasta
daimediat boala Parkinson, chiar si la tineri.

 
7
2.3. Droguri halucinogene
 Halucinogenele sunt droguri care produc excitatia sinapselor asociate
cusenzatiile. Produc modificari directe ale starii de constienta, cauzind
halucinatiisau amplificind perceptia senzoriala: drogatul percepe false sunete,
lumini etc.Efectele dureaza putin. Majoritatea provin din surse naturale si sunt
utilizateilegal ca deconectante, ca sursa de inspiratie de catre scriitori si artisti
plastici(in trecut).

 
LSD
 – 
ul. Numai LSD este sintetic (dietilamida acidului lizergic). Numaiefectul
LSD
-ului dureaza citeva ore. Efecte placute sau neplacute, infunctie de montajul
mintal = expectanta consumatorului.

 
PCP
 (fenciclidina hidroclorica), cunoscuta sub numele de "prafulingerului" ("angel
dust"). Se adauga ruperea contactului cu realitatea,agresivitatea (care poate
persista citeva saptamini). In general setraverseaza fazele: violenta,
comportament psihotic - 5 zile, alte 5 zile decomportament imprevizibil si cu
insomnii si o rapida refacere in ultimele4 zile. In timp, apar tulburari diferite.

 
 Marijuana
: halucinogena, in plus fie depresiva, fie stimulativa, in functiede doza. La doze
mai scazute actioneaza ca depresiv. La femei perturbaovulatia.

 
Cannabis sau cinepa indiana
. Pudra. Fumata, mestecata, adaugata
in produsele de patiserie, alte alimente, in bauturi. Efectele pudrei decannabis
depind de calitatea sa, de cantitatea absorbita si de consumator.Dozele mici
produc euforie si o stare de exaltare agreabila care se terminacu somn. Nu
provoaca dependenta fizica ci, la unele persoane firave,dependenta psihica.
Scadere a activitatii, diminuarea atentiei si memoriei,tulburari de caracter
(iritabilitate, instabilitate) si de dispozitie (alternareafazelor de depresie cu
momente de exaltare).
 
Fiind cel mai ieftin este largutilizat (ex. 75
 – 
80% din consumatorii francezi).

 
Hasis
. Extras din cannabis. Presat in placute, capsule sau cuburi, poate fi
mincat sau fumat cu o pipa speciala (“shilom”). Provoaca o betie euforica
si expansiva, dar dozele puternice pot determina crize de
depersonalizare(cannabism). Consumul indelungat duce la apatie si lenevie,
alterari
ale bronhiilor, imbatrinire prematura, slabire a sistemului imunologic situlburari
ale gindirii.

 
 Mescalina
. Extrasa dintr-un cactus mexican de desert, numit
lophophora.
Este un alcaloid
 
halucinogen care se prepara sub forma de capsulegelatinate. Intrucit produce
greata, este evitata. Cactusul
lophophora
din

 
8
nordul Mexicului este alb si provoaca celor ce consuma o licoare preparata din
el viziuni inspaimintatoare sau ilaritate. Betia poate dura 2-3 zile. Localnicii
consuma cantitati considerabile. Asta le da putere, iiexcita la lupta, le anuleaza
frica, ii face rezistenti la foame si sete. Cindnarcoticul isi face efectul, dupa o
stare de frenezie individul isi pierdecontactul cu realitatea, se dezorienteaza,
cade incetul cu incetul intr-ostare de transa. Functiile cerebrale se degradeaza
pina la anulare.

 
Opiul si derivatele lui (opiaceele).
Opiul se extrage din macul alb, aceasta planta fiind o sursa de aprox. 15 alcaloizi
care formeaza familia
opiaceelor. Varietatea “album” da flori albe si sucul numit opiu. Macul
(
 papaver somniferum)
 are varietatile de:
album, glabrum, negrum
 si
 setigerum
. Se foloseste latexul din capsula. Picaturile se solidifica pina adoua zi, se culeg,
se usuca citeva zile si apoi se aglomereaza in bucati,turte, chifle, batoane
cunoscute sub aproape 100 denumiri in lume. Este
opiul brut 
. Datorita mirosului specific, puternic, este depistat cu ciinii.Din opiu se obtin, in
industria farmaceutica: morfina, papaverina, tebaina,codeina.Macul se cultiva in
zonele cu clima temperata din Europa si Asia (inclusivRomania). In Europa se
foloseste, de regula, in scopuri terapeutice si chiar ca planta ornamentala.In
traficul ilicit exista:1.
 
Opiul brut
. Cel mai valoros este cel colectat de la macul cultivat in Iransi Taiwan.2.
 
Ciandu (
chandoo,
 
opiul rafinat)
. Foarte raspindit in Extremul Orient pentru fumatul cu pipa sau consumarea sub
forma de comprimate.3.
 
Dross (cenusa opiului fumat)
. Folosit mai ales de opiomanii saraci.Daca are forma si marime unei tigari, are
diferite denumiri in functie dezona geografica. Nu are taria celui rafinat, dar este
suficient de puternic pentru a provoca efectele tipice ale drogului.
Consumul de opiu produce la început obișnuință, după care
toxicomanie.Intoxicația cronică se produce prin fumat sau prin ingerare.
Obiceiul de a fumaopiu se întâlnește în țări din Asia, unde drogurl se amestecă
cu alte ingredi
ente, preparându-
se o masă vâscoasă, care se introduce în pipe speciale după care seaprinde ca
tutunul obișnuit. La început primele pipe sunt neplăcute întrucât

 
9
 provoacă cefalee, amețeli și grețuri. Organismul se obișnuiește, însă destul dere
pede, fumătorul simțind o senzație de euforie, de odihnă, visează frumos
4
.

