Cuprins 1. ROMANUL Definitie, scurt istorie, clasificare, reprezentanti 2 LISMUL, Scurt istoric, caracteristici 3. sION” (Liviu. Rebreanu) — prezentarea romanului 4. sION” —roman realist, social, monogr »ION” ~ caracterizarea personajuluiRomanul (fr, ,roman”) Definitie: este 0 specie a genului epic, in prozi, cu personaje numeroase $10 intriga complicata, avand © actiune complexa si de mare intindere, desfasurat’ de obicei pe mai multe planuri Scurt istorie ~termenul de roman” s-a impus in secolul al XII-lea, in Franfa, perioada cand povestirile de mari proportii, in versuri, in care fictiunea ocupa locul dominant, purtau denumirea de ,conte roman”. -structuri epice de mare intindere au existat inci din literatura greacd si lating (,Satirycon” de Petronius, ,.Magarul de aur” de Apuleius ete.).Cu toate acestea inceputurile romanului ar putea fi plasate,in Anglia secolului al XVII-lea, odata cu serierile lui Daniel Dafoe (Robinson Crusoe”). -creatorul romanului modern este considerat Balzac, cel care a reusit si surprind’ in opera sa diversitatea mediilor sociale ori a tipurilor umane. -tomanul clasic avea un caracter linear, inchis, finit, actiunea desfasurandu- se eronologic. omanul modem este lipsit de legi. Se insisté pe latura psihologicé a personajului, se face apel la memoria involuntara care nu mai este controlata de rajiune. Timpul nu mai curge cronologic, prezentul amestecdndu-se cu trecutul; existi un timp subiectiv si altul obiectiy Naratiunea nu mai este lineara pentru c& romancierul infitiseazd unitati discontinue, asa cum cinematogralia apeleazi la montaj Clasificare este dificil o clasificare stricté a romanului datorité complexitatii acestei speci literare. Totusi putem distinge: © romanul ~ parabola, romanul —eseu, romanul existentialist, noul roman francez, etc. * romanul: istoric, contemporan, de anticipatie. + romanul: rural, eitadin * romanul: subiectiv, obiectiv © romanul: traditional, modern © romanul: epistolar, jurnal, cronica. * romanul: doric, ionic, corintic (N. Manolescu), Reprezentanti din literatura _universala: Balzac, Stendhal, Flaubert, Proust, Gide, Kaika, Dostoievski, Tolstoi ete. In Literatura romana romanul s-a impus la jumétatea secolului al XIX-lea. Cel dintéi roman valoros este ,Ciocoii vechi si noi” de Nicolae Filimon. Romanul romanese ajunge specia dominanta in epoca interbelicd, raverseaz’ o perioadi de regres la jumatatea secolului al XX-lea, pentru ca apoi si inregistreze creatii majore in ultimele deceniREALI UL ceste un curent literar si artistic, ce se manifesta incepaind cu secolul al XIX-lea, in Franfa, ca 0 reactie impotriva romantismului. -prineipalul teoretician al realismului a fost _seriitorul Champfleury care, intr-o culegere de articole intitulaté ,Realismul” (1857), considera cé realismul este 0 metodi de creatie ce consti in ,teproducerea Completa, exact si sinceri a mediului in care traim’” ~un alt reprezentant de seama al realismului, Honoré de Balzac, arata ca sfomancierul va trebui si zugriveasca societatea francezi asa cum e ea, fra si caute so idealizeze, ci intr-un spirit de obiectivitate [...] si indiferent de Protestele publicului inspaimantat c& se vede 2ugravit pe sine”. francez Jules Caracteristici “se pune accent pe relatia dintre arta si realitate, pe observarea atenté a realititii si reflectarea ei veridicS,obiectiva, in creatic; “se remarca interesul pe care il manifesta scriitorul faji de raportul dintre societate;omul este zugravit_ ca un produs al om si mediu, dintre individ mediului in care traieste; vse refine tendinja autorului realist de a infitisa un tablou Cuprinzitor al vietii sociale, cu mediile sale de viata caracteristice; sunt evocate intampliri_asemandtoare cu cele din viata obignuita, fiind ilustrate virtuile, dar mai ales imperfectiunile societajii dintr-o anumita epoca; -se refine atitudinea critica a autorului fiji de societate; ~teme specifice: goana dup’ inavutire, banii, cisétoria, familia; -personajele sunt oameni obisnuifi, ce ilustreazi tipuri_umane (personaje tipice), reprezentative pentru o intreagi categorie sociala. se remarc& intrebuinjarea amanuntului semnificativ (tehnica detaliului) ia analizei psihologice, ca mijloe de caracterizare; -naratorul este omniscient si omniprezent, obiectiv, impersonal,neimplicat; -este preferat stilul sobru, impersonal, un limba) caracterizat prin precizie si rigoare, sirac in figuri de stil; Reprezentanti: -Balzac, Stendhal, Flaubert (Fr.) -Tolstoi, Turgheniev, Dostoievski (R.) -LL. Caragiale, [. Slaviei, G. Calinescu, L. Rebreanu, M. Preda, N. Filimon, B.P. Hasdeu, C. Negruzzi, M. Kogéilniceanu etc. cat maiION” (1920) (L. Rebreanu) Formula romanesed (tipologia romanului) roman din perioada_interbelicd, realist, obiectiv, rural, social (monogratie; roman ~ frescd Publicare “dupa cum observa criticul literar Alexandru Piru, pin Ia data aparitiei {ui Jon” romanul roménese numira cdteva remarcabile realizari, printre care *tjocali vechi si noi” (1863) de N. Filimon, ,Romanul Comaneslenilor” (1894. 