1.

Modul (dominanta) ∟ □
2. Cuantilele
3. Media

▲
Modul (Dominanta)
Definiţie: reprezintă acea valoare a caracteristicii care are frecvenţa cea mai mare.
• Este specifică seriilor de distribuţie:

Mod de calcul
- Calcul algebric: - Calcul grafic:

1
Mo  Li 
fi
k
1   2 25

20

15

10

5
xi
100 110 120 130 140 150 160 170
Mo

▲ ▲
Cuantilele
Definiţie: reprezintă indicatori de poziție care ne permit împărțirea unei serii de
distribuție într-un anumit număr de părți egale.
Tipuri
•Cuartilele - permit împărțirea unei serii în 4 părți egale. Sunt în număr de 3.

xmin Q1 Q2 Q3 xmax

•Decilele – permit împărțirea unei serii în 10 părți egale. Sunt în număr de 9.

•Percentilele – permit împărțirea unei serii în 100 părți egale. Sunt în număr de 99.

Mod de calcul

 ci  k
x ci  Li ci     f j  Sf 
n  f
np np  p  ci
np
▲ ▲
Mediana
Definiţie: reprezintă acea valoare care împarte seria (ordonată crescător sau
descrescător) în două părţi egale.
Mod de calcul
• Pentru serii simple (ordonate în prealabil crescător):
- cu număr impar de termeni: - cu număr par de termeni:
n1 xn  xn
Locul Me  Me  2 2
1

2 2
• Pentru serii de distribuţie:
- Calcul algebric: - Calcul grafic:
Frecvenţe cumulate

100
 
  fi  90

  k f
80
Me  Li    Sf  f
i 70
2
  ME 2 60
50
  40
30
20
Me  Q2  D5  P50 10

100 110 120 130 140 150 160 170 xi

Me
▲ ▲
Media – definitie, semnificatie
Notaţii utilizate
X - variabila statistică X(x1 , x2 ,...xi ,..xn)
xi - valorile variabilei X
fi - frecvenţa de apariţie a valorii xi
n - nr. total de valori înregistrate
x - media variabilei X
Definiţie: Media nivelurilor individuale ale unei variabile statistice este expresia
sintetizării într-un singur nivel reprezentativ a tot ceea ce este esenţial, tipic şi
obiectiv în apariţia, manifestarea şi dezvoltarea acesteia.

Datorită diversităţii şi complexităţii fenomenelor întâlnite, în practică se utilizează

mai multe tipuri de medii:
-media aritmetică
-media armonică
-media geometrică
-media pătratică
-media cronologică

▲ ▲
1.Media aritmetică – tipuri, relaţii de calcul
Tipuri:
-simplă - se utilizează în situaţia în care valorile variabilei studiate
nu se repetă
-ponderată - se utilizează în situaţia în care cel puţin o valoare a variabilei studiate
se repetă
Relaţie de calcul:
-simplă - ponderată
n n

x i x f i i
x i 1
x i 1
n
n
f
i 1
i

Aplicabilitate
Media aritmetică se foloseşte atunci când fenomenul supus cercetării înregistrează
modificări aproximativ constante, în progresie aritmetică, prezentând, deci, o
tendinţă liniară. Este tipul de medie cel mai des utilizat în practică.
▲ ▲
1.Media aritmetică –proprietăţi
I. de verificare a exactităţii calculului:

1.Media aritmetică are valoarea cuprinsă întotdeauna între valoarea maximă şi minimă a
variabilei pentru care s-a calculat.

xmin  x  xmax
2.Suma abaterilor valorilor variabilei de la media lor este zero.
n
- pentru media simplă  (x  x)  0
i 1
i

n
- pentru media ponderată
 (x  x) f
i 1
i i 0

▲ ▲
1.Media aritmetică –proprietăţi
II. de simplificare a calculului:
1. Dacă se porneşte de la o variabilă X (x1 , x2 , … xn ) cu media x şi se construieşte o
nouă variabilă X’, ale cărei valori se determină prin scăderea unei constante oarecare
a adică X’(x1-a , x2-a , … xn-a ), media ultimei variabile va fi egală cu x  a .