 
Morfina (derivat principal al opiului)
. Un alcaloid alb si cristalin care provoaca toxicomania intr-o masura mai mare
decit opiul. Folosit mult inmedicina, ca analgezic puternic.Morfina, considerata
arhetipul drogurilor, este substanta de referinta pentru masurarea puterii
analgezice a celorlalte droguri. Producedependenta concomitent fizica si psihica,
insotita de toleranta. La o dozamica
 – 
 efecte euforizante, la doze mai ridicate da somnolenta insotita
devise.Dependenta psihica se instaleaza ca efect al starii euforice.Dependenta
fizica se manifesta la intreruperea administrarii drogului, prininstalarea
sindromului de abstinenta. El apare la câteva ore de la ultimaadministrare,
manifestindu-se, pe termen scurt, prin deprimare,tremuraturi musculare, dureri,
slabiciune fizica, insomnie, agitatie, greata,crampe musculare si abdominale,
cresterea tensiuinii, accelerarearespiratiei, confuzie, apatie, slabire, sterilitate,
edem pulmonar, colaps.Manifestarile neuropsihice duc la psihoze grave.Efecte:
euforie, apoi anxietate insotita de suferinte cumplite.

 
Heroina (diacetilmorfina).
 Numita si Hong Kong Rocks, Brown Sugar,
Vogelfutter (“Hrana pentru pasarele”). Alcaloid opiaceu de 3 ori mai
activ si de 5 ori mai nociv ca morfina, dar mai putin hipnotic. Descoperitain
1898.Tipuri:-heroina de baza (Heroina 2, fata de morfina bruta, socotita Heroina
1)heroina 3 (Brown sugar)-
heroina 4 (“Alba”).
 
4
 A. Boroi, N. Norel, V. Radu
 – 
 
Sultănescu,
Infracțiuni prevăzute de legea nr. 143/2000 privind combatereatraficului și
consumului ilicit de droguri
, Ed. Rosetti, București, 2001
.,
 p. 30

 
10
Heroina care nu a cunoscut nici un proces de purificare (heroina bruta),este
numita pur si simplu heroina, la care se poate adauga numele tarii sau alregiunii
geografice de provenienta: heroina mexicana, heroina iraniana. Cindaceasta
heroina este foarte diluata, pentru a fi vinduta, se numeste heroina
strazii(concentratie de 3-6% heroina).Actioneaza mai violent ca morfina,
provocind crize de abstinenta maigrave, cu anxietate respiratorie si depresiuni
totale. Intoxicarea cronica semanifesta prin slabiciune generala, insomnie,
greturi, convulsii,
dereglari psihice, socuri cardiace si uneori forme de precolaps. Opereaza rapid,o
bligindu-si victima sa se injecteze la fiecare 3 ore. Dependenta instalata
deheroina este atit de tiranica, incit niciodata toxicomanul respectiv nu se
vaintoarce la opiu.Heroina este un narcotic ce da o puternica adaptare si nevoia
de a maridoza. Ea stimuleaza atit centrii placerii, cit si centrii care dau
obisnunita sidependenta fizica. Efecte: a) elimina durerea si creeaza sentimentul
de "bine"; b) afecteaza sistemul imunitar natural, c) insensibilitate la foame, d)
indiferentageneralizata (nici un eveniment extern - social - nu mai are
semnificatie pentrudrogat). Moartea survine ca supradoza, ca simpla
imbolnavire datoritainjectarilor nesterile, ca malnutritie. Injectabila si gen tigari:
fumatorii spun ca"vineaza dragonul".Intens utilizata pretutindeni. Folosita in
medicina in unele tari din EuropaOccidentala, dar total interzisa in SUA.
CAPITOLUL III: ASPECTE JURIDICO-PENALE
 
3.1. Obiectul ocrotirii penale
Obiectul juridic special al tuturor infracțiunilor
reglementate de Legea
nr.143/2000 este constituit din anumite relații sociale privind sănătatea
publică,respectiv din acele relații care sunt afectate prin producerea,
deținerea, circulația
drogurilor.Obiectul material este diferit, în raport cu
feluritele infracțiuni prevăzute
de lege.

Peste un milion de membri au încredere în noi

Începeți o perioadă de probă GRATUITĂ de 30 zile pentru a accesa peste 125
de milioane de titluri fără reclame sau întreruperi!
Începeți perioada gratuită de probă
Anulați oricând.

 
11
Constituie, astfel, obiect material al infracțiunii:
 - drogurile de risc sau de mare risc
 – 
 
în cazul infracțiunilor prevăzute de
art. 2-5;-
rețeta medicului prin care se prescrie, fără a fi necesară din punct de
vedere medical, administrarea de droguri
 – 
 
la infracțiunea prevăzută de art. 6;
 -
corpul persoanei asupra căreia s
-a experimentat ilicit un drog, sau al
 persoanei căreia i s
-
au administrat, în afara condițiilor l
egale, droguri de marerisc
 – 
 
în unele variante ale infracțiunilor prevăzute de art. 1 și art. 4, respectiv
art. 7;-
 produsele furnizate minorului care conțin inhalanți chimici toxici – 
 laart. 8;-
va constitui, după caz, obiectul
 
material al infracțiunii la care a participat finanțatorul (droguri, precursori, etc)
- la art.10.
Infracțiunea prevăzută de art. 11 este lipsită de obiect material.
 
3.2. Subiecții infracțiunii
 
Ca regulă generală, subiectul
 
activ nemijlocit (autor) al infracțiunilorreglementate de Legea nr. 143/2000 este
necircumstanțiat de text, cu excepțiainfracțiunii prevăzute de art. 6, la care
subiectul activ are calitatea de medic
- în
alin. (1) și de farmacist
- în alin. (2). Partic
ipația la săvârșirea infracțiunilor este posibilă în toate formele acesteia – 
 coautorat, instigare, complicitate.
Subiectul pasiv principal este statul, ca reprezentant al societății interesată
în păstrarea sănătății tuturor membrilor săi. Subiectul pasiv
 poate fi, în subsidiar,
 persoana asupra căreia se răsfrânge acțiunea ilicită, adică persoana a
căreisănătate a fost pusă în pericol. Pentru a avea această calitate, textele nu cer
ca prin acțiunea făptuitorului să se producă, efectiv, vătămarea sănătății
unei persoane.
3.3. Latura obiectivă
 
Elementul material al infracțiunilor se exprimă printr 
-
o pluralitate de acțiuni,specifice variatelor modalități normative, și doar prin
excepție în inacțiuni,
astfel:transformare, oferire, punere în vânzare, vânzare, distribuire, livrare,
trimitere,
transport, procurare, cumpărare, deținere și alte operațiuni privind circulația
drogurilor de risc
 – 
 art. 2, alin. (1), respectiv droguri de mare risc
 – 
 art. 2 alin.
 