122.4 Duiliu Zamirescu, .Mara” (1906) de Ioan Slaviei, .Athangheli (1913) delon Agarbiceanu si.,Neamul Soimirestilo (1913) de Mihail Sadoveant ccritica Titerara a ardtat cA, prin romanul lon” publicat in_anul 1920, Liviu Rebreanu deschide calea romanului romanese modem, dand o eapodoperd in maniera realism dur, afirmat in literatura universala prin Balzac, Stendhal sau Emile Zola. lorie. Specie literara jPrintre tasaturile ce inscriu opera literard ,Jon” in categoria ron numdra: © specie a genului epic, in prozi, de mare intindere; * actiune complexé, desfisurati pe mai multe planuri narative, onganizate prin alternan(a sau inlanpuire; © intrigd ampla si complicata (conflicte puternice); * personaje numeroase, de diverse tipologii (reprezentat categorii sociale) dar bine individualizate; * prineipalul mod de expunere este naratiunea, impletiti cu descrierea, dialogul si monologu! interior. janului se @ pentru anumite Temi. Motive literare. ‘tema romanului 0 constituie zugrivirea_universului_satului_transilvanean de la inceputul secolului al XX-lea in centrul céruia sta imaginea faranului roman, care lupti pentru pamant -Liviu Rebreanu infatiseaza universul rural in mod realist, rd _idilizarea din proza_siminatorista, Se poate vorbi, asa cum observa si Al. Piru, de 0 reflectare realist-crities a satului transilvanean, intrucét este urmatitt dezumanizarea firanului sirac in Provesul de imbogatire, Rebreann insusi marturiseste e& imbritigeaza_conceptia lui Stendhal: Stendhal afirma c& “romanul e 0 oglinda care se plimbi pe un drum, reflectind cind azurul aerului imaculat, cénd gunoiul sanjurilor murdare™ (Asadar, .lon” prezint& si aspecte negative din lumea satului, fapt ce contrazice conceptia simanitoristd, potrivit cdreia firdnimea este singura depozitari a valorilor morale, spre deosebire de orasul viciat.) “tema centrala, posesiunea piméntului, este dublati de tema_iubiri 4-Nicolae Manolescu considera cA tema centrala este cea ad -teme si motive adiacente: familia, cAsdtoria, drumul. Titlul reprezint& numele personajului central (personaj_cponim) este semnificativ pentru intentia autorului de a face din Ion tipul generic al {ranului ardelean, eroul fiind in acelasi timp si un personaj puternice individualizat ~romanul a fost intitulat initial, in faza de proiect, .Zestrea" Geneza romanului. Raport realitate-fictiune (demonstreazi apartenenta la realism) Liviu Rebreanu marturiseste c& in cei sapte ani in care a luerat la roman, un rol important |-a avut ,impresia afectiv’,” emotia, dar si acumularea de material documentar” (conceptie ce il apropie de Arghezi — actul creator inspiratie + efort), Dupa cum afirma autorul in articolul ,Marturisiri”, din volumul ,Amalgam” (1943), geneza romanului lon” este legati de céteva elemente autobiografice care I-au inspirat: +0 sceni pe care a vazut-o, la hotarul satului Prislop, cu un tran care sa aplecat si a srutat piméntul ,ca pe o ibovnica”. (Al. Piru observa ca 0 sceni aseméndtoare este zugravita in La tere”de Emile Zola). <<,lon” isi trage originea dintr-o scen’ pe care am vazut-o acum vreo trei decenii. Era 0 zi de inceput de primavard. Paméntul jilay, lipicios. [esisem cu © use’ la porumbei sdlbatici, Hoinarind pe coastele “dimprejurul satului, am zarit un fran, imbracat in straie de sirbatoare. El nu ma vedea.... Deodata. s-a aplecat sia sdrutat pamantul. L-a srutat ca pe o ibovnic’.... Scena m-a uimit si mi s-a intiparit in minte, dar fr vreun scop deosebit, ci numai ca o simpla observatie, [....] Scena aceasta s-a petrecut pe hotarul satului Prislop, pe ling’ iud, unde stateau parintii mei de vreo zece ani si unde tatal meu era N invatator” (L. Rebreanu, ,Marturisiri”, 1932) -un eveniment din satul sdu (povestit de sora lui) cu un faran, vaduy, bogat, care si-a batut crunt fata, pentru c& rimisese insircinaté cu un sarintoc, determinat pe prozator si serie imediat o nuveli intitulatd ceea ce | ~Rusinea”, La vreo siptimana (...] iat alt <> in natul nostru: un qéran véduv, dintre cei mai bogati si-a bitut unica fat intr-un hal ingrozitor. [...] Pe fatto chema Rodovica. Biata Rodovica de altfel manca destul de des bataie Fi ultimul timp, fiindea i se intémplase s4 greseascd si si rimand instireinatd. [. in sfirsit, in ziua cu bataia cea grownic’, yiranul nu stiu de la