Sunteți pe pagina 1din 11

Cibernetică, statistică şi informatică economică

Informatică economică

CORUPȚIA ÎN ROMÂNIA

Lector Dr. BÎZOI Alexandra PUȘTEA Bogdan

Anul
Corupția în România 2

2020
„ ” 3

Cibernetică, statistică şi informatică economică


Informatică economică

CORUPȚIA ÎN ROMÂNIA

Lector Dr. BÎZOI Alexandra PUȘTEA Bogdan

Anul
Corupția în România 4

2020
„ ” 5

- al coordonatorului lucrării de licenţă -


Corupția în România 6

În viața cotidiană auzim foarte des cuvântul “corupție”, sau alți termeni derivați din
acesta. Direcția Națională Anticorupție (DNA), definește corupția astfel: “În sens larg,
corupție este abatere de la moralitate, de la cinste, de la datorie. Ca expresie a relației dintre
autorități și cetățeni, corupția reprezintă folosirea discreționară a poziției sau a funcției, prin
recurgerea la mijloace ilicite sau ilegale, în scopul obținerii unor interese personale sau de
grup. Pentru ca o faptă de corupție să constituie infracțiune și, prin urmare sa fie supusă
sancțiunilor penale, trebuie să întrunească elementele prevăzute de legea penală.”
Când vine vorba de corupție, există mai mereu un conflict de interese. Se stârnește un
conflict de interese atunci când o persoană (sau o corporație) are intenția de a-și exploata
poziția în beneficiul personal (sau corporativ). Corupția apare atunci când individul (sau
corporația) profită de această oportunitate și face abuz de poziția sa pentru câștig privat.
Vestea bună este că, dacă aceste conflicte de interese pot fi controlate, riscul de corupție poate
fi redus la minimum.
Conflictele de interese sunt adesea strâns asociate cu achizițiile. Oricine este în măsură
să influențeze atribuirea afacerilor, să controleze plățile sau să abuzeze de relațiile cu
furnizorii, poate să fie protagonistul unui astfel de conflict. Spre exemplu: un angajat care
achiziționează, care oferă afaceri în secret unei alte companii aflate sub controlul său, un
angajat care dă afaceri unei companii în schimbul unui cadou sau altă recompensă sau un
angajat care începe o companie care oferă servicii similare clienților sau potențialilor clienți ai
angajatorului lor, poate fi numit un angajat corupt.
Pentru a preveni transformarea conflictelor de interese în corupție, există măsuri
preventive care pot și ar trebui luate. Din păcate, de multe ori acest lucru nu se întâmplă.
Transparența, corectitudinea și responsabilitatea sunt câteva elemente cheie care ar putea
îndepărta corupția. Transparenţa face referire la faptul că deciziile cheie și părțile responsabile
din cadrul proiectelor ar trebui documentate corespunzător. Beneficiarii proiectului și alte
părți interesate ar trebui să primească în timp util informații cheie cu privire la aranjamentele
de implementare a proiectului, inclusiv finanțarea disponibilă. Corectitudine se rezumă la
concurența loială, cerințele de ofertare obiective și evaluarea imparțială. Politicile de achiziții
trebuie aplicate în mod echitabil și consecvent. În situații de urgență, ar trebui permise politici
de achiziții cu durată limitată, cu flexibilitate și ar trebui furnizate aranjamente clare și un flux
de lucru detaliat. De exemplu, se pot oferi îndrumări privind achizițiile în care este încurajată
contractarea furnizorilor pre-aprobați care au îndeplinit cerințele de integritate ale instituțiilor
stabilite, cum ar fi agențiile Națiunilor Unite (NATO). Responsabilitate înseamnă
supravegherea adecvată a proiectului. Acest lucru se poate realiza prin documentarea,
monitorizarea și validarea corespunzătoare a cheltuielilor. Ar trebui sprijinite agențiile de
executare cu capacitate de achiziții slabă sau cu experiență limitată. Este importantă păstrarea
încasărilor și urmărirea mișcării banilor. Ar trebui elaborate ghiduri de distribuție a fondurilor
și un manual de bază pentru managementul financiar. Inspecția aleatorie a înregistrărilor și a
rezultatelor proiectului poate ajuta la descurajarea fraudei.
În momentul actual corupția este o problem majoră in toată lumea. Conform unui
studio realizat de “Transparency International” asupra indicelui de percepție a corupției, în
anul 2019 România a ocupat poziția 61 din 180 la nivel mondial. La nivelul Uniunii
Europene, România se clasează pe locul 24 din 28, singurele țări in care acest indice a fost
„ ” 7