12
(2); introducere sau scoaterea din țară, import ori export de droguri de risc – 
 art.3 alin.(1), respective droguri de mare risc
 – 
 
art. 3 alin. (2); punere la dispozițiecu știință a unui loc
 amenajat pentru consumul ilicit de droguri
 – 
 art. 5;
 
 – 
 art. 6 alin.(1);
condițiile alineatului precedent – 
 art. 6 alin. (2);
 – 
 art. 7;
 – 
 art. 8;
 – 
 art. 11.
La infracțiunea prevăzută de art. 5, elementul material consta și
într-o
inacțiune, anume tolerarea consumului ilicit de droguri într 
-un loc amenajat.
Urmarea imediată a oricăreia dintre acțiunile menționate constă în creareaunei
stări primejdioase pentru sănătatea publică.
 
Producerea stării de pericol este
 
inerentă în oricare din ipostazelenormative, astfel că legătura de cauzalitate
dintre acțiune și consecință rezultă
ex re.
Infracțiunile prevăzute de art. 2 și 3 au reglementate modalitățile normative
tip (simpla) în alineatele (1), iar modalitatile agravate în alineatele (2),
agravarea fiind motivată de natura obiectului material al acelor infracțiuni – 
 
„droguri de mare risc”.
 
De asemenea, legea instituie o modalitate agravată comună
infracțiunilor prevăzute de art. 2, 6
-
8 și 11 în cazul când
faptele acolo incriminate au avut caurmare moartea victimei
 – 
 art.12.
3.4. Latura subiectivă
 
Infractiunile reglementate de legea analizată se savârșesc, fără excepție,cu
intenție – 
 
directă sau indirectă.
 
Așadar, participanții la săvârșireainfracțiunilor trebuie să realizeze că faptele lor
sunt contrare regimului legal aldrogurilor și să urmărească, după caz, să accepte
producere acestui rezultat.
 
La infracțiunea prevăzută de art. 5 (punerea la dispoziție a unei locuințe),intenția
este întotdeauna directă. Săvârșirea din culpa a infracțiunilor prevăzutede art. 2
alin. (1) și art. 4 – 
 
ambele în modalitatea „deținere” de droguri – 
 este
exclusă. În cazul agravantei prevăzute în art. 12 pentru infracțiunile
reglementate în art. 2, 6-
8 și 11, forma de vinovăție este praeterintenția,
deoarece rezultatul mai grav
 – 
 decesul victimei
 – 
 este datorat culpei
făptuitorului.
 
Pentru realizarea infracțiunilor legea nu pretinde existența unui anumit
scop ori a unui anumit mobil.
 
13
3.5
. Forme. Modalități. Sancțiuni
 
Actele preparatorii. Unele acte de pregatire a infracțiunilor – 
 producerea
sau procurarea mijloacelor ori instrumentelor, precum și luarea de măsuri
învederea comiterii infracțiunilor prevăzute la art. 2
-
7 și art. 10
- au fost ridicate la
rangul și regimul juridic al tentativei și incriminate potrivit art. 13 alin. (2).
 
Tentativa infracțiunilor prevăzute la art. 2
-
7 și art. 10 se pedepsește înconformitate cu dispozițiile art. 13 al
in. (1).
Consumarea infracțiunilor survine la momentul executării complete
a acțiunilorincriminate (fabricarea, importul, vânzarea de droguri, înmânarea
prescripției
medicale, etc).
Traficul ilicit de droguri prezintă mai multe modalitati normativ
e descrisede norma de incriminare atât în varianta tip (cultivare, producere,
fabricare,experimentare, extragere, preparare, transformare, oferire, punere în
vânzare,
vânzare, distribuție, livrare cu orice titlu, trimitere, transport,
procurare,cumpărare, deținere), cât și în variantele calificate sau asimilate
prevăzute delege. Acestor modalități normative pot să le corespundă multiple și
variatemodalități de fapt determinate de împrejurările în care fapta a fost comisă,
demijloacele de săvârșire folosite, de calitatea făptuitorului, locul săvârșirii
faptei,
timpul comiterii acesteia etc.
Infracțiunile prevăzute de Legea nr. 143/2000 sunt sancționate cu pedeapsa
închisorii, unele sancțiuni, pentru formele agravate, având maximul de
20 de ani
. La unele infracțiuni, dintre cele cu gradul cel mai ridicat de pericol
social
 – 
 
art. 2, 3, 5 și 12 – 
 
alături de pedeapsa principală este prevăzută și pedeapsa complementară a
interzicerii unor drepturi.
 
Deosebit dispozițiilor curprinse în art
. 75 din Codul penal, s-a instituit,
 pentru infracțiunile cuprinse în prezenta lege, un regim propriu de agravare
arăspunderii penale, fiind considerate circumstanțe agravante, potrivit art.
14,următoarele împrejurări:
 a) persoana
care a comis infracțiunea îndeplinea o funcție ce implicăexercițiul autorității
publice, iar fapta a fost comisă în exercitarea acestei funcții;
  b) fapta a fost comisa de un cadru medical sau de o persoana care are,
 potrivit legii, atribuții în lup
ta împotriva drogurilor;
c) drogurile au fost trimise și livrate, distribuite sau oferite unui minor, unui
 bolnav psihic, unei persoane aflate într-un program terapeutic ori s-au efectuat
alte asemenea activități interzise de lege cu privire la una d
intre aceste persoane
ori daca fapta a fost comisă într 
-
o instituție sau unitate medicală, de învățământ,militară, loc de detenție, centre
de asistență socială, de reeducare sau instituție
medical-
educativă, locuri în care elevii, studenții și tinerii desfășoară activități
educative, sportive, sociale orin în apropierea acestora;
d) folosirea minorilor în savârșirea faptelor prevăzute la art. 2
-11;
e) drogurile au fost amestecate cu alte substanțe care le
-
au mărit pericolul pentru viața și integr 
itatea persoanelor.
 