cine se zice ca ar fi aflat ci Rodoviea lui si-a daruit fecioria celui mai becisnic facau din totsatul. [...] Afara de greseala fetei, trebuia si se incuscreasca, el, fruntas, cu pleava satului gi si dea o zestre bund unui prapidit de fléedu care nu iubea paméntul si nici nu stia sil muneeased cum se cuvine” (L. Rebreanu, idem) <0 discutie cuun flicdu foarte sirae din vecini, lon Pop al Glanetagului, care fi povesteste necazurile si ii marturiseste dragostea piitimasti pentru pamant. »Tot in zilele acelea, am stat mai_mult de vorbé cu un fkicdu din vecini, voinic, harnic, muneitor gi foarte sarac. fl chema Ion Pop al Glanetasului. Mi se plingea flacdul de diversele-i necazuri a cAror pricind mare, grozava, unica, el 0 vedea in faptul c& n-are pimént. [...] Pronunta de altiel cuvantul <> pe seama lui Titu Herdelea, nume sub care Liviu Rebreanu se va prezenta statornic in romanele lui (in <> ca gi in <>)” (Al. Piru). Acelasi critic literar, Al. Piru, remarca faptul cain Laura si Ghighi, Rebreanu a pictat pe doud din surorile sale, Livia si Maria” La datele de mai sus se adaugi amintirile din satul primei copilarii: petrecerea de la hora, scandalul, cheful de la cérciuma, bitaia dintre facdi, etc Prin faptul valorificd aspecte din realitaiea biografica a autorului, romanul lui Rebreanu se apropie de romancle caracterizate prin autenticitate ale lui Camil Petrescu ori M. Eliade. Initial, Liviu Rebreanu dezvolti un plan de roman, de cu totul alte proportii si dimensiuni, propunandu-si si aledtui ie care si tateze aceeasi tema, in moduri diferite, pentru Ardeal, Vechiul Regat si Basarabia. Mai apoi s-a gindit si completeze imaginea satului transilvanean cu destinul unei familii de intelectuali Prin martie 1913 prozatorul se aseazi pentru prima data serios la masa de seris, optand pentru titlul ,Zestrea”, dar este nemulfumit, danduesi seama cA niesise ceva cu desivarsire neorganic”. DupA aproape trei ani de limpeziri, mersul romanului, marturiseste Rebreanu, ,incepuse a mi se sintetiza in minte ca © figura grafic”. Romanul va fi publicat abia in 1920, sub titlul Jon” (ce i se pare mai expresiv). Toate acestea demonstreazi capacitatea scriitorului de a-si- impune o anumitd disciplina, a lucrului temeinic. in viziunea lui Rebreanu, opera sa pomeste de la realitate, dar aceasta realitate este transfigurata artistic. In conceptia autorului ,Realitatea e doar lutul care serveste la modelarea operei de artMarturisiri ale_lui L. Rebreanu cu privire la raportul realitate - fietiune in opera literara. * 4 de prisos si arit ce greseali ar face cine ar crede ca niste ereatii sint identice cu fipturi din viaja de toate zilele. Artistul_nu_copiazi realitatea niciodaté. Realitatea pentru mine a fost numai un pretext pentru a-mi putea crea o alti lume, noua, cu legile ei, cu intimplarile ei..." ¢ 4A crea oameni nu inseamn’ a copia dupi natura indivizi existenti Asemenea realism sau naturalism ¢ mai putin valoros cao fotografie proasta. Creatia_literaré_nu poate fi decdt_sinteza. Omul pe care il zugrivese eu o fi avand si webuie si aib& asemandri cu mii de oameni, cum au si in viagi tofi oamenii, dar traieste numai prin ceea ce are unic si deosebit de tofi oamenii din toate vremurile. © Literatura, subt orice forma s-ar infijisa, inseamna_nu_numai_o zugrivire, ci_siointerpretare s1 deci intr-un fel o critica, (...) a lumii si a societatii in care traieste scriitorul...” (realism ~ critic) + .Viata reali nu poate constitui_ element de arti decdt_trecuti_prin_sufletul artistului, care ti poate da echilibrul interior sisi transforme materialul brut in oper’ de arti. Numai astfel lucrurile si oamenii creaji de imaginatia scriitorului pot dobindi o valoare general omeneasca”, © Desigur ci este_o legaturi_intre_personagiile_romanului_si_realitate, dar ele_nu_sunt copii_dup’ naturi, Din momentul in care i-am trecut in roman. Oameniis-au adaptat mediului romanului, fiinded romanul are 0 lume, 0 atmosfera special’, si cititorul trebuie si uSiascd in aceasté atmosfera”. ‘© Orice material ce trece in opera de arta sufera 0 multime de schimbari. in romanele mele nu este nici un personagiu copiat dupa natura, dar nu este nici un personagiu in care ci nu fie, ceva real. Asa in romanul <>_, aproape toate _personajele au diferite _conexiuni_cu dif personagii_cari_au uriit_si_urfiese, Jon_insusi_trdieste_si_i-am_modelat temperamentul_dup& legea logicei_estetice. Ca linie general, personajul a fost Iuat dup’ unul viv, adkiugindu-i-se insusiri si defecte pe care, desigur, modelul nu le avea. Acest model traieste si aziint-un sat din Ardeal Acelasi lucru cu toate personajele din <> . Aproape toate sint astfel