superior celui înregistrat în România fiind Ungaria, Grecia, ultimul loc fiind ocupat de
Bulgaria.
Corupția în România 8

sursă foto: Transparency International Romania

România a obținut 47 de puncte, după ce în anul 2018 a strâns 48. Fiecare țară poate să primească un
scor cuprins între 0 si 100. Cu cât acesta este mai mic, cu atât mai coruptă este considerată țara
respectivă, în timp ce un scor mare sugerează faptul ca corectitudinea este una ridicată.
Uniunea Europeană (UE) a fost de acord să o confirme pe Laura Codruta Kövesi în calitate de
procuror șef european. Numirea Laurei Codruta Kövesi a fost contestată de guvernul condus de
socialiști. Nominalizarea, susținută puternic de europarlamentari, fusese contestată de guvernul
socialist de la București, care a încercat să o încurce pe doamna Kövesi, care a ocupat până anul
poziția de șef al Direcției anticorupție din România (DNA). În cei cinci ani de muncă, a pus în
judecată 68 de funcționari de nivel înalt, inclusiv 14 miniștri sau foști miniștri și 53 de deputați din
ambele camere ale parlamentului român, atât din Camera Deputaților, cât și din Camera Senatorilor.
A ocupat acest post până când a fost forțată să renunțe la locul de muncă de către social-democrații
aflați la guvernare. 37 dintre acei politicieni fuseseră deja condamnați, iar majoritatea celorlalte
cazuri erau în curs. În cele din urmă, după o lungă bătălie, guvernul l-a obligat pe președinte să o
concedieze. A fost acuzată că a abuzat de biroul său și a folosit în exces facilitățile de la serviciile
secrete. În urma unui scrutin secret, Laurei Codruta Kövesi a obținut majoritate pentru nominalizarea
sa la noul loc de muncă din UE. Votul secret a fost unul orientativ și va fi urmat de un vot formal
după încheierea negocierilor cu Parlamentul European, care a sprijinit-o și pe doamna Kövesi.
Parchetul European, care se va ocupa cu investigarea și urmărirea penală a corupției își va începe
activitatea până la sfârșitul anului 2020.
„ ” 9

Auzim tot mai des despre influența corupției asupra economiei. Se crede că prejudiciul
produs de aceasta este de ordinul miliardelor, sau chiar al trilioane, mai exact 5% din Produsul
Intern Brut Global (PIB). Aceste cifre sunt destul de bine stabilite între băncile mondiale și
regionale și oferă o motivație întemeiată pentru a se alătura luptei împotriva corupției. Aceste
cifre care au un puternic impact economic, iar dacă ne imaginăm și influența corupției asupra
vieții de zi cu zi, lucrurile arată foarte grav. Daunele economice aduse unei țări care nu o duce
bine pe plan financiar au un impact direct și imediat. În timp ce oficialii corupți și oamenii de
afaceri își fac averi nejustificate pe baza banilor destinați dezvoltării economice sau serviciilor
și finanțării guvernamentale, oamenii care au nevoie continuă să sufere. Chiar și țările cu
economii avansate continuă să sufere de corupție, dar la o rată mai mică decât economiile în
curs de dezvoltare. Cei cu situația financiară mai precară plătesc cel mai mare procent din
venituri pentru corupție, pe când ce cei mai înstăriți plătesc un procent mai mic. Din
nefericire, aceasta este situația în multe economii de pe tot globul.
Dacă la nivel global, impactul este de 5%, un studiu realizat de Parlamentul European
arată că, in România, nu mat puțin de 15% din Produsul Intern Brut (PIB) este risipit din
cauza corupției. Procentul este unul îngrijorător de mare, iar această stare neplăcuta capătă
proporții si mai mari dacă ne uităm la cifre.