14
În cazul circumstantei agravante prevăzute la lit. c), referitoare lasăvârșirea
faptelor într 
-
o instituție de învățământ ori în locuri în care elevii,studenții și tinerii desfășoară
activități educative, sportive, sociale
sau în
apropierea acestora, la maximul special prevăzut de lege se poate adăuga unspor
care nu poate depăși 5 ani, în cazul închisorii sau maximul general, în cazul
amenzii.S-
a prevăzut și măsura de siguranță a confiscării speciale a drogurilor și aaltor
bunuri care au făcut obiectul infracțiunilor prevăzute la art. 2
- 10, sauobligarea condamnatului la plata echivalentului în lei în ipoteza în care
acestea
nu se mai găsesc. De asemenea, sunt supuse confiscării: banii, valorile sau
oricare alte bunuri dobândite prin valorificarea drogurilor
 – 
 art.17.
Legea introduce o cauza de nepedepsire și o cauză de reducere a pedepsei.Prima
cauză – 
 
stabilită prin art. 15 – 
 
operează atunci când persoana care, maiînainte de a fi începută urmarirea
penala, denunță autorităților competente participarea sa la o asociație sau
întelegere în vederea comiterii uneia dintreinfracțiunile prevăzute la art. 2
-
10, permițând, astfel, identificarea și tragerea larăspundere penală a celorlalți
participanți.
 
Beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de
lege
 – 
 
în conformitate cu dispozițiile art. 16 – 
 persoana care a comis una dintre
infracțiunile prevăzute la art. 2
-
10, iar în timpul urmăririi penale denunță și
faciliteaz
ă identificarea și tragerea la răspundere penală a altor persoane care ausăvârșit
infracțiuni legate de droguri.
 
3.5. Modalități de investigare și probare
 
Depistarea traficanților presupune o activitate complexă, organizatăminuțios și
uneori de lungă durată, în care investigațiile și verificările au o mareimportanță.
 
Pentru depistarea traficului de stupefiante se efectuează supravegheri
șiverificări, verificări de registre, corespondențe și evidențe financiar contabile,
inclusiv cele
 pe suport informatic, care ar putea avea legatură directă sauindirectă cu bunurile
importate, exportate sau tranzitate pe teritoriul național. Deasemenea, se
efectuează supravegherea și verificarea operativă a clădirilor,
depozitelor, terenurilor, unde a
r putea să se găsească stupefiante sau precursori(substanțe utilizate frecvent
în fabricarea drogurilor).
 Pentru depistarea stupefiantelor sunt folosite dispozitive cu raze X, mai
ales pentru controlul bagajelor și a locurilor greu accesibile, ca și aparatura
deexaminare neutronică.
 
 
15
Pentru interceptarea transporturilor clandestine, autoritățile folosesctehnica
ultrasofisticată, cum ar fi nave rapide, aparatura de control (radare),avioane
AWACS (radar cu rază foarte mare de scanare) și sateliți.
 
Pentru identificarea toxicomanilor în mod operativ, până la efectuareaunei
investigații medico
-
legale, trebuie știut că:
 
a) când se apropie momentul injectării sau ingerării, deci nevoia de drog,
la toxicomani apar
simptome ca lăcrimări, curgeri nazale, dureri, mâncărimi,căscături, stări
de teamă, transpirații, frisoane, dilatarea pupilelor, irascibilitate,agitație,
nervozitate;
 
 b) toxicomanii aflați sub influența stupefiantelor sunt somnolenți, apatici, puțin
comunicativi, privesc în gol și se izolează pentru a „gusta plăcerea”
stupefiantului.
Activitatea de documentare presupune obținerea unor informații, datereferitoare
la fapta săvârșită și autorul ei pentru ca, pe baza acestora, organele
compet
ente să decidă dacă este sau nu cazul să dispună începerea urmăririi
 penale.
Pentru descoperirea și ridicarea mijloacelor materiale de probă, un rolimportant
îl are cercetarea la locul săvârșirii infracțiunii.
 
În cercetarea la fața locului se
 vor folosi:din autovehicule;
necesară radiografierii unor obiecte în care sunt ascunse
stupefiante.
 În faza statică
 
a cercetării la fața locului se vor avea în vedere următoareloraspecte: luarea
măsurilor de prevenire a intoxicațiilor cu stupefiante și de
salvare a eventualelor victime; fotografierea sau filmarea stupefiantelor, a
locurilor unde au fost ascunse; descoperirea obiectelor corp delict și
a urmelorvizibile; efectuarea percheziției corporale asupra persoanelor implicate
etc.
 
 În faza dinamică
 
a cercetării la fața locului, trebuie avute în vedereurmătoarele: examinarea
amănunțită de către medic a persoanelor suspecte căsunt sub influența
stupefiantelor, în vederea recoltării probelor de sânge și urinași a luării măsurilor
medicale ce se impun; precum și ex
aminarea
îmbrăcămintei, a bagajelor etc.
 
Pregătirea constatării infracțiunii flagrante. Printre activitățile
preliminareconstatării infracțiunii flagrante se înscriu:
 
a) Stabilirea oportunității și necesității constatării infracțiunii fla
grante,
 b) Obținerea de date referitoare la făptuitor și activitatea sa infracțională;
 
c) Pregătirea mijloacelor tehnice criminalistice;
 
d) Stabilirea momentului și a modului de acțiune.
 