vazute. Dar 2 lua din realitate nu inseamna a sténjeni libertatea creatiei gi libertatea inspirafiei. Realitatea_e_doar_lutul care_serveste_la_modelarea operei_de_arti. Procesul_creatiei_pentrua fi_artistic_nu trebuie si fie copie fotogr Perspectiva temporali_si_spatiala =perspectiva temporala: actiunea se desfisoar’i linear, cronologic, la inceputul_secolului al X: > reprezint& o revolutie fat de lirismul simanétorist sau de atitudinea poporanisté si fati de eticismul ardelean, constituind 0 dat& istorici in _procesul_de_obie a_literawurii Lovinescu) m_sfiit_totdeauna_si_scriv_pentru_tipar_la_pet J? afirma _L, Rebreanu considerand cd amestecul eului in oper’ ar diminua veridicitatea subiectului (conceptie diferiti de cea a lui C. Petrescu) — profunzimea_sondarii_psihologice_a_protagonistului dominat de patimi. Rebreanu a invajat de la Slavici si sondeze adancimea psibicului uman dar a evitat caracterul prea vadit didactic si moralizator al operei inaintasului su Destinul ficcérui personaj devine o problema de psihologie umana, determinatd nu numai de factori sociali ci si de impulsuri ale fiintei ce rabutnese in anumite imprejurari * Un roman_nu_se_poate_con fark_psihologic. Este singurul punet de importanja capitala. Un autor trebuie s8 sufle (..) vial fieedrui persona). scris viafa sociala.” (L, -i prinda Mai presus de aceasta trebuie si-i cunoas Rebreanu) si— tehnica circular’ a romanului | ,corp sferoid”) — tehnica planurilor paralele (viata virdnimii / viata intelectualititii rurale; destinul lui Lon / viata satului ardelenese). —tehnica contrapunetului — amploarea constructiei narative; opera este una monumentala, cu o structurd epopeied.,Jon” a fost numit la modul metaforie ,epopee”, datoriti faptului cd este de mare dimensiune, are o intrigd complexa si numeroase personaje. «<< lon >> este epopeea, mai degraba decat romanul care consacr’ pe Rebreanu ca poet epic al omului telurie.” (G. Calineseu) «<< Ton >> in adevar este ca un fel de epopee a roménismului...” (Mihail Dragomirescu) + slon” este epopeca jaranului roman, este expresia tipica — in sens clasie ~ a instinetului central si unc al omului sclav al pamantului.” (Pompiliu Constantinescu) * <> (Al. Piru) — complexitatea si numarul mare de personaje , fat de al caror destin naratorul se detaseaz’ cu obiectivitate. Despre personajele din lon”, G. C firma c& sft sunt indivizi cu viata unica, ci exponenti ai clasei si generajici” (persongje tipice, specifice realismului), Alexandru Piru sublinia insé ed Jon” al lui Rebreamu nu este un exponent si chiar dac& autorul |-a géndit ca pe un simbol, nu |-a oprit la schemé, ci L-a_pus si actioneze ca 0 puternicd individualitate. Bineinfeles c& aceasti individualitate, conform metodei realiste nu vine in contradictie cu aga-numitul caracter tipie manifestat in imprejuciritipice”. leria umand stratificatd (,sArimtoci” / ,bogatani”; tarani / intelectuali) .adsim in << fon >> prima inf&igare completi a setului rominese, cu toate categoriile sociale (...) << lon >> este cea dintai orchestrare polifonied a romanului roménesc” (Mihail Dragomirescu) lineseu a Influenta unor curente literare ~ clasicismul: constructia echilibrata a romanului (2 volume, 13 capitole, 69 secvenfe), caracteru! circular, nota de simetrie. ~ naturalismul: evocarea unor aspecte sau scene brutale, violente (moartea — sinuciderea lui Avrum, cfrciumarul, ce anticipeaza sinuciderea Anei, uciderea lui lon: bitaia — bataia dintre George si Ion, batdile indurate de Ana ...) Nu este primul prozator care serie despre tirani, dar este negresit, care aduce 0 viziune ampla si realist pan’ la cel dintai itave in adevarul ei despre taranul roman.” (Eugen Simion) Rom lon” a fost asemiinat cu proza lui Balzac, Emile Zola ‘Tolstoi (Balzac i", Zola ~ ,Pamantul”, Tolstoi -Razboi si pace”), A Tost tradus in zece limbi europene,“Ion” - roman realist, soc ial, monografie, fresedl Actiunea romanului se desfisoart in Pripasul pitit inur-o serintiturd de coline”, 0 lume inchisd, cu datini, waditii, obiceiuri pastrate din generatie in generatie, un univers in care modernul nu a patruns ined, oamenii conduedndu-se dupa legile strivechi. Satul este unul care a existat si pe care Rebreanu ill Cunostea foarte bine (Prislop in realitate) iar oamenii prezentagi in roman sunt ‘postaze artistice ale satenilor, fon” infitiseaza diverse aspecte ale lumii rurale: -viaja satului cu intreaga lume tardineascé: ani, sirintoci, preot, antan|i ai autoritiilor austro- ungare formeazi o galerie ce ilusteazd 0 realitate social-economica, politica si culturala din satul ardelenese din primele decenii ale secolului al XX-lea, -mentalitatea ~relatii sociale