Referat la disciplina

Standarde generale de audit

COORDONATOR:
Lect. univ. dr. Popovici Florin

STUDENT:
Schiligiu Mihaita Viorel

2022

1
CUPRIN

S
Capitolul I Introducere................................................................................................................................3
Capitolul II Codul deontologic al auditorului intern.....................................................................................4
Capitolul III. Standardele de calificare.........................................................................................................8
Capitolul VI. Standardele de functionare...................................................................................................12
Concluzie...................................................................................................................................................14
Bibliografie................................................................................................................................................15

2
 Capitolul I Introducere

 Standardele naţionale de audit intern (în continuare, SNAI) sînt elaborate în baza

Standardelor Internaţionale pentru Practica Profesională a Auditului Intern. SNAI reprezintă un
set de cerințe obligatorii, bazate pe principii, cuprinzînd: 
            a) enunțuri privind cerințele de bază pentru practica profesională a auditului intern și
pentru evaluarea eficacității acestuia, care se aplică la nivel organizațional și individual;
            b) note privind interpretarea, care clarifică termenii sau conceptele din cadrul
enunțurilor. 
           
Auditul intern se efectueaza in diferite entitati, deci in medii culturale si juridice eterogene,
avand marimi, structuri si obiective diverse, precum si specialisti care, la randul lor, sunt formati
de scoli diferite, cu practici diferite. Toate aceste particularitati pot influenta intr-o masura mai
mare sau mai mica practica auditului intern din fiecare mediu.
Din aceste considerente, pe plan international standardele de implementare practica ale
auditului intern,  nu sunt obligatorii, dar reprezinta buna practica profesionala in domeniu,
recunoscuta de majoritatea profesionistilor, indiferent de mediul in care isi desfasoara activitatea
si pe baza carora acestia isi elaboreaza propriile standarde de aplicare a auditului intern.
 Importanţa adoptării SNAI constă în crearea premiselor comportamentului profesional al
auditorilor, planificării şi desfăşurării misiunilor de audit intern, precum şi ale raportării asupra
rezultatelor obţinute. Conformitatea cu SNAI contribuie la asigurarea consistenţei şi calităţii
activității de audit, susţinînd în acelaşi timp credibilitatea auditorului intern în faţa utilizatorilor
rapoartelor de audit. 

Standardele profesionale ale auditului intern, care cuprind mai multe componente, structurate
logic intr-un tot unitar, care ghideaza activitatea auditorilor interni si sunt recunoscute de
practicienii in domeniu, si anume:
 Codul deontologic al auditorului intern
 Standardele de atribut – seria 1000 – denumite si Standarde de calificare;
 Standardele de aplicare practica – seria AP 1000 si seria AP 2000 – care
sunt Standarde de implementare practica.

3
 Capitolul II Codul deontologic al auditorului intern

Auditul intern se efectueaza in diferite entitati, deci in medii culturale si juridice

eterogene, avand marimi, structuri si obiective diverse, precum si specialisti care, la randul lor,
sunt formati de scoli diferite, cu practici diferite. Toate aceste particularitati pot influenta intr-o
masura mai mare sau mai mica practica auditului intern din fiecare mediu.
Auditul intern se efectueaza in diferite entitati, deci in medii culturale si juridice
eterogene, avand marimi, structuri si obiective diverse, precum si specialisti care, la randul lor,
sunt formati de scoli diferite, cu practici diferite. Toate aceste particularitati pot influenta intr-o
masura mai mare sau mai mica practica auditului intern din fiecare mediu.
Din aceste considerente, pe plan international standardele de implementare practica ale
auditului intern,  nu sunt obligatorii, dar reprezinta buna practica profesionala in domeniu,
recunoscuta de majoritatea profesionistilor, indiferent de mediul in care isi desfasoara activitatea
si pe baza carora acestia isi elaboreaza propriile standarde de aplicare a auditului intern.
Standardele profesionale de implementare practica ale auditului intern contribuie la:

 integritatea, constituie baza increderii acordate auditorilor interni;

 obiectivitatea, legata direct de independenta;
 confidentialitatea, absolut necesara, cu exceptia situatiilor prevazute de lege;
 competenta, care implica permanenta actualizare a cunostintelor
teoretice si practice.