 
16
Realizarea efectivă a prinderii în flagrant pres
upune:a) Identificarea martorilor oculari;
 b) Stabilirea activității ilicite desfășurate în momentul constatării;
 
c) Declinarea calității organului judiciar și luarea măsurilor pentruîntreruperea
activității ilicite;
 d) Acordarea primului ajutor persoanelor intoxicate;
e) Identificarea făptuitorului.
 
În anchetarea traficului de stupefiante, printre primele acte de urmărire penală
efectuate se află percheziția, alta decât cea realizată în cazul flagrantului.
 
În asemenea situații, percheziția trebuie efectuată cu operativitate, realizându
-se
elementul surpriză, fără însă a se neglija problemele de detaliu.
 
Momentul efectuării perchezițiilor trebuie ales cu multă grijă, acestea
efectuându-
se, de regulă, atunci când cercetările ajung în stadiul în care existăconvingerea
că se vor putea obține maximum de probe.
 
Examinarea înscrisurilor. Cu ocazia efectuării percheziției, pot fi ridicate
șianumite înscrisuri care au legatură cu fapta cercetată. O problemă care trebuie
cl
arificată în acest caz este determinarea exactă a criteriilor după care sestabilește
“legătura cu fapta”, astfel încât să nu fie întârziate cercetările.
 
Dispunerea de constatări tehnico
-
științifice și expertize. Constatările
tehnico-
științifice sau
expertizele sunt absolut necesare în cauzele penale
referitoare la traficul de stupefiante, ele constituind principalele
modalitățiștiințifice de dovedire a existenței stupefiantului.
 Ascultarea persoanelor implicate în traficul de droguri. Din perspectiva
tacticii criminalistice ascultarea se va face în funcție de situația concretă
afiecărei persoane implicate. În interogarea traficanților sau consumatorilor
destupefiante trebuie să se stabilească legăturile dintre sursele de aprovizionare
și
dest
inația stupefiantelor, urmărindu
-se evaluarea volumului traficului ilicit de pe raza unei regiuni sau zone
geografice.
Mișcarea stupefiantelor presupune deplasarea lor de la locul de origine sau
de producere, spre consumator.
Deoarece consumatorii sunt răspândiți în toată lumea, rezultă că aria demișcare a
stupefiantelor este foarte mare.
 
CAPITOLUL IV:
Evoluţia şi tendinţele manifestate detraficul ilicit şi abuzul de droguri la
nivel naţional şi internaţional
 
Traficul de droguri prezintă o serie de caracteristici generale desprinse din
numeroasele anchete efectuate de O
rganismele naţionale şi internaţionaleînsărcinate cu prevenirea şi reprimarea
acestui flagel al lumii contemporane.
 
 
17
Caracterul
comercial şi organizat al traficului ilicit este dat de legea cereriişi ofertei şi de
faptul că obţinerea unor 
 
 profituri cât mai mari pe această cale esteunicul scop al reţelelor de transport şi
de vânzare al drogurilor 
5
.Caracterul clandestin este
ilustrat de faptul că cei care dirijează acest traficsunt necunoscuţi pentru marea
masă a
 
traficanţilor de rând, camuflându
-
şiactivităţile ilegale în anumite acţiuni permise de lege. Intermediarii în
acesttrafic sunt aleşi
 
în funcţie de posibilităţile de deplasare pe care le oferă profesiasau calitatea lor
uzând frecvent de identităţi false.
 
Profiturile obţinute de pe urma afacerilor cu droguri sunt plasate în general,în
ţări ale căror bănci admit practicarea
 
unor conturi bancare anonime şi le
 
garantează secretul
6
.
Luarea în considerare a riscului este o altă caracteristică, motiv pentru
careitinerariile şi modurile de operare folosite
 
variază în funcţie de anumitedificultăţi cunoscute sau prevăzute. Sunt preferate
rute indirecte şi ma
i lungi,
dacă prezintă mai
 
multă siguranţă, intermediarii sunt schimbaţi, dacă pot fidescoperiţi, iar uneori
chiar suprimaţi, dacă „vorbesc prea mult”.
 
Legătura cu mediile criminale este o altă caracteristică importantă a
traficului ilicit de droguri. Sunt foarte multe
cazurile în care traficanţii dedroguri au legături cu bande organizate specializate
în exploatarea prostituţiei, a
 jocurilor
clandestine, precum şi în falsificarea şi plasarea de monedă falsă.
Pe de
altă parte, foştii specialişti ai hold
-up-urilor ori
 proxeneţii sereconvertesc în traficanţi de droguri.
 
Traficul individual este o ultimă caracteristică a traficului internaţional
dedroguri. Numeroşi indivizi originari din
 
zonele producătoare de d
roguri
efectuează pe cont propriu transporturi de mici cantităţi de drog, în specialfrunză
şi răşină de
 
cannabis şi substanţe psihotrope.
 De-
a lungul istoriei, fenomenul drogurilor a avut o evoluţie ascendentă , de
la simpla folosire în scopuri me
dicale şi
 
terapeutice de către vindecători,
în perioada antică, până la cultivarea, producerea şi comercializarea acestora dec
ătre reţele
 
infracţionale aparţinând crimei organizate, în perioadacontemporană.
 
Toate aceste activităţi ilegale de cu
ltivare, producere, fabricare,
depozitare, transport, comercializare şi utilizare a
 
stupefiantelor şi
substanţelor psihotrope, ca şi multe alte aspecte legate de droguri presupune în 
mod firescexistenţa unor 
 
norme juridice ca o reacţie normală de apărare a societăţii care sesimte direct
ameninţată, norme juridice care la nivel
 
internaţional şi intern
constituie arma cea mai eficace de contracarare a acestui fenomen.
Traficul ilicit internaţional de stupefiante şi substanţe psihotrope pune la
dispo
ziţia organizatorilor capitaluri enorme,
 
iar cartelurile drogurilor şi reţeleletraficanţilor ilegali sunt organizate şi
structurate de o asemenea manieră încât
5
 
Alecu Gh.,Comunitatea şi lupta împotriva drogurilor; Chişinău, Rev. Curierul
Judiciar nr. 3
-4/2001, p. 43.
6
 
Golubenco Gh., Obreja E.,Narcobusinessul: o dimensiune a crimei organizate,
Ed. Arc, Chişinău , 1999, p. 56
-57.