generate de diferentele economice (stratificarea social) sau culturale (universul {aranilor /al_intelecwualilor), conilictul najional cu oficialitaqile unguresti $1 politicienii vremil -Obicciuri si traditii populare, portul, evenimente importante din viata omului (hora, sfintirea bisericii, obiceiuri de Criciun, nagterea, nunta, moartea), ~institutiile de stat: scoala, biserica, judecitoria, notariatul ~relatiile de familie (familiile: Herdelea, Glanetasu, Baciu, Bulbue, etc). Relatiile din familia Glanetasu sunt degradate, lon batandu-si parinyii. in’ saul familiei Herdelea domneste injelegerea, singura care aduce o umbri de ttistele gi neliniste fiind conditia material. precara -destine umane individuale (lon, Ana, Titu Herdelea, etc) Romanul ,Jon” este o monografie a satului ardelean, ilustr’ind conflictul generat de lupta apriga pentru paint, intr-0 societate in care omul este judecat dupa avere (produs al mediului in care taieste — realismul). Accasté mentalitate reiese si din judecatile de valoare ale unor personaje: ,Caci, ri nimica, oricét ar fi ele, sirdcufele, de frumoase si de istefe, anevoie sar gasi cineva sd le ia > cum zicea Laura cu multi dreptate” (invaqatorul Herdelea). Respectul individului in cadrul colectivitatii este dat asadar de pozitia sociala. in conceptia (Zranilor pe care ni-i prezinta Rebreanu in cartea sa, un rol important i] are pamantul si nu banul, ca i laviei. Personajele nu Sunt negustori, mestesugari, ci tirani autentici. Averea, misurabildi in pamanturi, ti Projecteazi pe © treaptd sau pe alta a ierathiei sociale. Ca gi la Slavici, eroii au dorese avere neaparat_ pentru a avea un trai imbelgugat, ci mai ales penttu a intra in randul lumii, in categoria oamenilor respectati (semnificativa este seena de la horé in care Alexandru Glanetasu eziti si intervind in discutie: alfturi, ca un eine la usa buedtitiei, rage cu. urechea Alexandra Glanetastn domic sk se amestece in vorba, sfiindu-se totusi si se vare intre b Se pune mare pret pe imaginea pe care individul o are in lumea satului Patriarhal, multe dintre conflicte fiind generate de orgoliul nemasurat bo ator, functionari de stat, oameni politici, repre ierile lui 4dau ciorilor, fire-ati ai naibii”! Raise George foarte multumit ci au s& vada toti cum cinsteste el pe figani!”; ,Lasaji, Hisati! Murmura preotul, intinzind insidosul palmei spre sarutare, cu 0 mullumire ce-i inviora fafa wbacitd de slabiciune”), $i sdracii trebuie si-si giseased parteneri de viaté egali, alesi exclusiv din lumea lor. Cisitoria reprezenta la acea vreme 0 modalitate de a obfine pamanturi si implicit respectul celor din jur. Astfel, lon se va cisitori cu Ana penta avere, desi no iubeste, Florica se va casitori cu George pentru ci are pamant iar Laura, fiica invagtorului Herdelea, il va lua pe Pintea nu din dragoste, ci pentru ci nu cere zestre, $i Vasile Baciu sau Alexandru Glanetasu Vor realiza o cisitorie bazata pe interes, numai c& unul este hamic si gospodar in vreme ce ultimul va prapadi averea din cauza bauturii. Intelectualii si firanii, desi conviewuiesc laolalti, ,.nu se amesteed” [hora, balul, cisitoria; ,Maria Herdelea era faté de taran de pe la Monor, dar ~ fiindc& umblase intotdeauna in straie nemfesti si mai ales ci s-a méritat cu un invatator ~se simfea mult deasupra norodului si avea o mili cam dispre\uitoare pentru tot ce © fArinese.”; Apoi vezi c-asa suntefi voi, prostii... Uite-aga, nating’ si cApedunit...! (Maria Herdelea)]. Dominé mentalitatea potrivit cdreia barbatul este stdlpul casei (dupa moartea sofului Todosiei, averea se pierduse: ,Vaduvia-i saricie lucie [...]. Ce agoniseste un cap de barbat intro vit intreagd, 0 muiere nepriceputd prapadeste intr-un an de zile, $i mai putin.”) Condijia femeii in lumea zugravita de Rebreanu a fost surprinsii si de Al. Piru: .Nici 0 clip conviefuirea cu Ana nu preocupa pe lon, Ana, ca orice femeie, fiind in orfinduirea feudala si capitalisté 0 cantitate neglijabila, roaba sau simpli producditoare ce noi braje de mune’ in gospodarie”. Un plan secund al narafiunii urmdreste conflictul_national cu oficialititile unguresti_si_cu_politicienii vremii. Toti sunt siliti si facd unele concesii stapanirii, in frunte cu invagitorul Herdelea, care voteazi in alegeri cu un candidat maghiar, Beck, in speranja zadarnied de a ramane la scoala. Nici Titu Herdelea nu ezité si vorbeasci ungureste si,ca si-si adune bani, primeste un post de subnotar, perceptor de biruri grele de la taranii romani Observam in cartea lui Rebreanu si o-_stratifi foarte bine precizata, ce vine din vremuri imemorabile. Satul transilvanean nu este unul sirac. Domneste aici ambijia de a