x 
'  i
x '


 (xi  a)

 x i  na

 x i

na
 x a
n n n n n
2. Dacă se porneşte de la o variabilă X (x1 , x2 , … xn) cu media x şi se construieşte o
nouă variabilă X”, ale cărei valori se determină prin împărţirea la o constantă
oarecare k, adică X”(x1/k , x2/k , … xn /k), media ultimei variabile va fi egală cu
xi 1
x .
 x''
i
 k k
 xi
1 x i 1 x
k x ''     x
n n n k n k k
3. Combinând cele două proprietăţi (valabile şi pentru cazul mediei aritmetice
ponderate) se obţine n
 xi  a 
formula de calcul
simplificat:


i 1  k
 fi 
 k  a
x n

▲
f
i 1
i
▲
2.Media variabilei alternative
Variabila alternativă: acea variabilă care nu ia decât două valori.
Exp: a). calitatea unui produs: bun sau rebut; b). statutul unui student după
examen: promovat, nepromovat; c). sexul: femeiesc, bărbătesc

Varianta frecvenţa frecvenţa

absolută (fi) relativă (pi)
produs bun x1= 1 f1 p1 = p
produs rebut x2= 0 f2 p2= q

Total f1 + f2 p+q=1

x
 xi  fi

x1  f1  x2  f2
 x1 
f1
 x2 
f2
 1 p  0  q  p
 fi f1  f2 f1  f2 f1  f2

▲ ▲
2.Media variabilei alternative
Expemplu de calcul:

Varianta frecvenţa frecvenţa

absolută (fi) relativă (pi)
produs bun x1= 1 40 p1= 0,95
produs rebut x2= 0 2 p2= 0,05

Total 42 p+q=1

x
 xf i i

1  40  0  2
 1 0.95  0  0.05  0.95 (95%)
f i 40  2

▲ ▲
3.Media armonică
Aplicabilitate

Media armonică propriu-zisă este foarte rar folosită în practică.

1.Se foloseşte ca model matematic în calculul unor indicatori statistici de largă circulaţie
cum sunt indicii de grup ai preţurilor de vânzare aferente mărfurilor şi serviciilor de pe
piaţa liberă.
2.Este recomandată în calculul nivelului mediu pentru variabile interdependente aflate în
raport de inversă proporţionalitate. Pentru una dintre ele (şi anume cea pentru care
însumarea directă a valorilor are sens) nivelul mediu se calculează cu ajutorul mediei
artimetice iar pentru cealaltă cu ajutorul mediei armonice.
Relaţie de calcul
- simplă - ponderată
n
xh 
1 xh 
 f i

x 1
i x  f i
i

▲ ▲
3.Media armonică, formă transformată a mediei aritmetice ponderate
Mai des în practică se foloseşte media armonică derivată din media aritmetică ponderată.
De exemplu, în situaţia în care sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
- se cunosc valorile variabilei pentru care se doreşte determinarea nivelului mediu:
x1 , x2 , ...xi , ...xn
- nu se cunosc frecvenţele de apariţie fi corespunzătoare fiecărei valori xi
- se cunosc valori de tipul xi.fi n
Relaţie de calcul x f i i
Pornind de la relaţia de calcul a mediei aritmetice ponderate: x  i 1
n

1 f i
şi făcând substituţia f i  xi  f i i 1
xi
n dacă valorile xi .fi
xh  n
1 sunt egale între ele
n n
1 
 xi f i  xi
i 1 xi
xi f i i 1 xi

se obţine xh  n
i 1
 n adică n
dacă valorile xi .fi
1
 f i  xi f i x f i i nu sunt egale
i 1 i 1 xi xh  i 1
între ele
n
1
▲

i 1 xi
xi f i
▲
3.Media armonică - proprietăţi
1. Dacă se calculează pentru acelaşi set de date media aritmetică şi media armonică propriu-
zisă, întotdeauna între acestea se verifică relaţia:
xh  x
1
2. Dacă între două variabile X şi Y există relaţia: X atunci şi între mediile acestora
Y
1
se păstrează acelaşi raport: X 
Y