 
18
ele pot acţiona simultan
7
, în interiorul economiilor naţionale ca şi pe planmondial, cu acelaşi succes, în
pofida măsurilor de contracarare
 luate de
organismele internaţionale specializate şi de către guverne.
 
În prezent, evoluţia traficului şi consumului ilicit de droguri din România,reflect
o tendinţă ascendentă , evidenţiată
 de numeroase
le reţele de traficanţidescoperite şi destrămate, cât şi de nivelul crescut al
confiscărilor de droguri.
 
Pe plan internaţional în ultimi ani, a apărut ideea liberalizării controlului
narcoticelor, pentru a se încerca forme de control mai permisive, ca de exemplu
neincriminarea posesiei de mici cantităţi de drog pentru uzul propriu,
 posibilitatea
 prescrierii acestor substanţe celor dependenţi, de către medici, orivânzarea
drogurilor fără restricţii
8
.Astfel de sugestii au fost promovate d
e savanţii doctrinari în domeniul juridic din Olanda şi anumite state din S.U.A
9
.Propunerile formulate au vizat neincriminarea posesiei pentru uzul
 personal şi consumul unor cantităţi mici de
 droguri, în timp ce comercializarea
ar fi considerată,
 
în continuare, infracţiune. În practică, aceasta ar conduce la
 procurarea
unor cantităţi de drog de pe stradă.Se mai avansează ideea ca medicii să aibă în
mod legal
posibilitatea prescrierii unor substanţe stupefiante, celor cunoscuţi şi înregistraţi 
cadependenţi de droguri. De asemenea, legalizarea trebuie să reprezinte
abolireacompletă a controlului guvernamental şi să permită vânzări libere
orimanifestării acestui monopol ca în cazul alcoolului, instituindu
-
se taxe mărite,restricţii de vârstă etc
.
Toate aceste propuneri au avut la bază mai multe argumente bazate
peconsiderente economice, filosofice şi sociale pe
 
care vom încerca să leenumerăm şi să le combatem în continuare.
 Riscurile asociate consumului moderat de drog au fost mult exagerate.
Cercetările din ultimele decenii au arătat că
 toate tipurile de narcotice
dăunează sănătăţii, provocând dependenţă şi neputându
-se realiza un consummoderat, deoarece
organismul cere în continuare drog, chiar dacă acesta es
te
dăunător.
 
Este greşit să pedepseşti
 boala în sine.
Se incriminează în legislaţie operaţiunil
e
şi folosirea drogurilor şi nu dependenţa în sine.
 
Sunt opinii, conform cărora o societate nu are nici un drept să
interzicămembrilor săi să consume drog
uri pentru a-
şi
 
influenţa psihicul.
 
Prin Convenţia Internaţională a Naţiunilor Unite privind Drogurile
10
 s-a
arătat că acestea pot fi folosite
 
numai în scop medical şi ştiinţific.
 
7
 
Gheorghiţă M.,Metodica cercetării infracţiunilor săvârşite de structurile
criminale organizate, Chişinău, 2001,
 p.54.
8
 
Boroi A. ş. a.,op. cit., p. 91
-94.
9
 
Drăgan J.,
 
Dicţionar de droguri, Ed. Naţional, Bucureşti, 2000, p. 189; Morell C.
R., Eichhorn J. H.,Patient
Safety,Ed.Ch. Livingstone, New York ,1997, p. 415; Karch M.Amy,Handbook
of Drugs and Nursing Process,Ed. Lippincott Co., NewYork , 1992, p. 94.

 
19
Folosirea drogurilor pentru uz personal, în scopuri recreative, religioase
ori pentru a-
şi
 
 provoca halucinaţii nu este permis de vreme ce drogurile nemedicaleinclud şi
riscuri majore atât pentru individ cât şi pentru
societate.
Dacă dependenţa are efecte nefaste, atunci este o activitate autodistructivă,
iar res
 ponsabilitatea o poartă numai
 dependentul.
Totuşi uzul non
-
medical va avea întotdeauna consecinţe şi asupra altor persoane ca rudele,
colegii de serviciu şi
 vecinii dependentului. Orice societate
sănătoasă va trebui să plătească pentru prejudiciul ca
uzat de droguri, pentru bolile,
rănirile, infracţiunile etc., interzicerea consumului personal de drogurifiind
importantă pentru protejarea sănătăţii publice, a sistemului de sănătate şi a
sistemului juridic.
Interzicerea drogurilor a făcut ca acestea să prezinte un mai mare interes,
ca în cazul fructului oprit.Motivul pentru
care drogurile sunt considerate excitante este că provoacăefecte plăcute, cel
puţin la început,
 
creând în timp dependenţa care
împinge
consumatorul să
-
şi procure cu orice preţ sursa plăcerii. Faptul că dependenţa
este greu de contracarat este un motiv important pentru a controla drogurile.
Controlul a dat rezultate în ţinerea sub observaţie a folosirii nemedicale a
drogurilor, protejându-
se astfel sănătatea
 publi
că.
 