parveni prin avere. Se remarea in roman existenfi unei pituri a familiilor sfrace care n-au reusit si agoniseasca paminturi sau care au avut si le-au pierdut (viduva lui Maxim Oprea, familia Glanetagului). Urmeaza 0 patura instarité, care pistreazi ce a mostenit de la inaintasi, ba chiar mai adaugd cate ceva (Simion Lungu).O alta categorie ar fi cea a proaspatilor imbogatiti, a notabilitatilor satului (primarul, notarul). Cei_ mai bogati oameni ai satului sunt Vasile Baciu si familia Bulbue. Clasa intelectualilor mediocrii este reprezentati de Herdelea, un invagator de moda veche, dar si preotul Beleiug se bucurd de un mare respect din partea sitenilor, intre acestia doi dindu-se un fel de luptd pentru stabilirea autoritijii. Existd. si 0 categorie a circiumarilor reprezentata prin Avrum (ce conttibuie la spolierea 1sfaranilor), Carciuma este un loc de intalnire al oamenilor, unde se pun la cale tanzactii, afaceri legate de pamant, se discuti despre problemele obstesti Romancierul se opreste si asupra unor _datini, traditii (apropierea de Sadoveanu), imortalizind momentele cruciale din existenta_omului — nasterea, nunta, moartea, In incipit asistim la 0 hora, un moment de sirbitoare important din viaja satului, ce avea loc in curtea vaduvei lui Maxim Oprea, la Todosia. Cu. acest Prilej, cititorul face cunostinf& cu personajele, afla care este pozijia fiectruia in societate, care sunt relatiile dintre protagonisti_ si, cu ajutorul naratorului omniscient, intuieste viitoarele conflicte (George-lon, lon-V. Baciu....), Imaginea horei este semnificativa. Jocul tinerilor este unul aproape dricese (lanul dionisiac = pofta petrecerilor) o dezkinguire dle energii, mer a pared sa anticipeze zbuciumul sufletese de mai tirziu, al unor eroi, sau chiar moartea acestora. Taranii sunt oameni dui, obisnuisi cu munca grea a edimpului, iar aceastt asprime se simte si in jocul lor. Asistim lao imagine aproape apocalipticd, in care cei pringi in joc isi pierd individualitatea, devenind un tot Unitar: Sub tropotele jucatorilor se hurdues pamantl. Zecile de perechi bat <> cu atita pasiune c& potcoavele Mieailor seaparai seantei, poalele fetclor se bolbocese, iar colbul de pe jos se invaltoreste, se aseazéi in straturi groase pe fetele brizdate de sudoare, luminate de oboseala gi de multumire [...] Apoi dansul urmeazi ticut, din ce in ce parca mai silbatec”. Oamenii sunt grupati la hors in functie de varsta, preocupari, dar si de Pozitia pe care © ocupa fiecare in sat. Astfel, Micali si fetele se prind in hord, in vreme ce tinerele care au fimas nepoftite la joc stau prin apropiere, dornice si fie si ele invitate, Printre acestea se mai riticeste si edie 0 nevast’ tanara gata si intre in hori dacd soul i-o va cere. Pe margine sta mamele si batednele satului care vorbese despre treburile gospodariei si isi admird odraslele, Barbafii stau mai aproape de drum, adunati in grupusi, discutind despre teburile obstesti, Cei mai instiriti, constienji de pozitia lor, iau cuvantul, ardténdu-se bucurosiatunei cand vad cd sunt prejili. TBranii mai saraci, asisté umili la discufii, fiindu-le team& si intervind (este si cazul lui Alexandru Glanetasu). Observim ci de un mare respect in cadrul comunitatii se bucurd autoritatile satului, primarul si mai ales preoul si invayztorul, Acum, la hora, se cristalizeazi si principalele conflicte, cici are loc 0 prima raluialé inve Vasile Baciu ji fon, inte George Bulbuc si lon, marul discordiei fiind Ana. Tot la hord isi face aparifia pentru prima oard si Savista, oloaga satului, o prezenti infticosétoare, care isi face intrarea in roman ori de cite ori urmeazd 88 aibi loc © nenorocire. Urjenia fizicd a acesteia conduce la una sufleteasca, Personajul caracterizindu-se prin vielenie, spirit de observatie, duce vorba de colo-colo, uraigte oamenii care o duc bine si femeile frumoase. Savista este vat In sat ca o piazi-rea gi intr-adevir ea se dovedeste a fi adui ghinion. Prezenta sala hori nu este asadar intimplatoare, anticipind tra, mai trziu, toare de edia de 16Nunta este un eveniment la car participa intregul sat, in mod normal un prilej de veselie si de voie bund (nunta lui fon cu Ana,a lui George cu Florica). Na este si ea ilustrati in roman prin venirea pe lume a fiului lui lon si al Anei. Momentul acesta este unul simbolic. Copilul se naste pe cimp, sub un mar plapind (ce sugereaza destinul scurt). El vine pe lume pléngénd. Nu se bucuré de atentie decdt din partea mamei, Pentru on, el este un mijloc dea intra in posesia pimanturilor lui Vasile Baciu, Moartea este si ea reprezentati, Moartea cfrciumarului Avrum anticipeaza un sir de morji. Una este cea a lui Dumitru