Principiile deontologice prezentate mai sus au la baza 12 reguli de conduita[1], care pot fi
rezumate astfel:

 a indeplini intr-un mod corect misiunile;

 a respecta legea;
 a nu participa la activitati ilegale;
 a respecta etica;
 a fi impartial;
 a nu accepta nimic care poate sa compromita sau sa influenteze deciziile;
 a evidentia faptele semnificative;
 a proteja informatiile;
 a nu urmari beneficii personale;
 a nu face decat ceea ce se poate face;
 a urmari imbunatatirea competentelor;
 a respecta standardele in domeniu.
 integritatea, constituie baza increderii acordate auditorilor interni;
 obiectivitatea, legata direct de independenta;
 confidentialitatea, absolut necesara, cu exceptia situatiilor prevazute de lege;
 competenta, care implica permanenta actualizare a cunostintelor
teoretice si practice.

Principiile deontologice prezentate mai sus au la baza 12 reguli de conduita[1], care pot fi
rezumate astfel:

4
  a indeplini intr-un mod corect misiunile;
 a respecta legea;
 a nu participa la activitati ilegale;
 a respecta etica;
 a fi impartial;
 a nu accepta nimic care poate sa compromita sau sa influenteze deciziile;
 a evidentia faptele semnificative;
 a proteja informatiile;
 a nu urmari beneficii personale;
 a nu face decat ceea ce se poate face;
 a urmari imbunatatirea competentelor;
 a respecta standardele in domeniu.

a.Integritatea
Integritatea presupune si ideea de a nu avea standarde duble. In acest sens trebuie sa
avem in vedere „sa spunem ce facem si sa facem ceea ce am spus“, adica sa vorbim aceeasi
limba, sa transmitem acelasi mesaj.
Exemplul 1: Auditam un serviciu al entitatii si incepem cu lucruri frumoase,
explicandu-le ca suntem acolo pentru a-i ajuta, pentru a le oferi consultanta, cand este cazul, dar
deja am acceptat o serie de servicii exagerate din partea lor. Cum credeti ca va fi privita
interventia noastra in aceste circumstante?
Exemplul 2: Discutam in cadrul serviciului auditat despre problema reducerii
costurilor si dupa aceea intrebam: „Aveti pentru noi o masina la dispozitie, un telefon, un
televizor s.a.?“ In aceste conditii propunerile noastre privind reducerea costurilor mai pot avea
vreun impact?
Integritatea in abordarea practica presupune sa avem incredere in oameni. Ei trebuie sa
simta ca auditorul intern trateaza toate problemele in mod egal, pentru toti angajatii la fel, nu
face concesii pentru EA sau pentru EL. In aceste conditii sfaturile si recomandarile auditorilor
interni vor fi acceptate, altfel oamenii vor afirma, mai devreme sau mai tarziu, ca „nu este ceea
ce spune ca este”, „are sisteme de valori duble”.
Desigur, nu este usor, dar este aproape obligatorie aceasta practica, care este
valabila pentru toti oamenii, dar in mod special pentru auditorii interni. De asemenea, si in
colectivul nostru trebuie sa cream un mediu in care sa putem impartasi aceste valori.
Integritatea este un principiu foarte complex, cu multe lucruri in spatele sau. Aceste
lucruri sunt valabile pentru auditorii interni, dar si pentru structurile de audit din
care fac parte acestia. Auditorii interni trebuie sa-si desfasoare activitatea in mod profesional,
atat cu EL, cat si cu EA.
Exemplul 3: Un coleg auditat imi spune ca pe EL l-am verificat, dar pe EA nu. Eu
trebuie sa pot sa demonstrez ca nu am facut-o pentru ca in zona aceea riscurile erau foarte mici
sau pentru ca nu au existat riscuri. Nu este intotdeauna simplu, dar trebuie sa gasesc o
modalitate de a face ceea ce trebuie in mod profesional.
Toti membrii echipei de audit intern trebuie sa demonstreze integritate in toate aspectele
muncii lor, si aceasta inseamna sa fie o echipa. Relatiile cu colegii, ca si cu prietenii, trebuie sa
fie bazate pe corectitudine, onestitate si sinceritate. Aceasta inseamna ca auditorii interni pot sa-
si ceara scuze sau sa recunoasca faptul ca lucrul respectiv trebuia facut in alt mod.