Controlul drogurilor a creat o oportunitate de îmbogăţire pentru
sindicatelecrimei şi a generat infracţiuni grave care ar 
 
dispărea dacă drogurile ar filegalizate. Profiturile sunt posibile prin generarea
dependenţei la
toxicomanicare sunt dis
 puşi să plătească sume enorme pentru achiziţionarea drogurilor şisatisfacerea
nevoilor. O piaţă liberă ar 
 
face ca şi mai mulţi oameni să devinădependenţi, creând profituri şi mai mari
producătorilor. Dacă societatea prineducaţie, tratament şi sancţiuni
 penale
elimină aceste necesităţi, sindicatele
crimei ar fi private de profit.
Prin prescrierea legală a drogurilor pentru dependenţi, sub control medical,
societatea i-
ar scoate pe aceştia din
 
circuitul pieţei negre şi i
-ar elibera de nevoiade a co
mite infracţiuni pentru a
-
şi plăti drogurile. Unele ţări au încercat să
implementeze acest sistem, prin prescrierea drogur 
ilor către dependenţi, aceştia
F
iind liberi să le consume în ce mod doresc,
 
însă rezultatele au fost catastrofale.
Astfel,
drogurile au ajuns în rândul unor noi grupuri, fiind consumate fărărestricţie. De
 exemplu, un proiect implementat în Stockholm între anii 1965
 – 
 
1967 a dus la răspândirea extraordinară a abuzului de droguri,
într-un singur an
numărul dependenţilor prin in
 jectare dublându-se, înregistrându-
se totodată şi ocreştere a deceselor 
11
.
Având în vedere aceste argumente, se poate concluziona că societatea artrebui să
renunţe la readucerea dependenţilor 
 
la normalitate, la o viaţă fără
10
 
Convenţia unică a stupefiantelor , încheiată la New York la 30 martie 1961,
amendată prin Protocolul de la
Geneva din 25 martie 1972, la care România a aderat prin Decretul nr.
626/1973.Buletinul Oficial, partea I, nr.213/1973.
11
 
Boroi A. ş. a., op. cit., p. 93.
 

 
20
droguri şi să accepte toate consecinţele negative şi costurile mari ce decurg de
aici.
Asemenea idee nu poate fi acceptată, în mod obligatoriu lupta împotrivaacestui
flagel trebuie continuată, obiectivul
 
 principal fiind reducerea număruluide consumatori şi a celor care le
 
comercializează. În sprijinirea acestei soluţii putem reţine
mai multe argumente.
Violenţa şi alte tipuri de infracţiuni sunt deseori generate de intoxicarea cu
droguri. Acest risc este cu atât mai mare,
cu cât substanţa consumată stimuleazăsistemul nervos central, înlătură
inhibiţiile, produce psihoze.
 
Copiii şi tinerii sunt, în special, grav afectaţi de consumul de droguri. Într 
-
o perioadă foarte scurtă, consumul abuziv
 
 poate distruge existenţa unui tânăr şi
îi poate aduce chiar moa
rtea. Viaţa de familie este şi ea devastată de consumul
de droguri.
Copiii şi tinerii sunt afectaţi în mod indirect de consumul de droguri decătre
părinţii lor, fiind supuşi ameninţărilor, violenţei şi
 
neglijenţei părinţilor. Dacă drogurile ar fi liberalizate, societatea ar trebui să
iamăsuri de precauţie mai puternice p
entru
 protecţia copiilor şi a tinerilor.
 Pericolul pentru alte persoane, la serviciu sau în trafic, este rezultatul
reacţiilor întârziate ale persoanelor intoxicate cu
 droguri, persoane tulburate
 psihic. Măsurile de prevenire a abuzului de droguri reprezintă paşi importanţi în
 prevenirea
accidentelor şi vătămărilor în toate sectoarele sociale.
 
Poluarea mediului înconjurător, atât social, cât şi mental şi fizic, este
o
rezultantă a consumului de droguri. Poluarea
 
creierului dependenţilor este cuatât mai gravă cu cât afectează capacitatea de a
gândi independent. O mintenealterată de
 
droguri reprezintă o necesitate pentru oameni, pentru a
-
şi putearezolva problemele şi
 
a putea depăşi dificultăţile vieţii.
 
Controlul drogurilor a avut un rol decisiv. Răspândirea drogurilor şicreşterea
posibilităţilor de procurare a dus la o
 
creştere a număruluidependenţilor, care numai prin operaţiuni stricte ar putea fi
ţinuţi
sub control. Nimeni nu poate estima nivelul pe care l-
ar putea atinge consumul dacă s
-
ar proceda la legalizarea drogurilor. Apreciem, în lumina celor arătate mai
 sus,
că o eventuală legalizare a consumului de droguri nu ar putea avea decât
consecin
ţe n
egative asupra individului prin prisma efectelor pe care le poate
 produce o atare soluţie legislativă.
 

Peste un milion de membri au încredere în noi

Începeți o perioadă de probă GRATUITĂ de 30 zile pentru a accesa peste 125
de milioane de titluri fără reclame sau întreruperi!
Începeți perioada gratuită de probă
Anulați oricând.

 
21
CAPITOLUL V: CONSECINŢELE CONSUMULUI DE DROGURI
 În ultimii ani, fenomenul consumului de droguri a luat amploare din ce
în ce maimult. La ora actuală mass
-
media aduce în atenţia populaţiei faptul căorice drog consumatîn mod repetat
conduce la toxicomanie, dependenţă,toleranţă şi sevraj.
 
Conceptul de toxicomanie face referire la acea stare de intoxicaţie
acutăsaucronică, dăunătoare individului sau societăţii. Această stare se produce
cândo persoanăcu anumite trăsături de personalitate şi zestre genetică
consumăsubstanţe psihic active cuanumite particularităţi fizice şi chimice şi
mod specificde acţiune.OMS defineşte
 
toxicomania sau drogodependenţa ca fiind „acea stare
somatico-
 psihică determinată deconsumul excesiv şi repetat al unui drog, cuinstalarea
fenomenelor de toleranţă,dependenţă şi apariţia sevrajului, înmomentul încetării
consumului”(apud. Boişteanu,1995, p106).Toxicomania nu poate fi redusă la o
singură conduită sau comportament,eavizează un ansamblu de conduite. Unii
autori vorbesc despre o toxicomanieminoră provocată de alcool şi una majoră
provocată de opiu, haşiş,
marijuana.De-a lungulconsumului de droguri, majoritatea toxicomanilor au avut
experienţa unei supradoze.Aceasta presupune administrarea unei cantităţi de
drog mai mare decât poate suportaorganismul consumatorului, cu riscul de
a provoca moartea acestuia.Într-un consum repetat de droguri apare inevitabil
toleranţa. Aceasta reprezintă nevoia de creştere a cantităţii de substanţe pentru
aobţine acelaşi efect cantitativ saucalitativ ca la începutul administrării
droguluisau creşterea
 
efectului la folosirea aceleiaşidoze de substanţe.
 