Moarcds, cel care 0 sprijini pe Ana, asemenea unui inger pazitor. $i Ana va sfarsi prin a se spanzura. Ea nu are puterea de a se ridica deasupra suferinjelor si a disprejului. lon va. sfirsi asa cum a til, furtunos, stupid, int-un moment in care s-ar fi cizut si se bucure de ceea ce ii oferise viata, Dupa ce setea de plmint se potoleste, Jon moare din pricina celeilalte patimi~iubirea pentrs FloricaION ~ Caracteriz: ea personajului * Tipologia _- personaj eponim: personajul central care da si titlul ea - imobil (nu sufera transforma in plan psihologie pe percursul desfisurarii acfiuniiy; _rotund (prezinti calitati si defecte); + construit in manierd realist — persona} tipie, re 0 intreaga categorie socialé (taranimea), dar si pu individualizat; ~ cu corespondent in lumea real entativ pentru mic © Numele Statutul soci: * Portretul moral = defecte ~ cali + Evolutia personajului pe parcursul desfisurarii actiunii, relatia cu celelalte personaje, © Conflictul - exterior (relatia deteriorata cu familia sau cu alti steni e generata de pimant si orgoliu). ~ imterior (declangat de patima pentru pdmént si respectiv pentru femeie) 1 introspecteaz8 universul Kiuntr lemmente de analizi psihologicd asupra cdrora nu se insist. intdlnim si monologul interior care scoate la iveala sentiment, tairi ale personajului). «© Deznodamantul tragic (moartea hui fon este una simbolic’) = subliniaza atitudinea criticd a autorului care dezaproba dezumanizarea persongjului, faptele acestuia, pedepsindu-| in finalul romanului = este refficut echilibrul moral = este ucis cu sapa, unealta cu © Naraton al eroului (apar sie are este hucrat paimntul atét de dr + Modalitaqi de earaeterizare + Aprecieti critice Portretul moral Defecte: © M&ndcu, orgolios lon schimba fete feje, Genunchii fi tremurau, iar in cerul gurii simjea o uscdciune, parca i s-ar fi aprins sufletul, Fiece vorba il impungea drept in inima, ew deosebire Minded le auzea tot satul © Doringa de a parveni, lScomia; furs o palma din pimantul lui Siméon Lungu paimint ce fusese al Glanetasului. Jon actioneazdi ménat nu de un ideal, ci de © obscura, poate mai puternied decat a altora, dar comund cu a tuturor. 18© Nerecunoscdtor: il trddeaza pe binefficatorul sau, pe invayatorul Herdelea, © Sulera din pricina sirdciei gi consider’ eX datoritd calitatilor pe care le are ‘meritd o alta soarta © Ipocrizia, arta disi si alld cd este insdrcinatd. ‘© Hotarat si perseverent in atingerea scopulu # ,seme| gi cu nasul in vant, sfidator efind negociazti cu V. Baciu, dupa ce fi lasase fiica insarcinati. * Viclenie, siretenie: 0 seduce pe Ana pe care nu o iubeste pentru a-l sili astfel pe Vasile Baciu, si-i de nu numai fata ci si pamantul .Graba strica treaba. Fara dibacie si siretenie nu ajungi la mal niciodata” (lon) -Jon nu este decat o brutd, cireia siretenia fi jine loc de destepticiune” (G Calinescu) »Nu din inteligenja a iegit ideea seducerii, ci din viclenia instinctuala, caracteristicd oriearei fiinte reduse” (G. Calinescu). © Violent, cruzime, impulsivitate; este agresiv eu - Ana iingii - V. Baciu - George ~ unii sateni Si stiu c& zece ani nu scap din temnitd si tot nu ma las pana nu-i vad singele! murmur fon aprins ca un balaur, inclestand pumnii si cutremurandu-se” (Lon). .Fiinded esti un stricat si un bataus g-un om de nimic! Asta esti!” (Belciug). ¢ Dominat de instinetele primare: in unele imprejuriri actioneaza cominat de instinete si nu de rafiune. © Lipsit de instinetul patern: asigurti mostenirea pamAnturilor lui V. Baciu. © Auto Lal An * Conceptia despre iubire (care este una colectiva): in schimb se ducea mai in fiecare sear’ pe la Florica. Ochi e albastri fi muleomeau zbuciumare. Radea insa cand isi amintea de fAgiduinfa Iui e& o va lua de nevasta. Cum s-o iau daca toatd zestrea ei este un purcel jigarit si edteva bulendre vechi? Drayostea nu ajunge in viata, Dragostea ¢ numai adaosul, Altceva trebuie si fie temelia, $i indata ce-si 7ivea asa, se prindea cu mintea I Ana”, Zbuciumul sufletese (conflictul interior): ,... i se adauga in ervieri, nechemat, intrebarea: ce folos de pamanturi, daca eine ti-e pe lume drag musi al tau?” ade Ana pani ce 0 seduce imtereseazi viata copilului inuedt acesta fi » Vesnic a pizmuit pe cei bogati si veynic s-a inarmat inti~o hotarre patimasa << trebuie sf aiba pamant mult, trebuie!