5
 Exemplul 4: Auditorul intern ii poate ajuta pe oameni si spunand: „Da, am gresit si
voi corecta situatia, de aceea sunt aici. Am avut o zi proasta si recunosc, iar in ziua
urmatoare pot relua acel lucru spre analiza.”
In activitatea noastra trebuie sa vedem lucrurile pe care vrem sa le spunem si sa gasim
momentul potrivit pentru a le spune, adica nu putem aborda oricum toate lucrurile si in orice
moment. Este nevoie de dialog in echipa si discutie cu seful structurii de audit intern.

b. Obiectivitatea

Obiectivitatea este o stare de spirit, o atitudine ce ne va permite sa privim informatiile si

sa le examinam cu impartialitate, fara a fi influentati de parerile personale, interesele personale
sau aprecierile altora. Auditorii interni trebuie sa vada lucrurile asa cum sunt ele, independente
de fapte colaterale, si sa-si formeze propria parere.
Membrii echipei de audit intern trebuie sa afiseze o obiectivitate profesionala adecvata pe
parcursul desfasurarii misiunii, pentru a fi credibili atunci cand isi prezinta propriile constatari,
recomandari si concluzii.
Auditorii interni au obligatia de a se abtine de la orice activitate in care au un interes
personal si care astfel le poate afecta obiectivitatea.
In practica se impune ca auditorii interni sa faca dovada obiectivitatii si impartialitatii lor in
intreaga activitate si in mod deosebit in etapa de redactare a rapoartelor, de formulare cu corectitudine
si onestitate a constatarilor si recomandarilor reiesite din evaluarea entitatii auditate. Obiectivitatea
lor trebuie sa se bazeze exclusiv pe dovezile de audit obtinute in conformitate cu metodologia
specifica.
Exemplul 5: In faza de redactare a raportului, auditorii forteaza constatarile si scot
recomandarile dorite, dar ulterior sunt anulate in faza de conciliere. Cui ii slujeste un asemenea
comportament? Nimanui, dar imaginea auditorilor interni ramane suficient de afectata pentru ca pe
viitor acestia sa fie priviti cu circumspectie.

c. Confidentialitatea

Membrii echipei de audit intern trebuie sa pastreze informatiile pe care le primesc in

cadrul activitatilor desfasurate. In practica nu trebuie sa existe nici o divulgare neautorizata a
informatiilor, decat daca exista o cerinta profesionala sau legala pentru aceasta.
Auditorii interni sunt obligati sa pastreze informatiile in posesia carora intra
prin atributiile ce le revin. Ei au acces la orice informatii, unele chiar foarte personale,
conform procedurilor, dar aceste informatii le primesc in functie de modul cum lucreaza, altfel
nu le mai primesc. Toti facem si lucruri pe care ulterior le regretam. Aceste informatii nu
trebuie divulgate sau comentate, ci trebuie utilizate, eventual discutate, in echipa.
Exemplul 6: Informatiile primite si mai ales cele personale nu trebuie spuse nici daca
ne aflam la o zi aniversara.  Oamenii isi pot da seama ca manipulam informatiile. Daca nu vom
fi confidentiali in lucruri minore, cine ni le va mai incredinta pe cele majore?
Informatiile confidentiale obtinute in cursul desfasurarii misiunilor de audit este
obligatoriu sa nu fie folosite in interes personal.
Practica noastra trebuie sa ne spuna cand am mers prea departe si sa ne corectam, iar
unele lucruri mai complexe sa le discutam cu seful compartimentului de audit intern. Astfel