sursă foto: Digi 24


Corupția în România 10

Conform studiului menționat anterior, din prejudiciul generat s-ar fi putut construi:
260 de spitale județene de urgență, adică 6 in fiecare județ (România avea la finalul anului
2017 doar 576 de spitale dintre care 367 de stat, iar restul private), 6000 km de autostrada,
adică de 7 ori distanța de la Vest la Est (în România, la momentul actual sunt dați în folosință
889 km de autostrada). Estimările mai arată că în țara noastră se pierd anual aproximativ 5
miliarde de euro, sumă care înseamnă aproximativ 5500 RON pe an, sumă care ar putea fi
investită pentru dezvoltarea țării, dar din păcate aceasta este irosită. Calculele mai arată ca
pentru un salariu net de 2000 RON, statul colectează print axe aproximativ 1800 RON pe an,
adică aproape un salariu întreg.
Procurorii care s-au ocupat de cazurile de corupție înregistrate în România, dar și
reporterii care au investigat cazurile, au scos la iveală traseul acestor bani. Prin implicația lor
în lupta cu acest “virus”, au pus în evidență cele mai des întâlnite procedee puse în practică:
licitațiile false și serviciile inutile, subvenții nejustificate oferite de stat către diverselor firme
ale clientelei politice, păduri și terenuri aflate în proprietatea statului, dar care au ajuns să fie
vândute ilegal, clădiri cumpărate la prețuri mult sub valoarea de piață a acestora, licențe
pentru programe informatice achiziționate la prețuri nejustificat de mari și din păcate lista
poate continua.
Toate aceste nereguli genereaza un “snowball effect” (efectul bulgărelui de zăpadă).
Cei care au primit posturi nemeritate nu își vor face treaba, pentru că nu vor știi cum, acestora
lipsindu-le competențele necesare. Numele acestui fenomen asociază corupția cu mișcarea
unui bulgăre de zăpadă care se rotește la vale. La începutul mișcării, bulgărele are dimensiune
mică și viteză redusă, dar pe măsură ce acesta înaintează, dimensiunea și viteza continuă să
crescă.
În concluzie, corupția ne face rău tuturor. Impactul acesteia își pune amprenta atât
asupra celor nevionvați, cât și asupra celori vinovați. Efectul corupției se resimte și în
reputația organizațiilor pentru care lucrează. Corupția ne face să ne pierdem încrederea pe
care o avem în sectorul public. De asemenea, ne irosesc taxele sau ratele care au fost alocate
pentru proiecte importante, gândite să ne facă viața mai bună. Pe termen lung, corupția face
doar rău.
„ ” 11

Bibliografie

https://ro.wikipedia.org/wiki/Direc%C8%9Bia_Na%C8%9Bional%C4%83_Anticorup
%C8%9Bie

https://www.examenultau.ro/blog/familia-lexicala-campul-lexical/

https://ro.usembassy.gov/ro/coruptia-ne-afecteaza-pe-toti/

https://www.digi24.ro/stiri/economie/radiografia-financiara-a-coruptiei-cat-ne-costa-si-
cum-ne-loveste-in-buzunare-1017880

https://www.mediafax.ro/externe/transparency-international-romania-locul-25-din-28-in-
cadrul-uniunii-europene-privind-perceptia-gradului-de-coruptie-ce-pozitie-ocupa-in-
clasamentul-mondial-foto-video-17026418

https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/justitie/clasamentul-transparency-international-
romania-ocupa-locul-70-mediul-de-afaceri-percepe-mai-multa-coruptie-in-sectorul-public-
1249438

https://www.zf.ro/eveniment/romania-pe-locul-4-in-topul-celor-mai-corupte-tari-din-
uniunea-europeana-purtatorul-de-cuvant-al-directiei-generale-anticoruptie-coruptia-este-mai-
degraba-la-nivel-de-perceptie-17886669

https://www.businessmagazin.ro/actualitate/romania-tara-unde-bisericile-sunt-de-50-de-
ori-mai-multe-decat-spitalele-si-de-trei-ori-mai-multe-decat-scolile-18033449

S-ar putea să vă placă și