>>" « Intreprinzator, energic, hamic »Trecea descori si parc’ inadins pe Kinga pamdnturile lui Vasile Baciu, Lea e si se supira cind vedea ef nu sunt cantarea din ochi, se uita daci sunt bine Iuerate gi se suptira ein ics au toate cum trebuie. Se simjea st€panul lor si-si ficea planul cum va ara Hnejea cutare, iar eutare porumbiste cum va semiina-o cu trio * Istetimeanativa o foloseste in scopuri negative, ii ~-felorul Glanetasului era mai istet deeit tot feciorii din Pripas Fee 4 fost cel mai iubit elev al invatatorului Herdelea ‘iinded ..baiaiul era silitor si cumite.” Glasul pimantului (devenit obsesie) intul, element primordial apare in mai multe ipostaze: + P&mdntul mam: ~“Tubirea paméntului |-a stipanit de mic copil. [...] De pe atunei pamantul i-a fost mai drag ea.o mamg.” + Pamanwul ibovni ~_peniru fon paméntul este ca 0 taraned voinica si frumoasit 2drobeste oasele. carei tmbatigare iti ~ are dorinta de a vedea si mangaia bucajile de pamint , credineioase’ a pe niste ibovnice “wut atrage i ingreuneaza picioarele lui fon ,ea bratele nel feme’ patimage »Se opri in mijlocul delnite’...Ji! euprinse © pofta silbatiet sa imbratiyeze huma, s-o crampoteasca in sdrutii. intinse mainile spre brazdele drepte, zgrunturoase # fimede. Se aplecd, lua in maini un bulgire si-l sfirma intre deyete eu o placere infiicosall, Mainile ii rimaserd unse cu lutulcleios ea niste ménusi de doliu. Sorbi miosul, frecdndu-si palmele. Apoi incet, cueemic, fird sisi dea acama. ve asa Senunchi, isi cobort fruntea si-3i lipi buzele eu voluptate de paméntul ud. Sin strutarea aceasta grabitd simti un fior rece, ametitor” ~ Cu privire setoasi, Jon cuprinse tot locul, canti att de mare vazindu-si_ pamanul imbratisez - ola paméntul ji era drag ea ochii din cap. Nici o braze instrdinat de cénd s-a Ficut dansul stdpanul casei” 5 iClasul pamintului patrundea navalnie in sufletul fe coplesindu-I, Se simti mic si sh frunza pe care vantul o valtores fata uriasului + Cit pimant, Doamne... In acelasi timp insd iarba taiata si ud pared incep peputiciesey it tl injepa in glezn, din sus de opined Vien eects bitwita, umpléndu-iinima deodati eu @ mind Huu rescind din ce in ce mai mare. Vajaiturite str inchinave. Sprijinit in coasa, pie aprinseri into lucite de izbaind tot euprinsui, renungi | indu-l, Simtea o placere , incat ii venea sa cada in genunchi si sa- la de mosie nu s-a mai “iului, cao chemare, alei in picioare sau ca o } prelung, umilit si infricosat in lab, oft un vierme pe care-| te cum ti place. Suspina Sa i Se zvdircoleased sub Brazda culcata il privea, trie de stapan, $i atunci se ranii pareau niste cintece de luli se umf, spinarea i se indvepea, A. Se simjea atat de puternie inedt sf dom iar ochii i se eased peste la scoala pentru c&i ii era mai dr Sitle coamele plugului, s& coseasea, plesu H Aiag i pizeasc’ vacile pe eémpul fie vegnic insotit cu pamantul,..*Glasul iubirii + lon o privea si, Rird sa vrea, se ganclea ~ Clit de slabupa si de uraticat...Cum sii fie dra * .Rémase cu ochii pe urmele ei pand ce disparu Ia o eotitura. $i vvzand-o cum se legiina in mers, ca o trestie bolnavicioasa, fra vlaga, slibanoag’, avu o wesiire gi © parere de rau: ~ Uite pentru cine rabd oc&ri si sucalmi!” © adi pieri din suflet toata frimantarea vazand pe Florica, cu fata rumen, plina si zimbitoare, apropiindu-se sprintend ea o ispiti.” ¢ Nu vei tu cum e lumea azi, Florico?... Vai de sulletul meu... Crede-mi inima mea insa tot tu ai ramas cr’iasd.” ¢ Nuri fusese drag Ana si nici acum nu-si dadea seama bine daci i-e draga. Tubise pe Florica si, de eate ori o vedea sau isi amintea de ea, simjea cd tot o mai jubeste. Purta in suflet rasul ei cald, buzele ei pline si umede, obrajii ei fragezi ca plersica, ochii ei albastri ca cerul de primavard. Dar Florica era mai siracd decat dansul, iar Ana avea locuri si case gi vite multe. © sw»: Ce-ar fi oare cack ag lua pe Florica gi am fugi amandoi in lum de urdtenia asta,” sa seap Modul in care se oglindeste lon in constiin{a altor personaje © .Mandria flacaului, istetimea gi staruinta lui de a implini ceea ee-si punea in gand, vointa lui inedpatanata ii plicea, tocmai pentru cd toate acesiea lui fi lipseau.” (Titu Herdelea) + ln orice caz Ion e baat cumsecade. E muncitor, e hanic, ¢ satitor, ¢ iste, Omul mai greseste, ca doar de aceea-i om, Nu trebuie si osandim asa jute (d. Herdelea) * »Mie-mi trebuie ginere cumsecade, nu un sirantoc gi o fleanduri.” (V. Baciu) © Simpatia din partea unor sateni: ,.Briceag aruned o privire dispretuitoare spre cei ce-l ocarase, lui lon ii rispunde convingator, arétandu-i vioara: - Nu mai pot, Joni zu, nu mai pot. Aprecieri criti * T. Vianu remarca: Kicomia de pamént si sen7ualitatea robusta, atirmate prin siretenie, lipsit& de scrupule, cruzime.” * Eugen Lovinescu vedea in lon: .o figura simbolicd mai mare decdt natura.” * G.Calineseu: ,,in planul creatiei fon este o bruta. A batjocorit o fata, i-a buat averea, a impins-o la spanzurétoare gi a rimas in cele din urma cu panini