6
auditorii interni trebuie sa fie capabili sa discute cu persoanele care au gresit si si-
au recunoscut greseala, absolut normal, in ziua urmatoare, ca si cum nu s-ar fi intamplat nimic.
Confidentialitatea mai inseamna si atentia pe care trebuie sa o aiba auditorul intern cu
documentele colectate si mai ales cu documentele cu continut negativ. Acestea nu trebuie sa fie
disponibile oricand si la dispozitia oricui.

d. Competenta

Auditorii interni trebuie sa se comporte profesional si sa aplice standardele in litera si

sensul lor, in cadrul misiunilor desfasurate. De asemenea, membrii echipei de audit trebuie sa
aplice cunostintele, experienta si priceperea dobandita in comun, pentru a se achita de
indatoririle ce le revin.
Auditorii interni trebuie sa cunoasca standardele de audit intern si standardele de buna
practica profesionala nationale, si sa nu accepte misiuni pentru care nu au competenta necesara.
In practica auditorii interni se confrunta intotdeauna cu cei auditati, care stiu mai multe decat ei,
deoarece in primul rand ei fac zilnic aceste lucruri si poate de ceva timp.
Auditorii interni trebuie sa fie experti in audit intern, in administrarea si evaluarea riscurilor, in
implementarea sistemelor de management si control intern, dar mai ales in comunicare si sa exploateze
corect si eficient informatiile pe care le primesc.
Auditorii interni trebuie in mod obligatoriu sa aiba cunostinte de baza privind contabilitatea si
sistemul de tehnologie a informatiei (IT) si sa stie lucrurile pe care trebuie sa le stie si sa poata aplica ceea
ce stiu. Cunostintele inseamna teorie, dar si practica.
Exemplul 7: O masina nu o poti conduce decat dupa ce ai invatat codul rutier si regulile
de circulatie.
Cunostintele, abilitatile, experienta si priceperea, toate inseamna la un loc competenta
profesionala. Aceasta este foarte complexa, de aceea trebuie ca membrii echipei in ansamblu sa
dobandeasca cunostintele si abilitatile necesare si sa se completeze reciproc in activitatile de
derulare a misiunilor de audit intern.
Exemplul 8: Reevaluarea aplicarii acestor principii in practica mea de auditor s-ar putea
referi la:

INTEGRITATE

 sa respect in totalitate principiile standardelor in domeniu;

 sa evit exceptiile din activitatea mea.

OBIECTIVITATE

 sa fiu atent la ce misiuni de audit voi fi repartizat, care sa nu-mi afecteze

obiectivitatea.

COMPETENTA

 sa nu-mi actualizez sistematic cunostintele privind AI, ERM si SMC[2], adica

elementele guvernantei corporative;
 sa-mi insusesc structura organizatorica a entitatii;
7
  sa-mi actualizez cunostintele privind partea practica;
 sa ma documentez in probleme de IT.

CONFIDENTIALITATE

 sa-mi imbunatatesc stilul de lucru si de comunicare in echipa, fiind intr-un

colectiv nou;
 sa adopt si sa respect principiile sanatoase si buna practica recunoscuta in
domeniu.
Lucrurile pe care ne-am propus sa le schimbam in practica noastra trebuie sa fie clare,
concrete si chiar ambitioase si sa fim siguri ca le putem aplica. Astazi schimbam un lucru, maine
altul s.a.m.d., si astfel putem zice: „Intr-adevar mi-ar placea si acest lucru sa-l pot schimba in
activitatea mea.“
Auditorii interni nu au si nici nu pot avea toate competentele, de aceea trebuie sa invatam
unii de la altii, sa lucram in echipa pentru a fi mai „bogati“ cu fiecare misiune realizata.
In Romania, in anul 2002 a fost elaborat Codul privind conduita etica a auditorului intern,
care apoi a fost modificat si completat in anul 2004[3].