▲ ▲
4.Media pătratică
Aplicabilitate
1.Media pătratică se foloseşte, de regulă, în cazul în care fenomenele înregistrează
creşteri, aproximativ, în progresie exponenţială, adică atunci când creşterea este mai
lentă la începutul seriei şi din ce în ce mai pronunţată spre sfârşitul acesteia, fiind
utilizată, în analiza tendinţelor neliniare, de tip exponenţial.
2.Este utilizată şi ca model matematic în calculul unuia dintre indicatorii sintetici ai
variaţiei (abaterea standard σ).
Relaţie de calcul
- simplă - ponderată
n n

x 2
i
 i fi
x 2

xp  i 1 xp  i 1
n
n
f
i 1
i

Proprietăţi
1. Dacă se calculează pentru acelaşi set de date media aritmetică şi media pătratică,
întotdeauna între acestea se verifică relaţia:

▲
x  xp ▲
5.Media geometrică
Aplicabilitate
1.Media geometrică se foloseşte în cazurile în care fenomenele înregistrează modificări,
aproximativ, în progresie geometrică.
2.Se utilizează mai frecvent în cazul în care diferenţele dintre variantele caracteristicii
sunt mai mari la începutul seriei şi din ce în ce mai mici către sfârşitul acesteia.
3.Este folosită ca model matematic în calculul unuia dintre indicatorii sintetici ai seriilor
cronologice (indicele mediu al dinamicii).
Relaţie de calcul
- simplă - ponderată
n
n
 fi n
xg  n  xi
i 1
xg  i 1
 i
x
i 1
fi

Proprietăţi
1. Dacă se calculează pentru acelaşi set de date media aritmetică şi media geometrică,
întotdeauna între acestea se verifică relaţia: x  x
g
Dacă se calculează pentru acelaşi set de date media aritmetică şi media geometrică, media
pătratică şi media armonică, întotdeauna între acestea se verifică relaţia:
▲
xh  x g  x  x p ▲
6.Media cronologică
Aplicabilitate
Media cronologică se foloseşte, în exclusivitate, pentru seriile cronologice de momente.
1. media cronologică simplă - pentru serii de timp de momente de timp cu
momente plasate la intervale de timp egale.
2. media cronologică ponderată - pentru serii de timp de momente de timp cu
momente plasate la intervale de timp cu durate diferite.

Relaţie de calcul
- simplă - ponderată
k n 1 k n 1

x x i i xt xt i i i i
xc  i 1
 i 1
xc  i 1
 i 1
n 1
k n 1 k

unde:
t
i 1
i t
i 1
i

x  xi 1 medii mobile n -număr de termeni ai seriei

xi  i
2 i  1..n k  n  1 - numărul intervalelor de timp
ti intervalul de timp, exprimat de obicei în zile, dintre momentele de timp i şi i+1
▲ ▲
 Constituie o serie
de distributie • media aritmetica ponderata


cronologica • media aritmetica simpla
de intervale 
• media patratica simpla
• media geometrica simpla 
de momente = • media cronologica simpla
≠ • media cronologica ponderata

Date
de spatiu
statistice
cazuri speciale
Exemplu:
• se cunosc valorile xi
• nu se cunosc valorile fi
• se cunosc produse de genul xi.fi care sunt:
− egale → se foloseste media armonica simpla
− diferite → se foloseste media armonica, forma
Nu constituie transformata a medie aritmetice ponderate
Tipuri de medii
▲
o serie ▲
Tipuri de medii – relatii de calcul
Relatie de calcul
Tip medie
simpla ponderata
 x x
 x f i i
• aritmetica x i

n f i

xh 
n
x 
 f i

• armonica 1 h
1
 xi x f i
i

• geometrica x g   xi
n
xg   fi
 x if i

• patratica x 2
i xp 
 i fi
x 2

xp 
n f i

• cronologica  x k x
 x t k k
xc 
k t k
▲ Diagrama ▲
Exemplu de utilizare al mediei armonice
Cazul xi . fi egale
Preţul de Valoarea Preţul mediu de vânzare se determină astfel:
Produsul vânzare încasată
n 2
(xi) (V = xi . fi) xh    13.33
1 1 1
A 10 800 x 
10 20
i
B 20 800