Tulburările de sevraj apar în urma renunţării la consum şi includemanifestări
fizice precum: transpiraţie, tremur al extremităţilor, tahicardie,greaţă,vărsături şi
manifestări psihice asemenea
 
anxietăţii, halucinaţiilor,tulburărilor de atenţieşi memorie, iritabilităţii.
 
Se ştie faptul că un consum simptomatic conduce la
instalareadependenţei.Înaintea apariţiei acesteia, consumatorii suferă de
sentimente deruşine şi vinovăţie şi, prin consum, încearcă să renunţe la astfel de
stări.Consumul de droguri apare şi pentrurelaxare, însă drogul conduce şi la o
diminuare a autocritici
i, la violenţă şi agresivitate.
 
Prin dependenţă înţelegem senzaţiile neplăcute care se manifestă
dupăîntrerupereaadministrării, după ce drogul a fost consumat înainte pentru o
vrememai îndelungată,determinând astfel apariţia unui stres psihic.Dependenţa
seregăseşte la nivel fizic cât şi psihic. Cea fizică apare după
 
dezintoxicare şi presupune ostare de adaptare a organismului la o viaţă fărădrog.
Este însoţită de toleranţă şiexprimată prin apariţia sindromului de sevraj la
 
22
diminuarea dozelor sau încetareaadministrării substanţei. Dependenţa psihică
seevidenţiază prin dorinţa de a repeta sau dea prelungi folosirea drogului,
înscopul provocării plăcerii, şi înlăturării discomfortului psihic.
 
Elementul principal al acestui tip de dependenţă este
vulnerabilitatea psihică,recunoscută prin anxietate, furie şi a
gresivitate, apatie sau depresie,
deteriorare cognitivă.Odată cu instalarea dependenţei, eforturile susţinute de
acontrola cantitatea, frecvenţa şidurata consumului vor eşua în mod repetat.
Dinnefericire pentru mulţi, dupădezintoxicare şi perioade lungi de abstinenţă,
aparerecidiva, adică reluarea consumuluide droguri şi revenirea simptomelor
dedependenţă.
 
Alte consecinţe ale consumului de droguri constau în faptul cătoxicomanul
numai reuşeşte să se maturizeze, este o persoană cu o stimă de
sine
scăzută, incapabilă sătolereze frustrări şi să facă faţă diferitelor probleme,
fiindu-
i diminuate funcţionareasocială, familială şi psihologică. Imaginea desine a
acestuia are mult de suferit, prin pierderea abilităţii de a trăi emoţiile, ca
 parte in
tregrantă a conduitei umane.
Atitudinea
consumatorului poate varia în funcţie de măsura cunoştinţelorsale în ceea ce
priveşte
 fenomenul consumului de droguri, de la încrederea în
capacitatea sa de a menţine uncontrol asupra consumului până la
instalarea unei
stări depresive.
 
 
23
CAPITOLUL VI: CONCLUZII
 
Astăzi, producția și traficul de droguri, și în general traficul șiconsumul ilegal de
stupefiante înseamnă adevărate probleme în ceea ce priveștecreșterea
criminalității în numeroase state ale lumii. De
-a lungul vremii s-au
încercat și încă se încearcă tot felul de activități de conlucrare între diferite state
 pentru combaterea acestui fenomen.
Pentru combaterea tuturor activităților ilegale de cultivare, producere,
fabricare, experimentare, extragere, preparare, transformare, oferire, punere
învânzare, vânzare, distribuire, livrare cu orice titlu, trimitere, transport,
 procurare, cumpărare, deținere ori alte operațiuni privind circulația drogurilor
derisc, presupun, în mod normal și firesc elaborarea de acte normative
pentrucombaterea și reprimarea acestui fenomen, o reacție absolut normală de
apărarea societății atât de puternic clătinată de acest fenomen ce mai devreme
sau maitârziu se transformă în „moartea albă” a omenirii.
 
Ca urmare, atât pe plan internațional, cât și pe p
lan intern au fost edictate
legi și norme ce își propun să combată acest fenomen.Trăim într 
-
o epocă în care, ca rezultat al gândirii și crației, omul a pătruns până în cele mai
necunoscute taine ale naturii. Asistăm la eforturi susținute ale
or 
ganizațiilor internaționale, ale șefilor de state și guverne de a contribui
lasoluționarea multiplelor conflicte și contradicții care apar în
lumeacontemporană.
Multora li s-
au găsit și li se vor găsi rezolvări, ca urmare a faptului că,totuși, în ultimă
instanță, ființa umană poate și trebuie să se apere de marile șinumeroasele
pericole care încă o amenință.În pofida acțiunilor concentrate de numeroși
factori, pe plan național, darși la nivel mondial, stupefiantele sunt și vor
continua să rămână, în aceastăepocă, flagelul ce se extinde, căpătând noi și noi
dimensiuni.Comunitatea internațională este conștientă de pericolul deosebit
de gravce îl reprezintă consumul și traficul ilicit de stupefiante pentru cetățenii
 planetei
și, în consecință, este hotărâtă să
-
și intensifice eforturile pentru diminuarea șiînlăturarea lui, în context cu
rezolvarea celorlalte mari și complexe probleme ceconfruntă omenirea