Capitolul III. Standardele de calificare

Standardele de calificare sau de atribut enunta caracteristicile structurilor de audit si

persoanele individuale implicate in efectuarea activitatilor de audit intern si se compun din patru
standarde principale:

 1000 – Misiuni, competente si responsabilitati;

 1100 – Independenta si obiectivitate;
 1200 – Competenta si constiinta profesionala;
 1300 – Program de asigurare si de imbunatatire a calitatii.

A)1000 – Misiuni, competente si responsabilitati;

Scopul, autoritatea si responsabilitatea auditului intern trebuie sa fie definite formal în statutul
auditului intern, sa fie consecvente cu Definiţia Auditului Intern, Codul de Etică şi Standardele.
Conducatorul executiv al auditului trebuie să revizuiască periodic statutul auditului intern şi să-l
prezinte conducerii superioare şi consiliului pentru aprobare.

Interpretare:
Statutul auditului intern este un document oficial care defineşte scopul, autoritatea si
responsabilitatea activitatii de audit intern. Statutul auditului intern stabileste pozitia activitatii de
audit intern in cadrul entitatii; autorizeaza accesul la inregistrari, personal si proprietati fizice

8
relevante pentru derularea misiunii; si defineste aria de cuprindere a activitatii de audit intern.
Aprobarea finala a statutului auditului intern este o prerogativa a consiliului.

1000.A1Tipul misiunilor de asigurare furnizate organizatiei trebuie sa fie definit în

statutul auditului intern. Daca misiunile de asigurare sunt furnizate tertilor în raport cu
organizatia, tipul acestor misiuni de asigurare trebuie, de asemenea, definit în statutul auditului
intern.

1000.C1 – Tipul misiunilor de consiliere trebuie definit în statutul auditului intern.

 
1010 – Recunoasterea Definiţiei Auditului Intern, Codului de etică şi Standardelor in
Statutul Auditului Intern.

Obligativitatea Definiţiei Auditului Intern, Codului de etică şi Standardelor trebuie

recunoscuta in Statutul auditului intern. Conducatorul executiv al auditului ar trebui sa discute
Definiţia Auditului Intern, Codul de Etică şi Standardele cu conducerea superioara si consiliul. 

B) 1100 – Independenta si obiectivitate

Activitatea de audit intern trebuie sa fie independenta, iar auditorii interni trebuie sa dea dovada de
obiectivitate în desfasurarea activitatii lor.

Interpretare:
Independenta reprezinta libertatea in raport cu conditiile care ameninta capacitatea
functiei de audit intern sau a conducatorului executiv al auditului de a realiza sarcinile de audit
intern intr-o maniera nepartinitoare. Pentru a atinge nivelul de independenta necesar pentru a
realiza eficace sarcinile de audit intern, conducatorul executiv al auditului are acces direct si fara
restrictii la conducerea superioara şi consiliu. Acest lucru poate fi realizat printr-o relatie de
raportare dubla. Amenintarile la adresa independentei trebuie gestionate la nivelul fiecarui
auditor intern, misiuni, functii si organizatii.
Obiectivitatea este o atitudine mentala impartiala, care permite auditorilor interni sa
realizeze misiunile astfel incat sa poata privi cu incredere produsul muncii lor si sa nu fie nevoiti
sa faca nici un compromis cu privire la calitate. Obiectivitatea presupune ca auditorii interni sa
nu se lase influentati de alte persoane in ceea ce priveste aprecierea lor profesionala in legatura
cu aspectele de audit. Amenintarile la adresa obiectivitatii trebuie gestionate la nivelul fiecarui
auditor intern, misiuni, functii si organizatii.

1110 – Independenta organizationala

Conducerea departamentului de audit intern trebuie sa raporteze unui nivel ierarhic din
organizatie care sa permita activitatii de audit intern sa-si îndeplineasca rolul sau. Conducatorul
executiv al auditului trebuie sa confirme consiliului, cel putin anual, independenta
organizationala a activitatii de audit intern.