Cazul xi . fi diferite

Preţul de Valoarea Preţul mediu de vânzare se determină astfel:

Produsul vânzare încasată
(xi) (V = xi . fi) xh 
 x f i i

400  800
 15
1 1 1
A 10 400 x x f i i
10
400  800
20
i
B 20 800

▲ Diagrama Media armonica ▲

Exemplu

Nota 4 5 6 7 8 9 10
Număr studenţi 9 10 10 2 2 1 1

4  5  6  7  8  9  10
x 7
7

4 5 6 7 8 9 10

5,57

4  9  5 10  6 10  7  2  8  2  9 1  10 1
x  5,57
35
▲ Media aritmetica ▲
Exemplu
Salariul lunar Numărul de xi  a xi  a
realizat (mii lei) muncitori xi x ifi  fi
(fi) k k
1,5 – 2,0 50 1,75 87,5 -2 -100
2,0 – 2,5 150 2,25 337,5 -1 -150
2,5 – 3,0 350 2,75 962,5 0 0
3,0 – 3,5 300 3,25 975 1 300
3,5 – 4,0 100 3,75 375 2 200
4,0 – 4,5 50 4,25 212,5 3 150
Total 1000 - 2950 - 400
Alegem valori care ușurează calculul
x
 xf i i
x
2950
 2,95
pentru:
f i 1000 a=2,75 – mijlocul intervalului cu frecvența
cea mai mare
k=0,5 - mărimea intervalului
xi  a
 k  fi x
400
 0,5  2,75  2,95
x k  a
 fi
▲
1000
Media aritmetica ▲
Calculul medianei şi dominantei pentru serii de distribuţie
Productivitatea Nr.
muncii (buc) muncitori  
100 -110 5   fi 
  k
110 -120 10 Me  Li    Sf  
120 -130 15 2 f ME
 
130 -140 25
 
140 -150 20
 100  10
150 -160 15  130    30   138
160 -170 10  2  25
Total 100

1 25  15
Mo  Li  k  130  10  136.67
1   2 25  15  25  20
▲ Mediana Dominanta ▲
1.Media aritmetică –proprietăţi
Exemplu de calcul

Transport international
a = 1,1 media
Variabila Greutatea brută
iniţială X (tone) 8 9 10 11 12 10
Variabila Greutatea netă
transformată X'=X-a (tone) 6,9 7,9 8,9 9,9 10,9 8,9

Consum
k= 2 media
Consum unitar
înainte de
modernizare
Variabila iniţială X (kg/buc) 8 9 10 11 12 10
Consum unitar
Variabila după modernizare
transformată X''=X/k (kg/buc) 4 4,5 5 5,5 6 5

▲ ▲
Exemple de serii cronologice de momente
Serii cronologice de momente de timp

Stocul de Stocul de
Data piese tip A ̅ Data combustibil ̅
-buc- -tone-
t1 1.01.15 80 1.01.15 100
100 t1=45 125
t2 1.02.15 120 15.02.15 150
110 t2=44 199
1.03.15 100 31.03.15 248
t3 107,5 t3=20 276,5
1.04.15 115 20.04.15 305
t4 120 t4=21 277,5
1.05.15 125 11.05.15 250
t5 137,5 t5=41 277,5
1.06.15 150 21.06.15 305
t6 205 t6=23 302,5
1.07.15 260 14.07.15 300
n = 7, k = n -1 =6 n = 7, k = n -1 =6

∑ ̅ 780 ∑ ̅ 44073,5
̅ 130 ̅ 227,18
6 ∑ 194
cu momentele dispuse la cu momentele dispuse la
intervale egale de timp intervale de timp cu durate diferite
Media cronologică Diagrama ▲
Tendinta liniara

▲ ▲
Tendinta exponentiala

▲ ▲
Tendinta geometrica

▲ ▲
Tendinta

▲ Diagrama ▲