1110.A1 – Auditul intern nu trebuie sa fie îngradit de nici o imixtiune în determinarea

sferei sale de cuprindere, în modul de desfasurare a activitatii si în comunicarea rezultatelor.

9
 1111 – Interactiunea directa cu consiliul
Conducatorul executiv al auditului trebuie sa comunice si sa interactioneze direct cu consiliul.
1120 – Obiectivitate Individuala
Auditorii interni trebuie sa aiba o atitudine impartiala, nepartinitoare si sa evite orice conflict de
interese.
 
Interpretare:
Conflictul de interese este o situatie in care un auditor intern, caruia i se confera o pozitie
de incredere, urmareste un interes personal sau profesional concurent. Aceste interese concurente
pot ridica probleme la adresa indeplinirii impartiale a sarcinilor.
Conflictul de interese exista chiar daca din acesta nu decurge nici un act necorespunzator sau
lipsit de etica. Conflictul de interese poate crea impresia derularii unei activitati
necorespunzatoare care conduce la scaderea increderii in auditorul intern, activitatea de audit
intern si in aceasta profesie. Conflictul de interese poate prejudicia capacitatea unei persoane de
a-si indeplini obiectiv sarcinile.

1130 – Prejudicii aduse independentei si obiectivitatii

Daca independenta si obiectivitatea sunt prejudiciate în fapt sau în aparenta, detaliile
prejudiciilor trebuie declarate partilor interesate. Tipul declaratiei va depinde de cel al
prejudiciului.

Interpretare:
Prejudicierea independentei organizationale si a obiectivitatii individuale poate include,
fara a se  limita la conflictul personal de interese, limitarea sferei de cuprindere, restrictii asupra
accesului la inregistrari,  personal si proprietati, si limitarea resurselor, cum ar fi finantarea.  

Stabilirea partilor corespunzatoare carora trebuie sa le fie dezvaluite detaliile privind

prejudicierea independentei sau obiectivitatii depinde de asteptarile cu privire la
responsabilitatile activitatii de audit intern si a conducatorului executiv al auditului fata de
conducerea superioara si consiliu, stabilite in statutul auditului intern, precum si de tipul
prejudiciului.

1130.A1 – Auditorii interni trebuie sa evite evaluarea anumitor activitati de care au fost
responsabili în trecut. Se presupune ca obiectivitatea acestora este prejudiciata daca auditorii
interni ofera servicii de asigurare în legatura cu o activitate de care au fost raspunzatori în cursul
anului anterior.

1130.A2 – Misiunile de asigurare privind functii ce cad în responsabilitatea

conducatorului executiv al auditului trebuie sa fie controlate de un tert din afara activitatii de
audit intern.

1130.C1 – Auditorii interni pot presta servicii de consiliere legate de operatiunile pentru
care au fost anterior responsabili. 

1130.C2 – Daca independenta si obiectivitatea legate de serviciile de consiliere propuse

sunt afectate, acest fapt trebuie comunicat beneficiarului misiunii înaintea acceptarii acesteia.

10
 C)1200 – Competenta si constiinta profesionala;

SNAI se aplică auditorilor interni în mod individual, precum și activităților de audit

intern. Toți auditorii interni sînt responsabili pentru respectarea standardelor cu privire la
obiectivitatea individuală, competență și conștiinciozitate profesională, precum și standardelor
care sînt relevante pentru îndeplinirea responsabilităților asociate funcției acestora. Conducătorii
activității de audit intern sînt responsabili pentru respectarea integrală a standardelor de către
activitatea de audit intern.
            Importanţa adoptării SNAI constă în crearea premiselor comportamentului profesional al
auditorilor, planificării şi desfăşurării misiunilor de audit intern, precum şi ale raportării asupra
rezultatelor obţinute. Conformitatea cu SNAI contribuie la asigurarea consistenţei şi calităţii
activității de audit, susţinînd în acelaşi timp credibilitatea auditorului intern în faţa utilizatorilor
rapoartelor de audit. 
 Misiunile de audit intern trebuie efectuate cu competenţă şi conştiinciozitate
profesională .
 Auditorii interni trebuie să deţină cunoştinţele, abilită ţile şi alte competenţe necesare
îndeplinirii responsabilită ţilor lor individuale. Pentru activitatea de audit intern, în mod colectiv,
aceştia trebuie să deţină sau să dobîndească cunoştinţele, abilită ţile şi competenţele necesare
îndeplinirii responsabilită ţilor ce le revin.
            Note privind interpretarea:
            Competenţa reprezintă un termen în sens colectiv care se referă la cunoştinţele, abilităţile
şi competenţele pe care auditorii interni trebuie să le deţină pentru a-şi îndeplini
responsabilităţile profesionale cu eficacitate. Aceasta presupune luarea în considerare a
activităţilor şi tendinţelor curente şi eventualelor probleme, pentru a permite furnizarea de
consiliere şi formularea de recomandări relevante. Auditorii interni sînt încurajaţi să-şi
demonstreze competenţa prin obţinerea unor certificări şi calificări profesionale corespunzătoare.
C) Programul de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii activității de audit intern”
                Conducătorul activității de audit intern trebuie să elaboreze şi să actualizeze un
Program de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii, care să acopere toate aspectele activităţii de
audit intern.
                 Note privind interpretarea:
            Programul de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii are rolul de a permite o evaluare a
conformităţii activităţii de audit intern cu SNAI, precum şi evaluarea aplicării Codului etic de
către auditorii interni. De asemenea, Programul prevede evaluarea eficienţei şi eficacității
activităţii de audit intern şi identificarea oportunităţilor de îmbunătăţire. Conducătorul activității
de audit intern ar trebui să încurajeze supravegherea de către managerul entității publice a
Programului de asigurare și îmbunătățire a calității.
Monitorizarea continuă face parte integrantă din activitatea zilnică de supervizare,
verificare şi măsurare a activităţii de audit intern. Monitorizarea continuă este încorporată în
procedurile și practicile curente, utilizate pentru a conduce activitatea de audit intern şi
presupune folosirea unor instrumente şi informaţii considerate necesare pentru a evalua
conformitatea cu Codul etic şi cu SNAI. Verificările periodice sînt evaluări realizate pentru a
analiza conformitatea cu Codul etic şi SNAI.
                Cunoştinţele suficiente cu privire la practicile de audit intern presupun, cel puţin,
înţelegerea tuturor elementelor din Codul etic și SNAI.

11
Cerinţele Programului de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii activității de audit intern”
            Programul de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii activității de audit intern trebuie să
includă atît evaluări interne, cît şi externe. 

Capitolul VI. Standardele de functionare

Standardele de functionare sau de realizare descriu activitatile de audit intern si definesc

criteriile de calitate pentru masurarea acestora si se compun din sapte standarde principale,
respectiv:

 2000 – Gestionarea auditului intern;

 2100 – Natura activitatilor;
 2200 – Planificarea misiunii;
 2300 – Realizarea misiunii;
 2400 – Comunicarea rezultatelor;
 2500 – Supravegherea actiunilor de evolutie;

Exemplul 7:  O masina nu o poti conduce decat dupa ce ai invatat codul rutier si regulile
de circulatie.

Cunostintele, abilitatile, experienta si priceperea, toate inseamna la un loc competenta

profesionala. Aceasta este foarte complexa, de aceea trebuie ca membrii echipei in ansamblu sa
dobandeasca cunostintele si abilitatile necesare si sa se completeze reciproc in activitatile de
derulare a misiunilor de audit intern.

Exemplul 8: Reevaluarea aplicarii acestor principii in practica mea de auditor s-ar putea

referi la:

INTEGRITATE

 sa respect in totalitate principiile standardelor in domeniu;

 sa evit exceptiile din activitatea mea.

OBIECTIVITATE

sa fiu atent la ce misiuni de audit voi fi repartizat, care sa nu-mi afecteze

obiectivitatea.

COMPETENTA

12
  sa nu-mi actualizez sistematic cunostintele privind AI, ERM si SMC[2], adica
elementele guvernantei corporative;
 sa-mi insusesc structura organizatorica a entitatii;
 sa-mi actualizez cunostintele privind partea practica;
 sa ma documentez in probleme de IT.

CONFIDENTIALITATE

 sa-mi imbunatatesc stilul de lucru si de comunicare in echipa, fiind intr-un

colectiv nou;
 sa adopt si sa respect principiile sanatoase si buna practica recunoscuta in
domeniu.
 Lucrurile pe care ne-am propus sa le schimbam in practica noastra trebuie sa
fie clare, concrete si chiar ambitioase si sa fim siguri ca le putem aplica.
Astazi schimbam un lucru, maine altul s.a.m.d., si astfel putem zice: „Intr-
adevar mi-ar placea si acest lucru sa-l pot schimba in activitatea mea.“
 Auditorii interni nu au si nici nu pot avea toate competentele, de aceea trebuie
sa invatam unii de la altii, sa lucram in echipa pentru a fi mai „bogati“ cu
fiecare misiune realizata.
 In Romania, in anul 2002 a fost elaborat Codul privind conduita etica a
auditorului intern, care apoi a fost modificat si completat in anul 2004[3].

13
 Concluzie

Standardele de performanță descriu activitățile specifice auditului intern și asigură criterii

calitative pentru evaluarea performanței acestuia.
Importanţa adoptării SNAI constă în crearea premiselor comportamentului
profesional al auditorilor, planificării şi desfăşurării misiunilor de audit intern, precum şi ale
raportării asupra rezultatelor obţinute. Conformitatea cu SNAI contribuie la asigurarea
consistenţei şi calităţii activității de audit, susţinînd în acelaşi timp credibilitatea auditorului
intern în faţa utilizatorilor rapoartelor de audit. 
Codul etic al auditorului intern - un ansamblu de principii şi reguli de conduită, care
reglementează activitatea auditorilor interni / angajaţilor activității de audit intern în domeniul
eticii profesionale;
            Conducător al activității de audit intern - persoana ce ocupă o funcţie superioară,
responsabilă pentru conducerea eficace a activităţii de audit intern în conformitate cu prevederile
obligatorii ale SNAI.
Auditorii interni trebuie să deţină cunoştinţe suficiente pentru a evalua riscurile de
fraudă/corupție şi modul în care acestea sînt gestionate în cadrul entității publice, dar fără a
însemna că trebuie să aibă competenţa unei persoane a cărei principală responsabilitate o
reprezintă detectarea şi investigarea acestora.
Auditorii interni trebuie să deţină cunoştinţe suficiente privind principalele riscuri şi
activități de control în domeniul tehnologiilor informaţionale şi să dispună de tehnici de audit
bazate pe tehnologiile informaţionale pentru îndeplinirea sarcinilor stabilite. Totuşi, nu se
aşteaptă ca toţi auditorii interni să aibă competenţa unui auditor intern a cărui responsabilitate
principală o reprezintă auditarea tehnologiilor informaţionale.
Identificarea riscului acceptat de că tre management poate fi constatată printr-o misiune de
asigurare sau consiliere, prin verificarea stadiului privind acţiunile întreprinse de management ca
urmare a misiunilor anterioare sau prin alte mijloace. Soluționarea riscului nu ține de
responsabilitatea conducă torului activită ții de audit intern.

14
 Bibliografie

1. STANDARDELE INTERNATIONALE DE AUDIT INTERN (referat.ro)

2. Standardele de audit intern (creeaza.com)
3. carta_audit_intern_din_mae_2015.pdf
4. 1.3.2 Standarde Calificare (aair.ro)

15